P. 1
Alternator

Alternator

|Views: 202|Likes:
cum functioneaza un alternator
cum functioneaza un alternator

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Ungureanu Ionut Razvan on Jun 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/24/2014

pdf

text

original

ALTERANATOARE INTRODUCERE La noile constructii de automobile,ca urmare a cresterii puterii receptoarelor si consumatoarelor introdusi,a pornirilor si a opririlor dese în circulatia

intensa în orase, a rezultat pe de o parte necesitatea încarcarii bateriilor la turatii mici si chiar la turatii de mers în gol ale motoarelor,iar pe de alta parte necesitatea cresterii limitei turatiei maxime a generatoarelor( ca urmare a cresterii raportului de transmisie de la motor la generator), cerinte carora dinamurile nu le mai pot face fata.Din aceasta cauza ele au inceput sa fie înlocuite pe scara tot mai larga cu alternatoare.Alterantoarele pentru automobile sunt generatoare sincrone prevazute cu redresoare statice,care folosesc de obicei diode cu siliciu,si ca urmare nu mai necesita corectoare cu lamele ca în cazul dinamurilor.Ele au rolul de a alimenta 545f56f cu curent electric consumatorii(receptoarele) si de a încarca bateria de acumulatoare.Reprezentarea conventionala a alterantoarelor este aratata in figura 1. Figura 1.

Capitolul I CONSTRUCTIA ALTERNATOARELOR În general,alternatoarele pentru automobile se construiesc cu indusul în stator si inductorul în rotor. 1.INDUSUL Înfasurarile trifazate ale statorului pot fi legate în stea(fig. 2,a) sau în triunghi (fig.2,b).La legarea în stea,tensiunea pe faze Ufλ este mai mare decât tensiunea U0Δ la legarea în triunghi.în schimb intensitatea I0Δ la legarea în triunghi este mai mare fata de intensitatea Ifλ la legarea în stea(de 1,73 ori): Ufλ= U0Δ,iar I0Δ= , iar Ifλ= Ifλ,respective .

UfΔ= U0Δ=

2.INDUCTORUL

Alternatoarele cu excitatie electromagnetica se împart în alternatoare cu inele colectoare si fara inele colectoare. Tabelul 1    . 4 si fig.8).se obtine o forma convenabila a curbelor tensiunilor electromotoare induse de alternator. ci între zero si maxim.în situatia când excitatia este fractionata. Astfel de alterantoare sunt construite de firmele Bosh-Germania Duciller.Datorita polilor în forma de gheare si a suprafetelor trapezoidale ale talpilor acestora. În prezent.Femsa-Franta.De obicei.La acest tip.înfasurarea de excitatie se compune dintr+o singura bobina asezata concentric pe miezul rotorului.  La constructiile cu magneti permanenti(executati din aliaje dure si casante).având polii inductorului sub forma de gheare.ParisRhône. În tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile principale ale alternatoarelor cu excitatie electromagnetica pentru autovehicule.ceea ce constituie un serios dezavantaj.cu înfasurarile inductorului plasate în stator.foarte apropiata de forma sinusoidala.Inductorul poate fi cu excitatie electromagnetica sau cu magnet permanent.cu doua întrefieruri. Motorola-SUA. Alterantoarele cu inele colectoare.Lucas-Anglia. Solutia alterantoarelor cu excitatie electromagnetica fara inele colectoare.dar în anumite cazuri.sunt doua inele colectoare si mai rar trei-aceasta.constructia cea mai raspândita este cea a alternatorului cu excitatie electromagnetica cu doua inele colectoare(v fig.datorita absentei înfasurarii de excitatie si a inelelor colectoare apar dificultati legate de reglarea tensiunii.curentul de magnetizare este de intensitate mica si ca urmare uzura si arderea periilor este mica.se utilizeaza inele conductoare radiale.ca de exemplu la alternatoarele de tip 1130 care echipeaza motoarele D-115.fluxul magnetic în întrefier nu mai variaza de la maximul negativ la maximul pozitiv.În general.Electroprecizie si Sfântul Gheorghe-România.ceea ce permite o constructie simpla si economica.pentru protejarea colectorului împotriva patrunderii prafului se utilizeaza inele de tipul frontal.alaturi de cele ale indusului este neeconomica:în plus.

în A Masa fara fulie (si cu fulie).în kg 14 Tipul alternatorului G-221 K1-14 (C.S.REDRESORUL .2 - - - 4(4.în rot/min Turatia nominala în rot/min Turatia la sarcina maxima.în rot/min Turatia maxima în regim de durata scurta. în V Curentul nominal.) V35A20 Bosch (Germania) 14 14 ART 110/12 (Italia) 14 30 40 25 >30 36 950 42(la 5000 37 rot/min si 14 V) 950 1000 10 2000 >40 950 50 3000 3000 5000 5000 5000 - 12000 15000 - - 3.6) 4.Date tehnice 1111 (România) Tensiunea de lucru. în rot/min Curentul de excitatie maxim.în A Turatia initiala.6(4) - 3.2 3.în A Curentul maxim.I.

iar în prezent se utilizeaza aproape în exclusivitate redresoarele cu siliciu.În viitor se întrevede trecerea sa redresoare cu circuite integrate. ca in fig.2 Fig.  În figura 3.diode redresoare.cele mai raspândite constructii pentru puteri mai mari de 500W.El prezinta însa dezavantajul ca în .direct sau prin intermediul unei rezistente de amorsare.bec. Fig. unele firme ca de exemplu DuceillerFranta.au început sa echipeze autoturismele cu alternatoare monofazate cu doua diode.Acest sistem simplu si economic se aplica la autoturismele R-12.respectiv de 6 ori frecventa de baza. Pentru puteri sub 500W.DACIA-1300.Numarul elementelor redresoare utilizate poate sa varieze de la doua(alternatoare monofazate) pâna la sase(trifazate)(în unele cazuri –plus trei suplimentare sau auxiliare.1410 etc.3 c).3).în functie de numarul de faze si de numarul de alternante redresate.sunt cele trifazate cu redresor în punte având sase diode(fig. Perfectionarea constructiei alterantoarelor este strâns legata de evolutia fabrcatiei elementelor redresoare. tensiunea maxima de vârf la borne este practic egala cu valoarea medie a tensiunii redresate.cu gabarit si cost mai mic.  În prezent.frecventa pulsatiilor este mai mare.în sensul ca primele alternatoare pentru automobile au fost realizate cu redresoare cu placi de seleniu(voluminoase).iar vârfurile de curent la încarcarea bateriei sunt mici.3 DIFERITE SCHEME DE CONECTARE A EXCITAŢIEI ALTERNATOARELOR Schemele de conectare a înfasurarii excitatiei alternatoarelor trebuie sa asigure întreruperea alimentarii excitatiei în timpul opririi motorului si sa permita alimentarea de la baterie a excitatiei în timpul mersului.a este prezentata schema de separare a excitatiei alternatorului de baterie prin intermediul comutatorului cheii de contact K.La acestea.1310.releu etc.

 În figura 3.SUA.120 L.  În figura 3.105-L.si de firma MOTOROLASUA.  O alta solutie.alimentarea înfasurarii de excitatie de la baterie se face prin intermediul rezistentei de amorsare sau al becului de control LC.printre alte firme .trebuind sa suporte întreg curentul alternatorului.autocamioanelor ROMAN DAC.Dioda de separare este de putere mare.Aceasta schema se utilizeaza la altenatoarele autoturismelor FIAT.d este prezentata schema de separare a excitatiei printro dioda de separare D conectata între alterantor si baterie.RC aplicata de firma DelcoRemz.În aceasta schema înfasurarea de comanda (excitatie) a releului de indicare a încarcarii bateriei RB.si la alternatoarele românesti pentru tractoare.Schema prezinta avantajul ca protejeaza indusul în cazul defectarii diodelor din punte.Avantajul schemei consta în eliminarea releului conjunctor+disjunctor pentru excitatie si a deficientelor legate de prezenta contactelor acestuia.9 conectate la înfasurarile de curent alternativ.I.bateria se descarca prin regulatorul de tensiune RT cu un curent egal cu curentul total de excitatie.este alimentat de la borna neutra(centrul stelei) a alternatorului si întrerupe circuitul de alimentare al becului de semnalizare LC îndata ce tensiunea alternatorului depaseste o anumita valoare.Alimentarea excitatiei la pornire se face prin becul de control LC sau prin rezistenta de amorsare.8.Aceasta schema este aplicata de firmele BOSCH-Germania.si MAN-Germania.cazul în care se uita contactul.în timp ce motorul este oprit.  În figura 3.e.120LS.LADA.Aceasta schema este aplicata.prezenta în figura 3.c este prezentata schema alimentarii înfasurarii de excitatie prin trei diode auxiliare sau de autoexcitatie D7.Cât timp este conectat comutatorul cheii de contact.PAL-MagnetonCehoslovacia(autoturismele SKODA-105 S.S.Releul conjunctor-disjunctor actioneaza numai asupra excitatiei si este alimentat de la una dintre înfasurarile indusului.b este prezentata schema de conectare cu releu conjunctor-disjunctor pentru excitatie .VAY-C.având în paralel o rezistenta de amorsare.este aplicata de firmele FIAT-Italia. .intermediara.

alternatoruleste prevazut cu o punte redresoare trifazata formata din sase diode redresoare.Parametrii functionali Alternatorul tip G-221 se caracterizeaza prin urmatorii parametrii functionali:putere maxima 580W.care are rol de miez al electromagnetului.întrucât aceasta este constructia cea mai reprezintativa si mai raspândita în prezent la aceste produse.se prezinta constructia alternatoarelor cu excitatie electrmagnetica cu perii radiale.împreuna cu înfasurarea rotonica.4) este format din urmatoarele subansambluri:rotorul. Alternatorul tip G-221 este un generator sincron de curent trifazat.se monteaza înfasurarea de excitatie 30.statorul2 si scuturile 1 si 11 turnate din aliaje de aluminiu.pe a carui suprafata striata se preseaza bucsa din otel 29 si polii magnetici sub forma de gheare 28 executati din otel forjat cu continut redus de carbon.sub forma unei bobine cilindrice având 485 de spire.5).cu excitatie electromagnetica.turatia maxima în regim de scurta durata 15000 rot/min.Elementul de baza este arborele 14.4 Alternatorul tip G-221 b.Polii magentici.Capitolul II 1.cu o buna permeabilitate magentica.  Rotorul (fig. Fig. Fig.Subansambluri Alternatorul tip G-221(fig. a.asezata între piesele polare.valoarea curentului maxim debitat(la turatia de 5000 rot/min si tensiunea constanta de 14 V) 42 A.formeaza electromagnetul inductor sau de excitatie.tensiunea nominala 14 V. cu poli în forma de gheare si cu redresor trifazat în punte.turatia initiala de debitare 1000 10 rot/min.Pe bucsa 29.turatia maxima în regim continuu 13000 rot/min.ALTERNATORUL TIP G 221 În continuare.care echipeaza autoturismele FIAT si LADA.5 .Pentru transformarea curentului alternativ în curent continuu.într-o carcasa din material plastic 37.

dint=15mm.Ea este presata între inelul distanter 24 si butucul fuliei.prin intermediul piulitei de fixare a fuliei.sunt pacticate 36 de crestaturi de tip semiînchis.cu pariile 16 si 17.iar peria interioara –la borna de excitatie 67.Dimensiunile nominale ale periilor sunt:5 8 18 mm.prin intermediul lamelei 20.4) este montata liber pe arbore.prin intermediul unei pene semirotunde.latimea=13mm)(fig.central stelei se leaga la borna 19(fig.Camasa interioara a rulmentului din spate 15(dimensiunile rulmentului:Dext=32mm.Fiecare înfasurare de faza este format din sase bobine.care este asigurata împotriva iesirii prin intermediul unor tije din lemn sau material plastic.Periile sunt executate din bronz grafitat marca EG.4)nemarcata.portperia 21.latimea=10 mm) este presata pe arboreal rotorului .Cele trei înfasurari de faza se leaga între el în stea.În canale se introduce înfasurarea trifazata 4.Lungimea minima a periilor este de 8 mm. Pe arborele rotorului.Camasa interioara a rulmentului din fata 25(dimensiunile rulmentului Dext=42mm.Capetele înfasurarii tec prin orificiile “a” practicate în polii magnetic si se cositoresc la cele doua inele colectoare 36 si 37.Pe suprafata interioara.îmbinate prin sudura electric.se leaga la masa alternatorului. Statorul este format dintr-un pachet de tole din tabla de otel electrotehnic de 1 mm grosime.Dupa bobinare.se monteaza fulia 26 cu ventilatorul executat din tabla de otel prin sudura electric.isolate cu ac sau carton electrotehnic.fiecare bobina având un numar de zece spire.iar camasa exterioara se sprijina pe un inel de cauciuc.care se sprijina pe cele doua inele colectoare prin intermediul a doua arcuri.completarea cu lubrifiant în timpul exploatarii nefiind necesara.dint5=12mm.  Pe scutul din spate este fixata printr-un surub.care la rândul lor se fixeaza prin patru suruburi.Peria exterioara.3. Camasa exterioara a rulmentului este presata în locasul scutului si este fixata prin intermediul a doua saibe.23 si 27.statorul se impregneaza pentru consolidarea si protectia înfasurarilor. Ventilatorul serveste la racirea diodelor redresoare si a dealiilor interioare ale alternatorului.fixate pe butucul 35 prin intermediul bucsei izolatoare 34. Rotorul se sprijina pe doi rulmenti de tip închis(capsulati). .iar cele trei începuturi de faza-la grupul de diode redresoare.

Suportul periilor se executa din masa plastica izolanta .formând astfel un redresor în stea cu sase faze. Trei diode(9) cu corpul de polaritate negativa(marcate cu negru). Fig.sunt presate în portdioda 40 confectionata din aliaj de aluminiu si au legatura(electrica) directa cu borna magistrala pozitiva30(surubul 18).Grupul de diode redresoare este fixat tot pe scutul din spate.Celelalte trei diode(5) au corpul de polaritate pozitiva(marcate cu rosu). Portdioda 40 (fig..Izolarea electrica între portdioda (de polaritate pozitiva) si scut (de polaritate negativa) se realizeaza cu ajutorul bucselor 12 din material plastic. În figura 7 este prezentata schema înfasurarilor si legaturilor electrice ale alteratorului(sectiune transversala).iar periile cu lungimea mai mica de 8 mm se înlocuiesc. .Arcurile periilor trebuie sa asigure o apasare de 440 gf.Fiecare dioda conduce câte o trime de perioada.cu caracteristici mecance bune.ca de exemplu aliaje de aluminiu.El este format din sase diode redresoare tip VA-20 legate în punte trifazata.sunt presate direct în scut care are rol si de portdioda.6) este fixata de scutul 11 prin intermediul a trei suruburi 10.care este un generator cu flux magnetic axial.6 Fig. Pentru a nu mari dispersiile magnetice ale alternatorului.iar comutarea lor de produce succesiv.care permite curentului sa treaca numai într-un singur sens. În fiecare momentse afla în conductie câte doua diode.astfel încât tensiunea de iesire se apropie foarte mult de o tensiune constant(continua).Functionarea În tabelul 2 sunt cuprinse datele constructive ale alternatoarelor pentru autovehicule.facând astfel legatura electric direct cu masa alternatorului.la executia scuturilor se utilizeaza aliaje neferomagnetice.7 c.

2 - 8 24 12 1.25 conductoare pe crestatura 490 10 -diametrul conductorului 0.85 0.Tabelul 2 Datele constructive principale ale alternatoarelor Date constructive 1111 G-221 K1-14 V35A20 Bosch Lucas (Anglia) (Italia) Diametrul exterior al 127.I.0 -numarul de 0.în mm Lungimea 22 pachetului statorului.250 rotorului) -numarul de spire pe 7 (Germania 126 128 89.6-0.3 0.în Ω dinamic Înfasurarea de 0.12 0.13 640 4.2 static+0.05 485 0.an mm 88.7 Diametrul interior al statorului.în mm 4.133 4.200excitatie (a 0.1 - .25 0.) - 18 33 - 12 36 20 0.în mm Numarul de poli 12 magnetici Numarul de 36 crestaturi 24 Înfasurarea indusului(statorului): 1.65 4.7 95 110 ART 110/12 (Romania) (C.2 statorului.1 dinamic 0.440 8 12 36 12 1.2 0.6 static -rezistenta pe faza(la 5.6 20°C).240 - 4 24 0.65 neizolat.11 3.2 4.S.2 0.

care echipeaza autoturismele ARO.ALTERNATORUL TIP 1111 Alternatorul tip 1111 este un generator sincron de curent trifazat.în mm La rotirea cheii de contact în pozitia “aprindere”. 2.în Ω -apasarea arcurilor asupra periilor.DACIA 1300.Acest flux magnetic alternativ va induce în cele trei înfasurari ale statorului o tensiune electromotoare alternativa trifazata.1410 si este realizat dupa licenta firmei Duceillerr.fluxul magnetic inductor(de 12 ori la o rotatie).În timpul rotirii rotorului.cu excitatie electromagnetica.ca marime si sens.în daN -lungimea minima admisa a periilor.Parametrii functionali .deosebindu-se prin dimensiunile constructive si parametrii functionali(tabelul 1 si 2) a.Trecuta apoi prin puntea cu sase diode.înfasurarea de escitatie este parcursa de current care va produce în jurul polilor magnetici ai rotorului fluxul magnetic de excitatie.în dreptul fiecarui conductor din crestaturile statorului va trece succesiv când polul nord.schimbându-se astfel. Principial are o componenta asemanatoare cu cea a generatorului tip G+221.în mm -rezistenta bobinei(la 20°C).când polul sud al rotorului(prevazut cu sase perechi de poli).1310.bobina -diametrul conductorului neizolat.ea este redresata practice la valoarea medie a tensiiunilor de vârf(maxime).

În scutul posterior 10 se monteaza suportul periilor si grupul de sase diode redresoare.turatia maxima în regim continuu 10000 rot/min.sunt fixate într-un suport din material plastic.iar pentru acces la .7.prevazute în interior cu un conductor multifiliar.confectioante din aliaj de aluminiu .  Rotorul 12 creeaza câmpul electromagnetic inductor prin intermediul celor sase perechi de poli13 în forma de gheara si al înfasurarii de excitatie.În corpul aestui scut sunt practicate orificii pentru aerisire .isolate cu lac si îmbinate prin sudura.confectionate din grafit.8) Fig.Arborele rotorului se sprijina în scuturile 4 si 10 prin intermediul a doi rulmenti cu bile.7 si 8.Alternatorul de tip 1111 se caracterizeaza pin urmatorii parametrii functionali:puterea maxima 500W.ventilatorul 2 si fulia de antenare 3.în care se introduce înfasurarea trifazata.isolate între ele si fata de arboreal rotorului cu ajutorul unui material plastic.Prin intermediul lor se alimenteaza înfasurarea de excitatie a rotorului.La capatul al arborelui se fixeaza.Începuturile de faza se racordeaza la grupul de redresare 6.valoarea curentului maxim debitat în regim stabilizat 36 A.fiind asigurate cu o pana semirotunda si o piulita cu saiba.tensiunea nominala 14V .limitele temperaturii ambiente 40°C la +80°C. b.Fiecare faza este format din 12 bobine a câte 12 spire fiecare.Apasarea periilor pe cele doua inele colectoare se realizeaza cu ajutorul a doua cercuri elicoidale.prin presare.8  Statorul 1este confectionat dintr-un pachet de tole de otel electrotehnic de forma inelara.aceasta este fixata pe o bucsa de otel si este alimentata prin cele doua inele colectoare radiale 11.turatia initiala de debitare 950rot/min.Una dintre perii este legata la masa.  Scuturile 4 si 10.servesc pentru sprijinirea arborelui rotorului.formând central stelei(punctual neutru).Subansambluri(fig.care ramâne nefolosit.confectionate din cupru.iar cealalta perie se racordeaza la borna de excitatie DF.8 iar sfârsiturile se leaga împreuna si se izoleaza.  Periile .În interior sunt practicate 36 crestaturi.6.

în schimb.sa se respecte urmatoarele reguli.Centrul steleica borna distinct-lipseste.radiatoarele sunt confectionate sin aliaj de aluminiu si sunt prevazute cu aripioare de racire si cu cate doua orificii pentru cele doua suruburi de fixare ale radiaotoarelor între ele si scutul de posterior 10.Ele sunt presate în radiaotoarele 8 si respective 6.cât si al verificarilor pe automobil sau la stand . În scopul evitarii acestor neajunsuri este necesar ca atât în timpul exploatarii.cât si pe standul de probe.legate în punte:trei diode au corpul de polaitate pozitiva(marcate pe corp cu simbolul RA 220 în rosu) si trei diode au corpul de polaritate negativa(marcate cu RA220 în negru). Capitolul III PRESCRIPŢII TEHNICE PENTRU EXPLOATAREA sI ÎNTREŢINEREA ALTERNATOARELOR Se stie ca atât pe automobil.functia fiind preluata de însusi corpul alternatorului.cu siliciu.si corpul alternatorului este echivalent cu borna D-.perii.(fig 7.pot sa debiteze curenti mult mai mari decât valoarea curentului nominal al diodelor redresoare.care serveste-prin intermediul unui releu-la c omanda conectarii becului de indicare a încalcarii bateriei.legaturi gresite etc). Facându-se o comparatie între cele doua tipuri de alternatoare se observa ca alternatorul tip 1111 nu are scoasa borna aferenta centrului stelei.”67”-cu DF.Acest lucru conduce evident la deteriorarea(clacarea)diodelor redresoare.pe care le indica uzina constructoare: .alternatorul G-221 nu are borna distinct de masa.alternatorul si bateria de acumulatoare în anumite situatii(scurtcircuite.care nu suporta suprasarcini.e).la partea superioara este prevazut cu doi umeri cu orificii pentru fixarea alternatorului de motor.  Gruoul de redresare a curentului alternative este format din sas diode semiconductoare. Echivalenta între bornele alternatorului tip G-221 si tip 1111 este urmatoarea:borna “30 este echivalenta cu borna B+ sau D+.

 La borna magistrala “30” a alternatorului nu se permite racordarea decât bornei + a bateriei de acumulatoare.  Pentru controlul functionarii alternatorului.  Daca bateria de acumulatoare nu este legata(racordata) în circuitul electric al automobilului.rezulta o sageata de valoarea indicata în tabelul 3.  Daca este necesar a se încarca bateria montata pe autoturism de la o sursa exterioara .Întinderea curelei (fig.1300 G24 Trabant Wartburg 601 .  Nu se permite inversarea legaturilor celor doua cabluri la bornele bateriei de acumulatoare.În caz contrar.prin diode va trece un curent prea mare.deci uzura acestora.Fulia care prezinta uzura excesiva la conul de antrenare se înlocuieste.nu se va utiliza megohmetrul deoarece tensiunea lui este mult mai mare decât tensiunea nominal a diodei.curelei si fuliei. Fig.se vor decupla legaturile alternatorului de restul instalatiei electrice.respective nu este racordata cu borna “30 ” a alternatorului.este indicat sa se foloseasca voltmetrul.9 Tabelul 3 Marca Dacia autoturismului/ 1300.  Nu este permisa scurtcircuitarea bornei magistrale.Aceasta regula se respect si în cazul pornirii motorului cu curent “împrumutat” de la alta baterie.iar alteratorul nu debiteaza la parametrii prescrisi.ampermetrul si ohmetrul(alimentat cu baterii pentru lanterna).frecare între curea si fulie.  Se verifica periodic tensiunea curelei alternatorului.sau este necesar a se efectua lucrari de sudura electric a.cureaua întinsa excesiv conduce la uzura prematura a rulmentilor.cureaua slaba produce patinare.apasând pe mijlocul ei cu o forta de 3-4 daN.nu se permite punerea în functie a alternatorului.care le va distruge. Renault Moskvici Volga Fiat 408 850.9) este normal când . “30”a alternatorului la “masa”sau scurtcircuitarea bornei “30”cu borna “67”(intrarea în înfasurarea excitatiei).

 La verificarea diodelor se va tine seama de prescriptiile tehnice specificate la paragraful respectiv.diodele vor fi distruse.în scopul controlarii functionarii regulatorului de tensiune sau a alternatorului.în caz contrar.124.261 10-15 Cureaua ventilatorului 10-15 10.Un scurtcircuit care s-ar produce în acest caz ar provoca arderea sigurantei (nnr.9.5 710 7.Aro 240.7-10 12-15 15 8-10 8-10 15-20 Cureaua generatorului 7-9.  Se interzice cu desavârsire scurtcircuitarea bornelor “15”si “67” ale regulatorului de tensiune(tip PP-380).126 127 Lada 1200 1500 Skoda.5 12-15 8-10 10-15 8-10 15-20  Verificarea rezistentei de izoltie a înfasurarii statorice a alternatorului sub tensiunea de 500 V nu se va face decât la standul de încercari si numai dupa desfacerea celor trei capete ale conductoarelor de faza de la bornele grupului de diode redresoare.Valoarea sagetii 1310 10 16 412 1500 1500.10 sau „L”-ultima .

Aceste prescriptii sunt valabile pentru toate tipurile de alternatoare.din dreapta casetei de siguranta de 8 A).De aceea.material etc.Închiderea circuitului de “masa” se face pe urmatorul traseu:alternator-bloc motor-cablu flxibil multifiliar din cupru cu sectiunea de 16 mm² fixat între carcasa ambreajului prin surub si sudat de caroserieborna “-” a bateriei.care slabindu-se –datorita trepidatiilor motoruluiproduce perturbatii în functionarea surselor de curent(alternator-baterie).În cazul în care aceste doua conductoare se inverseaza(la conectarea lor la alternator). O metoda comoda si rapida de verificare a conductibilitatii îmbinarilor acestui cablu consta în intercalarea unui voltmetru între masa metalica a motorului(fara vopsea) si borna “-” a bateriei.rolul acestei borne fiind preluat de însusi propriul corp metalic. .lungime.  Spre deosebire de alte alternatoare. nu trebuie inversat (confundat) cu conductorul (de culoare galbena ) care vine de la releul de indicare a încarcarii bateriei(borna “87” care se conecteaza la borna centrului stelei(borna nemarcata) a alternatorului).siguranta nr.voltmetrul nu trebuie sa indice caderi de tensiune(acul deviaza de la gradatia zero). Nerespectarea prescriptiilor metionate mai sus conduce inevitabil la distrugerea diodelor redresoare. trebuie avut în vedere ca noile conductoare sa aiba aceleasi caracteristici:sectiune.respective necesitatea înlocuirii acestuia.  Conductorul (de culoare gri) are vine de la regulatorul de tensiune si care se conecteza la borna “67” a alternatorului.De asemenea. 10 de 8 Aprin care se face alimentarea regulatorului de tensiune se va arde.putând totodata si deteriora contactele regulatorului de tensiune.aceasta denota slabirea sau oxidarea surubului de fixare a cablului.alternatorul tip G-221 nu are borna separata “negativa”sau de “masa”.  Daca este necesar a se înlocui conductoarele alternatoarului. periodic trebuie verificata strângerea surubului acestui cablu.exista pericolul arderii contactelor regulatorului.cu motorul functionând la turatii moderate si faza mae aprinsa.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->