MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETULUI SPORTULUI

SCOALA POSTLCEALA SANITARA

LUCRARE DE DIPLOMA

ALIMENTATIA NOUNASCUTULUI
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR PROFESOR: ANUL 2013

ABSOLVENT

CUPRINS

~1~

MOTTO..pag 3 MOTIVATIA LUCRARIIpag 3 CAPITOUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA TUBULUI DIGESTIV.pag CAPITOLUL II ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI 2.1.Cuvant introductiv 2.2.Bazele nutritionale 2.3.Nou-nascutul-Crizele de adaptare suferite la nastere 2.4.Alaptatul la san 2.5.Alaptatul cu biberonul CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROCESUL DE ALIMENTATIE A NOU-NASCUTULUI 3.1.Monitorizarea alaptarii 3.2.Monitorizarea starii de bine a copilului alimentat la san 3.3.Conservarea laptelui uman 3.4.Aspecte administrative institutionale 3.5.Scorul Latch de evaluare a eficientei suptului 3.6.Semnele unei alaptari eficiente
~2~

3.7.Zece pasi pentru protejarea,promovarea si sustinerea alimentatiei la san 3.8.Monitorizarea 3.9.Modalitati de preparare 3.10.Compozitia recomandata a formulelor de inceput pentru alimentatia nou-nascutului CAPITOLUL IV FISE TEHNICE CAPITOLUL V EDUCATIE PENTRU SANATATE BIBLIOGRAFIE

MOTTO:

In primul an de viata,suptul reprezinta pentru bebelus cea mai mare fericire.Sugarul isi formeaza primele impresii proprii despre viata dupa modul in care decurge alaptarea si primele idei despre lumea inconjuratoare dupa persoana care ii da sa manance.

MOTIVATIA LUCRARII ~3~

Profesiunea de asistent medical necesita aptitudini deosebite,competente acumulate printr-o pregatire corespunzatoare si constiinta lucrului bine facut.

Cu atat mai mult,profesiunea de asistent medical pediatru inseamna o alta valenta care sa confere noi dimensiuni profesiei in sine.Dragostea de copii si grija materna convertita in meserie se substituie chiar responsabilitatii cu care este investita asistenta medicala. De ce asistenta medicala care acorda ingrijiri in 'lumea copiilor' trebuie sa fie mai umana si mai responsabila?Nu incape nici o indoiala,copilul nu reprezinta un adult la scara redusa,ci o fiinta fragila,vulnerabila,care se dezvolta dupa reguli biologice,altele decat cele ale homeostazei bazate pe feed-back negativ ale adultului.Cresterea si dezvoltarea copilului,mai ales a copilului mic si cu preponderenta a sugarului se bazeaza pe dependenta fata de o alta persoana.In mod particuluar,nou-nascutul se confrunta cu o trauma de adaptare speciala pentru ca el vine dintr-un mediu de maxima securitate,mediul intrauterin,intr-un mediu ostil cu capcane de tot felul,care determina intrarea in actiune a tuturor mecanismelor biologice ale organismului copilului,mecanisme care sa puna in accord fiinta proaspat venita pe lume cu factorii externi. Iata de ce,asistenta medicala dornica sa ingrijeasca copii,mai ales cea pregatita sa ofere interventii in sectiile de neonatologie devine cu atat mai importanta cu cat este bine stiuta importanta bunei ingrijiri a nou-nascutului pentru intreaga sa dezvoltatre ulterioara.

~4~

In aceasta ingrijire sunt implIcati factori etici,bioetici,sociali,si,nu in ultimul rand,psihologici.Alegerea acestei profesiuni inseamna o libertate angajata si responsabila abazata pe o buna pregatire profesionala,teoretica si practica,dar si pe un sistem de valori de tip umanist focalizat pe dragostea de copii,ca finite integrate la procesul decizional al existentei umane,inclusiv la aspectele demografice.

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA TUBULUI DIGESTIV

~5~

Sistemul digestiv reprezinta ansamblul morfologic si functional de organe ce realizeaza digestia si absorbtia alimentelor ingerate precum si evacuarea reziduurilor neasimilabile. Sistemul digestiv este alcatuit din: - tub digestiv, o serie de organe tubulare de calibru diferit; - glande anexe, ancorate la diferite etaje ale tractului digestiv. Tubul digestiv Masoara aproximativ 9 m lungime, de la cavitatea bucala pana la anus, constituind traiectul alimentelor ingerate pe parcursul caruia acestea sufera transformari necesare prepararii hranei pentru celulele corpului, prin intermediul mijloacelor digestive fizice si chimice. Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv, reprezentand locul unde digestia este demarata. Cavitatea bucala cuprinde limba si dintii. Prin intermediul limbii se distinge gustul, textura, dar si temperatura alimentelor. Dentia este implicata cu precadere in masticatie, care impreuna cu digestia chimica realizata prin actiunea salivei formeaza la acest nivel bolul alimentar. Faringele reprezinta canalul de legatura dintre cavitatea bucala in esofag. Esofagul este un conduct ce masoara aproximativ 25 cm si strabate gatul, de la cartilajul cricoid ce il delimiteaza de faringe, toracele si o portiune mica din abdomen pana la orificiul cardia, unde se conecteaza la stomac. Peristaltismul esofagian si secretiile de mucus sunt responsabile cu transportul si respectiv alunecarea bolului alimentar catre stomac. Stomacul este un organ cavitar, plasat in loja gastrica in abdomen si reprezinta segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. Este responsabil cu transformarea bolului alimentar prin actiuni mecanice si chimice in chim gastric, pe care il stocheaza pana cand acesta devine pregatit sa fie evacuat in intestinul subtire. Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tractului digestiv, masurand un ~6~

diametru de 2. 5 cm si o lungime de pana la 6 m, de la orificiul pilor pana la valvula ileo-cecala. La nivelul intestinului subtire, chimul gastric este transformat in chil intestinal prin intermediul unui complex de procese, fiind absorbiti aproximativ 90% din nutrientii pe care organismul ii primeste ulterior in urma digestiei. Intestinul subtire este subimpartit in duoden, portiunea fixa in care se secreta sucul hepatic si pancreatic, jejunul, portiunea mijlocie, mobila, spiralata, care face legatura cu ileonul, portiunea finala a intestinului subtire ce se intinde pana la valvula ileo-cecala, de unde tubul digestiv se continua cu intestinul gros. Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv, avand un calibru superior intestinului subtire si o lungime de pana la 1. 6 m, cuprins intre valvula ileo-cecala si anus. La acest nivel sunt preluati nutrientii ramasi neabsorbiti din chilul intestinal, transformat si eliminat ulterior sub forma de materii fecale. Intestinul gros prezinta cecul cu apendicele piloric, colonul, dispus sub forma unui cadru in jurul intestinului subtire, cuprinzand potiunea ascendenta, transversa, descendenta si sigmoida terminandu-se cu rectul, in care materiile fecale sunt stocate inainte de a fi eliminate prin actul defecatiei. Canalul anal, situat inferior rectului se deschide prin orificiul anal sau anus, nivel la care se termina tubul digestiv. Glandele anexe ale sistemului digestiv Contribuie la digestie prin intermediul secretiilor. Glandele salivare sunt responsabile cu secretia salivei, o mixtura de apa, enzime si mucina, in cavitatea bucala pentru a lubrifica alimentele ce urmeaza a fi ingerate. De asmenea, enzimele din saliva interactioneaza cu alimentele din cavitatea bucala declansand procesul de digestie chimica. Ficatul este plasat in loja hepatica, sub diafragm si reprezinta cea mai mare glanda din corp, cantarind aproximativ 1. 5 kg. Pe langa faptul ca ficatul reprezinta organul vital ce detoxifica sangele de agentii nocivi organismului, acesta este implicat si in procesul de digestie prin secretia bilei, un lichid ce actioneaza cu predilectie in dregradarea grasimilor. Intre mese bila se acumuleaza in vezicula biliara sau colecist. Pancreasul este o glanda mixta, retroperineala, situata inapoia stomacului. Functia exocrina a pancreasului este implicata in digestie, fiind responsabila cu ~7~

elaborarea si secretia sucului pancreatic, un lichid care contine echipament enzimatic capabil sa degradeze toate tipurile de substante alimentare.

Functiile sistemului digestiv Principala functie a sistemului digestiv este de a prepara hrana necesara celulelor organismului. Acest proces este realizat prin digestie si absorbtie. DIGESTIA Digestia se desfasoara in mai multe etape, alimentele urmand a fi procesate in functie de etajul tractului digestiv in care se afla. Astfel, prin demararea functiilor secretorii si motorii a organelor implicate are loc digestia. Digestia incepe in cavitatea bucala, odata cu masticatia alimentelor ce urmeaza a fi ingerate. Saliva este secretata in cantitati mari, intre 1-1. 5 l/zi de 3 mari glande salivare, submandibilare, sublinguale si parotida in cavitatea bucala, fiind amestecata de limba cu alimentele masticate prin intermediul dentitiei, proces finalizat cu formarea bolului alimentar. Saliva contine printre alteele, enzime digestive, precum amilaza salivara (ptialina), ce intervine in degradarea chimica a polizaharidelor, transfomand amidonul in maltoza si lipaza linguala, care hidrolizeaza lanturile lungi de trigliceride in gliceride partiale si acizi grasi in stare libera. De asemenea, saliva contine si mucus, o glicoproteina utilizata ca adjuvant in lubrifierea alimentelor si formarea bolului alimentar. Dupa formarea bolusului se poate produce deglutitia (inghitirea) ce consta in transportul masei alimentare in esofag prin faringe. Mecanismul este coordonat de centrii deglutitiei din medulla oblongata si puntea lui Varolio. Reflexul este initiat de receptorii tactili de la nivelul faringelui, pe masura ce bolul alimentar este impins prin intermediul limbii catre partea posterioara a cavitatii bucale. Se desfasoara astfel in 0. 3 s timpul bucal al deglutitiei, partial voluntar. Faringele reprezinta locul unde se intretaie calea digestiva cu cea respiratorie. Astfel, deoarece atat produsele alimentare cat si aerul trec prin faringe, epiglota, o lama cartilaginoasa se interpune in deschiderea laringeala in timpul deglutitiei pentru a preveni asfixierea alimentara. Orofaringele, posterior cavitatii bucale ce se continua cu laringofaringele sunt portiunile din faringe prin care alimentele ~8~

sunt transportate la acest nivel. Astfel are loc timpul faringian al deglutitiei care dureaza pana la 2 s, trecerea aerului este temporar intrerupta, alimentele avand prioritate sa inainteze catre esofag. Bolul alimentar este propulsat in esofag, prin relaxarea sfincterului esofagian superior, moment in care debuteaza timpul esofagian al deglutiei ce poate dura intre 4-8 s. Peretii esofagului contin o patura bistratificata de tesut muscular neted, cu fibre dispuse circular la interior si longitudinal catre exterior. Fibrele musculare determina peristaltismul prin care alimentele sunt deplasate de-a lungul esofagului. Miscarile peristaltice se propaga sub forma de unde de contractie precedate de relaxare periodica. Jonctiunea dintre esofag si stomac este prevazuta cu sfincterul esofagian inferior ce inchide orificiul cardia. Odata cu declansarea undelor peristaltice si pe masura ce bolul alimentar inainteaza catre stomac, prin cresterea presiunii intraesofagiene sfincterul esofagian inferior se relaxeaza si are loc finalizarea deglutitiei concomitent cu evacuarea bolului alimentar in stomac. Alimentele sunt deplin digerate in intestinul subtire, iar stomacul asista mai mult la demontarea fizica a acestora inceputa in cavitatea bucala. Peretii stomacului sunt formati din muschi extensibili ce ii confera acestuia capacitatea de a se adapta la continutul sau, contribuind in acelasi timp la digestie. Bolul alimentar patrunde in stomac prin orificiul cardia, nivel la care incepe digestia gastrica, substantele alimentare fiind atacate sucul gastric, care contine apa, HCl, enzime si mucina. Enzimelor din stomac le sunt asigurate conditii optime, acestea degradand substantele la un pH si o temperatura specifica. Acidul gastric ajuta in procesul de denaturare al proteinelor, conferind pH-ul optim pentru reactiile in care este implicata pepsina si distruge microorganismele ingerate odata cu alimentele. Celulele parietale ale stomacului secreta factorul intrinsec, o glicoproteina ce permite absorbtia vitaminei B12. Mucusul este secretat de glandele gastrice, cardiale si pilorice si impreuna cu mucina din sucul gastric lubrifiaza si protejeaza mucoasa gastrica de actiunea pepsinei si a acidului clorhidric. Miscarile tonice, de adaptare si undele peristaltice executate in urma ingestiei de alimente au ca rezultat amestecul alimentelor cu sucul gastric, transformarea bolului alimentar in chim gastric si evacuarea acestuia in intestinul subtire. Pe masura ce chimul se apropie de deschiderea duodenala, prevazuta cu sfincterul piloric, contractiile musculare retropulseaza masa alimentara, exercitand presiuni ~9~

suplimentare asupra acesteia descompunand-o in particule mai mici. Mai multi factori afecteaza procesul de golire al stomacului, inclusiv gradul de actiune al miscarilor peristaltice cat si tipul de alimente. Dupa ce a fost procesata in stomac, masa alimentara trece in intestinul subtire prin orificiul piloric. Cea mai mare parte a digestiei se desfasoarea la acest nivel, debutand in momentul in care chimul gastric patrunde in duoden. La acest nivel sunt secretate 3 lichide care intervin in digestie: - Sucul hepatic sau bila neutralizeaza aciditatea si emulsioneaza grasimile pentru a favoriza absorbtia acestora. Bila este produsa in ficat si stocata in vezicula biliara de unde trece in duoden prin ductele hepatice. Bila din vezicula biliara este mult mai concentrata. - Sucul pancreatic este produs de acinii pancreatici si contine enzime precum amilaza pancreatica, lipaza pancreatica si tripsinogen. - Sucul intestinal este secretat de glandele intestinale si contine enzime printre care se numara enteropeptidaze, erepsina, tripsina, chimotripsina, maltaza, lactaza si sucraza. Deoarece sucurile digestive care actioneaza la acest nivel sunt alcaline, nivelul pHului este crescut in intestinul subtire. Se creeaza astfel un mediu propice activarii enzimatice necesar degradarii moleculare. Microvilii enterocitelor existente la acest nivel maresc capacitatea si viteza de absorbtie concomitent cu cresterea suprafetei de absorbite a intestinului subtire. Nutrientii sunt absorbiti prin peretele intestinal in sangele periferic, care ajunge pe cale portala la ficat, unde are loc filtrarea, detoxifierea si prelucrarea nutrientilor. Musculatura neteda a intestinului subtire executa miscari peristaltice, pendulare, de contractare periodica a anselor intestinale ce determina scurtarea si lungirea acestora si miscari segmentare, prin aparitia unor inele de contractie care segmenteaza portiuni din intestin. In urma ansamblului de miscari se asigura un contact strans a particulelor alimentare cu sucurile digestive secretate la acest nivel precum si propulsia celor ramase nedigerate catre intestinul gros pentru continuarea digestiei. La nivelul intestinului gros, masa alimentara este retinuta suficient pentru a permite fermentarea acesteia sub actiunea bacteriilor intestinale, care descompun unele substante neprelucrate in intestinul subtire. In urma proceselor de fermentare si putrefactie asociate cu miscarile peristaltice, de segmentare si tonice executate de musculatura intestinului gros, deseurile neasimilabile vor ~ 10 ~

forma materiile fecale ce se stocheaza in ampula rectala pentru o perioada, urmand a fi eliminate prin actul defectiei. ABSORBTIA Absobtia reprezinta procesul de trecere a substantelor necesare organismului prin peretii organelor tubului digestiv in mediul intern. La nivelul cavitatii bucale, a esofagului precum si la nivelul stomacului realizarea proceselor de absorbtie este neglijabila. Astfel, cele mai multe particule alimentare, precum apa sau mineralele sunt absorbite la nivelul intestinului subtire. Mucoasa intestinala cuprinde valvule conivente (plici circulare) si vilozitati intestinale acoperite de o retea de enterocite prevazute cu microvili, ce maresc capacitatea de absorbtie a intestinului subtire. Procesul de absorbtie variaza in functie de tipul de nutrienti, astfel ca apa si sarurile minerale, vitaminele hidrosolubile, glucoza, aminoacizii si acizii grasi cu lant scurt sunt preluati de sange si condusi pe cale portala la ficat, iar vitaminele liposolubile si chilomicronii trec initial in limfa dupa care sunt preluati de sange. Procese de absorbtie a apei, electroliti, vitamine si aminoacizi se manifesta si la nivelul intestinului gros, inainte de formarea materiilor fecale. Reglarea digestiei Controlul digestiei pe cale hormonala Majoritatea hormonilor care controleaza functiile implicate in sistemul digestiv sunt produsi si secretati de celulele mucoasei gastrice si a intestinului subtire. Acesti hormoni sunt eliberati in sangele circulant de la nivelul tractului digestiv, calatoresc initial catre inima si revin prin sistemul arterial, stimuland sau inhiband motilitatea si secretia de sucuri digestive. Principalii hormoni care controleaza digestia sunt: - Gastrina influenteaza stomacul sa produca aciditatea necesara dizolvarii si digestiei alimentelor, prin stimularea activitatii glandelor gastrice de a secreta pepsinogen si acid clorhidric. De asemenea, gastrina intervine in dezvoltarea normala a celulelor din mucoasa stomacului, intestinului subtire si a colonului. - Secretina influenteaza secretia pancreatica, bogata in bicarbonati ce ajuta sa neutralizeze aciditatea continutului gastric cand acesta patrunde in duoden. De asemenea, secretina stimuleaza ficatul sa elaboreze bila. - Colecistochinina influenteaza pancreasul sa produca echipamentul enzimatic continut de sucul pancreatic. De asemenea este implicata in dezvoltarea normala a celulelor pancreatice si stimuleaza descarcarea colecistului. ~ 11 ~

- Peptidul gastric inhibitor este influentat de prezenta masei alimentare in duoden, intervine in procesul de evacuare gastrica si induce secretia de insulina. - Motilina influenteaza motilitatea gastrointestinala si stimuleaza productia de pepsina. Controlul digestiei pe cale nervoasa Controlul nervos al cavitatii bucale si faringelui este realizat de ramuri senzitive si motorii din nervii cranieni. In rest, activitatea organelor este controlata de nervii intrinseci si extrinseci. Nervii intrinseci sunt reprezentati de regula prin plexurile nervoase vegetative Meissner si Auerbach dispuse sub forma unei retele dense in peretii esofagului, stomacului, intestinului subtire si ai colonului. Nervii intrinseci raspund prin reflexe locale atunci cand asupra peretilor in continutul carora se afla se exercita presiuni datorita prezentei masei alimentare. Astfel, nervii intrinseci devin responsabili atat cu deplasarea alimentelor, cat si cu semnalizarea glandelor secretoare de sucuri digestive prin existenta maselor alimentare la anumite nivele din tractul digestiv. Nervii extrinseci provin din sistemul nervos vegetativ parasimpatic, cu fibre din nervul vag si vegetativ simpatic cu fibre din plexul celiac, mezenteric superior si inferior. Neurotransmitatorii prin care nervii extrinseci functioneaza sunt acetilcolina si adrenalina. Acetilcolina favorizeaza comprimarea stratului muscular al peretilor tractului digestiv, intensificand deplasarea masei alimentare si a sucurilor digestive, stimuland astfel secretia acestora. Contrar acetilcolinei, adrenalina imprima un efect de relaxare a stratului muscular din tractul gastrointestinal, scazand viteza de circulatie a sangelui la acest nivel, concomitent cu diminuarea sau oprirea digestiei. Reglarea apetitului Pofta de mancare este reglata de centrii nervosi ai foamei localizati in hipotalamus. Unul reprezinta centrul apetitului, iar celalalt este centrul de satietate. Hormoni din sistemul digestiv responsabil cu reglarea apetitului sunt: - Grelina produsa de stomac si intestinul subtire in absenta alimentelor in sistemul digestiv, stimuland astfel apetitul. - Peptidele YY sunt secretate de ileon si colon ca raspuns la prezenta alimentelor in tractul digestiv, inhiband astfel apetitul. ~ 12 ~

Sistemul digestiv al nou-nascutului din punct de vedere functional,fiind inca nematurizat,functioneaza foarte intens,pentru a asigura satisfacerea necesitatilor alimentare sporite ale organismului in crestere.De aceea orice greseala in alimentative poate duce la dereglari grave ale digestiei.Stomacul are o pozitie aproape orizontala,musculatura esofagului este slab dezvoltata-circumstante ce pot cauza regurgitarea(revenirea laptelui din stomac in esofag),manifestata adesea prin mici varsaturi,care,insa,nu constituie,de regula,un fenomen pathologic.Regurgitarea poate fi conditionata si de aerofagie(inghitirea aerului in tmpul suptului).Pentru a preveni regurgitarile,copilul trebuie tinut dupa hranire cateva minute in pozitie verticala sau pe burtica.Daca copilul are regurgitari dupa fiecare alimentatie sau daca acestea devin prea abundente,se cere de urgenta un examen medical.Sunt slab dezvoltati si muschii intestinali,ceea ce diminueaza peristaltica,iar aceasta duce la retinerea hranei,la formare de gaze in intestine si,ca urmare la balonare.Copilul devine agitat,isi impleteste picioarele,le trage spre abdomen si incepe sa planga.In asemenea cazuri se recomanda un masaj usor al abdomenului sau intoarcerea copilului pe burtica.Daca aceasta nu ajuta,se introduce in rect(cu permisiunea medicului) tubul de gaze.In primele saptamani de viata copilul poate avea scaun de 4-5 ori in decurs de 24 de ore,uneori cu urme verzui si grauncioare albicioase.Daca copilul nu are scaun mai mult de 3 zile,inseamna ca el sufera de constipatie.In astfel de cazuri se face un masaj usor la abdomen(prin miscari circulare in directia acelor de ceasornic) sau se aplica comprese calde.Daca aceste masuri nu dau efectul asteptat,copilului I se face clisma de evacuare.Pentru aceasta el este culcat in decubit lateral stang cu piciorusele strinse spre burtica.Apa pentru clisma trebuie fiarta si racita pana la 30oC;inainte de a introduce canula in rect,ea se unge cu vaselina. CAPITOLUL II

ALIMENTATIA-NOU-NASCUTULUI

2.1.CUVANT INTRODUCTIV ~ 13 ~

Cand vorbim despre alimentatia unui copil,se stie ca nu exista o singua cale spre succes.In urma cu 100 de ani,femeile erau invatate sa isi hranesca bebelusii conform unui program fix.In urma cu 50 de ani,specialistii au inceput sa promoveze idea hranirii la cerere.Astazi,noi intelegem ca diferiti copii au nevoi diferite.Cheia catre success nu este o regula generala pentru toti ci o abordare flexibila care se poate modifica astfel incat sa se potriveasca fiecarui copil si fiecarei familii.Alimentatia cu success este un parteneriat.Cu un nounascut,,partea dumneavoastra din intelegere consta in a oferi copilului un san sau un biberon,in a-l ajuta sa stea confortabil cand mananca,a-l ajuta sa eructeze cand este nevoie,a se opri cand este satul.Partea copilului consta in a transmite semnale clare pentru atunci cand ii este foame sau este satul,si sa va lase sa intelegeti ce merge si ce nu.Chiar si bebelusii foarte mici sunt priceputi in a comunica aceasta informative crucial prin limbajul corpului si prin comportament.Fiind atenti la acest feed-back,veti invata incetul cu incetul sa faceti micile ajustari de moment ce vor face ca momentul hranirii sa para un dans bine repetat.Bineinteles ca nu intotdeauna merge asa de usor.Cateodata feedbackul este ca primiti hrana inapoi.Acest lucru inseamna ca bebelusul a mancat prea mult o data.Ca si in cazul somnului ,un mancacios isi poate face parintii sa se simta foarte competent.Un copil care are cicluri de foame mai putin regulate,care reactioneaza intens la disconforturi fizice(cum ar fi gazele intestinale) sau care are sensibilitati alimentare sau alte afectiuni cornice ar face sip e cel mai increzator parinte sa se simta ca un ratat,pentru ca,inainte de toate,fiind cea mai elementara dintre nevoi,alimentatia sta la baza relatiei dintre parinte si copil.Dar atunci cand devine scopul principal-modul principal prin care un parinte isi exprima dragostea sau ofera confort-rezultatul poate fi un copil supraponderal sau chiar obez.Dar dumneavoastra doriti ca beblusul sa se bucurede hrana,dar,la fel de bine,doriti sa aiba si alte interese.Scopul acestui capitol este sa va prezinte toata gandirea actuala in ceea ce priveste acest subiect de importanta vitala,de a va ajuta sa faceti alegerile potrivite pentru familia dumneavoastra,de la prima mare decizie pe care trebuie sa o luati-alegerea intre alaptatul la san si biberon pana la multe altele.Pe masura ce va hraniti copilul din ~ 14 ~

stadiul de nou-nascut pana cand se face mare,tineti minte ca unul dintre cele mai importante lucruri despre alimentatia sanatoasa este ca aceasta va face sa va simtiti bine.

2.2. BAZELE NUTRITIONALE Inainte de a incepe sa vorbim despre cum sa va hraniti bebelusul,as vrea sa petrec cateva moment explicandu-va cu ce o sa-l hraniti.Atunci cand veti intelege cateva lucruri despre fundamentele nutritiei sanatoase,veti fi mai capabili sa alcatuiti o dieta sanatoasa pentru copilul dumneavoastra si sa o ajustati dupa nevoile lui schimbatoare pe masura ce creste.

O dieta sanatoasa contine multi nutrienti

Caramizile de baza ale nutritiei sunt proteinele,carbohidratii(glucidele),grasimile(lipidele),vitaminele,mineralele si apa.Proteinele se gasesc in carne,oua si peste,si,de asemenea in multe vegetale(in special legume) si in produsele din cereale integrale.Carbohidratii-zaharurile si ~ 15 ~

amidonul-provin,in general,din fructe,legume,cereale si din alte surse vegetale.Grasimile provin atat din surse animale,cat si din plante.Grasimile animale sunt mult mai probabile sa contribuie la aparitia afectiunilor cardiac,accidentului vascular cerebral si altor boli inrudite,si doar produsele de origine animal contin colesterol. Proteinele,carbohidratii si grasimile furnizeaza energie sub forma de calorii,dar gram pe gram,grasimile furnizeaza cam dublul energiei eliberate fie de proteine,fie de carbohidrati.(Desigur,dietele sarace in grasimi nu sunt neaparat sarace in calorii;60 de grame de carbohidrati ingrasa la fel de mult ca 30 de grame de grasimi.)Vitaminele si majoritatea mineralelor sunt substante necesare doar in cantitati mici pentru o viata sanatoasa.Cu toate aceste,copii in crestere au nevoie de o cantitate relative mare din doua minerale:calciu si fier,deoarece acestea sunt ingredient fundamentale pentru oase,muschi,sange si creier.In primele sase luni de viata,dietele bazate pe lapte de san sau lapte praf asigura un echilibru sanatos al acestor nutrient.Dupa aceasta perioada,bebelusii invata sa consume o varietate crescanda de alimente si incep sa aiba preferinte .Pana in jurul varstei de doi ani,dieta sanatoasa a unui copil se aseamana cu dieta sanatoasa a unui adult,cu componente din toate grupele,multe legume si cereale integrale,cantitati relative moderate de proteine si carbohidrati,si relativ putine grasimi. Controalele medicale regulate va asigura ca bebelusul dumneavoastra este bine hranit Scopul principal al hranirii este,bineinteles,sa aveti un copil sanatos din punct de vedere fizic.In general,doriti un copil care creste normal,are multa energie,se bucura de viata si are scaune normale.S-ar putea sa va para usor sa va dati seama daca bebelusul dumneavoastra se incadreaza in aceasta imagine,dar de fapt,acest lucru poate fi surprinzator de dificil.Aceasta se intampla datorita faptului ca va vedeti copilul zi de zi si,astfel,va este greu sa observati schimbari minime,care se acumuleaza in timp.Ca un rezultat al acestui lucru,bebelusii ar putea fi destul de mult peste sau sub greutatea normal fara ca parintii lor grijulii si implicati in cresterea lor sa observe.Aceasta nu inseamna ca nu ar trebui sa va supravegheati atent copilul.Dar pe langa acest lucru,este bine sa aveti si o parere ~ 16 ~

obiectiva din exterior din cand in cand.Cea mai buna cale de a sti daca primeste o alimentatie corespunzatoare este vizita la medic pentru controale regulate.Medicul copilului dumneavoastra are trei instrumente de masurat,care sunt vitale pentru a observa cresterea,instrumente de kre dumneavoastra,probabil,nu dispuneti acasa:un cantar prcis,o placa pentru masurarea copilului cat cat sta intins si un stadiometru,pentru masurarea inaltimii la verticala.(Stadiometrul este unul dintre acele bte vertical de masurat,prevazut cu o bara orizontala ce se pozitioneaza pe crestetul copilului).Cealalta unealta necesara este un set de table cu indici de crestere.Cu ajutorul acestora,doctorul va poate spune daca bebelusul sau copilul dumneavoastra se afla in rata normala de crestere pentru greutate si inaltime(de multe ori numita si curba de crestere)si,chiar mai important,va poate arata daca evolutia cresterii copilului este normala.Semnul unei cresteri normale,sanatoase este in functie de stationarea mai mult sau mai putin timp la acelasi nivel,raportat la alti copiide aceeasi varsta si sex.De exemplu,un baiat in varsta de 9 luni,care cantareste 8 kilograme este in percentila 10 pentru varsta sa;aceasta inseamna ca 10% dintre baietii de varstsa cantaresc mai putin decat el,iar 90% cantaresc mai mult.Daca acelasi baiat la varsta de 1 an cantareste 9 kilograme,el se afla tot in percentile 10.Aceasta inseamna o crestere sanatoasa.El este mai slabut,dar se mentine pe propria curba de crestere corespunzatoare si este foarte probabil,de asemenea,ca mananca bine.Doctorii se bazeaza si pe examinarile fizice pentru a determina starea nutritional a copilului.Ei examineaza tegumentele,parul si unghiile,dezvoltarea musculaturii si aspectul si comportamentul general.Pentru a detecta deficienta de fier,intre 6 si 12 luni se face un test de sange.Aceste teste se indica doar daca exista vreun motiv specific de ingrijorare. 2.3. NOU-NASCUTUL-crizele de adaptare suferite la nastere

Majoritatea bebelusilor nu se hranesc bine in primele zile.Unui copil alaptat la san s-ar putea sa-I ia cateva zile pentru a-si da seama cum sa prinda de mamelon si sa ~ 17 ~

suga,iar un nou-nascut caruia i se da un biberon,s-ar putea sa ia cateva inghitituri,dupa care sa isi piarda interesul si sa adoarma la loc.In primele 7 pana la 10 zile de viata,nu este neobisnuit ca un bebelus sa piarda putin in greutatepana la 5-10% din greutatea pe care a avut-o la nastere-inainte de a incepe sa ia in greutate.Copii nascuti la termen se nasc cu destule reserve de grasime si lichide astfel incat sa treaca cu bine prin acesta perioada initiala.Un nou-nascut prematur s-ar putea sa nu aiba toate aceste reserve,si astfel ar avea nevoie de o supraveghere mai atenta pentru a nu se deshidrata.In jurul varstei de 5-10 zile,un bebelus ar trebui sa inceapa sa creasca cu aproximativ 30 g pe zi.Acesta este cel mai accelerat ritm de crestere al unui copil sanatos din momentul in care a parasit uterul.Un bebelus care cantareste mai mult la nastere,s-ar putea sa creasca la inceput mai putin,in timp ce unul care se naste cu o greutate mai mica s-ar putea sa creasca ceva mai repede in timp,pana cand isi atinge potentialul genetic.Cu un spor de 30 g pe zi,un copil creste cam 300-400g pe saptamana.Cam pe la 3 luni,ritmul incetineste,ajungand la 60 g la fiecare 3 zile.Chiar si asa,la 4 luni,majoritatea copiilor si-au dublat greutatea de la nastere.De la nasterepana la varsta de 6 luni,bebelusii nu au nevoie de alimente solide.Ei pot creste foarte bine cu laptele de mama sau cu formule de lapte bogate in fier.Unii parinti considera ca daca incep cu alimente solide,aceasta il va ajuta pe copil sa doarma mai bine noaptea,dar cercetarile effectuate in acest sens nu au sustinut aceasta ide.Multi bebelusisunt capabili sa consume alimente solide inca de la varsta de 3 lunisau chiar mai devreme.Dar un start timpuriu nu pare sa prezinte nici un avantaj real,crescand insa sansele ca bebelusul sa devina supraponderal.Copiii supraponderali,dupa cum stim acum,cresc si vor devein adulti supraponderali,cu toate problemele de sanatate pe care le implica acest lucru.De asemenea ,bebelusii care consuma alimente solide,au scaune abundente si urat mirositoare.

2.4. ALAPTATUL LA SAN ~ 18 ~

Exista femei care nici nu se gandesc de 2 ori cand vine vorba de alaptat-sunt absolute sigure ca doresc sa-si alapteze la san bebelusul.Altele sunt sigure ca cel mai bun lucru pentru ele este hranitul cu biberonul si nici nu iau in considerare alaptatul.Dar majoritatea se gandesc mult inainte de a lua o decizie.

AVANTAJELE ALAPTATULUI LA SAN PENTRU COPII SI PENTRU MAME Nu exista nici o indoiala ca din punct de vedere nutritional,laptele de mama este superior formulei comerciale.Toate femelele de mamifere secreta lapte,dar reteta,ca sa zic asa,difera de la specie la specie.Laptele femeilor este bun pentru copiii umani,iar laptele de vaca este hrana perfecta pentru vitelusi. De fapt,copiii hraniti direct cu lapte de vaca tind sa se imbolnaveasca grav.Proportiile nutrientilor sunt total gresite.Pentru a face laptele de vaca acceptabil pentru bebelusi,acesta trebuie sa fie procesat pentru a i se schimba ~ 19 ~

continutul in grasimi,protein,fier si sare.Rezultatul este laptele praf.Bebelusii sunt capabili sa digere laptele praf destul de bine,dar acesta tot nu se poate compara cu cel al mamei. Laptele uman contine exact cantitatea de protein,grasimi,carbohidrati si sare de care are nevoie un bebelus.Exista si multe alte beneficii. Protectie impotriva infectiilor.Laptele de san ar putea ajuta bebelusul sa lupte impotriva unor infectii obisnuite care provoaca diaree si voma,cat si impotriva infectiilor urechii,nasului,sinusurilor si plamanilor.Cercetarile nu au aratat de cat timp este nevoie ca mama sa-si alapteze copilul pentru a-i oferi aceste beneficii,dar,mai mult ca sigur,chiar si perioade scurte ofera o parte din aceste avantaje.De fapt,desi mai mult este mai bine,primele saptamani si luni sunt cele mai importante. Protectie impotriva alergiilor alimentare.Expunerea la factori alergeni de timpuriu in viata reprezinta una dintre cauzele principale ale alergiilor.Multi bebelusi devin alergici la proteinele din lapte praf de vaca sau soia.Dar alergiile la laptele de mama nu exista.Unii cercetatori considera ca bebelusii hraniti timp de 6 luni sau mai mult doar cu laptele mamei au o rata a alergiilor mai mica si la alte alimente. Risc mai scazut de obezitate.Bebelusii hraniti la san tind sa fie mai supli decat cei hraniti cu biberonul,in special in a doua jumatate a primului an de viata.Unii experti considera ca acestia au sanse mult mai scazute de a devein obezi mai tarziu. Risc mai scazut de diabet zaharat.Conform unor studii,copiii alaptati la san ar putea avea mai putine sanse sa sufere de boli autoimmune,care apar atunci cand sistemul imunitar ataca propriul corp.Printre acestea se numara diabetul juvenile,scleroza multipla si doua afectiuni grave care afecteaza intestinele:boala Crohn si colita ulcerativa. Imbunatatirea dezvoltarii intelectuale (IQ mai ridicat).Mai multe studii au aratat ca bebelusii hraniti la san au dezvoltat un IQ mai ridicat.Dar votul stiintific nu a ~ 20 ~

fost inca dat pentru ca nu se stie cu siguranta daca chiar laptele este responsabil de aceasta diferenta.Laptele de mama contine.intr-adevar,substante care ajuta la dezvoltarea creierului,pe care formulele de lapte nu le contin.Capacitatea laptelui de mama de a ajuta la dezvoltarea creierului ar putea fi cea mai importanta pentru bebelusii nascuti premature care au riscul de a avea problem legate de invatare mai tarziu. De asemenea,si mamele au beneficii Bebelusii nu sunt singurii care beneficiaza de pe urma alaptarii.Exista si multe avantaje sanatoase pentru mamele care alapteaza.Acestea includ: Pierderea in greutate.Alaptatul consuma multe calorii,ajutand mamicile sa revina mult mai repede la greutatea pe care o aveau inainte de sarcina. O mai rapida micsorare a uterului,cu sangerare mai scazuta.In timpul alaptarii,creierul secreta un hormon numit oxitocina,care are multe efecte positive:determina uterul sa se contracesi,astfel,sa sangereze mai putin,in timp ce organismul dumneavoastra,isi revine dupa nastere. Beneficii psihologice.Oxitocina produce,de asemenea,stari de fericire si impacare,sentimente pe care multe mame le traiesc in timpul alaptatului . Rolul anticonceptional.In timp ce mamele alapteaza,hormonii eliberati au efect anticonceptional pentru cel putin 6 luni.Efectul nu este inca garantat 100% astfel incat este recomandata folosirea si a altor metode anticonceptionale. Risc mai scazut de aparitie a cancerului.Femeile care alapteaza ar putea,de asemenea,avea o sansa mai mica de a se imbolnavi de cancer de san sau de ovare. Argumente practice pro si contra Un avantaj al laptelui de mama pe care nu multi il iau in considerare este reprezentat de costuri.Cheltuielile cu laptele praf in primele 12 luni se ridica pana la aproximativ 800 de dolari(in SUA).Mamele care alapteaza trebuie doar sa ~ 21 ~

manance mai mult decat normal,dar costurile estimate sunt de doar 400 de dolari pe an.Asa ca aceasta inseamna economii serioase. Un alt avantaj de la sine inteles este acela ca laptele de mama este tot timpul disponibil.Nu va trebui ca in toiul noptii sa stati in mijlocul bucatariei preparand biberonul.Daca va mulgeti pentru a utilize mai tarziu laptele,tot va trebui sa curatati biberoane si tetine,dar cu mult mai putine decat in cazul in care ati folosi exclusive biberonul.Cand plecati de acasa nu trebuie sa luati provizii de biberoane,tetine si lapte praf.Si nici nu trebuie sa va faceti griji ca bebelusul se va imbolnavi de la apa folosita la dizolvarea laptelui praf. Exista, bineinteles si dezavantaje ale alaptatului.Cu exceptia cazului in care puteti fi cu bebelusul dumneavoastra 24 de ore din 24,un lux pe care din ce in ce mai putine mamici si-l permit,trebuie sa va mulgeti pentru a mentine secretia de lapte.Acest lucru nu este dificil,dar necesita echipament special.Daca sunteti la serviciu,va trebui sa gasiti un loc in care sa fiti singura si I care sa va simtiti confortabil.Mamele care alapteaza au nevoie de echipamente speciale cum ar fi sutienele de alaptat si tampoanele pentru sani.In final,este nevoie de energie fizica pntru aproduce lapte;o mama care alapteaza s-ar putea sa aiba mai putina energie pentru a mai face si alte lucruri cum ar fi treburile gospodaresti sau munca la serviciu. Alaptatul si reluarea serviciului Necesitatile slujbei in afara casei exercita multa presiune asupra mamelor pentru a renunta la alaptatul de timpuriu sau nici sa nu inceapa.Desi in Statele Unite,Family Medical Leave Act garanteaza ca femeile isi pot lua pana la 12 saptamani de concediu neplatit-mult mai putine decat in alte tari dezvoltate-o multime de femei considera ca,pur si simplu,nu isi pot permite sa lipseasca atat de mult de la munca.Mamele care stiu ca trebuie sa se intoarca la serviciu la scurt timp dupa nastere ar putea sa nu se gandeasca sa inceapa sa alapteze deoarece perspective de a inceta in curand este descurajatoare. Femeile intalnesc adesea la slujba obstacole mari daca decid sa continue sa alapteze.Printre acestea se numara lipsa intimitatii si a timpului pentru a se ~ 22 ~

mulge,frica de scurgeri care pot fi stanjenitoare,angorjarea durereroasa a sanilor,si presiunea din partea colegilor de a-si dedica intreaga energie muncii. Cum lupta cu infectiile laptele de mama Sistemul imunitar al bebelusilor este imatur luni de zile dupa nastere.Infectiile aparute in aceasta perioada sunt ingrijoratoare,de vreme ce bebelusii mici se imbolnavesc mai repede decat copiii mai mari.Laptele de mama contine multe substante care actioneaza asupra diferitilor germeni,fie atacandu-i direct,fie impiedicandu-i sa se ataseze de celulele bebelusilor.De asemenea,substantele din laptele de san stimuleaza dezvoltarea populatiei bacteriene benefice din intestinul beblusului prevenind dezvoltarea bacteriilor daunatoare.Mai sunt si alte componente care au o functie de control,asigurandu-se ca diferite parti ale sistemului de lupta impotriva bolilor actioneaza cu succes.Cu totul,exista mai mult de 1000 de componente diferite in laptele uman,multe dintre ele putand avea rol in lupta cu infectiile. In ciuda tutoror acestor dificultati,multe femei gasesc solutii.In unele companii exista locuri unde mamicile pot lua o pauza si alapta periodic.Alte mame reusesc sa se mulga in timpul zilei si continua sa alapteze la san in restul timpului.Avand eficienta ridicata,pompele duble pot fi de mare ajutor. O alta solutie ar fi aceea in care opriti alaptarea la san in timpul zilei,folosind laptele praf pentru mesele din aceasta perioada,si poate sa alaptati la san mai frecvent in timpul noptii.Acesta solutie se poate dovedi functionala pentru unele mame,altele insa considera ca sanii se maresc si devin sensibili(angorjarea sanilor),si nu se simt confortabil ziua,sau ca productia lor de lapte scade atat de mult incat nu au indeajuns pentru a-si satura copilul.Deseori,aceste femei opresc definitive alaptatul.Solutiile difera de la femeie la femeie.Ceea ce este mai important este sa luati in considerare toate variantele posibile,sis a fiti sincera cu dumneavoastra insiva in legatura cu ceea ce conteaza cu adevarat pentru dumneavoastra. Gasiti sprijin inca de la inceput

~ 23 ~

Cat inca sunteti insarcinata,este o idee buna sa discutati planurile dumneavoastra in ceea ce priveste alaptatul la san cu obstreticianul dumneavoastra.Acest lucru este in mod special important daca aveti motive sa credeti ca alaptatul va fi dificil datorita unor motive cum ar fi: O interventie chirurgicala la san in antecedente.Daca ati suferit o interventie chirurgicala de marire sau micsorare a sanilor,exista o sansa ca aceasta sa fi afectat capacitatea acestora de a produce lapte.Aceasta se intampla in special daca incizia chirurgicala s-a facut in jurul mamelonului,unde se afla canalele galactofore.Biopsiile si operatiile de inlaturare a nodulilor in general nu cauzeaza o astfel de problema.Dar daca sunteti ingrijorata,este intotdeauna mai bines a intrebati. Mameloanele retractate sau plate.Sugarii trebuie sa fie capabili sa poata prinde mameloanele pentru a se putea hrani.Daca mameloanele sunt plate sau retractate,exista de multe ori lucruri ce le pot face apte pentru alaptare. Sani foarte mari sau foarte mici.In general,acesta nu reprezinta o problema,dar femeile cu sani tubular ai putea avea probleme la alaptat.Daca sanii dumneavoastra nu s-au marit vizibil in timpul sarcinii,ar putea fi un semn ca glandele care produc lapte nu s-au dezvoltat.Intrebati obstreticianul daca sunteti ingrijorata in legatura cu marimea sanilor dumneavoastra. Sfaturi practice Dureaza un timp pana incepeti.Multe proaspete mamaici sunt surprinse cand afla ca primul lichid pe care sanii lor il produc nu este lapte,ci colostru.Acesta este un lichid galbui,bogat in protein,anticorpi si celule imunitare,care este usor de digerat de catre nou-nascut.Intre ziua a doua si a cincea,colostrul incepe sa se modifice,crescand in volum si continut de grasimi.La 10-14 zile,sanii dumneavoastra ar trebui sa produca o cantitate apreciabila de lapte matur.Pe langa acestea,multi bebelusi au nevoie de 2-3 zile pentru a se obisnui cu alaptatul.Un bebelus nascut la termen se poate descurca foarte bine si fara a se hrani efectiv in primele cateva zile,dar alaptatul va incepe sa decurga normal cam din ziua a cincea. ~ 24 ~

Folositi sau pierdeti.Legea cererii si a ofertei pentru laptele matern este:cu cat cererea este mai mare cu atat mai mult vor produce sanii dumneavoastra.Reversul este ca odata ce veti inceta sa va goliti sanii,nu va dura mult pana ca ei sa incetineasca secretia si in finalsa inceteze complet.Astfel incat cea mai buna metoda de a va sigura ca aveti oferta de lapte consistent este ca bebelusul dumneavoastra sa se hraneasca des si bine. Alternati sanii.Fiecare san functioneaza independent de celalalt.Daca alaptati intotdeauna mai mult de la unul dintre ei,acesta va produce mai mult lapte in timp ce celuilalt ii va scadea secretia.Pentru a mentine un echilibru,alternate sanul oferit bebelusului pentru hranit. Fiti atenta la durata.Sugarii vor goli un san in 10 pana la 15 minute.O hranire complete va dura,deci,20-30 de minute.Daca observati ca bebelusul dumneavoastra este mult mai incet sau pare sa oboseasca usor in timpul alaptatului,intrebati-va medicul ce este de facut. Aveti grija de dumneavoastra si nu va fie teama sa cereti ajutor.Alaptatul va solicita mult organismul;de aceea,va fi nevoie sa mancati mai mult sis a va odihniti mai mult.Rugati sotul(sau partenerul) sau alti membrii ai familiei dumneavoastra sa va ajute la treburile gospodaresti.Daca aveti probleme in a stabili un program lejer de alaptare,consultati un expert in lactatie. Semne-cheie ala succesului alaptarii Pana in momentul in care bebelusul va implini o saptamana,alaptatul ar trebui sa mearga bine.Daca acest lucru nu se intampla,atunci va trebui sa cereti imediat ajutor,inainte ca problemele sa se agraveze.Semnele care arata ca alaptatul merge bine include: Aveti un reflex bun de eliberare-o senzatie de furnicatura cand canalele lactifere din san se contracta pentru a elibera laptele.Daca eliberarea este puternica,laptele ar putea chiar tasni,spre surpriza bebelusului dumneavoastra. Bebelusul va goleste sanii,hranindu-se timp de 10 minute sau mai mult.Ar trebui sa va simtiti sanii plini inainte de o alaptare si confortabil de goi dupa. ~ 25 ~

Cand bebelusul se hraneste,ii auzi inghititurile.Dupa alaptare,bebelusul este satul si satisfacut. Bebelusul ar trebui sa schimbe 6 sau mai multe scutece pe zi si sa aiba cel putin 4 scaune de culoarea mustarului,subtiri si acoperite cu pete albe. Sugarul ar trebui sa se hraneasca la fiecare 2-3 ore in timpul zilei si de cel putin 2 sau 3 ori noaptea(un total de 8 sau mai multe mese in 24 de ore).Un sugar hranit la san nu ar trebui sa doarma toata noaptea. Bebelusul este activ si fericit cand este treaz. Va simtiti bine ca alaptatul decurge cum trebuie. Este foarte important sa cereti ajutor daca oricare dintre aceste lucruri din lista de mai sus nu sunt asa cum ar trebui sa fie.Problemele timpurii cu alaptatul apar si se agraveaza doar daca nu sunt luate masuri de a le corecta.Un bebelus care nu primeste destul lapte se poate imbolnavi foarte repede.Asa ca daca exista vreun motiv de ingrijorare ca alaptatul nu decurge corespunzator este foarte important sa primiti ajutor din timp din partea medicului dumneavoastra,nu sa asteptati pana la urmatorul control periodic.

Dieta dumneavoastra in perioada alaptatului

Nu trebuie sa beti lapte pentru a produce lapte,dar trebuie sa consumati multa apa,calciu,protein,vitamine si fibre vegetale,pentru a va mentine sanatoasa in timp ce satisfaceti nevoile nutritionale ale bebelusului dumneavoastra.O mama care alapteaza are nevoie de aproximativ 500 de calorii in plus pe zi,care nu ~ 26 ~

inseamna de fapt foarte multa hrana.Daca chiar mancati pentru doi,dupa cum se spune,exista sanse sa va ingrasati. Incercati sa mancati alimente de inalta calitate ,de exemplu multe fructe sau legume.Carnea fara grasime reprezinta o sursa buna de fier,zinc si alte minerale.Legumele cu frunze de culoare verde inchis sunt surse bune atat de fibre,cat si de fier.Produsele lactate sunt bune,dar proteinele din laptele de vaca trec in laptele matern si pot prova reactii alergice.Daca suspectati ca acest lucru provoaca o problema bebelusului dumneavoastra,incercati alte mancaruri si sucuri bogate in calciu.Medicamentele antiacide ce contin calciu sunt o alta sursa buna ,asa cum sunt si caramelele imbogatite cu calciu si vitaminele D si K.Iata cateva alimente de evitat:cafeaua,cola si ciocolata;acestea contin toate cofeina,care provoaca iritabilitate bebelusului(pe de alta parte,putina ciocolata ar putea fi o necesitate pentru viata dumneavoastra si probabil nu produce nici un rau).Alcoolul trece in laptele matern si orice in afara de bauturile slab alcoolizate nu reprezinta o idee prea buna.Mancarurile foarte aromate sau picante pot produce modificari ale gustului laptelui;multor bebelusi chiar le place gustul de usturoi,dar ardeiul iute ar putea face laptele neplacut la gust. Probleme frecvente in timpul alaptatului Cand apar probleme,este foarte bine sa aveti o sursa de informatii in care sa aveti incredere.Medicul dumneavoastra ar trebui sa fie bine informat despre aceste problem si pregatit cu recomandari pentru specialistii in lactatie.Iata in continuare cateva dintre cele mai des intalnite problem,impreuna cu sfaturi despre cum sa le rezolvati: Producerea intarziata a laptelui.Este normal pentru o proaspata mamica sa produca doar o cantitate mica de colostru,prima secretie galbuie,dar in a treia sau in a patra zi incepe sa fie produs laptele si sa creasca si cantitatea produsa.Daca acest lucru nu se intmpla,discutati cu medicul dumneavoastra.S-ar putea sa fie nevoie sa suplimentati cu lapte praf pana cand organismul dumneavoastra revine la normal.Folosirea unei pompe pentru sani stimuleaza productia de lapte,in special in cazul bebelusilor care sug viguros la inceput. ~ 27 ~

Mameloane dureroase si crapate.Utilizati o crema hidratanta,de exemplu lanolina 100%.Spalati mamelonul doar cu apa;sapunul usuca;lasati-le sa se usuce de la sine cand puteti.Asigurati-va ca bebelusul prinde mamelonul corespunzator,luand in gura toata areola(partea inchisa la culoare din jurul mamelonului) si nu doar mamelonul.Cand a terminat de mancat sau cand trebuie sa schimbati sanul,intrerupeti bebelusul din supt introducanu-I un deget in gura de-a lungul mamelonului,inainte de a i-l scoate din gura.Cateodata,o infectie micotica numita stomatita candidozica(margaritarelul) produce durerea si craparea mameloanelor.Uitati-va in gura copilului cautand pete albe pe mucoasa bucala sau membrane albe pe limba.Tratamentul medicamentos al mameloanelor dumneavoastra si al gurii copilului poate fi de ajutor. Producerea de lapte in cantitate scazuta.Daca vi se intampla si dumneavoastra acest lucru,inseamna ca sugarul nu suge destul pentru a stimuli secretia de laptetineti minte legea cererii si a ofertei.Incercati sa folositi o pompa dupa fiecare hranire,pentru a va goli complet sanul.Consumati apa in cantitate suficienta(2-2,5 l pe zi).Cereti ajutor familiei,astfel incat sa va puteti odihni mai mult.Exista de asemenea medicamente care sporesc productia de lapte.Cu cat acesta problema se prelungeste,cu atat va fi mai greu sa va reveniti,asa ca este o idee buna sa cereti sfaturi unui consultant in lactatie sau unui medic,mai devreme decat mai tarziu. Angorjarea sanilor.Deseori cauza acestei problem este aceeasi ca si pentru problema de mai sus-adica bebelusul dumneavoastra nu goleste complet sanii.Folosirea unei pompe pentru sani este remedial principal.Relaxarea pentru cateva minute cu o ceasca de ceai cald de plante sau o muzica relaxanta va poate imbunatati reflexul de eliberare.Un prosop umed incalzit pus pe sani sau un dus cald poate fi de asemenea de ajutor.Exprimarea unei cantitati mici de lapte inainte de inceperea alaptatului poate inmuia sanul,facand alimentarea mai usoara.Puteti incerca de asemenea sa alaptati mai frecvent.Sunati-va doctoral daca problema persista mai mult de o zi.

~ 28 ~

Scurgerea laptelui.Aceasta este,de obicei,un semn ca aveti o rezerva buna de lapte.Tampoanele purtate in interiorul sutienului de alaptat pot ajuta sa va mentineti hainele uscate. Dureri,febra si oboseala neobisnuita.Acestea pot fi semnele unei infectii a sanului(mastita).Acesta afectiune serioasa necesita tratament imediat.Doctorul dumneavoastra va va prescrie antibiotic cu administrarea pe cale orala pentru a vindeca infectia. Cum se stabileste un orar de alimentatie la nou-nascut?

La sosirea din maternitate cei mai multi nou-nascuti isi anunta foamea din 3 in 3 ore. La inceput se va incerca alimentatia dupa orarul din maternitate, insa majoritatea bebelusilor vor dori 6-8 mese in primele 4-6 saptamani de viata. Copii mai mici, cu un stomac care evacueaza mai repede, cer sa manance la circa 3 ore; o mare parte se trezesc la miezul noptii si la ora 2 noaptea. Sunt destul de putine cazurile cand nou-nascutii nu mai cer inca o masa dupa miezul noptii. Indicat este sa nu fie trezit nou-nascutul la ora 24, ci sa se astepte sa se vada daca el solicita aceasta masa. In loc sa se foloseasca ceaiul ( biberonul ), ceea ce presupune preparare, etc, mai comod si mai util este sa se puna nou-nascutul la san. Cu timpul sugarul va suge din ce in ce mai rar la aceasta ora si, spre varsta de ~ 29 ~

3-4 saptamani, ajunge singur sa nu se mai trezeasca noaptea, ci dimineata. Cateodata nou-nascutii renunta mai intai la masa de la ora 23-24 si mai tarziu la cea de la ora 2. Nou-nascutul sanatos isi instaleaza rapid un interval de 4 ore intre mese, ziua, cu o pauza de noapte mai prelungita. In timpul zilei pauza cea mai lunga este intre prima si a doua masa ( mama are lapte din abundenta, iar sugarul a avut linistea necesara pentru a dormi si a se odihni cum trebuie in timpul noptii ). Unele mamici se plang chiar ca dupa masa de dimineata sugarul doarme dus cateva ore in sir; zicala " copilul creste si cu somn " este cat se poate de reala, asadar este indicat ca nou-nascutul sa fie lasat sa doarma atat cat simte el nevoia intre prima si a doua masa. Ritmul de 4 ore recomandat ca regula de unii medici nu poate fi in nici un caz util nou-nascutului care este flamand din 3 in 3 ore. In primele luni sugarul simte foamea ca pe o senzatie dezagreabila la care el reactioneaza prin plans dar tace de indata ce si-a potolit foamea. Aceste reactii nu au nimic in comun cu rasfatul sau cu incapatanarea. Dupa ce sugarul creste va avea din ce in ce mai rar senzatia de foame. Avantajul unui program fix de alaptare este acela ca ofera mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. In plus ea poate urmari mai usor daca sugarul plange de foame sau din alte motive; acest program o ajuta pe mama la impartirea timpului, asa ca ea isi poate planifica si alte treburi casnice sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. Ideal ar fi ca mama sa ajunga sa hraneasca sugarul aproximativ la orele 6.00-10.00-14.00-18.00-22.00. La multi sugari acest orar se stabileste catre varsta de 6 saptamani. Pentru nou-nascutii care nu dorm fara intrerupere 8 ore in timpul noptii unii medici recomanda ca, pana la instalarea completa a secretiei de lapte si mai ales pana cand curba greutatii incepe sa creasca ritmic, sa li se mai dea un supt intermediar ( la orele 2 sau 3 noaptea ); dupa circa 2 luni, in timpul noptii se va da ceai de musetel indulcit cu glucoza ( un pachetel de 5g la 100 ml ceai ) sau zahar ( o lingurita rasa la 100 ml) . Atentie! Ceaiul prea dulce il face pe sugar sa-l prefere in detrimentul laptelui. Ratia alimentara in prima luna: - la sfarsitul primei saptamani de viata nou-nascutul suge in medie 200-400ml/zi; ~ 30 ~

- la sfarsitul celei de-a doua saptamani suge aproximativ 400-500 ml/zi; - la sfarsitul saptamanii a treia suge 450-600 ml/zi; - la sfaristul celei de-a patra saptamani suge cam 500-650 ml/zi. Cum apare secretia lactata Secretia lactata este un proces pentru care organismul femeii se pregateste pe toata perioada sarcinii. Canalele galactofore se transforma si devin capabile sa produca si sa secrete lapte. Imediat dupa nastere sau, in cazul operatiilor de cezariana, la 24-48 de ore de la interventie, apare colostrul, un lapte special plin de anticorpi, gras si adaptat pentru nou-nascutul aflat in primele zile de viata. Pentru femeile care nasc natural, nasterea in sine este factorul declansator al secretiei lactate. Procesul trebuie stimulat si intretinut, prin punerea copilului la san, folosirea unor pompe mecanice pentru golirea sanului si, implicit, stimularea secretiei. Pentru mamele care nasc prin cezariana, procesul se instaleaza in doua-trei zile si trebuie ajutat, prin stimulare cu ajutorul pompelor de muls. Poate fi ceva mai greu, dar, odata depasita aceasta faza, totul intra in normal. Un factor esential pentru toate mamele, indiferent daca au nascut normal sau prin cezariana, este functionalitatea canalelor galactofore. Acestea se pot infunda, pot bloca secretia si opri procesul. Medicul si asistentele sectiilor de nou-nascuti au metode prin care aceasta problema poate fi inlaturata. Daca in prima luna de viata copilul trebuie pus la san de cate ori ii este foame (si micutul are mijloacele lui prin care iti arata ca asta vrea: plange, isi baga degetelele in gura, cauta cu gurita sanul), dupa prima luna de viata, programul se regleaza. Micutul va manca la intervale regulate de timp, de cele mai multe ori, la trei ore. Reguli de aur Nou-nascutul alaptat natural trebuie sa fie pus la san de fiecare data cand doreste sa manance. ~ 31 ~

O masa trebuie sa dureze intre 30 si 40 de minute, iar la varste foarte mici (sub o luna), bebelusul trebuie stimulat, astfel incat sa nu adoarma inainte de a se fi saturat. Cum poti face acest lucru? Gadila-i usor piciorusele sau mangaie-l pe cap, canta-i si vorbeste-i, in timp ce se hraneste. Este preferabil ca bebelusul sa suga din ambii sani, la fiecare masa, dar daca acest lucru nu este posibil, ii va fi oferit mereu sanul mai plin. "Intuitia materna este un simt care trebuie folosit din plin. Mama stie si simte ce nevoi are copilul si trebuie sa aiba incredere in instinctele ei, care o vor ajuta sa ia cea mai buna decizie.", afirma doctor Silvia Stoicescu. Dupa fiecare masa, copilul trebuie ajutat sa regurgiteze - asaza-l cu capul pe umar si bate-l usor pe spate. Aceasta manevra ii va asigura un somn linistit. Copiii foarte mici pot fi culcati, dupa masa, pe partea stanga, pentru a ajuta golirea stomacului. Este foarte important ca bebelusului alimentat la san sa nu i se ofere nimic in biberon. Orice alt aport de lichide (apa sau ceai - la recomandarea medicului pediatru), trebuie facuta doar cu lingurita sau cu seringa. Copiii care sug doar la sanul mamei fac parte din categoria celor care refuza suzeta. Astfel incat este indicat sa nu faci uz de acest obiect. Compozitia laptelui de mama matur Lapte de mama matur 65 - 67 kcal/100 ml 0,85 g/100 ml; 1,27 g/100 kcal 3,8 - 4,2 g/100 ml2 6,9 - 7,2 g/100 ml 55 - 70 g/l; 8,2 - 10,4 g/100 kcal 15 mg/100 ml; 0,87 0,45 mEq/100 kcal 55 mg/100 ml; 1,65 0,27 mEq/100 kcal 33 mg/100 ml; 1,68 0,69 mEq/100 kcal 150 - 1100 g/l; 22 - 160 g/100 kcal ~ 32 ~

Valoare energetica Proteine Lipide Carbohidrati Lactoza Sodiu Potasiu Clor Vitamina A

Vitamina D Vitamina E Vitamina K Vitamina C Vitamina B1 (tiamina) Vitamina B2 (riboflavina) Vitamina B3 (niacina) Vitamina B5 (acid pantotenic) Vitamina B6 (piridoxina) Vitamina B12 (cobalamina) Acid folic Biotina Calciu Fosfor Raport calciu : fosfor Fier Magneziu Cupru Zinc Mangan Fluor Iod Seleniu

4 - 110 UI/l; 0,015 - 0,4 g/100 kcal 2 - 5 mg/l (0,5 - 1,6 mg alfa-TE/g PUFA) 0,6 - 10 g/l 30 100 mg/L; 4,5 - 15 mg/100 kcal 30 - 35 g/100 kcal 60 - 90 g/100 kcal 1100 - 2300 g/L; 164 - 343 g/100 kcal 2 - 2,5 mg/l; 269 - 552 g/100 kcal 70 - 310 g/l; 10,4 - 46,3 g/100 kcal 0,16 - 0,64 g/l; 0,02 - 0,09 g/100 kcal 24 141 g/l; 3,8 - 20,9 g/100 kcal 5 - 9 g/l; 0,75 - 1,3 g/100 kcal 194 - 268 mg/l; 29 - 40 mg/100 kcal 107 - 164 mg/l; 16 - 24 mg/100 kcal 2:1 0,02 - 0,04 mg/100 ml 31,4 - 35,7 mg/l; 4,8 - 5,5 mg/100 kcal 220 g/l; 33 g/100 kcal 0,5 - 4,7 mg/l 3,5 g/l 0,007 - 0,011 mg/l 10 - 20 g/l - peste 300 g/l3 15 17 g/l

2.5. ALAPTATUL CU BIBERONUL

~ 33 ~

Hranirea cu ajutorul biberonului ar putea sa fie o alegere pe care o faceti dumneavoastra sau poate chiar singura optiune pe care o aveti.In orice caz,este bine sa stiti ca laptele praf poate fi o hrana potrivita pentru bebelus .Desigur,laptele de mama are unele avantaje fata de laptele praf,pe care acesta nu le poate egala,dar sete important sa nu le exageram.Majoritatea bebelusilor crescuti cu lapte praf se dezvolta foarte sanatos,cel putin in tarile dezvoltate cum sunt Statele Unite ale Americii,unde majoritatea familiilor au acces la apa curata si cantitati adecvate de lapte praf. In trecut,femeile care alegeau alaptatul la san erau criticate pentru faptul ca erau considerate demodate si in urma stiintei.In zilele noastre,femeile care decid sa-si hraneasca bebelusul cu biebronul ar putea fi criticate pentru ca nu-si iubesc indeajuns copiii,deoarece neaga beneficiile laptelui de mama.Dar acest tip de atitudine nu este neaparat corect.Alegerea de a alapta la san sau de a hrani cu biberonul nu are nici o legatura cu iubirea dumneavoastra fata de copil.Hranirea copilului este o parte importanta din viata dumneavoastra,dar trebuie sa fiti capabila sa va descurcati avand in vedere timpul si energia de care dispuneti.Dar mult mai important este sa va simtiti bine cu alegerea pe care o faceti. Desi majoritatea femeilor sunt capabile sa alapteze la san,exista unele afectiuni medicale care fac alaptatul dificil,imposibil sau contraindicate.De exemplu unele femei au infectii sau trebuie sa ia medicamente care trec in lapte si pot imbolnavi copilul(analgezicele eliberate fara reteta sunt sigure).Daca trebuie sa luati un medicament,asigurati-va ca ati intrebat medical daca este in regula sa alaptati.Interventiile chirurgicale la nivelul sanilor pot intrerupe canalele galactofore.Sanii de forma tubular si cei mici,care nu se maresc in timpul sarcinii,s-ar putea sa nu prouca destul lapte. Realitatile economic ear putea,de asemenea,impiedica femeile sa-si alapteze copiii cat de mult ar dori;nu exista dubii ca revenirea la munca dupa sarcina poate face continuitatea alaptatului dificila.Fie ca hranirea cu biberonul este o alegere sau o necessitate,ar trebui sa fiti sigura ca bebelusul poate creste si se poate ~ 34 ~

dezvolta bine atat din punct de vedere fizic cat si emotional.Alaptatul poate fi placut,dar nu este magic.Puteti sa va comunicati dragostea si sa va hraniti bebelusul la fel de bine si cand tineti in mana un biberon. Avantajele hranirii cu biberonul Desi cei care sustin alaptatul la san nu admit acest lucru intotdeauna,hranitul bebelusului cu biberonul prezinta si unele avantaje. Atat mama cat si tatal pot sa hraneasca bebelusul.Hranirea copilului este o experienta foarte satisfacatoare si care ajuta la stabilirea unor legaturi puternice.Bebelusul poate invata cu usurinta sa fie hranit de mai multe personae.In familia moderna,mama,tatal si poate chiar o alta persoana pot avea un rol activ in hranire. Este usor sa va dati seama cat mananca bebelusul.A fi capabil sa masurati cu exactitate cat mananca el la fiecare masa va ofera cateodata un sentiment de siguranta. Hranirea in public este mai confortabila daca folossiti un biberon.Desi nu ar trebui sa fie asa,alaptatul in public poate fi jenant atat pentru dumneavoastra,cat si pentru cei din jurul dumneavostra. Hranirea cu lapte praf poate face revenirea la serviciu sa fie mai usoara.Desi multe femei reusesc sa isi faca timp sis a gasesca spatial pentru a folosi pompa pentru sani,acest lucru este deseori dificil,daca nu chiar imposibil.Hranirea cu biberonul rezolva acest lucru. Alegerea formulei de lapte S-ar putea sa para complicat,dar aceasta alegere pentru copilul dumneavoastra poate fi chiar usoara.Majoritatea tipurilor de lapte praf sunt facute din lapte de vaca sau din soia.Puteti folosi formula praf,concentrate,gata preparat sau orice combinative a celor trei.Nu conteaza ce marca folositi,atata timp cat va hotarati la una consacrata.Asigurati-va ca tipul de lapte este imbogatit cu fier-cele sarace in

~ 35 ~

fier nu reprezinta nici o alegere buna.Fierul din lapte nu produce constipatie,dar prea putin fier in dieta poate cauza anemie,cat si ulterioare probleme de invatare. Laptele praf din lapte de vaca Acesta este standardul intre formulele pentru sugari.Pentru a-l fabrica,producatorul indeparteaza grasimile si le inlocuieste cu ulei vegetal,modifica proportiile de protein astfel incat sa contina mai putina cazeina(cheag) si mai mult zer,reduce continutul de sare,mareste continutul de zaharuri si adauga fier si vitaminele necesare.Dupa toate aceste schimbari,laptele praf ofera aproape aceleasi cantitati de calciu,protein,carbohidrati si grasimi ca si laptele uman.Bineinteles,laptele uman isi schimba compozitia de la o zi la alta,mult mai rapid in primele saptamani de viata ale copilului.In tarile mai putin dezvoltate avantajele laptelui de mama sunt mult mai dramatice si critice.Dar chiar si in tarile dezvoltate exista unii specialist care considera ca laptele de vaca in orice forma este un risc pentru sanatatea bebelusilor si a copiilor.Vom analiza acesta controversa,cu mai multe detalii,in cele ce urmeaza,dar concluzia este ca marea majoritate a nutrtionistilor si pediatrilor recomanda laptele praf din lapte de vaca ca optiune ce trebuie luata pentru majoritatea copiilor hraniti cu biberonul. Laptele praf din soia Pentru a produce lapte praf din soia,producatorul porneste de la proteinele din soia,adauga uleiuri vegetale,sare si carbohidrati.Produsul final contine aproximativ aceleasi cantitati de calorii,protein,grasimi si sare ca si laptele de mama sau ca cel din lapte de vaca.Principala diferenta este reprezentata de proteinele din soia,iar carbohidratul este sucroza si nu lactoza.Unii copii,care sunt alergici la proteinele din lapte de vaca,reactioneaza bine la proteinele de soia;dar multi dintre cei care mai sunt alergici la una dintre ele sunt alergici la amandoua. Alte tipuri de formule de lapte Exista multe variante de formule ale acestor tipuri principale cat si formule speciale pentru copii cu diferite afectiuni medicale.Unele tipuri din laptele de vaca ~ 36 ~

contin sucroza in loc de lactoza.Exista,de asemenea,si formule elementale partiale pentru copii ce nu pot consuma formule normale,dar care nu au nevoie nici de formule elementale complete.Lasati medical cpopilului dumneavoastra sa va indrume catre una dintre aceste formule daca este nevoie.Un mic avertisment:daca va ganditi sa va hraniti copilul cu lapte de capra,asigurati-va ca mentionati acest lucru medicului copilului deoarece va trebui sa vi se prescrie suplimente special.In final,formulele preparate acasa din lapte condensate nu sunt sigure pentru bebelusi.Ele produc deseori anemie,hemoragii intestinale si alte problem. Formule premixate,concentrate sau pudra Din punctul de vedere al copilului dumneavostra,nu conteaza cate dintre aceste trei tipuri folositi.Au aceeasi valoare nutritional si gustul nu difera foarte mult.Puteti chiar sa le amestecati intre ele,dupa cum doriti,dar luati in considerare si urmatoarele lucruri: Formulele premixate.Acestea sunt gata preparate:doar deschideti cutia si turnati.Sunt de asemenea,cele mai costisitoare si ocupa cel mai mult loc atunci cand le cumparati de la magazine.Cutia pentru o singura portie este foarte utila in drumurile cu masina sau alte ocazii cand nu aveti acces usor la apa sau la un frigider. Formulele concentrate.Pentru a folosi acest tip de formula,amestecati o cana de concentrat cu o cana de apa.Marimea unei portii de 400 g ajunge dupa amestecul cu apa sa fie de 800 g,care este cantitatea de lapte necesara unui bebelus intr-o zi.Un singur sfat:amestecati cu exactitate o cana de apa,nici mai mult,nici mai putin.Daca puneti prea multa apa,bebelusul va fi subnutrit si nu va creste corespunzator.Daca nu puneti apa,laptele va fi prea concentrate si va va imbolnavi copilul.O greseala din cand in cand nu va face rau,dar folosirea unor cantitati prea mari sau prea mici de apa in mod regulat este periculoasa. Laptele praf.Acest tip de lapte este cel mai ieftin sic el mai usor de transportat de la magazine.Puteti lua pachete cu astfel de lapte,astfel incat sa-l aveti in permanenta,atat timp cat exista si o sursa de apa curata.Urmati cu atentie ~ 37 ~

instructiunile de preparare de pe pachete si folositi lingurita de masurare inclusa in fiecare pachet.Ca si in cazul laptelui concentrate,trebuie sa fiti atenti in ceea ce priveste cantitatile de lapte praf si apa,sau bebelusul se poate imbolnavi grav.Daca nu sunteti sigura in ceea ce faceti,rugati doctorul copilului sa va arate cum este exact.O data ce va veti obisnui cu prepararea laptelui praf,aceasta va devein o a doua natura. Prepararea si depozitarea laptelui Nu va obositi sa fierbeti apa.Daca apa de la robinet provine din reteaua municipal,nu este nevoie sa fierbeti apa.Este destul de curata direct de la robinet.Daca aveti dubii in ceea ce priveste calitatea apei,o puteti fierbe timp de 10 minute sau,si mai bine,folositi apa imbuteliata.Va trebui in acest caz,sa folositi apa fiarta si pentru curatarea si spalarea biberoanelor si a suzetelor. Folositi apa rece.Este mult mai probabil ca apa calda de la robinet sa antreneze plumbul de pe conducte.Bineinteles,nu toate locuintele au conducte de plumb,dar nu puteti sti acest lucru cu siguranta.Daca lasati apa rece sa curga pentru cateva minute,pana cand este foarte rece,in acel moment apa vine direct din conducta principal si nu contine plumb.Fierberea apei nu face decat sa mareasca concentratia de plumb deoarece apa se evapora in vreme ce plumbul ramane in recipient. Dati-i bebelusului laptele cald sau rece.Unii bebelusi prefera laptele rece din frigider,altii incalzit.Nu exista nici o diferenta,din punct de vedere al sanatatii.Daca trebuie sa incalziti biberonul,insa,asigurati-va ca nu este prea fierbinte.O picatura pe incheietura mainii ar trebui sa fie calduta,nu fierbinte. Nu incalziti biberonul la cuptorul cu microunde.Deoarece microundele nu incalzesc in mod egal,acestea pot crea zone fierbinti care pot opari bebelusul chiar daca sticla este rece.O solutie la aceasta problema ar fi sa amestecati sau sa agitati biberonul dupa ce l-ati incalzit.Dar acest pas poate fi usor de uitat.Este mai usor,pur si simplu,sa evitati cuptorul cu microunde.

~ 38 ~

Aruncati laptele care ramane in biberon.O data ce bebelusul a supt dintr-un biberon,laptele care a ramas contine bacteria din cavitatea lui bucala.Daca puneti biberonul deoparte pentru a putea fi folosit mai tarziu,nu faceti altceva decat sa oferiti bacteriilor timp sa se dezvolte.Este mai sigur sa aruncati laptele ramas si sa pregatiti o noua sticla. O cutie odata desfacuta,trebuie folosita in maxim 2 zile.Laptele din cutie este un loc foarte propice pentu ca bacteriile sa se poata dezvolta.O data ce ati deschis cutia,cel mai bine este sa-I epuizati continutul in una-doua zile,chiar daca aceasta este pastrata in frigider,iar in cazul in care este tinuta la temperature camerei,laptele se poate strica in cateva ore. Spalati bine biberoanele,dar nu este nevoie sa le sterilizati.Spalatul manual cu apa calda si sapun este cel mai indicat.Sticlele nu trebuie sa fie sterilizate,cid oar curatate.Majoritatea masinilor de spalat vase fac o treaba buna(unele dintre ele chiar prea buna topind sticlele din material plastic).Sterilizarea este importanta doar daca stiti ca sursa dumneavoastra de apa este contaminate sau bebelusul are o deficient imunitara. Cat de des si cat de mult? Un program de masa flexibil este probabil cel mai bun lucru.Alaptatul reprezinta,desigur,cea mai buna alegere cand bebelusului dumneavoastra ii este foame,dar nu este foarte infometat.Acest lucru se intmpla in mod normal cand atat dumneavoastra cat si bebelusul aveti aproximativ acelasi orar.O modalitate de a va sincroniza este sa urmariti ceasul.Daca ii oferiti un biberon la fiecare patru ore,bebelusul se va adapta acestui ritm si I se va face foame cam la fiecare patru ore. Acest plan functioneaza in majoritatea timpului cu doua exceptii.Prima este reprezentata de bebelusii care au cicluri de foame variabile.Cateodata li se face foame la doua ore,iar in alte cazuri nu li se face foame timp de 5-6 ore.Ritmurile unui copil sunt innascute.Unor bebelusi,pur si simplu,le este mai greu sa se conformeze unui program. ~ 39 ~

Daca bebelusul dumneavoastra este unul dintre acestia,este o mare greseala sa incercati sa-I impuneti un program fix de hranire.Daca veti face acest lucru,atunci puteti fi siguri ca de multe ori copilului nu ii va fi foame de fiecare data cand ii veti da biberonul,iar in alte dati,va plange de foame cu mult inainte de ora mesei.In orice caz rezultatul va fi un bebelus irascibil,un stomac deranjat si deseori voma sau diaree.Daca aveti un copil care nu se poate adapta temperamental la programul dumneavoastra,atunci va trebui ca dumneavoastra sa fiti destul de flexibila pentru a va putea adapta dumneavoastra la al lui. Cea de a doua exceptie,in care un program strict de hranire nu va functiona,este reprezentata de copilul care creste brusc si are un apetit mult crescut pentru cateva zile.Puseele scurte de crestere brusca apar in mod previzibil,la aproape fiecare 2 saptamani,pe cand puseele mai lungi apar la interval de aproximativ 2 luni.Daca bebelusul pare dintr-o data infometat,cel mai bun lucru pe care il puteti face este sa-l hraniti si nu sa respectati programul stabilit. Sfaturi practice Asezati-va confortabil.Bebelusii sunt foarte sensibili la starile adultilor care ii ingrijesc.Daca dumneavoastra sunteti relaxata,atunci si copilul dumneavoastra va fi tot asa.Multi copii mici prefer un loc linistit cu o iluminare slaba.Bebelusii nascuti premature se descurca mai bine cu o stimulare mai slaba mai ales cand se concentreaza asupra hranirii. Concentrati-va asupra copilului dumneavoastra . In multe feluri, hranirea cu biberonul poate fi o interactiune la fel de apropiata cu bebelusul dumneavoastra ca si alaptatul.Tineti-va bebelusul in brate, in asa fel incat sa va priviti ochi in ochi.Vorbiti incet cu bebelusul.Faceti asta intr-o camera linistita, in care sa nu existe televizor sau muzica zgomotoasa.Daca aveti si alti copii, nu va fi, bineinteles, prea usor sa evitati intreruperile.Dar copiii mai mari pot invata ca in momentul hranirii nu este bine sa ceara lucruri care mai pot astepta cateva minute. Tineti biberonul in pozitie fixa. Multi parinti agita mult biberonul in timpul alimentarii bebelusului. Acest lucru nu este necesar, dar in unele cazuri chiar ~ 40 ~

distrage atentia bebelusului. Este greu sa sugi lapte din ceva care se misca incontinuu. Eructatiile sunt optionale. Desi acestea ar putea sa para un lucru surprinzator pentru multi parinti, nu toti bebelusii trebuie sa eructeze. Multi sugari eructeaza singuri. Cateodata este de ajuns ca bebelusul sa stea pur si simplu in poala dumneavoastra pentru cateva minute cand inca nu si-a terminat biberonul pentru ca el sa eructeze. Sau puteti sa-l frecati usor pe spate. Daca il bateti usor mai tare pe spate, nu este chiar de ajutor. Peste umarul dumneavoastra este o alta pozitie buna pentru eructare. Daca puneti in prealabil un scutec pe umar, nu va veti petrece toata ziua mirosind chiar ca un eructat de copil. Un biberon ar trebui consumat in 10 pana la 20 de minute. Mai incet de atat si bebelusul probabil ca munceste prea mult. Mai repede de atat si bebelusul s-ar putea sa scuipe mare parte inapoi.

Probleme frecvente legate de alimentatia cu biberonul

Regurgitarile sau varsaturile. Daca regurgiteaza putin este normal. Mai mult, insotit de alte semne de disconfort, cum ar fi plansul sau arcuirea spatelui ar putea fi datorata arsurilor esofagiene sau bolii de reflux gastroesofagian. Hranitul in cantitati mici si mai des poate fi de ajutor, iar medicul bebelusului poate sugera si alte tratamente de incercat. Diareea. Bebelusii hraniti cu biberonul au de obicei scaune care sunt de aceeasi consistenta cu lutul moale. Daca acestea sunt in cantitate neobisnuit de mare si moi, ar mai putea reprezenta un semn de infectie intestinala (de obicei insotita de febra sau alte semen de boala) sau, pur si simplu, sa arate ca a mancat prea mult. Daca bebelusul pare infometat, la scurta vreme dupa ce a mancat de ajuns, incercati sa va jucati cu el sau sa ii dati o suzeta in loc sa ii dati iarasi biberonul. Daca diareea continua sau bebelusul pare bolnav discutati cu medicul. Balonarea. Bebelusii inghit foarte mult aer daca sunt nevoiti sa suga prea tare sau daca laptele curge prea repede din biberon. Folosind un ac incalzit puteti mari gaura din tetina sau puteti inlocui tetina daca gaura este prea mare. De ~ 41 ~

asemenea, puteti incerca si tetine de diferite forme; si in timp ce va hraniti bebelusul, tineti sticla la un unghi in care tetina sa fie plina cu lapte si nu cu aer. Intoleranta la lactoza. Unii bebelusi au incapacitatea de a digera lactoza, principalul carbohidrat din laptele praf provenit din laptele de vaca. Simptomele includ: balonare neobisnuita, diaree si incetinirea cresterii. Un simplu test al scaunului poate confirma acest diagnostic. O formula de lapte bazata pe soia sau oricare alta fara lactoza reprezinta o solutie simpla pentru a evita aceasta problema. Adevaratele alergii la alimente. Aproape 1 din 20 de bebelusi are o alergie adevarata la proteinele din laptele de vaca aceasta problema este total diferita de simpla itoleranta la lactoza. Adevarata alergie la lapte provoaca diaree cu sange, voma, iritabilitate, urticarie, dificultati de respiratie, secretii nazale si alte simptome alarmante. Aproape o treime dintre acestia sunt alergici si la proteinele din soia. Tratamentul obisnuit consta in folosirea unei formule elementare care nu contine proteine nici din soia si nici din laptele de vaca. Somnul cu biberonul.Si bebelusii care adorm cu biberonul sunt supusi riscului aparitiei cariilor, din acelasi motiv.Daca puneti apa in biberon cat bebelusul doarme, s-ar putea sa evitati aceasta problema.Dar de fiecare data cand un bebelus bea din biberon in timp ce sta intins pe spate, exista pericolul ca lichidul sa i se scurga in tubul care leaga urechea de gura (trompa lui Eustachio), marind riscul aparitiei unei infectii a urechii(otita). O regula eficienta de respectat este ca nu trebuie sa ramana biberoane in patut. Capitolul III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROCESUL DE ALIMENTATIE AL NOU-NASCUTULUI >Copilul alimentat la san< 3.1.Monitorizarea alaptarii Asistenta trebuie sa evalueze eficienta alaptariialaptarea eficienta asigura un aport nutritiv optim pentru o crestere si dezvoltare corespunzatoare a nounascutului. ~ 42 ~

Pentru evaluarea suptului asistenta trebuie sa urmareasca: - alinierea copilului la sn - prinderea areolei - compresia areolara - deglutitia copilului. pozitia corecta n timpul suptului este importanta pentru asigurarea unui supt eficient. se recomanda ca asistenta sa ajute mama sa dobndeasca abilitati de alaptare si ngrijire a copiluluideprinderea rapida a abilitatilor de alaptare reprezinta premiza continuarii cu succes a alaptarii dupa externarea din maternitate si contribuie la cresterea duratei alaptarii. se recomanda ca asistenta sa explice mamelor care sunt semnele unei alaptari eficiente, respectiv ineficientealaptarea eficienta asigura mentinerea secretiei lactate si nutritia adecvata a copilului. 3.2.Monitorizarea starii de bine a copilului alimentat la sn Asistenta trebuie sa evalueze starea de bine a copilului alimentat la sn utiliznd urmatoarele criterii: - atinge greutatea de la nastere n maxim 2 saptamni; - creste 115 220 g/saptamna pna la 3 luni; - prezinta pna la 5-8 scaune/zi, cu aspect galben auriu, semiconsistente, adesea eliminate n timpul sau imediat dupa alaptare; - prezinta 6-10 mic_iuni/zi. criteriile enumerate mai sus reprezinta indicatori ai unui aport nutritional corespunzator nevoilor de crestere si dezvoltare ale copilului. Pentru evaluarea cresterii n greutate a copilului alaptat medicul trebuie sa foloseasca curbele de crestere n greutate ale copiilor alimentati la snritmul de crestere n greutate a copiilor alimentati la sn difera de a celor alimentati cu formule: cei alimentati la sn cresc mai rapid n primele 2-3 luni, apoi ritmul de crestere ncetineste. Medicul trebuie sa indice o formula de nceput adecvata pentru suplimentarea alimentatiei nou-nascutului sanatos la care nu se poate asigura un aport nutritional adecvat prin alimentarea la sn sau cu lapte maternformulele de nceput au compozitie asemanatoare cu cea a laptelui matern matur, acoperind nevoile nutritionale ale nou-nascutului la termen sanatos la care nu se poate asigura o cantitate suficienta de lapte matern. ~ 43 ~

3.3.Conservarea laptelui uman Unitatile sanitare trebuie sa nu permita colectarea, pastrarea sau refrigerarea laptelui matern colectat n scopul alimentarii nou-nascutului la termen sanatoslaptele de mama poate fi un foarte bun mediu de cultura pentru germeni patogeni si sursa de infectii nosocomiale. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre modalitatile corecte de refrigerare si congelare pentru laptele de mama muls la domiciliu: - la frigider la temperatura de 2-4 0C - maxim 24 de ore - la congelatorul din frigider - 1 saptamna - la congelator - 3 luni. respectarea conditiilor corecte de refrigerare si congelare a laptelui matern permite evitarea unor efecte nedorite precum deteriorarea sau alterarea chimica a componentelor laptelui stocat. Medicul si asistenta trebuie sa indice pentru pastrarea laptelui matern utilizarea de recipiente de plastic sterilepastrarea laptelui matern n recipiente de plastic sterile previne distrugerea anticorpilor. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre modalitatile corecte de utilizare a laptelui matern refrigerat sau congelat. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii ca laptele matern refrigerat sau congelat poate fi utilizat doar dupa ncalzirea recipientului cu lapte n apa calda. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii ca este interzisa ncalzirea laptelui matern refrigerat sau congelat n cuptorul cu microundeincalzirea incorecta a laptelui matern colectat determina pierderea proprietatilor antiinfectioase si scaderea concentratiei de vitamina C. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii ca laptele congelat se poate pastra, dupa dezghetare, o ora la temperatura camerei si 24 de ore la frigider. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre modalitatile corecte de identificarea a recipientelor cu lapte colectat: data colectarii (zi, luna, ora) conservarea laptelui de mama trebuie realizata n conditii optime, cu respectarea normelor mentionate precum si a regulilor de asepsie si antisepsie pentru evitarea unor incidente nedorite ca si consecinta a pastrarii si apoi utilizarii neadecvate. Medicul si asistenta trebuie sa informeze mama cu privire la metodele de colectare a laptelui matern si masurile de igiena si prevenire a ~ 44 ~

infectiilorrespectarea masurilor de igiena si profilaxie a infectiilor reprezinta metode eficiente de prevenire a contaminarii laptelui. Pentru colectarea laptelui matern, se recomanda ca medicul si asistenta sa explice mamei ca este obligatorie parcurgerea urmatorilor pasi: - sterilizarea recipientului de colectare si/sau a pompei de muls - aplicarea de comprese calde sau dus cald - spalarea minilor - adoptarea unei pozi_ii confortabile Medicul si asistenta pot recomanda colectarea manuala sau mecanica a laptelui matern. 3.4.Aspecte administrative institutionale Unitatile sanitare care ngrijesc nou-nascuti trebuie sa sustina alaptarea prin adoptarea unei politici n acest senspolitica unitatii medicale trebuie sa ncurajeze alaptarea ntruct este alimentatia ideala pentru copil. Se recomanda ca medicul sa prezinte mamei politica de alaptare a unitatii medicale. Fiecare parinte are dreptul de a fi informat despre posibilitatile de alimentare ale copilului sau. Se recomanda ca fiecare unitate spitaliceasca care ngrijeste nou-nascuti sa faca eforturi pentru implementarea sistemului rooming-in. ngrijirea mamei si copilului n sistem rooming-in influenteaza semnificativ dorinta mamei de a alapta, frecventa si durata alaptarii. Se recomanda ca unitatile spitalicesti care ngrijesc nou-nascuti sa adopte cei "Zece pasi pentru o alaptare cu succes", stabiliti de OMS/UNICEF n declaratia "Protejnd, promovnd si sustinnd alaptarea: rolul special al maternitatilor" (Geneva, 1989) pentru a deveni Spital Prieten al Copilului. Alimentatia naturala este unul din drepturile fundamentale umane, este dreptul mamelor si dreptul copiilor la nutritie ideala, sanatate si ngrijire optima Implementarea celor "Zece pasi pentru o alaptare cu succes" stabiliti de OMS/UNICEF s-a dovedit a fi o interventie de succes pentru promovarea Alaptarii Medicul si asistenta trebuie sa cunoasca Strategia Nationala de Promovare a Alaptarii a Ministerului Sanatatii pentru 2003-2012, elaborata cu sprijinul reprezentantei UNICEF pentru Romnia. Se recomanda ca fiecare unitate medicala sa elaboreze protocoale proprii de promovare a alimentatiei naturale pe baza acestui ghid. ~ 45 ~

Se recomanda ca maternitatile sa sustina formarea unor grupuri de sprijin pentru alaptare si promovarea colaborarii ntre cabinetele de medicina primara si aceste grupuri. Oferirea unui sprijin continuu pentru alaptare creste frecveta si durata alaptarii. 3.5.Scorul Latch de evaluare a eficientei suptului L Atasare(latch) 0 Prea somnolent, prost dispus; Nu se obtine atasare sau supt 1 ncercari repetate, sustinute de atasare sau supt tine mamelonul n gura Trebuie stimulat pentru a suge Un pic, cu stimulare 2 Prinde snul Limba este jos Buzele sunt rasfrnte supt ritmic

A Deglutitie audibila(audible swallowing)

Nu

T Tipul de mamelon(type of nipple) C Confortul sanului/mamelonu lui(comfort breast/nipple) H Pozitionare(hold)

Ombilicat

Plat

Spontan si intermittent <24 ore Spontan si frecvent >24 de ore Protractil dupa stimulare Sn moale Mamelon nedureros

Sni angorjati Areola fisurata, sangernda, cu echimoze Disconfort sever Supt asistat n ntregime (personalul tine copilul la sn)

Sni plini Mamelon rosu/echimoze mici Disconfort usor/ moderat Asistenta minima (ridica capul, pune perna pentru sprijin) Unele lucruri le face mama, altele este nvatata

Nici o asistenta din partea personalului Mama este capabila sa pozitioneze si sa tina copilul

~ 46 ~

Personalul pozitioneaza copilul apoi mama l preia 3.6.Semnele unei alaptari eficiente Semne majore: - mama este capabila sa aseze copilul la sn asa nct atasarea la sn sa fie corecta - copilul suge si nghite ntr-un ritm regulat si sustinut (10 pna la 20 cicluri de supt n cursul unui alaptat) - dupa supt copilul este multumit - curba de crestere a copilului este corespunzatoare vrstei - comunicarea afectiva mama copil este eficienta Semne minore: - pot fi observate semnele functionarii reflexului de ejectie - eliminarile de urina si fecale sunt corespunzatoare vrstei - copilul este dornic sa mannce - satisfactie evidenta a mamei care alapteaza. Semnele unei alaptari ineficiente - incapacitatea copilului de a se atasa corect la sn - nu se observa semne ale reflexului de ejectie a laptelui - apar semnele unei alimentatii insuficiente a copilului - lipsa suptului sustinut la sn - golirea insuficienta a fiecarui sn la fiecare masa - persistenta ragadelor si dupa prima saptamna de la nastere - ocazii insuficiente de supt la sn - copilul plnge repede dupa alaptare si poate fi linistit prin alte metode - copilul plnge la sn si refuza snul 3.7.ZECE PASI PENTRU PROTEJAREA, PROMOVAREA SI SUSTINEREA ALIMENTATIEI LA SN ROLUL MATERNITATILOR 1. Adoptarea de catre maternitate a unei politici privind alaptarea, formulata n scris si adusa sistematic la cunostinta ntregului personal de ngrijire. ~ 47 ~

2. Formarea competentelor necesare fiecarui membru al personalului pentru punerea n practica a acestei politici. 3. Informarea tuturor femeilor gravide despre avantajele alimentatiei la sn si ale practicarii alaptarii. 4. Ajutarea mamei sa nceapa alaptarea n prima jumatate de ora dupa nastere. 5. nvatarea mamelor cum sa alapteze si cum sa mentina lactatia, chiar si atunci cnd sunt despartite de copiii lor. 6. Interdictia de a se da nou-nascutilor alte alimente sau alte lichide dect laptele matern, cu exceptia celor indicate medical. 7. Practicarea sistemului rooming-in, permitnd mamei si nou-nascutului sa ramna mpreuna 24 ore pe zi. 8. ncurajarea alaptarii la cerere a sugarului. 9. Restrictionarea utilizarii de biberoane, suzete sau tetine la nou-nascutii alimentati la sn. 10. ncurajarea constituirii de grupuri de sustinere a alimentatiei la sn si ndrumarea mamelor spre acestea dupa externarea din maternitate. >Copilul alimentat cu formula de lapte< 3.8.Monitorizare Medicul si asistenta trebuie sa monitorizeze dezvoltarea nou-nascutului la termen sanatos alimentat cu formula utiliznd curbele de crestere ale copiilor alimentati cu formula ritmul de crestere n greutate a copiilor alimentati cu formula difera de cel al nou-nascutilor alimentati natural. 3.9.Modalitati de preparare Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre modalitatea corecta depreparare a formulelor, recomandata de producator. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre regulile de igiena si de prevenire a infectiilor obligatoriu de respectat la prepararea formulelorconditiile inadecvate de stocare, preparare si manipulare reprezinta un risc considerabil pentru sanatatea copilului. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii ca pentru prepararea formulei tip pulbere, apa necesita fierbere cel putin 1-2 minute apoi racire pna la temperature indicata de producator nainte de amestecare cu laptele ~ 48 ~

pulbereprepararea formulei prin adaugare de apa la temperatura de fierbere duce la denaturarea proteinelor. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre regulile de pastrare si depozitare a formulelor pentru evitarea deteriorarii si contaminarii. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre faptul ca tetinele si biberoanele trebuie sterilizate nainte de fiecare alimentatieEnterobacter Sakazakii poate contamina si instrumentele utilizate n prepararea laptelui si sticlele n care se pastreaza laptele preparat. Se recomanda ca medicul si asistenta sa informeze parintii despre faptul ca formula trebuie administrata imediat dupa reconstituire, proaspatalaptele este un excelent mediu pentru multiplicarea bacteriilor cu potential patogen daca este mentinut la temperatura camerei. Formulele aflate sub forma de praf nu sunt sterile existnd riscul de infectie cu coliformi sau alte bacterii, mai ales cu Enterobacter Sakazakii. Se recomanda ca medicul si asistenta sa informeze parintii ca sunt contraindicate pastrarea formulei la caldura, n termostat, termos si ncalzirea la cuptorul cu microundefolosirea diverselor surselor de ncalzire poate duce la modificari de compozitie si creste riscul de accidente tip arsura. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre tehnica corecta de alimentare cu formula folosind biberonul. Medicul trebuie sa informeze parintii asupra optiunilor de alimentare a nounascutului la termen sanatos si sa respecte optiunea acestora. Recomandarile de alimentare cu formula la nou-nascutul la termen sanatos trebuie facute de catre medicul neonatolog, individualizat pentru fiecare caz n parte. Unitatile sanitare care ngrijesc nou-nascutii trebuie sa nu permita producatorilor si distribuitorilor de formule de nceput sa furnizeze materiale, produse gratuite sau cu pret redus, esantioane sau alte cadouri de promovare direct gravidelor, mamelor sau familiilor acestora. La nivelul unitatilor sanitare care ngrijesc nou-nascuti, donatiile de materiale sau echipamente cu scop educativ sau informativ trebuie efectuate de producatorii sau distribuitorii de formule doar la cererea si cu aprobarea scrisa a autoritatilor competente sau n cadrul orientarilor date de autoritatea compententa n acest scop. Unitatile sanitare care ngrijesc nou-nascuti nu trebuie sa primeasca donatii si/sau sa cumpere la pret redus stocuri de formule de nceput (nici pentru utilizare ~ 49 ~

n unitate, nici pentru distributie n afara acesteia) cu exceptia celor destinate nou-nascutilor care trebuie alimentati cu formule de nceput si doar pentru perioadele prescrise pentru acestia. Se recomanda ca unitatile sanitare care ngrijesc nou-nascuti sa depuna eforturi pentru a respecta Codul International de Marketing al Substituentilor de lapte matern. Se recomanda ca fiecare unitate medicala n care se prescrie alimentarea cu formula la nou-nascutul la termen sanatos sa redacteze protocoale proprii pe baza prezentului ghid. Unitatile sanitare care ngrijesc nou-nascuti trebuie sa asigure conditii optime pentru asigurarea alimentatiei cu formule (aprovizionare, stocare, preparare si administrare). Compozi_ia recomandata a formulelor de nceput pentru alimenta_ia nounascutului la termen sanatos Recomandarea Formula pe baza pentru de proteina din compozi_ia formulei laptele de vaca de nceput (si tipul recomandarii) Valoare energetica 250 - 295 kJ/100 ml 60 70 kcal/100 ml Osmolaritate maxim 450 mOsm/l Proteine 0,45 - 0,7g/100 kJ 1,8 3 g/100 kcal Raport zer:cazeina Aminoacizi esen_iali si condi_ionat esen_iali minim 60:40 n cantita_i egale cu cele din proteina de referin_a (din Formula pe baza de hidrolizate de proteina din laptele de vaca Formula pe baza de hidrolizate de proteina din soia

idem

0,56 - 0,7g/100 kJ 2,25 3 g/100 kcal nu este cazul idem

idem

~ 50 ~

Raport metionina:cistina Raport fenilalanina:tirozina L-carnitina Taurina

laptele matern) maxim 24 maxim 25 -

idem idem

Idem Idem 0,3 mg/100 kJ 1,2 mg/100 kcal -

Colina Nucleotide

Aminoacizi

Carbohidrati Lactoza

Maltoza, maltodextrine

0,3 mg/100 kJ 1,2 mg/100 kcal maxim 2,9 mg/100 5,25 mg - 12 kJ5 mg/100 maxim 12 mg/100 kcal6 kcal 1,7 12 mg/100 kJ 7- 50 mg/100 kcal maxim 5 mg/100kcal maxim 1,2 mg/100 kJ8 nespecificat, dar idem numai n scopul ameliorarii valorii nutritive a proteinelor si doar n cantita_ile necesare acestui scop 2,2 - 3,4 g/100 kJ 9 14 g/100 kcal minim 1,1 g/100 kJ minim 4,5 g/100 kcal astfel nct sa se asigure con_inutul minim de lactoza (1,1 g/100 kJ sau 4,5 g/100 kcal) ~ 51 ~

nu se recomanda

Idem

Fructoza Zaharoza

absenta absenta

Glucoza

absenta

Amidon prefiert sau gelatinizat fara gluten

maxim 2 g/100 ml maxim 30% din totalul de carbohidra_i Fructo-oligozaharide maxim 0,8 g/100 si ml din care 90% galactooligozaharide GOS12 si 10% FOS13 Lipide 1,05 - 1,4 g/100 kJ 4,4 6 g/100 kcal Acid linoleic 70 285 mg/100 kJ 300- 1200 mg/100 kcal Acid _-linolenic minim 12 mg/100 kJ minim 50 mg/100 kcal Raport acid 5:1 15:1 linoleic:acid _linolenic Acid miristic si maxim 20% din acid lauric totalul de grasimi mpreuna sau separat Inozitol 1 -10 mg/100 kJ 4- 40 mg/100 kcal Acid erucic maxim 1% din totalul de

absenta maxim 20% din totalul de carbohidra_i10 maxim 2 g/100 kcal maxim 0,5 g/100 kJ11-

Absenta Absenta

Absenta

~ 52 ~

Izomeri trans ai acizilor grasi Fosfolipide Acizi grasi polinesatura_i cu lan_ lung (LCPUFA)

Vitamina A

Vitamina D

Vitamina E

grasimi maxim 3% din totalul grasimilor maxim 300 mg/100 kcal - maxim 1% din totalul de grasimi pentru LCPUFA-3 - maxim 2% din totalul de grasimi pentru LCPUFA-6 - maxim 1% din totalul de grasimi pentru AA14 - con_inutul de acid eicosapentaenoic nu trebuie sa depaseasca pe cel de DHA15 - con_inutul de DHA nu trebuie sa depaseasca pe cel de LCPUFA6 14 43 gRE16/100 kJ 60 180 gRE/100 kcal 0,25 - 0,65 g17/100 kJ 1 - 2,5 g/100 kcal 0,5 - 1,2 mg _TE18/g acizi grasi polinesatura_i19, dar n nici un caz

~ 53 ~

Vitamina K ( Vitamina C

Vitamina B1 (tiamina Vitamina B2 (riboflavina Vitamina B3 (niacina) Vitamina B5 (acid pantotenic) Vitamina B6 (piridoxina) Vitamina B12 (cobalamina) Acid folic

Biotina

mai pu_in de 0,1 mg/100 kJ disponibili 0,5 5 mg _-TE/g acizi grasi polinesatura_i19 dar n nici un caz mai pu_in de 0,5 mg/100 kcal disponibile 1 6 g/100 kJ 4 25 g/100 kcal 2,5 - 7,5 mg/100 kJ 10 30 mg/100 kcal 14 72 g/100 kJ 60 300 g/100 kcal 19 95 g/100 kJ 80 400 g/100 kcal 72 375 g/100 k 300 1500 g/100 kcal 95 475 g/100 kJ 400 2000 g/100 kcal 9 42 g/100 kJ 35 175 g/100 kcal 0,1 - 0,5 g/100 kcal 2,5 12 g/100 kJ 10 50 g/100 kcal 0,4 1,8 g/100 kJ

~ 54 ~

Sodiu

Potasiu

Clor

Calciu

Fosfor

Raport calciu:fosfor Fier

Magneziu

Zinc

Cupru

Iod

Seleniu

1,5-7,5 g/100 kcal 5 14 mg/100 ml 20 60 mg/100 kcal 15 38 mg/100 ml 60 160 mg/100 kcal 12 38 mg/100 ml 50 160 mg/100 kcal 12 33 mg/100 ml 50 140 mg/100 kcal 6 22 mg/100 ml 25 90 mg/100 kcal 1:1 2:1 0,07 - 0,3 mg/100 ml 0,3 - 1,3 mg/100 kcal 1,2 3,6 mg/100 kJ 5 15 mg/100 kcal 0,12 0,36 mg/100 kJ 0,5 1, 5 mg/100 kcal 8,4 25 g/100 kJ 35 100 g/100 kca 2,5 12 g/100 kJ 10 50 g/100 kcal 0,25 2,2 g/100

7,5-25 mg/100 kJ 30-100 mg/100 Kcal 0,12-0,5 mg/100 kJ 0,45-2 mg/100 kcal -

~ 55 ~

Mangan

Fluor

kJ 1 9 g/100 kcal 0,25 25 g/100 kJ 1 100 g/100 kcal maxim 25 g/100 kJ maxim 100 g/100 kcal

Medicamente contraindicate in alaptare

Medicamentul

Ciclofosfamida

Ciclosporina

Doxorubicina

Motive de ingrijorare,semne si simptome raportate,efect asupra lactatiei Imunosupresie posibila,efect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza,neutropenie Imunosupresie posibila,efect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza Imunosupresie posibila,efect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza ~ 56 ~

Methotrexat

Alte citotoxice(asparaginaza,bleomicina,clorambu cil,clormetamina,cisplatin,citarabina,dacarba zina,dactinomicina,daunorubicina,doxorubici na,etopoxid,fluouracil,mercaptopurina,proca rbazina,vinblastin) Amfetamine cocaina

Imunosupresie posibila,efect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza,neotropenie Se evita alaptarea; Imunosupresie posibila,efect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza

Heroina Marijuana

Fenciclidina Cupru 64 Gallium 67 Indium 111 Iod 123 Iod 125 Iod 131

Iritabilitate,tulburari ale somnului Intoxicatie cu cocaine,iritabilitate,varsaturi,diare e,tremuraturi,convulsii Tremuraturi,neliniste,varsaturi,difi cultati de alimentative 1 caz descris n literatura, fara efecte adverse mentionate; timp lung de njumatatire a unor component Potential hallucinogen Radioactivitate prezenta n laptele de mama la 50 de ore Radioactivitate prezenta n laptele de mama timp de 2 saptamni Foarte mici cantitati prezente la 20 de ore Radioactivitate prezenta n laptele de mama pna la 36 de ore Radioactivitate prezenta n laptele de mama timp de 12 zile Radioactivitate prezenta n laptele de mama timp de 2-14 zile n diferite studii; daca este folosit pentru terapia cancerului de tiroida, radioactivitatea crescuta

~ 57 ~

Sodiu radioactiv Tamoxifen Tehnetiu 99m

poate prelungi durata expunerii copilului Radioactivitate prezenta n laptele de mama timp de 96 de ore Se evita alaptarea Radioactivitate prezenta n laptele de mama timp de 15 ore pna la 3 zile

Medicamente cu efect necunoscut dar posibil ingrijorator asupra copilului alaptat Anxiolitice Alprazolam Diazepam Lorazepam Midazolam Antidepresive Amitriptilina Clomipramina Doxepin Fluoxetin Imipramin Nortriptilina Paroxetin Sertralina Antipsihotice Clorpromazina Clozapina Haloperidol Trifluoperazina Flufenazin Nici un effect Nici un efect; se vor evita dozele repetate, copilul va fi monitorizat pentru somnolen_a; se vor prefera benzodiazepinele cu durata scurta de ac_iune Nici un efect, compatibila cu alaptarea n doze de maxim 150 mg/zi Nici un efect Nici un efect Colici, iritabilitate, tulburari de somn, dificulta_i de alimenta_ie, crestere ponderala lenta Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un effect Galactoree materna, letargie si obnubilare la copil, scoruri developmentale diminuate Nici un efect Diminuarea scorurilor developmentale, copilul va fi monitorizat pentru obnubilare Nici un efect Se evita daca este posibil, copilul va fi monitorizat pentru obnubilare Se va evita daca este posibil, mai ales daca copilul este prematur, cu vrsta sub o luna sau cu deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza; se vor ~ 58 ~

Altele Acid nalidixic Amiodarona

Clindamicin Cloramfenicol Clofazimina Ergotamina Iodura de potasiu Lamotrigin Levodopa si carbidopa Metoclopramid Metronidazol Rezerpina Sulfadiazina Testosteron Tinidazol Azatioprina

monitoriza posibilele efecte adverse: hemoliza, icter Posibil hipotiroidism Se va evita daca este posibil; posibile efecte adverse: diaree, uneori sangvinolenta Efecte adverse: hemoliza si icter; risc teoretic de supresie medulara idiosincrazica Poten_ial transfer n cazul unor doze materne mari, posibil hiperpigmentare cutanata Se va evita daca este posibil; copilul va fi monitorizat pentru ergotism Se evita daca este posibil, copilul va fi monitorizat pentru hipotiroidism Poten_ial concentra_ii serice terapeutice la copil Pot inhiba lacta_ia Nu s-au descris, agent blocant dopaminergic Mutagen in vitro, se poate ntrerupe alaptarea 12-24 de ore pentru a permite excre_ia dozei daca mama primeste terapie n monodoza Se recomanda folosirea de droguri alternative Se va evita mai ales daca copilul este prematur, cu vrsta sub o luna sau cu deficit de glucoza6-fosfatdehidrogenaza; se vor monitoriza posibilele efecte adverse: diaree sangvinolenta, hemoliza, icter Se evita alaptarea La fel ca si la metronidazol Se evita alaptarea

Medicamente care au fost asociate cu efecte semnificative asupra unor copii alaptati si care trebuie administrate cu prudenta la mamele care alapteaza Medicament Acebutolol Efect raportat Hipotensiune, bradicardie, tahipnee ~ 59 ~

Acid 5Aminosalicilic

Atenolol

Bromocriptina Ciprofloxacina Clemastina

Clorfenamina

Doxiciclina

Ergotamina Etosuximid

Litiu

Fenindiona

Fenobarbital

Diaree (1 caz); se evita terapia de lunga durata; se vor monitoriza posibilele efecte adverse (hemoliza, prelungirea timpului de sngerare, acidoza metabolica) Cianoza, hipotensiune, bradicardie; de evitat mai ales la prematuri sau copii cu vrsta sub o luna Suprimarea lacta_iei, poate avea riscuri pentru mama Se va evita, daca se poate, pna cnd vor fi mai multe date disponibile Obnubilare, iritabilitate, refuzul alimenta_iei, plns strident, rigiditatea cefei Se evita daca este posibil; efecte adverse posibile: obnubilare, iritabilitate; poate inhiba lacta_ia Se va evita daca este posibil; doza unica e probabil sigura; risc de colorare a denti_iei copilului si de ncetinire a cresterii osoase n caz de terapie prelungita Varsaturi, diaree, convulsii (la doze folosite pentru terapia migrenelor) Se evita daca este posibil; se vor monitoriza posibilele efecte adverse: obnubilare, supt slab, crestere ponderala lenta 1/3 1/2 din concentra_iile terapeutice serice la copil, se va monitoriza copilul pentru agita_ie sau hipotonie Anticoagulant, creste timpul de protrombina si cel par_ial de tromboplastina Sedare, spasme infantile dupa n_arcare, methemoglobinemie (1 caz); ~ 60 ~

Meflochina Primidona Sulfasalazina

alte efecte adverse posibile: obnubilare, supt slab, crestere ponderala lenta Se va evita pna cnd vor exista mai multe date Sedare, dificulta_i de alimenta_ie De evitat mai ales la copilul prematur, cu vrsta sub o luna sau cu deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza; se vor monitoriza posibilele efecte adverse: diaree sangvinolenta, hemoliza, icter

Medica_ie materna compatibila cu alimenta_ia la sn n condi_ii obisnuite Medicament Acetaminofen (Paracetamol) Acetazolamida Acetilcisteina Acid ascorbic Semne si simptome raportate la copil sau efecte asupra lacta_iei Nici un effect Nici un effect Nu exista date Compatibil cu alaptarea la doze uzuale; n cazul dozelor mari copilul va fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai ales daca este premature Compatibil cu alaptarea Nici un effect Nici un effect Nici un effect Hemoliza la copiii cu deficit de glucoza6-fosfatdehidrogenaza Nici un efect, se va monitoriza copilul pentru icter Nici un effect Compatibile cu alaptarea

Acid cromoglicic Acid folic Acid iopanoic Acid mefenamic Acid nalidixic Acid valproic Acitretin Aciclovir Agen_i de blocare a razelor ultraviolete A

~ 61 ~

si B Agen_i de contrast pentru radiologie (amidotrizoat, sulfat de bariu, acid iopanoic, propiliodon, meglumina iotroxat)

Albastru metilen

Alcool (etanol)

Alcuroniu Allopurinol Amfotericina Amilorid Aminofilin Amoxicilina Amoxiclav Ampicilina Anestezice pentru anestezie generala (halotan, ketamina, oxid nitric, oxigen, tiopental) Anestezice locale (bupivacaina, lidocaina) Antifungice topice (acid benzoic cu acid salicilic, miconazol, sodiu tiosulfat, seleniu sulfat)

Compatibile cu alaptarea. n cazul agen_ilor ioda_i cu administrare sistemica se recomanda monitorizarea copilului pentru posibile efecte adverse (hipotiroidism). Nu exista date disponibile pentru iohexol Nici un efect; copilul va fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai ales daca este prematur sau cu vrsta mai mica de o luna; n cantita_i mari: obnubilare, diaforeza, somn adnc, slabiciune, crestere liniara diminuata, crestere ponderala deficitara; ingestia materna a 1g/kgc scade reflexul de ejec_ie a laptelui Compatibil cu alaptarea Nu exista date Se va evita daca e posibil, poate inhiba lacta_ia Compatibil cu alaptarea Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un efect, mama va putea alapta dupa trecerea efectului anesteziei

Nici un effect Compatibile cu alaptarea

~ 62 ~

Antihelmintice (albendazol, levamizol, mebendazol, niclosamid, praziquantel,pyrantel) Antihemoroidale topice Antiinfec_ioase topice (violet de gen_iane, neomicina cu bacitracina, permanganat de potasium, sulfadiazin-argint) Antiinflamatoare si antipruriginoase topice (betametazona, hidrocortizon) Antimoniu Atropina

Compatibile cu alaptarea

Compatibile cu alaptarea Compatibile cu alaptarea

Compatibile cu alaptarea

Aztreonam B1 (tiamina) B6 (piridoxina) B12 Baclofen Beclometazon Bendroflumetiazida Bromid Butorfanol Cafeina

Calciu folinat Calciu gluconat Captopril Carbamazepina

Nici un efect, sunt posibile uscaciunea mucoaselor, cresterea temperaturii si anomalii ale sistemului nervos central Nici un effect Nici un efect, compatibila cu alaptarea Nici un efect, compatibila cu alaptarea Nici un effect Nici un effect Compatibil cu alaptarea Suprima lacta_ia Erup_ie, slabiciune, lipsa plnsului la aport matern peste 5,4 g/zi Erup_ie, slabiciune, lipsa plnsului la aport matern peste 5,4 g/zi Iritabilitate, tulburari de somn, excre_ie lenta, fara efect n cazul unui consum moderat de bauturi cafeinate (2-3 cesti/zi) Compatibil cu alaptarea Nu exista date Nici un efect, compatibil cu alaptarea Nici un efect; se vor monitoriza ~ 63 ~

Carbetocin Carbimazol Carbune activat Cefadroxil Cefazolin Cefotaxim Cefoxitin Cefprozil Ceftazidim Ceftriaxon Clomipramin Cloralhidrat Clorhexidina (ca antiseptic) Cloroform Clorochina

Clorotiazida Chinidina Chinina

Cimetidin

Ciprofloxacina Cisaprid Cisplatin

posibilele efecte adverse: icter, obnubilare, supt slab, varsaturi, crestere ponderala lenta Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Compatibil cu alaptarea Somnolen_a Compatibil cu alaptarea Nici un effect Nici un efect; copilul va fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai ales daca este prematur sau cu vrsta mai mica de o luna; se evita la copiii cu deficit de glucoza-6 fosfatdehidrogenaza Nici un effect Nici un effect Nici un efect; copilul va fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai ales daca este prematur sau cu vrsta mai mica de o luna; se evita la copiii cu deficit de glucoza-6 fosfatdehidrogenaza Nici un efect; se va evita daca este posibil, nu sunt cunoscute efectele pe termen ndelungat Nici un effect Nici un effect Nu se regaseste n lapte ~ 64 ~

Clindamicin Clonazepam Cloxacilina Codeina

Colchicina Concentrate de factori de coagulare (II, VII, VIII, IX, X) Contraceptive cu estrogen/progesterone

Nici un effect Compatibil cu alaptarea n doze uzuale Nici un effect Nici un efect; se evita dozele repetate; posibile efecte adverse: apnee, bradicardie si cianoza Compatibil cu alaptarea Rareori cresterea n dimensiuni a snilor, poate scadea produc_ia de lapte si con_inutul de proteine; etinilestradiolul n combina_ie cu levonorgestrel sau noretisteron poate inhiba lacta_ia; levonorgestrelul, medroxiprogesteronul acetat si noretisteronul enantat sunt compatibile cu alaptarea dupa 6 saptamni de la nastere Nici un effect Sulfonamida e detectata n urina copilului; se vor monitoriza posibilele efecte adverse: hemoliza, icter, mai ales daca copilul este prematur sau cu vrsta sub o luna; se va evita la copiii cu deficit de glucoza-6fosfatdehidrogenaza Nu exista date Compatibil cu alaptarea Compatibila cu alaptarea n doza unica; nu se cunosc efectele n cazul administrarii prelungite Plns, tulburari de somn, iritabilitate Compatibil cu alaptarea Nu exista date Nici un effect

Cicloserina Dapsone

Deferoxamina Desmopresin Dexametazona

Dexbromfeniramina maleat cu disoefedrina Dextran 70 Dextrometorfan Dicumarol

~ 65 ~

Digoxin Diltiazem Dimercaprol

Domperidona Dopamina Efedrina Enalapril Ergocalciferol

Ergometrina

Eritromicina Estradiol Etambutol Etanol (ca antiseptic) Etosuximid Fansidar (sulfadoxina cu pirimetamina)

Fenilbutazona Fenitoin Fentanyl

Nici un efect, compatibil cu alaptarea Nici un effect Nici un efect; copilul va fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai ales daca este prematur sau cu vrsta mai mica de o luna; se evita la copiii cu deficit de glucoza-6 fosfatdehidrogenaza Nici un effect Compatibil cu alaptarea Iritabilitate, tulburari ale somnului Compatibil cu alaptarea n doze utilizate ca suplimente nutri_ionale; se va monitoriza calciul seric daca se folosesc doze farmacologice Compatibila cu alaptarea daca doza este unica; poate inhiba lacta_ia la administrare repetata Nici un effect Sindrom de sevraj, hemoragii vaginale Nici un efect; se va monitoriza icterul Compatibil cu alaptarea Nici un efect, drogul apare n serul copilului Compatibil cu alaptarea la nou-nascu_ii la termen sanatosi, mai ales dupa perioada neonatala; se va evita mai ales daca copilul este prematur, cu vrsta sub o luna sau cu deficit de glucoza-6fosfatdehidrogenaza; posibilele efecte adverse: hemoliza, icter Nici un effect Methemoglobinemie (1 caz); posibil cianoza -

~ 66 ~

Flecainide Fleroxacin

Dupa o doza de 400 mg la mama care alapteaza se recomanda ntreruperea alaptarii 48 de ore Flucitozin B Nu exista date Fluconazol Nici un effect Fludrocortizon Nu exista date Fluoresceina (oftalmic) Se va evita la prematurisi copiii cu vrsta sub o luna mai ales daca efectueaza fototerapie Fluorura de sodium Compatibil cu alaptarea n doze utilizate ca supliment nutri_ional, expunerea excesiva si de durata poate determina patarea din_ilor Furosemid Se va evita daca e posibil, poate inhiba lacta_ia Gadolinium Nici un effect Gentamicina Nici un efect; se va monitoriza copilul pentru soor bucal si diaree Glibenclamid Compatibila cu alaptarea, copilul va fi monitorizat pentru hipoglicemie Gliceril trinitrat Nu exista date Griseofulvin Nu exista date Halotan Nici un effect Heparina sodica Compatibil cu alaptarea Hidralazina Compatibil cu alaptarea; nu exista date referitoare la utilizarea de lunga durata Hidroclorotiazida Compatibil cu alaptarea; se va evita daca e posibil, poate inhiba lacta_ia Hidrocortizon Compatibil cu alaptarea n doza unica; nu se cunosc efectele n cazul administrarii prelungite Hidroxicobalamina Compatibila cu alaptarea Hidroxiclorochina Nici un effect Hidroxid de aluminiu sau de magneziu Compatibila cu alaptarea Ibuprofen Nici un effect ~ 67 ~

Imipenem cu cilastin Imunoglobuline (antiD, antitetanus, antidifterica, antirabica, umana normala) Indometacin Insulina injectabila

Nu exista date Compatibile cu alaptarea; nu exista date pentru serul antivenin

Convulsii Compatibila cu alaptarea, poate fi necesara reducerea dozelor n timpul lacta_iei Interferon alfa Iodizi Pot afecta activitatea tiroidei Iod Compatibil cu alaptarea n doze utilizate ca suplimente nutri_ionale sau ca terapie standard al deficitului matern de iod; se va monitoriza copilul pentru efecte adverse: hipotiroidism, gusa Iod-povidon (de ex. n toalete vaginale) Niveluri crescute n laptele de mama, miros de iod al pielii copilului Iohexol Nici un effect Ipratropium bromide Nu exista date Ipecacuanha Nici un effect Isoniazid Nici un efect; metabolitul acetil este secretat dar nu s-a raportat hepatotoxicitate; se va monitoriza icterul Isoprenalina Nu exista date Isosorbid dinitrat Nu exista date Kanamicina Nici un effect Ketoconazol Nici un effect Ketorolac Labetalol Nici un effect Levonorgestrel Levotiroxina Nici un efect, compatibila cu alaptarea Lidocaina Nici un effect Loperamid Loratadina Nici un effect ~ 68 ~

Manitol Medroxiprogesteron Meperidina Metadona Methimazol (metabolit activ al carbimazolului) Metildopa DL-metionina Metformin Methyprylon Metoprolol Minoxidil Morfina

Compatibila cu alaptarea Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un efect, compatibil cu alaptarea Nu exista date Nu exista date Obnubilare Nici un effect Nici un effect Nici un efect, copiii pot avea concentra_ii serice masurabile, pot apare apnee si bradicardie; se prefera doza unica Nici un effect Nici un effect Nu exista date Se evita combina_ia cu atropina care creste, teoretic, riscul de efecte adverse Cu excep_ia unei anemii usoare n cazul profilaxiei cu AZT, profilaxia de scurta durata are efecte minime asupra copilului; toxicitatea de lunga durata, severa cu debut precoce secundara expunerii intrauterine la AZT, daca apare, este rara Compatibil cu alaptarea Compatibil cu alaptarea; nu exista date referitor la utilizarea de lunga durata Compatibil cu alaptarea Se va evita mai ales daca copilul este prematur, cu vrsta sub o luna ~ 69 ~

Moxalactam Nadolo Naloxon Naproxen Neostigmina Nevirapin

Nicotinamida Nifedipin

Nistatin Nitrofurantoin

Nitroprusiat de sodium Norsteroizi Ofloxacina Oxitocina

Oxprenolol Penicilina benzatin, benzilpenicilina si Procainpenicilina Penicilamina Penicilamina Petidina

sau cu deficit de glucoza-6fosfatdehidrogenaza; se vor monitoriza posibilele efecte adverse: hemoliza, icter Nu exista date Nici un effect Nici un effect Compatibila cu alaptarea n cazul unei terapii de scurta durata; se va evita administrarea prelungita care poate duce la dependen_a psihica a reflexului oxitocinic matern Nici un effect Nici un effect

Pirazinamida Piridostigmina Pirimetamina

Piroxicam Prazosin Predinisolon

Prednison Procainamida

Progesteron

Nu exista date Nu exista date Nici un efect; se evita dozele repetate; posibile efecte adverse: apnee, bradicardie si cianoza (mai frecvente dect dupa morfina) Se va monitoriza icterul; compatibil cu alaptarea Nici un efect, compatibila cu alaptarea Comaptibil cu alaptarea dar nu se vor mai administra si al_i agen_i cu efect anti-folat Nici un effect Nu exista date Compatibil cu alaptarea n doza unica; nu se cunosc efectele n cazul administrarii prelungite Nici un effect Compatibil cu alaptarea; nu exista date referitor la utilizarea de lunga Durata Nici un effect ~ 70 ~

Prometazina

Propranolol

Propiltiouracil Protamin sulfat Pseudoefedrina Primaquina

Retinol Riboflavina Rifampicina Salbutamol Saruri de aur Saruri de fier, fier dextran Saruri de rehidratare orala Scabicide si pediculocide (benzil benzoat, permetrin) Scopolamina Secobarbital Senna Solu_ii de dializa peritoneala Solu_ii oftalmice: - antiinfec_ioase (gentamicina, idoxuridina, nitrat de argint, tetraciclina) - antiinflamatorii (prednisolon) - anestezice (tetracaina) - miotice si antiglaucomatoase (acetazolamida, pilocarpina, timolol)

Nici un efect; se prefera o doza unica; copilul va fi monitorizat pentru somnolen_a Compatibil cu alaptarea; copilul va fi monitorizat pentru bradicardie, hipoglicemie, cianoza Nici un efect, compatibil cu alaptarea Nu exista date Nici un effect Nici un efect; copilul va fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai ales daca este prematur sau cu vrsta mai mica de o luna; se evita la copiii cu deficit de glucoza-6 fosfatdehidrogenaza Compatibil cu alaptarea Nici un effect Nici un effect Compatibil cu alaptarea Nici un effect Compatibil cu alaptarea Compatibil cu alaptarea Compatibil cu alaptarea

Nici un effect Compatibil cu alaptarea Compatibil cu alaptarea Compatibil cu alaptarea

~ 71 ~

- midriatice (atropina, efedrina) Sotalol Spectinomicin Spironolactona Streptokinaza Streptomicina Sulbactam Sulfapiridina

Sulfat de magneziu Sulfizoxazol

Suxametoniu Terbutalin Tetraciclina Teofilina Tiopental Tiouracil Ticarcilin Timolol Tolbutamida Trimetoprim Trimetoprim/sulfametoxazol

Tropicamida (oftalmic) Tuberculina (PPD)

Nici un effect Nu exista date Nici un efect, compatibila cu alaptarea Nu exista date Nici un efect; se va monitoriza copilul pentru soor bucal si diaree Nici un effect Atentie la copiii cu icter prin deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza bolnavi, stressa_i sau prematuri; apare n laptele de mama Nici un effect Atentie la copiii cu icter prin deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza bolnavi, stressa_i sau prematuri; apare n laptele de mama Compatibil cu alaptarea Nici un effect Nici un efect; absorbtie neglijabila la copil Compatibil cu alaptarea, iritabilitate posibi Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Posibil icter Nici un efect Nici un efect la copilul la termen; se va evita daca copilul este prematur, cu vrsta sub o luna sau cu deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza; se vor monitoriza posibilele efecte adverse: hemoliza, icter Nu exista date Compatibila cu alaptarea ~ 72 ~

Vaccinuri (BCG, difteric, hepatitic B, rujeolic, pertussis, poliomielitic, tetanic, gripal, meningococic, rubeolic, rabic inactivat, tific, contra febrei galbene) Vancomicina Vecuroniu Verapamil Vitamina D

Compatibila cu alaptarea

Vitamina K1 Warfarina Zidovudina

Nu exista date Compatibila cu alaptarea Nici un efect; compatibil cu alaptarea Nici un efect; se va urmari nivelul seric al calciului la copil daca mama primeste doze farmacologice Compatibila cu alaptarea Compatibila cu alaptarea Cu excep_ia unei anemii usoare n cazul profilaxiei cu AZT, profilaxia de scurta durata are efecte minime asupra copilului; toxicitatea de lunga durata, severa cu debut precoce secundara expunerii intrauterine la AZT,daca apare,este rara

Capitolul IV

Tehnica de alimentatie la san (alaptarea) In sens larg, tehnica de alimentatie la san nu consta numai in alaptarea propriu-zisa a copilului, ci si in pregatirea mamei pentru a putea sa alapteze. Aceasta inseamna, printre altele, si ca mama trebuie sa fie sanatoasa, sa nu sufere de boli care, prin intermediul laptelui, sa pericliteze si starea de sanatate a copilului. De aceea, este bine ca, inainte de sarcina, mama sa faca un set de analize (recomandat de medicul de familie). Astfel vor fi depistate acele boli infectioase care pot fi transmise de la mama la copil in timpul sarcinii, dar si prin lapte, in cazul in care copilul va fi hranit la san. ~ 73 ~

Alaptarea la san presupune o pregatire prealabila,care trebuie sa inceapa inca din perioada sarcinii, asa cum vom arata mai jos, prin pregatirea sanului pentru etapa urmatoare, aceea de a alapta sugarul. In timpul sarcinii In timpul sarcinii, este bine sa se faca pregatirea mameloanelor pentru alaptarea la san (masaj cu alcool glicerinat), astfel incat sanul sa fie pregatit si sa se vindece eventualele fisuri mamelonare. Daca mama nu va fi pregatita corespunzator, durerile care vor aparea in alaptarea la san a copilului vor fi asa de mari incat vor determina teama mamei de a alapta. De asemenea, starea psihica negativa a mamei generata de aceste dureri va influenta negativ secretia lactata, cu riscul instalarii hipogalactiei materne. De aceea, este important sa se faca psihoprofilaxia mamei in ceea ce priveste alimentatia la san, ceea ce va duce la scaderea durerii provocate de alaptare, rezultatul fiind o alaptare normala. Mama trebuie sa cunoasca tehnica alimentatiei in detaliu, sa stie motivele pentru care poate aparea durerea si cum poate fi durerea din timpul alaptarii diminuata sau prevenita. Cea mai dificila perioada pentru mama sunt primele 2-3 saptamani, cand durerea apare la prima incercare de alaptare si apoi la inceputul fiecarei alaptari, dureaza 1-2 minute, pentru ca restul alaptarii sa fie nedureros. Durerea este ascutita, si apre atunci cand copilul prinde mamelonul si areola. Sanii vor fi pregatiti prin cateva minute de masaj zilnic, folosind alcool glicerinat, lanolina neparfumata, unguente cu vitamina A si D sau lichidul din capsulele de vitamina E. Se prinde mamelonul intre degetul mare si aratator si se roteste in sensul acelor de ceasornic si invers timp de cateva minute in fiecare zi. Tehnica de alaptare la san presupune cateva etape care vor fi prezentate in continuare: 1. Inainte de a pune copilul la san se recomanda spalarea sanilor si mainilor cu apa sterila (apa fiarta si racita). 2. Mama se aseaza confortabil, in sezut sau culcata, intr-o pozitie comoda, relaxata. Copilul va sta cu capul pe bratul de partea sanului la care va suge. Se va avea grija ca sanul sa nu obstrueze nasul copilului, de aceea sanul va fi tinut de ~ 74 ~

mama intre degetele mainii libere, cu degetul mare (policele) deasupra si celelalte degete dedesubtul mamelonului. 3. Se va atinge buza inferioara a copilului cu mamelonul, moment in care copilul va incepe sa caute sanul si de asemenea se va declansa reflexul de expulzie a laptelui. Copilul deschide gura si va fi impins usor catre san. Pozitia corecta este aceea in care mamelonul si o buna parte a areolei sunt introduse in gura copilului astfel incat buzele, limba si gingiile copilului sa poata masa si expulza laptele din sinusurile colectoare aflate in spatele areolei. 4. Sugarul este lasat sa suga la un san pana goleste sanul. Se va incepe cu sanul cel mai putin dureros. Nu este obligatoriu ca la o masa sa suga din ambii sani. Cand termina sugarul se detaseaza spontan de san sau adoarme. Durata suptului variaza in functie de fiecare mama si copil, dar in medie este de 15-20 minute. 5. Dupa supt, copilul va fi tinut in pozitie verticala pana cand eructeaza (ragaie), cu sau fara regurgitare de lapte. 6. Dupa supt, sanii se vor curata cu alcool glicerinat iar intre supturi mameloanele se vor acoperi cu comprese sterile. 7. La inceputul alaptarii la san, este de preferat sa se inceapa cu perioade scurte si dese de alaptare. 3-5 minute sunt suficiente la inceput, in perioada imediat dupa nastere, apoi timpul de alaptare va fi crescut treptat. Alaptarile scurte si dese sunt binevenite imediat dupa nastere, pentru ca stimuleaza contractiile musculaturii uterine si astfel favorizeaza eliminarea lohiilor. Apoi, timpul in care se desfasoara un supt se mareste treptat, ajungand pana la 20 de minute. 8. Daca copilul creste corespunzator in greutate, nu se va introduce un alt lapte. Cresterea corespunzatoare in greutate indica faptul ca laptele mamei este suficient. 9. Daca sugarul nu creste corespunzator in greutate, este necesara introducerea suplimentara a unui alt lapte, dar acesta va fi administrat cu lingurita, nu cu biberonul, deoarece pentru copil efortul de a suge la biberon este mai mic decat cel de a suge la san, se va obisnui cu biberonul si va refuza sanul!!! ~ 75 ~

10. Numarul de mese depinde de la caz la caz, dar in medie vor fi 8-12 supturi pe zi, ceea ce inseamna ca sugarul va primi san la fiecare 2-4 ore (de cate ori ceresan la cerere).Cantitatea de lapte si compozitia acestuia variaza de la un supt la altul. 11. Durata alimentatiei la san depinde foarte mult de mama, de posibilitatile sociale, profesionale si pecuniare ale acesteia. Alimentatia la san are importanta maxima in primele 4 luni de viata si ramane in continuare importanta pana la 9-12 luni. Dupa varsta de 6 luni se poate trece la diversificarea alimentatiei, inlocuinduse progresiv mesele de lapte cu alimente semisolide. Deci perioada optima de intarcare ar fi cam pe la 9 luni-1 an, cu posibilitatea amanarii acesteia. Nu este recomandat ca intarcarea sa se faca inainte de 4 luni, in sezonul cald sau daca sugarul este bolnav. CAPITOLUL V EDUCATIE PENTRU SANATATE

Copilul a carui nastere este un eveniment deosebit in viata familiei, devine din prima clipa a existentei sale o preocupare centrala a parintilor si in special a mamei.Sanatatea noului nascut si chiar a copilului mai mare isi ingrijeste propria sanatate in timpul graviditatii.Trebuie sa se prezinte la dispensarul teritorial de la primele semen de sarcina.Va reveni cel putin o data pe luna la control.Va respecta normele de igiena a sarcinei, se va imbraca adecvat, comod, nu va lua nici un medicament fara prescriptia medicului,va evita eforturile fizice, se va feri de infectie, va respecta orarul de odihna (va dormi cel putin 8 ore pe noapte); de asemenea se va ocupa cu atentie de curatenia pielii si a intregului corp pentru a o feri de infectie, va pregati sanii in vederea alaptarii facand zilnic un masaj al mameloanelor cu o panza aspra si unse apoi cu alcool si glicerina.De o mare importanta este si alimentatia.Gravida va trebui sa se fereasca de excese,deoarece supraalimentarea este tot atat de daunatoare ca si subalimentarea.Se recomanda mese nu prea abundente si dese.In timpul sarcinii nu va lua in greutate mai mult de 8 kg, maxim 12 kg.Va consuma lapte,unt, branza, iaurt, carne, oua, legume si fructe mai ales crude.Orice fel de bautura ~ 76 ~

alcoolica si fumatul sunt adevarate otravuri pentru copil atat in perioada sarcinii cat si in perioada alaptarii,influentandu-i nefavorabil dezvoltarea fizica si mintala. Aceste sfaturi le va primi de la personalul medical al dispensarului,la lectii de "scoala mamei" pe parcursul sarcinii, cat si ulterior cand va primi sfaturi pentru ingrijirea nou-nascutului.Nou- nascutul va fi primit acasa in conditii de igiena si curatenie.Se va asigura conditii optime pentru cresterea si dezvoltarea lui normala.Se va asigura camera proprie, luminoasa, care va fi aerisita zilnic.Regimul termic va fi corespunzator anotimpului, dar nu exagerat de cald.Hainele si scutecele vor fi spalate si calcate.Cea mai indicata este folosirea scutecelor de unica folosinta.Se vor respecta normele de igiena printr-o curatenie riguroasa care confera cea mai buna protectie impotriva imbolnavirilor.Se vor respecta normele corecte de alimentatie si in special igiena nou-nascutului.Se va efectua baie generala zilnic si baie partiala de cate ori este nevoie.Nou nascutul va fi ferit de contactul cu personane din afara si chiar din familie.Sugarul trebuie sa traiasca intr-un mediu corespunzator, avand nevoie sa creasca si sa se dezvolte normal si viguros nu numai fizic ci si psihointelectual; are nevoie de ingrijire si curatenie, alimentatie corespunzatoare; trebuie calit prin factori naturali, ferit de imbolnaviri si accidente,are nevoie pentru toate acestea de ocrotirea si dragostea familiei.

~ 77 ~