Ministerul Educatiei Nationale

Scoala Postliceala Sanitara

PROIECT DE DIPLOMA
TEMA
ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI

DOMENIU SANATATE SI ASISTENTA PADAGOGICA

CLASIFICARE ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR:

ELEV:

PROMOTIA
AUGUST 2014

MOTTO:

.
Francis Thompson

ISTORIC
Problemele de alimentatie, crestere si ingrijire ale copiilor sanatosi si bolnavi au preocupat
oamenii din cele mai vechi timpuri .
Pe baza unei largi retrospective putem afirma ca evolutia popoarelor de-a lungul istoriei
lor, a depins intr-o anumita masura si de modul cum au privit si rezolvat problema copiilor si a
tineretului.
Preocuparile legate de dezvoltarea, alimentatia si ingrijirea copiilor au existat din cele mai
vechi timpuri la chinezi, indieni, greci si romani.
De la Hippocrate (460 375 i.e.n.) au ramas date referitoare la dezvoltarea si evolutia
unor boli ale copilului: infectiile cordonului ombilical, eruptia dentara, diareea, enurezia etc.
Autorul roman Soranus a ramas cunoscut pentru datele asupra alimentatiei si ingrijirii
noului-nascut si ale sugarului (alaptarea la doica, ingrijirea plagii ombilicale, imbracamintea
sugarului etc.).
In Grecia si Roma antica se acorda o deosebita atentie laturii profilactice a medicinii
primei varste, cu situarea pe prim plan a problemelor de alimentatie si ingrijire.
Din Evul Mediu retinem numele lui Fhases care insista asupra importantei alimentatiei
sugarului si a lui Avicenna care face o expunere sistematica a igienei copilului.

Argument:

Profesiunea de asistent medical necesita aptitudini deosebite,competente acumulate printro pregatire corespunzatoare si constiinta lucrului bine facut.
Cu atat mai mult,profesiunea de asistent medical pediatru inseamna o alta valenta care sa
confere noi dimensiuni profesiei in sine.Dragostea de copii si grija materna convertita in
meserie se substituie chiar responsabilitatii cu care este investita asistenta medicala. De ce
asistenta medicala care acorda ingrijiri in 'lumea copiilor' trebuie sa fie mai umana si mai
responsabila?Nu incape nici o indoiala,copilul nu reprezinta un adult la scara redusa,ci o fiinta
fragila,vulnerabila,care se dezvolta dupa reguli biologice,altele decat cele ale homeostazei
bazate pe feed-back negativ ale adultului.Cresterea si dezvoltarea copilului,mai ales a copilului
mic si cu preponderenta a sugarului se bazeaza pe dependenta fata de o alta persoana.In mod
particuluar,nou-nascutul se confrunta cu o trauma de adaptare speciala pentru ca el vine dintr-un
mediu
de maxima securitate,mediul intrauterin,intr-un mediu ostil cu capcane de tot felul,care
determina intrarea in actiune a tuturor mecanismelor biologice ale organismului
copilului,mecanisme care sa puna in accord fiinta proaspat venita pe lume cu factorii externi.
Iata de ce,asistenta medicala dornica sa ingrijeasca copii,mai ales cea pregatita sa ofere
interventii in sectiile de neonatologie devine cu atat mai importanta cu cat este bine stiuta
importanta bunei ingrijiri a nou-nascutului pentru intreaga sa dezvoltatre ulterioara. ~ 5 ~
In aceasta ingrijire sunt implIcati factori etici,bioetici,sociali,si,nu in ultimul
rand,psihologici.Alegerea acestei profesiuni inseamna o libertate angajata si responsabila
abazata pe o buna pregatire profesionala,teoretica si practica,dar si pe un sistem de valori de tip
4

umanist focalizat pe dragostea de copii,ca finite integrate la procesul decizional al existentei

umane,inclusiv la aspectele demografice.

CAPITOLUL I
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Medicina, in cursul evolutiei ei, s-a preocupat de problemele de sanatate ale copilului, in
raport cu mijloacele si posibilitatile pe care le-a avut ca practica si apoi ca stiinta.
Dezvoltarea de care s-a bucurat, a permis desprinderea din randul ei a unei ramuri,
denumite medicina infantila, al carei continut il constituie tocmai sanatatea copilului.
In toate etapele de viata ale copilului, ingrijirea impune respectarea si aplicarea unor
norme medicale de igiena, educative si instructive.
Perioada de sugar se caracterizeaza printr-o perioada de adaptare continua si progresiva
a sugarului, conditionata de dezvoltarea diferentiata a sistemelor, a aparatelor si organelor sale.
Ea se particularizeaza printr-o crestere staturala si ponderala foarte rapida, un mod specific de
alimentatie cat si printr-o dezvoltare neuropsihica, intelectuala si afectiva, rapida si importanta.
Urmatoarele perioade ale copilariei dominate de procesele evolutive ale cresterii si
dezvoltarii, se caracterizeaza prin modificarile continue exercitate asupra organismului
copilului, pentru a-l apropia treptat de adolescenta. Desfasurarea in timp a acestor modificari
imprima fiecarei perioade, anumite particularitati care solicita, in aceeasi masura, conditii de
ingrijire, educatie si instruire.

I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE ALE SANULUI

Mamela este formata din glanda mamara si diferite parti moi (tesut conjunctiv, adipos) care o
inconjoara. Este o glanda pereche, anexa a aparatului genital feminin, situata pe peretele toracic
anterior, in intervalul dintre coastele III VII, de origine cutanata (ectodermala).

Mamela este vascularizata de arterele intercostale, cat si de artera toracica interna, ramura din
artera subclavie.
Venele mamelei sunt colectate la vena toracica interna. Limfaticele ajung in ganglionii axilari.
Inervatia mamelei este asigurata de nervii intercostali (II IV).
Glandele mamare, desi prezente la ambele sexe, au dimensiuni si semnificatii morfofunctionale
complet deosebite. La barbat, glandele reprezinta organe rudimentare, cu o structura putin
complexa.
La femeia adulta, insa, glandele mamare au o structura complexa, hormonodependenta, avand o
deosebita importanta biologica. Ele asigura secretia de lapte, alimentul esential al noului-nascut.
Fiecare glanda mamara este formata dintr-un numar de 10 -25 lobi glandulari separati prin tesut
conjunctiv in care, in timpul pubertatii, s-a depozitat tesut adipos. Fiecare lob glandular este o
glanda tubulo-acinoasa ramificata. Canalele acestor glande sunt colectate de ducte mai mari
numite canale galactofore, care se deschid la nivelul mamelonului.
In structura canalelor galactofore se gasesc celule mioepiteliale, care se contracta sub actiunea
ocitocinei, favorizand ejectia laptelui.

1 MUSCHI PECTORAL
2 TESUT CELULO-GRASOS
3 MUSCHI PECTORAL
4 ALVEOLE
5 CELULE SECRETOARE DE LAPTE
6 SINUS GALACTOFOR
7 CANAL GALACOFOR
8 MAMELON
9 AREOLA
10 GLANDE MONTGOMERY
11 11 CELULE MUSCULARE

I.2 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA TUBULUI DIGESTIV LA NOU-NASCUT

Sistemul digestiv reprezinta ansamblul morfologic si functional de organe ce realizeaza
digestia si absorbtia alimentelor ingerate precum si evacuarea reziduurilor neasimilabile.
Sistemul digestiv este alcatuit din:
- tub digestiv, o serie de organe tubulare de calibru diferit;
- glande anexe, ancorate la diferite etaje ale tractului digestiv.
Tubul digestiv
Masoara aproximativ 9 m lungime, de la cavitatea bucala pana la anus, constituind
traiectul alimentelor ingerate pe parcursul caruia acestea sufera transformari necesare prepararii
hranei pentru celulele corpului, prin intermediul mijloacelor digestive fizice si chimice.
Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv, reprezentand locul unde
digestia este demarata. Cavitatea bucala cuprinde limba si dintii. Prin intermediul limbii se
distinge gustul, textura, dar si temperatura alimentelor. Dentia este implicata cu precadere in
masticatie, care impreuna cu digestia chimica realizata prin actiunea salivei formeaza la acest
nivel bolul alimentar.
Faringele reprezinta canalul de legatura dintre cavitatea bucala in esofag.
Esofagul este un conduct ce masoara aproximativ 25 cm si strabate gatul, de la
cartilajul cricoid ce il delimiteaza de faringe, toracele si o portiune mica din abdomen pana la
orificiul cardia, unde se conecteaza la stomac.
Peristaltismul esofagian si secretiile de mucus sunt responsabile cu transportul si
respectiv alunecarea bolului alimentar catre stomac.
Stomacul este un organ cavitar, plasat in loja gastrica in abdomen si reprezinta
segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. Este responsabil cu transformarea bolului
alimentar prin actiuni mecanice si chimice in chim gastric, pe care il stocheaza pana cand
acesta devine pregatit sa fie evacuat in intestinul subtire.
Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tractului digestiv, masurand un
diametru de 2. 5 cm si o lungime de pana la 6 m, de la orificiul pilor pana la valvula ileo-cecala.
La nivelul intestinului subtire, chimul gastric este transformat in chil intestinal prin intermediul
unui complex de procese, fiind absorbiti aproximativ 90% din nutrientii pe care organismul ii
9

primeste ulterior in urma digestiei. Intestinul subtire este subimpartit in duoden, portiunea fixa
in care se secreta sucul hepatic si pancreatic, jejunul, portiunea mijlocie, mobila, spiralata, care
face legatura cu ileonul, portiunea finala a intestinului subtire ce se intinde pana la valvula ileocecala, de unde tubul digestiv se continua cu intestinul gros. Intestinul gros este ultimul
segment al tubului digestiv, avand un calibru superior intestinului subtire si o lungime de pana
la 1. 6 m, cuprins intre valvula ileo-cecala si anus. La acest nivel sunt preluati nutrientii ramasi
neabsorbiti din chilul intestinal, transformat si eliminat ulterior sub forma de materii fecale.
Intestinul gros prezinta cecul cu apendicele piloric, colonul, dispus sub forma unui
cadru in jurul intestinului subtire, cuprinzand potiunea ascendenta, transversa, descendenta si
sigmoida terminandu-se cu rectul, in care materiile fecale sunt stocate inainte de a fi eliminate
prin actul defecatiei.
Canalul anal, situat inferior rectului se deschide prin orificiul anal sau anus, nivel la
care se termina tubul digestiv.
Glandele anexe ale sistemului digestiv contribuie la digestie prin intermediul secretiilor.
Glandele salivare sunt responsabile cu secretia salivei, o mixtura de apa, enzime si mucina, in
cavitatea bucala pentru a lubrifica alimentele ce urmeaza a fi ingerate. De asmenea, enzimele
din saliva interactioneaza cu alimentele din cavitatea bucala declansand procesul de digestie
chimica. Ficatul este plasat in loja hepatica, sub diafragm si reprezinta cea mai mare glanda din
corp, cantarind aproximativ 1. 5 kg. Pe langa faptul ca ficatul reprezinta organul vital ce
detoxifica sangele de agentii nocivi organismului, acesta este implicat si in procesul de digestie
prin secretia bilei, un lichid ce actioneaza cu predilectie in dregradarea grasimilor. Intre mese
bila se acumuleaza in vezicula biliara sau colecist. Pancreasul este o glanda mixta,
retroperineala, situata inapoia stomacului. Functia exocrina a pancreasului este implicata in
digestie, fiind responsabila cu elaborarea si secretia sucului pancreatic, un lichid care contine
echipament enzimatic capabil sa degradeze toate tipurile de substante alimentare.
Functiile sistemului digestiv
Principala functie a sistemului digestiv este de a prepara hrana necesara celulelor
organismului. Acest proces este realizat prin digestie si absorbtie.

DIGESTIA

10

Digestia se desfasoara in mai multe etape, alimentele urmand a fi procesate in functie de

etajul tractului digestiv in care se afla. Astfel, prin demararea functiilor secretorii si motorii a
organelor implicate are loc digestia. Digestia incepe in cavitatea bucala, odata cu masticatia
alimentelor ce urmeaza a fi ingerate. Saliva este secretata in cantitati mari, intre 1-1. 5 l/zi de 3
mari glande salivare, submandibilare, sublinguale si parotida in cavitatea bucala, fiind
amestecata de limba cu alimentele masticate prin intermediul dentitiei, proces finalizat cu
formarea bolului alimentar. Saliva contine printre alteele, enzime digestive, precum amilaza
salivara (ptialina), ce intervine in degradarea chimica a polizaharidelor, transfomand amidonul
in maltoza si lipaza linguala, care hidrolizeaza lanturile lungi de trigliceride in gliceride partiale
si acizi grasi in stare libera. De asemenea, saliva contine si mucus, o glicoproteina utilizata ca
adjuvant in lubrifierea alimentelor si formarea bolului alimentar.

Dupa formarea bolusului se

poate produce deglutitia (inghitirea) ce consta in transportul masei alimentare in esofag prin
faringe. Mecanismul este coordonat de centrii deglutitiei din medulla oblongata si puntea lui
Varolio. Reflexul este initiat de receptorii tactili de la nivelul faringelui, pe masura ce bolul
alimentar este impins prin intermediul limbii catre partea posterioara a cavitatii bucale. Se
desfasoara astfel in 0. 3 s timpul bucal al deglutitiei, partial voluntar.
Faringele reprezinta locul unde se intretaie calea digestiva cu cea respiratorie. Astfel,
deoarece atat produsele alimentare cat si aerul trec prin faringe, epiglota, o lama cartilaginoasa
se interpune in deschiderea laringeala in timpul deglutitiei pentru a preveni asfixierea
alimentara. Orofaringele, posterior cavitatii bucale ce se continua cu laringofaringele sunt
portiunile din faringe prin care alimentele sunt transportate la acest nivel. Astfel are loc timpul
faringian al deglutitiei care dureaza pana la 2 s, trecerea aerului este temporar intrerupta,
alimentele avand prioritate sa inainteze catre esofag.
Bolul alimentar este propulsat in esofag, prin relaxarea sfincterului esofagian superior,
moment in care debuteaza timpul esofagian al deglutiei ce poate dura intre 4-8 s. Peretii
esofagului contin o patura bistratificata de tesut muscular neted, cu fibre dispuse circular la
interior si longitudinal catre exterior. Fibrele musculare determina peristaltismul prin care
alimentele sunt deplasate de-a lungul esofagului. Miscarile peristaltice se propaga sub forma de
unde de contractie precedate de relaxare periodica. Jonctiunea dintre esofag si stomac este
prevazuta cu sfincterul esofagian inferior ce inchide orificiul cardia. Odata cu declansarea
undelor peristaltice si pe masura ce bolul alimentar inainteaza catre stomac, prin cresterea
presiunii intraesofagiene sfincterul esofagian inferior se relaxeaza si are loc finalizarea
deglutitiei concomitent cu evacuarea bolului alimentar in stomac.
11

Alimentele sunt deplin digerate in intestinul subtire, iar stomacul asista mai mult la
demontarea fizica a acestora inceputa in cavitatea bucala. Peretii stomacului sunt formati din
muschi extensibili ce ii confera acestuia capacitatea de a se adapta la continutul sau, contribuind
in acelasi timp la digestie. Bolul alimentar patrunde in stomac prin orificiul cardia, nivel la care
incepe digestia gastrica, substantele alimentare fiind atacate sucul gastric, care contine apa,
HCl, enzime si mucina. Enzimelor din stomac le sunt asigurate conditii optime, acestea
degradand substantele la un pH si o temperatura specifica. Acidul gastric ajuta in procesul de
denaturare al proteinelor, conferind pH-ul optim pentru reactiile in care este implicata pepsina
si distruge microorganismele ingerate odata cu alimentele. Celulele parietale ale stomacului
secreta factorul intrinsec, o glicoproteina ce permite absorbtia vitaminei B12. Mucusul este
secretat de glandele gastrice, cardiale si pilorice si impreuna cu mucina din sucul gastric
lubrifiaza si protejeaza mucoasa gastrica de actiunea pepsinei si a acidului clorhidric.
Miscarile tonice, de adaptare si undele peristaltice executate in urma ingestiei de
alimente au ca rezultat amestecul alimentelor cu sucul gastric, transformarea bolului alimentar
in chim gastric si evacuarea acestuia in intestinul subtire. Pe masura ce chimul se apropie de
deschiderea duodenala, prevazuta cu sfincterul piloric, contractiile musculare retropulseaza
masa alimentara, exercitand presiuni suplimentare asupra acesteia descompunand-o in particule
mai mici. Mai multi factori afecteaza procesul de golire al stomacului, inclusiv gradul de
actiune al miscarilor peristaltice cat si tipul de alimente.
Dupa ce a fost procesata in stomac, masa alimentara trece in intestinul subtire prin
orificiul piloric. Cea mai mare parte a digestiei se desfasoarea la acest nivel, debutand in
momentul in care chimul gastric patrunde in duoden. La acest nivel sunt secretate 3 lichide care
intervin in digestie:
- Sucul hepatic sau bila neutralizeaza aciditatea si emulsioneaza grasimile pentru a
favoriza absorbtia acestora. Bila este produsa in ficat si stocata in vezicula biliara de unde trece
in duoden prin ductele hepatice. Bila din vezicula biliara este mult mai concentrata.
- Sucul pancreatic este produs de acinii pancreatici si contine enzime precum amilaza
pancreatica, lipaza pancreatica si tripsinogen.
- Sucul intestinal este secretat de glandele intestinale si contine enzime printre care se
numara enteropeptidaze, erepsina, tripsina, chimotripsina, maltaza, lactaza si sucraza.
Deoarece sucurile digestive care actioneaza la acest nivel sunt alcaline, nivelul pH-ului
este crescut in intestinul subtire. Se creeaza astfel un mediu propice activarii enzimatice necesar
degradarii moleculare. Microvilii enterocitelor existente la acest nivel maresc capacitatea si
viteza de absorbtie concomitent cu cresterea suprafetei de absorbite a intestinului subtire.
12

Nutrientii sunt absorbiti prin peretele intestinal in sangele periferic, care ajunge pe cale portala
la ficat, unde are loc filtrarea, detoxifierea si prelucrarea nutrientilor.
Musculatura neteda a intestinului subtire executa miscari peristaltice, pendulare, de contractare
periodica a anselor intestinale ce determina scurtarea si lungirea acestora si miscari segmentare,
prin aparitia unor inele de contractie care segmenteaza portiuni din intestin. In urma
ansamblului de miscari se asigura un contact strans a particulelor alimentare cu sucurile
digestive secretate la acest nivel precum si propulsia celor ramase nedigerate catre intestinul
gros pentru continuarea digestiei.
La nivelul intestinului gros, masa alimentara este retinuta suficient pentru a permite
fermentarea acesteia sub actiunea bacteriilor intestinale, care descompun unele substante
neprelucrate in intestinul subtire. In urma proceselor de fermentare si putrefactie asociate cu
miscarile peristaltice, de segmentare si tonice executate de musculatura intestinului gros,
deseurile neasimilabile vor forma materiile fecale ce se stocheaza in ampula rectala pentru o
perioada, urmand a fi eliminate prin actul defectiei.
ABSORBTIA
Absobtia reprezinta procesul de trecere a substantelor necesare organismului prin peretii
organelor tubului digestiv in mediul intern. La nivelul cavitatii bucale, a esofagului precum si la
nivelul stomacului realizarea proceselor de absorbtie este neglijabila. Astfel, cele mai multe
particule alimentare, precum apa sau mineralele sunt absorbite la nivelul intestinului subtire.
Mucoasa intestinala cuprinde valvule conivente (plici circulare) si vilozitati intestinale acoperite
de o retea de enterocite prevazute cu microvili, ce maresc capacitatea de absorbtie a intestinului
subtire. Procesul de absorbtie variaza in functie de tipul de nutrienti, astfel ca apa si sarurile
minerale, vitaminele hidrosolubile, glucoza, aminoacizii si acizii grasi cu lant scurt sunt preluati
de sange si condusi pe cale portala la ficat, iar vitaminele liposolubile si chilomicronii trec
initial in limfa dupa care sunt preluati de sange. Procese de absorbtie a apei, electroliti, vitamine
si aminoacizi se manifesta si la nivelul intestinului gros, inainte de formarea materiilor fecale.
Reglarea digestiei
Controlul digestiei pe cale hormonala.
Majoritatea hormonilor care controleaza functiile implicate in sistemul digestiv sunt
produsi si secretati de celulele mucoasei gastrice si a intestinului subtire. Acesti hormoni sunt
eliberati in sangele circulant de la nivelul tractului digestiv, calatoresc initial catre inima si revin
prin sistemul arterial, stimuland sau inhiband motilitatea si secretia de sucuri digestive.
Principalii hormoni care controleaza digestia sunt:
13

- Gastrina influenteaza stomacul sa produca aciditatea necesara dizolvarii si digestiei

alimentelor, prin stimularea activitatii glandelor gastrice de a secreta pepsinogen si acid
clorhidric. De asemenea, gastrina intervine in dezvoltarea normala a celulelor din mucoasa
stomacului, intestinului subtire si a colonului.
- Secretina influenteaza secretia pancreatica, bogata in bicarbonati ce ajuta sa
neutralizeze aciditatea continutului gastric cand acesta patrunde in duoden. De asemenea,
secretina stimuleaza ficatul sa elaboreze bila.
- Colecistochinina influenteaza pancreasul sa produca echipamentul enzimatic continut
de sucul pancreatic. De asemenea este implicata in dezvoltarea normala a celulelor pancreatice
si stimuleaza descarcarea colecistului.
-Peptidul gastric inhibitor este influentat de prezenta masei alimentare in duoden,
intervine in procesul de evacuare gastrica si induce secretia de insulina.
- Motilina influenteaza motilitatea gastrointestinala si stimuleaza productia de pepsina.
Controlul digestiei pe cale nervoasa
Controlul nervos al cavitatii bucale si faringelui este realizat de ramuri senzitive si
motorii din nervii cranieni. In rest, activitatea organelor este controlata de nervii intrinseci si
extrinseci.
Nervii intrinseci sunt reprezentati de regula prin plexurile nervoase vegetative Meissner
si Auerbach dispuse sub forma unei retele dense in peretii esofagului, stomacului, intestinului
subtire si ai colonului. Nervii intrinseci raspund prin reflexe locale atunci cand asupra peretilor
in continutul carora se afla se exercita presiuni datorita prezentei masei alimentare. Astfel,
nervii intrinseci devin responsabili atat cu deplasarea alimentelor, cat si cu semnalizarea
glandelor secretoare de sucuri digestive prin existenta maselor alimentare la anumite nivele din
tractul digestiv.
Nervii extrinseci provin din sistemul nervos vegetativ parasimpatic, cu fibre din nervul
vag si vegetativ simpatic cu fibre din plexul celiac, mezenteric superior si inferior.
Neurotransmitatorii prin care nervii extrinseci functioneaza sunt acetilcolina si adrenalina.
Acetilcolina favorizeaza comprimarea stratului muscular al peretilor tractului digestiv,
intensificand deplasarea masei alimentare si a sucurilor digestive, stimuland astfel secretia
acestora. Contrar acetilcolinei, adrenalina imprima un efect de relaxare a stratului muscular din
tractul gastrointestinal, scazand viteza de circulatie a sangelui la acest nivel, concomitent cu
diminuarea sau oprirea digestiei.

14

Reglarea apetitului
Pofta de mancare este reglata de centrii nervosi ai foamei localizati in hipotalamus. Unul
reprezinta centrul apetitului, iar celalalt este centrul de satietate. Hormoni din sistemul digestiv
responsabil cu reglarea apetitului sunt:
- Grelina produsa de stomac si intestinul subtire in absenta alimentelor in sistemul
digestiv, stimuland astfel apetitul.
- Peptidele YY sunt secretate de ileon si colon ca raspuns la prezenta alimentelor in
tractul digestiv, inhiband astfel apetitul.
Sistemul digestiv al nou-nascutului din punct de vedere functional,fiind inca
nematurizat,functioneaza foarte intens,pentru a asigura satisfacerea necesitatilor alimentare
sporite ale organismului in crestere.De aceea orice greseala in alimentative poate duce la
dereglari grave ale digestiei.Stomacul are o pozitie aproape orizontala,musculatura esofagului
este slab dezvoltata-circumstante ce pot cauza regurgitarea(revenirea laptelui din stomac in
esofag),manifestata adesea prin mici varsaturi,care,insa,nu constituie,de regula,un fenomen
pathologic.Regurgitarea poate fi conditionata si de aerofagie(inghitirea aerului in tmpul
suptului).Pentru a preveni regurgitarile,copilul trebuie tinut dupa hranire cateva minute in
pozitie verticala sau pe burtica.Daca copilul are regurgitari dupa fiecare alimentatie sau daca
acestea devin prea abundente,se cere de urgenta un examen medical.Sunt slab dezvoltati si
muschii intestinali,ceea ce diminueaza peristaltica,iar aceasta duce la retinerea hranei,la formare
de gaze in intestine si,ca urmare la balonare.Copilul devine agitat,isi impleteste picioarele,le
trage spre abdomen si incepe sa planga.In asemenea cazuri se recomanda un masaj usor al
abdomenului sau intoarcerea copilului pe burtica.Daca aceasta nu ajuta,se introduce in rect(cu
permisiunea medicului) tubul de gaze.In primele saptamani de viata copilul poate avea scaun de
4-5 ori in decurs de 24 de ore,uneori cu urme verzui si grauncioare albicioase.Daca copilul nu
are scaun mai mult de 3 zile,inseamna ca el sufera de constipatie.In astfel de cazuri se face un
masaj usor la abdomen(prin miscari circulare in directia acelor de ceasornic) sau se aplica
comprese calde.Daca aceste masuri nu dau efectul asteptat,copilului I se face clisma de
evacuare.Pentru aceasta el este culcat in decubit lateral stang cu piciorusele strinse spre
burtica.Apa pentru clisma trebuie fiarta si racita pana la 30 grade C;inainte de a introduce
canula in rect,ea se unge cu vaselina.

15

CAPITOLUL II
ALIMENTATIA-NOU-NASCUTULUI
II.1 CUVANT INTRODUCTIV
Cand vorbim despre alimentatia unui copil,se stie ca nu exista o singua cale spre
succes.In urma cu 100 de ani,femeile erau invatate sa isi hranesca bebelusii conform unui
program fix.In urma cu 50 de ani,specialistii au inceput sa promoveze idea hranirii la
cerere.Astazi,noi intelegem ca diferiti copii au nevoi diferite.Cheia catre success nu este o
regula generala pentru toti ci o abordare flexibila care se poate modifica astfel incat sa se
potriveasca fiecarui copil si fiecarei familii.Alimentatia cu success este un parteneriat.Cu un
nou-nascut,,partea dumneavoastra din intelegere consta in a oferi copilului un san sau un
biberon,in a-l ajuta sa stea confortabil cand mananca,a-l ajuta sa eructeze cand este nevoie,a se
opri cand este satul.Partea copilului consta in a transmite semnale clare pentru atunci cand ii
este foame sau este satul,si sa va lase sa intelegeti ce merge si ce nu.Chiar si bebelusii foarte
mici sunt priceputi in a comunica aceasta informative crucial prin limbajul corpului si prin
comportament.Fiind atenti la acest feed-back,veti invata incetul cu incetul sa faceti micile
ajustari de moment ce vor face ca momentul hranirii sa para un dans bine repetat.Bineinteles ca
nu intotdeauna merge asa de usor.Cateodata feed-backul este ca primiti hrana inapoi.Acest
lucru inseamna ca bebelusul a mancat prea mult o data.Ca si in cazul somnului ,un mancacios
isi poate face parintii sa se simta foarte competent.Un copil care are cicluri de foame mai putin
regulate,care reactioneaza intens la disconforturi fizice(cum ar fi gazele intestinale) sau care are
sensibilitati alimentare sau alte afectiuni cornice ar face sip e cel mai increzator parinte sa se
simta ca un ratat,pentru ca,inainte de toate,fiind cea mai elementara dintre nevoi,alimentatia sta
la baza relatiei dintre parinte si copil.Dar atunci cand devine scopul principal-modul principal
prin care un parinte isi exprima dragostea sau ofera confort-rezultatul poate fi un copil
supraponderal sau chiar obez.Dar dumneavoastra doriti ca beblusul sa se bucurede hrana,dar,la
16

fel de bine,doriti sa aiba si alte interese.Scopul acestui capitol este sa va prezinte toata gandirea
actuala in ceea ce priveste acest subiect de importanta vitala,de a va ajuta sa faceti alegerile
potrivite pentru familia dumneavoastra,de la prima mare decizie pe care trebuie sa o luatialegerea intre alaptatul la san si biberon pana la multe altele.Pe masura ce va hraniti copilul din
stadiul de nou-nascut pana cand se face mare,tineti minte ca unul dintre cele mai importante
lucruri despre alimentatia sanatoasa este ca aceasta va face sa va simtiti bine.

II.2

INSTALAREA SECRETIEI LACTATE

Imaginea alaturata arata structura interna a

snului. Aleveolele reprezinta tesutul

glandular
responsabil de producerea si nmagazinarea laptelui pna la momentul n care este eliberat prin
supt, de catre bebelus.
Laptele trece din alveole, prin ductele galactofore, n sinusurile
galactofore

(rezervoare

aflate

sub

areola).

Exista cte 15 20 de ducte n fiecare sn, iar laptele

curge

prin ele pna la deschiderea la nivelul mamelonului.

Glandele Montgomery sunt vizibile sub forma unor mici
umflaturi situate pe areola atunci cnd unei femei i este frig.
Aceste glande produc o substanta lubrifinta care metine
mameloanele umede si suple, ajutnd la prevenirea infectiilor.

II.3

SCHIMBARI ALE SANILOR IN TIMPUL SARCINII

Pe masura ce se dezvolta structura de producere a laptelui, snii celor mai multe dintre

femei se maresc, cstignd aproximativ 450 de grame fiecare, pe masura ce se formeaza tesut
adipos protector al ductelor si alveolelor. Unele femei fac vergeturi din cauza acestei cresteri.
Venele devin mai nchise la culoare si mai vizibile, pe masura ce creste cantitatea de snge
circulata la nivelul snilor. Glandele Montgomery devin mai proeminente. Areola devine mai
ntunecata: acest contrast puternic ajuta bebelusul sa gaseasca mamelonul mai usor.
Incepe sa se produca colostrul, prima forma de lapte de sn, n timpul celui de-al doilea
trimestru de sarcina. Este un lichid cremos, siropos, galben. Unele femei

s-ar putea sa

observe o scurgere din sni sau aparitia unei cruste pe mameloane. Colostrul contine foarte
17

multe proteine si substante nutritive, precum si enzime care vor ajuta tractul digestiv al
bebelusului sa se dezvolte. Contine deasemenea anticorpi pentru a proteja bebelusul de infectii.

II.4

PRODUCEREA LAPTELUI DE

SAN
Dupa nastere si dupa eliminarea placentei, hormonul numit prolactina semnaleaza
corpului sa nceapa producerea laptelui de sn matur. Prolactina spune celulelor alveolare sa
extraga apa si substante nutritive din fluxul sanguin pentru a produce lapte. n timpul primelor
zile bebelusul primeste colostrum. n timpul primei saptamni, adesea ntre a 3-a si a 5-a zi,
rezerva de lapte a mamei creste. Bebelusul primeste un lapte de tranzitie pna ntr-a 14-a zi,
dupa care primeste lapte matur. Atunci cnd bebelusul ncepe alaptarea, el suge n reprize scurte
si rapide. Primul lapte pe care bebelusul l primeste la fiecare alaptare este laptele care s-a
adunat n sn n perioada dintre hraniri. Acest lapte de nceput, sarac n grasimi este bogat n
proteine si carbohidrati si satisface setea bebelusului. Pe masura ce bebelusul continua sa suga,
stimularea mamelonului determina glanda pituitara a mamei, localizata n creier, pentru a
produce un hormon numit ocitocina. Ocitocina produce reflexul de ejectie a laptelui (numit
adesea si scurgere): ductele galactofore sunt largi si scurtate, iar tesutul situat n jurul alveolelor
se contracta, mpingnd laptele final prin ducte, n sinusuri, apoi n gura bebelusului. Laptele
final este laptele cremos bogat n grasimi si calorii, care va satisface foamea bebelusului. Unele
femei percep o senzatie de gdilatura, mncarime sau caldura n sni atunci cnd au scurgeri si
productia de lapte creste. Altele observa ca bebelusul ncetineste suptul, ncepnd sa nghita
ritmic. Deasemenea pot vedea laptele din gura bebelusului. n primele saptamni, este posibil sa
dureze cteva minute pna cnd laptele ncepe sa se scurga. Mai trziu, va dura numai cteva
secunde. Scurgerea laptelui se produce cel mai bine atunci cnd mama este relaxata, se simte
confortabil si este ncrezatoare. Multe studii recomanda ca la fiecare alaptare sa se foloseasca
timp de cel putin 10 minute fiecare dintre sni pentru ca bebelusul va primi o rezerva solida de
lapte final la fiecare alaptare.
Cantitatea de lapte care se produce variaza de ct de des este alaptat bebelusul si de ct
de eficient este extras laptele din sni. Cu ct un bebelus suge la snul mamei mai des, cu att
productia de prolactina si oxitocina este mai bine stimulata, si mama va avea mai mult lapte.
Pentru a asigura o rezerva de lapte suficienta bebelusului , este foarte important ca
mama sa alapteze frecvent: se urmareste bebelusul pentru a-i observa semnele de foame si a-l
hrani la cerere.
18

CAPITOLUL III
III.1 ALIMENTATIA NATURALA hranirea nou-nascutului exclusiv cu lapte de mama in
prima luna de viata (prezinta multiple avantaje). Chiar daca va fi alaptat o perioada mai scurta de
timp, sistemul imunitar al copilului va beneficia de laptele matern. Mai sunt si alte avantaje ale
alaptarii:

BENEFICIILE
PENTRU
SANATATEA COPILULUI:
Cresterea imunitatii si rezistentei la infectii:

Laptele matern contine anticorpi care il protejeaza pe copil de

microbi si virusuri. Studii recente arata ca acei copii care sunt
hraniti in primele 6 luni de viata exclusiv cu lapte matern sunt
mai putin expusi riscului de infectii ale urechii, diaree, boli
respiratorii si pot fi mai putin expusi riscului de aparitie a
obezitatii in copilarie;

Copiii hraniti la san se imbolnavesc mai rar decat ceilalti copii

si sunt mai rar consultati medical;

Sistemul imunitar al bebelusilor alaptati natural raspunde mai

bine imunizarilor pentru polio, tetanos, difteria, Haemophilus
influenzae, si la infectia cu virusul sincitial respirator, o infectie

respiratorie grava a copilului;

Beneficii pentru alimentatia si cresterea copilului

Laptele matern este forma cea mai completa de alimentatie a copilului. El contine
exact cantitatea de grasimi, glucide, apa si proteine necesara pentru cresterea si dezvoltarea
copilulului. Copilul digera cel mai bine laptele matern decat orice alta formula de lapte.

Copiii alaptati natural cresc exact cat ar trebui; sunt mai supli si cresterea in greutate
este normala, fara excese; riscul de a deveni supraponderali mai tarziu, in viata adulta, va fi mai
mic;

Copiii prematuri alaptati natural se dezvolta mai bine decat copiii prematuri hraniti cu
formule de lapte.

19

III.2 ALIMENTATIA CU LAPTE DE MAMA

Laptele de mama este unicul aliment pregatit in mod natural pentru alimentatia nouluinascut si este recomandat ca aliment de electie atunci cand acest lucru este posibil. Compozitia
laptelui prezinta oscilatii in raport cu stadiul lactatiei, sub acest aspect diferentiindu-se trei
tipuri de lapte: colostrul, laptele de tranzitie si laptele matur.
Colostrul - un lichid galbui opalescent si usor cremos - contine mai multe proteine,
vitamine liposolubile si minerale decat laptele matur si este bogat in imunoglobuline care au
misiunea de a apara organismul nou-nascut de posibile infectii si contaminari. Acest lapte,
datorita compozitiei sale, trebuie folosit pentru alimentatia noului-nascut si nicidecum nu
trebuie depreciat.
Laptele de tranzitie -este mai fluid si inlocuieste colostrul la 2-4 zile de la nastere. Contine
proportii mai ridicate de lipide, lactoza, vitamine hidrosolubile si calorii decat colostrul,
apropiindu-se ca si compozitie de laptele matur. Se secreta doar intre zilele 3 si 7 de la nastere.
Laptele matur - incepe sa fie secretat intre zilele 7 si 10 dupa nastere si contine un procent
ridicat de lipide. Lactatia se stabileste complet dupa primele trei-sase saptamani, fiind
importanta alimentarea frecventa a sugarului, la fiecare trei sau patru ore. Odata ce lactatia este
bine stabilizata, timpul dintre mese se poate mari, fara sa existe pericolul unei diminuari a
productiei lactate.

III.3 TEHNICA ALAPTARII LA SAN

Suptul este un act reflex care da satisfactie mamei si copilului iar pentru desfasurarea lui in
bune conditii trebuie asigurate:

educatia mamei pentru utilitatea si tehnica alimentatiei naturale;

igiena stricta a mainilor si mentinerea integritatii mameloanelor;
pregatirea pentru alaptare inainte de trezirea copilului;
asigurarea unei pozitii comode a mamei in timpul suptului;
20

 evitarea ungerii sanilor cu substante grase sau cu unele dezinfectante, cum ar fi de exemplu
solutia de acid boric;
sunt contraindicate vizitele si discutiile cu mama in timpul alaptarii;
mirosurile prea puternice si chiar unele parfumuri folosite de mame influenteaza nefavorabil
suptul .
Eficienta maxima a suptului este optima cand sugarul este flamand, in stare de veghe, cand
este imbracat cu rufarie uscata si are o pozitie comoda in timpul suptului.
In primele zile dupa nastere mama poate alapta in pozitie culcata, pe partea sanului din care
suge copilul, iar in zilele urmatoare in pozitie sezand pe un scaun cu spatar inalt ,vertical la 90
si cu un suport pentru piciorul din partea sanului din care alapteaza.
Igiena stricta a mainilor , sanilor si lenjeriei contribuie la profilaxia infectiilor digestive,
frecvente la sugar.
Sugarul este ajutat in timpul suptului, prin sustinerea sanului cu degetele mamei, pentru a nu-i
obstrua narinele si ,atunci cand oboseste, prin stoarcerea usoara a glandei mamare in timp ce
suge.Daca pauzele dintre deglutitii sunt prea mari, daca sugarul este somnolent, se misca usor
mamelonul in gura copilului sau se retrage putin si se obtine astfel o inviorare a reflexului
suptului. Dupa supt, copilul este sustinut in pozitie verticala, cateva minute,si batut usor pe
spate, pentru a elimina aerul inghitit in timpul suptului. Este culcat apoi in decubit lateral stang
si dupa 20 de minute intors in decubit lateral drept, pentru a-i usura evacuarea gastrica. Actul
suptului se termina cu toaleta de sfarsit a sanului, prin spalarea cu apa calda si sapun a
mamelonului si a areolei, pentru a evita ragadele,fisurile si chiar mastitele, destul de frecvent
intalnite. In acelasi scop este indicata folosirea unui sutien larg, din panza hidrofila , schimbat
zilnic .

III.4 AVANTAJELE ALIMENTATIEI NATURALE

laptele de mama, prin compozitia lui, este alimentul perfect adaptat posibilitatilor digestive si
nevoilor nutritionale ale sugarului sanatos, pana la varsta de 6 luni, apoi alimentatia se
diversifica;
21

confera protectie aniinfectioasa si antialergica;

compozitia se adapteaza nevoilor organismului;
consolideaza legatura afectiva mama-copil;
incidenta scazuta a unor boli la adultii care au fost alimentati natural in perioada de sugar;
alimentatia naturala este mai putin obositoare pentru mama, nefiind nevoie de timp pentru

prepararea de alt lapte;

protectie pentru mama impotriva cancerului de san si a cancerului genital;
laptele de mama il protejaza pe sugar de o multime de boli (infectii ale plamanilor, intestinelor,
urechilor ) in special in primul an de viata;
il apara de rahitism, anemie si reduce riscul imbolnavirii de diabet si al aparitiei eczemelor.

III.5 SUPERIORITATEA ALIMENTATIEI NATURALE

Este superioara oricarui mod de alimentatie din urmatoarele motive:
laptele de mama este un aliment specific pentru copil si corespunde perfect nevoilor de crestere
a sugarului ;
contine proteine, grasimi si glucide in proportii echilibrate, corespunzator nevoilor nutritionale
ale sugarului si posibilitatilor lui de digestie;
laptele de mama este un aliment viu prin fermentii sai;
contine toti aminoacizii si vitaminele (exceptand vitamina D), necesare dezvoltarii si cresterii
normale a copilului;
este steril, contine anticorpi si imunizanti;
toleranta sugarului alimentat natural este mare, chiar cand se fac greseli de alimentatie, ceea ce
nu se intampla in alimentatia cu lapte de vaca;
este o alimentatie fiziologica.
Rezultatele bune ale alimentatiei naturale se constata prin aceea ca:
a)starea de euforie este aproape regula la sugarii alimentati natural;
b) imunitatea si rezistenta sunt mai crescute fata de infectii.De aceea se constata absenta
tulburarilor digestive, iar morbiditatea si mortalitatea sunt in general mai scazute.

22

III.6 FACTORII CARE IMPIEDICA ALIMENTATIA NATURALA

Alaptarea constituie alimentatia fiziologica si este indicata tuturor sugarilor in primele 5-6
luni de viata. Dupa aceasta varsta, reducand treptat cantitatea de lapte , se introduc si alte
alimente deoarece laptele de mama nu mai poate acoperi nevoile cantitative si calitative ale
sugarului.
Contraindicatiile alimentatiei naturale sunt : intoleranta absoluta pentru laptele matern cu
totul exceptionala si galactozemia, de asemenea exceptionala.
Dificultatile alimentatiei la san pot fi determinate de urmatoarele cauze:
1.Cauze materne:
a) Malformatii ale mamelonului(mamelon foarte scurt, plat sau ombilicat ) acestea se pot remedia
prin pregatire prenatala a mamelonului (masaj si aspiratia lui cu o pompa de tras lapte), care va
fi continuata si in perioada lactatiei. Nu se va renunta la alaptarea naturala ci se va recurge la
mulgerea laptelui si la hrairea cu lingurita sau biberonul.
b) Eroziunile ,ranile, fisurile mamelonului pot fi evitate prin pregatirea mamelonului inca inainte
de nasterea copilului, iar dupa nastere, prin- tr-o igiena stricta si prin respectarea regulilor de
alimentatie.
c)Inflamatiile sanului pot sa evolueze cu limfangita, cu staza laptelui pana la mastita constituita.
Mastita se recunoaste dupa faptul ca sanul devine dur, foarte dureros si fierbinte .
In caz de mastita se suprima alaptarea din sanul respectiv pana la vindecare, dar se recurge la
evacuarea obligatorie a laptelui, deoarece staza agraveaza inflamatia.
d) Diversele boli ale mamei pot fi un obstacol temporar sau definitiv in alaptare. Bolile acute ale
mamei care impun suprimarea alimentatiei la san sunt: tusea convulsiva, erizipelul, gripa,
hepatita epidemica, septicemiile, meningita meningococica, tuberculoza evolutiva, etc.
2 Dificultati din partea copilului:
a)Malformatii ale cavitatii bucale (,,buza de iepure , ,,gura de lup).
b) Boli neurologice (hemoragii meningocerebrale, meningite, encefalite).
c)Prematuritate.
d) Malformatii ale esofagului si stomacului.

23

III.7 TEHNICA DE COLECTARE A LAPTELUI MATERN

echipamentul folosit : recipient pentru colectare, pompa (curatate si sterilizate);
mainile spalate foarte bine cu apa si sapun;
inainte de a incepe colectarea laptelui se aplica pe san un prosop cald si umed 3-5 minute;
se aplica un masaj usor al sanilor circular inaintand spre mamelon;
se stimuleaza mamelonul tragand-ul in afara sau ruland-ul intre degete;
se asaza degetul mare deasupra areolei, iar celelalte degete sub san, tot la marginea areolei;
cu degetele astfel asezate,se apasa pe peretele toracic, apoi se strange usor imediat in spatele
areolei intre degetul mare si celelalte patru degete;
se alterneaza sanii la fiecare 5 minute;
dupa ce se termina colectatul laptelui se aplica cateva picaturi de lapte pe fiecare mamelon si se
lasa sa se usuce la aer;
pentru o mulgere mai usoara si confortabila se pot folosi pompe;
laptele muls si colectat in recipiente sterile, se poate pastra in conditii foarte igienice la
temperatura camerei 6-8 ore, la frigider pana la 12 ore.
DE RETINUT :
cu cat perioada de stocare este mai mare, cu atat laptele isi pierde continutul nutritiv si
imunologic;
aspectul laptelui se poate schimba dupa conservare, deoarece componentele se separa;
dupa muls imediat se inchide recipientul si se pune o eticheta cu data recoltarii;
laptele nu se incalzeste la foc sau microunde deoarece s-ar distruge componentele;
laptele se lasa sa se incalzeasca la temperatura camerei sau recipientul se introduce intr-un vas cu
apa calda.

24

III.8 CRITERII PENTRU STABILIREA RATIEI ALIMENTARE A NOINASCUTILOR

Varsta. Pentru prima luna de viata se recomanda 7-6 pranzuri a cate 90-100 ml lapte de
mama, pentru luna a II-a 7-6 pranzuri a 100-110 ml, in luna a III-a 6-5 pranzuri a 130-140 ml
,in luna a IV-a 6-5 pranzuri a 150-180 ml lapte de mama. Sugarul de 5-6 luni poate primi 4
supturi a 180-200 ml, sugarul de 7-9 luni poate primi 2 supturi a 190-200 ml si cel cu varsta
intre 9-12 luni un supt de 200-220 ml.
Formula lui Scarin. Sugarul de 8 saptamani primeste 800 ml lapte in 24 de ore. Pentru
fiecare saptamana in minus se scad 50 ml, pentru fiecare luna in plus se adauga 50 ml, fara a se
depasi 1000 ml in 24 de ore.
Dupa nevoile calorice. In primul trimestru de viata al sugarului se dau 110-120 calorii/kg
corp/zi sau 150-200ml lapte /kg corp/zi, luandu-se in considerare ca un litru lapte de femeie
contine 680-700 calorii.
Dupa nevoia de lichide : 150-180 ml kg corp/zi.

Toate aceste formule sunt numai orientative , deoarece cantitatea de lapte necesara unui
sugar depinde de particularitatile individuale, ca si de alte conditii (temperatura camerei,
sistemul de infasat, starea de liniste sau agitatie, etc.).In practica, daca curba greutatii este
regulat ascendenta, daca sugarul este eutrofic si este linistit intre supturi, inseamna ca primeste
o cantitate suficienta de lapte. Daca sugarul se dezvolta normal, este inutila cantarirea zilnica a
copilului inainte si dupa fiecare supt, pentru a sti ce cantitate suge.Daca la doua cantariri
succesive efectuate la interval de cateva zile se constata ca sugarul nu a crescut satisfacator,
daca este agitat si plange mult ianintea mesei, apare necesara proba suptului.
Cel mai bun criteriu pentru aprecierea alaptarii il constituie dezvoltarea normala a copilului.
La sugarul sanatos care creste normal nu este necesara cantarirea lui zilnica pentru a urmari
curba ponderala. Cantarirea copilului o data pe saptamana este necesara cel putin in primele
saptamani de viata.
Numarul scaunelor si aspectul lor nu au o importanta prea mare, daca sugarul progreseaza
normal. Este inutil si chiar periculos ca pentru 4-5 scaune semilichide, grunjoase, uneori chiar
verzi, sa se instituie dieta hidrica, daca sugarul creste normal in greutate, este afebril, si nu
varsa. Se va incerca sa se modifice aspectul scaunelor prin regularizarea supturilor , se
administreaza apa de calciu(1-2 lingurite) sau cate un varf ce cutit de calciu carbonic la fiecare
supt.
25

III.9 MASURAREA SI CANTARIREA COPILULUI

a) Masurarea:
Se spala mainile si se dezinfecteaza pediometrul .
Se asaza copilul, pe un scutec sau o bucata de hartie protectoare, pozitionand-ul corect, cu capul
lipit de capatul pediometrului.
Se intind usor picioarele copilului apasand usor genunchii si se fixeaza calcaiele prin impingerea
in sus a labei piciorului.
Se citeste cu atentie lungimea copilului.
Se noteaza in foaia de observatie. Masurarea lungimii se face obisnuit la nastere si apoi la
intervale regulte cuprinse intre 3 si 6 luni
b) Cantarirea :

Se spala mainile si se dezinfecteaza tasul cantarului.

Se potriveste scala tinand cont de greutatea scutecului pe care se asaza copilul.
Se asaza copilul pe cantar si se citeste cu atentie greutatea.
Se noteaza greutatea in foaia de observatie comparnd-o cu greutatea precedenta.
Se anunta imediat daca greutatea a scazut sau a crescut cu mai mult de 100-200 g in 24 ore.
Precautii : Se protejeaza copilul impotriva caderii de pe cantar, atingand cu mana usor trunchiul
copilului.
Cantarirea se poate face si cu cantarul electronic special pentru bebelusi.

26

III.10 INCIDENTELE SI ACCIDENTELE ALIMENTATIEI

LA SAN
Regurgitatiile si varsaturile, datorite de cele mai multe ori nerespectarii tehnicii alaptarii, pot
influenta negativ evolutia curbei ponderale, daca nu se iau masurile corespunzatoare de
prevenire si tratament.
In general regurgitatiile si varsaturile obisnuite dispar spontan dupa varsta de 3-4 luni fara
niciun fel de de tratament. Pot fi evitate daca se respecta regulile si tehnica alimentatiei
naturale.

Subalimentatia si supraalimentatia

sunt destul de frecvent intalnite, mai ales in primele

saptamani de viata.
Sugarul subalimentat este de obicei agitat, doarme putin, isi suge degetele, este constipat, mai
rar prezinta o falsa diaree (diareea de foame) si scade in greutate sau are o curba ponderala
stationara. Uneori sugarii subalimentati din primele saptamani de viata sunt somnolenti sau
induc in eroare printr-o stare de bine aparent. In astfel de situatii numai cantarirea depisteaza
insuficienta alimentatiei (proba suptului si cantarirea zilnica sau saptamanala a coplilului).
In supraalimentatie , sugarul are deseori diaree si varsaturi, desi creste bine in greutate. Proba
suptului este revelatorie pentru diagnostic si tratament.

Diareea postprandiala intalnita la nou-nascut cu 3-6 scaune neconsistente pe zi. In timpul luarii
pranzului sau imediat dupa supt, cu starea generala buna, fara febra si cu crestere ponderala
normala, nu are nicio semnificatie
de boala.
Diareea postprandiala cedeaza spontan in 2-3 luni. Administrarea a 0,25 g carbonat de calciu(un
varf de cutit) cu ceai contra colicilor pentru copii, inainte de supturi, are de multe ori un efect
favorabil.
Colicile abdominale sau crampele, frecvent intalnite la sugarii din primele 3 luni de viata,
datorite unor greseli alimentare si factorului constitutional, constituie un motiv important de
solicitare pentru asistenta pediatrica.
Starea de agitatie a sugarului, cu rasunet direct asupra ritmului de viata si lactatiei materne,
cedeaza uneori la comprese uscate calde pe abdomen sau la administrarea unor potiuni
calmante.
27

 Intoleranta pentru laptele matern este foarte rar intalnita (galactozemie, intoleranta pentru unele
proteine, alergene etc.) si in astfel de situatii este necesara intarcarea.

CAPITOLUL IV ALIMENTATIA ARTIFICIALA

Alimentatia artificiala este cea care in primele 3-4 luni de viata nu cuprinde deloc lapte
matern ci orice alt fel de lapte.Exista o mare diversitate de preperate si de posibilitati in
alimentatia artificiala insa trebuie subliniat ca niciuna nu are valoarea laptelui de femeie.
Fara indoiala, alimentatia artificiala reprezinta o alternativa adecvata la alimentatia la san
pentru sugarul sanatos, dar ea poate fi indicata de asemenea sugarilor cu anomalii congenitale
care interfera cu lactatia naturala sau copiilor care au nevoie de o formula speciala datorita unei
28

alergii sau unei erori metabolice congenitale. Comitetele internationale de nutritie - Societatea
Europeana de Gastroenterologie si Nutritie Pediatrica (ESPGAN), Comitetul de Nutritie al
Academiei Americane de Pediatrie - au stabilit normele privind compozitia laptelui praf
destinat alimentatiei sugarilor, in conformitate cu recomandarile FAO / OMS asupra
necesitatilor nutritionale. Aceste recomandari au condus la obtinerea unor formule de lapte praf
care sa acopere nevoile nutritionale ale sugarilor si in acelasi timp sa corespunda posibilitatilor
de digestie ale acestora.
Conform reglementarilor internationale, formulele de lapte praf pentru sugari se
diferentiaza in formule de inceput, care se adreseaza sugarului in primele 4 luni de viata si
formule de continuare, care se adreseaza sugarilor peste varsta de 4-6 luni.
Formulele de inceput (formule de initiere) - denumite anterior "adaptate" si avand
destinatia de a acoperi toate necesitatile nutritive ale noului-nascut in primele 4-6 luni de viata,
sunt singurele variante acceptate in cazul imposibilitatii alimentarii la san a sugarului.

IV.1

Alimentatia artificiala cu formule de lapte praf:

In alimentatia artificiala a sugarului se utilizeaza formule comerciale de lapte praf bazate in

mod fundamental pe laptele de vaca, caruia i se aduc o serie de modificari in scopul adaptarii
compozitiei lui la posibilitatile digestive ale sugarului. Principalele modificari la care este supus
laptele de vaca sunt:
- deshidratarea pe cale termica - laptele praf steril, cu unele transformari fizico-chimice care ii
faciliteaza digestia;
- reducerea continutului de proteine, electroliti si a presiunii osmotice;
- ameliorarea calitativa a proteinelor si aminoacizilor;
- adaosul de hidrati de carbon;
- inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri vegetale in vederea echilibrarii raportului dintre acizii
grasi;
- adaosul de vitamine si oligoelemente.
Formulele de lapte praf pentru sugari, desi se apropie din ce in ce mai mult de compozitia
laptelui matern gratie evolutiei stiintifice in cunoasterea compozitiei laptelui de mama,
29

pastreaza inca diferente importante cu precadere din motive tehnologice sau economice.
In aceste formule, raportat la laptele de mama:
- sunt prezenti majoritatea acizilor grasi, desi lipsesc unii compusi care ar putea avea functii
importante;
- cantitatea si calitatea unor proteine este inca diferita;
- nivelurile de calciu, fier, sodiu, clor sunt mai mari.

IV.2

Diferentele dintre compozitia laptelui de femeie si cel de vaca

Primul aliment utilizat in alimentatia artificiala a fost laptele de vaca, astazi foarte putin
folosit ca atare. Compozitia laptelui de vaca arata diferente semnificative fata de laptele de
femeie:
Laptele de femeie:

Laptele de vaca:

-proteine 1,2-1,7 g/dl(cazeina 50%)

-proteine 3,4 g/dl(cazeina90%)

-lipide (grasimi) 3,4 g/dl

-lipide (grasimi )3,4 g/dl

-lactoza 7 g/dl

-lactoza 4,8 g/dl

-saruri minerale 0,2 g/dl

-saruri minerale 0,7 g/dl

-kilocalorii 67 %

-kilocalorii 67 %

Laptele de vaca este un lapte cazeinos in timp ce laptele de femeie este un lapte albuminos .
Toate acestea fac laptele de vaca impropriu in alimentatia sugarului mic si de aceea i se aduc
doua modificari : diluarea si zahararea.
Laptele de vaca trebuie sa provina de la animale sanatoase, trebuie bine fiert inainte de
intrebuintare si dupe fierbere racit brusc si pastrat la rece (frigider).La fiecare masa cantitatea
necesara va fi pusa in biberon care se incalzeste in vas cu apa calda.Numarul de mese este egal
sau mai mic decat in alimentatia naturala deoarece pauza dintre mese trebuie sa fie de cel putin
3 ore, necesara digestiei si evacuarii din stomac a cazeinei.

30

In prima luna de viata laptele de vaca nu este indicat, dar daca prin exceptie trebuie
administrat, neexistand alta posibilitate, se administreaza diluat 1/2 cu mucilagiu de orez 2%
totul zaharat 5%.
Cantitatea de lapte de vaca primita in total in 24 ore (partea nediluata) nu trebuie sa
depaseasca 100 ml/kg corp/zi, plafonul maxim fiind de 700 ml lapte de vaca pentru 24 ore,
indiferent de greutatea copilului.Restul nevoilor de lichide se completeaza cu ceai 5% zahar,
mucilagiu de orez 3%, apa fiarta si racita etc. O formula permite stabilirea cantitatilor de lapte
de vaca, zahar si lichide totale in raport cu greutetea sugarului in decurs de o zi si anume :

Greutatea(g)

lapte de vaca + Greutatea (g) zahar + 200 (250) ml lichide dilutie

10

100

Formula este valabila pana la greutatea de 6-7 kg.

Numarul de mese in alimentatia cu lapte de vaca va fi :
In prima luna 6-7 mese pe zi ;
In lunile II, III, IV 6 mese pe zi ;
din luna a V-a 5 mese pe zi.

In prezent,in loc de lapte de vaca se utilizeaza pe o scara larga preparatele

industriale de lapte.
Laptele praf integral se prepara diluat (reconstituit) de preferinta in mucilagiu de orez 2-3%,
cu 5% zahar . In prima luna se da diluat 8%, in luna II, III se poate da 10% iar in luna a IV-a in
concentratie integrala adica 12,5-13%. Dintre preparatele romanesti exista Lactosan; dintre cele
cehoslovace Tatra si Eligo(acesta din urma are o concentratie mai scazuta in principiile
calorigene). Laptele praf semiecremat (tip Lacto) se utilizeaza numai in alimentatia
prematurului si in realimentari dupa diarei grave. In prezent in alimentatia artificiala sunt
folosite pe scara larga preparatele industriale de lapte adaptate (umanizate). Compozitia lor este
apropiata de cea a laptelui matern. Mentionam produsul Similac, preparatele germane Humana
1 (utilizat la sugari cu greutate intre 3000 si 4500g) si Humana 2 (la sugarii peste 4500g).
Pentru prematuri se foloseste Humana 0.

31

Sunt de asemenea utilizate preparate de lapte semiadaptate, a caror compozitie se apropie de a

laptelui matern, avand totusi unele diferente. Dintre acestea fac patre produsele ungare Robebi
A (pentru sugarul intre 3000 sio 4500g) si Robebi B (pentru sugarii peste 4500g) precum si
produsul german Milupa Milumil. Pentru prematuri se foloseste produsul Robolact.
Toate preparatele industriale de lapte au compozitia inscrisa pe cutie, numarul de mese din
produs care trebuie respectat in raport cu varsta; contin o mensura din material plastic a carei
capacitate este precizata si numarul de mensuri necesar pentru reconstituire la o anumita
cantitate de apa fiarta si racita . Spre exemplu :
preparatele Humana au mensura de 7,5g si se reconstituie cu 2 mensuri rase , neindesate la 90 ml
apa fiarta si racita;
Similac are mensura de 8g si se resuspenda o mensura la 60 ml apa fiarta si racita;
Robebi au mensuri de cate 5g si se constituie cu 3 mensuri rase, neindesate la 90 ml apa fiarta si
racita ;
Milupa Milumil are mensura de 5g si se resuspenda 3 mensuri la 90 ml apa fiarta si racita.
Trebuie subliniat ca, spre deosebire de alte preparate de lapte praf integral, produsele adaptate
sau semiadaptate resuspenda numai in apa fiarta si racita, fara niciun alt adaos.

IV.3 Stabilirea ratiei in alimentatia artificiala

In situatia in care, din diverse considerente, nu se poate asigura alimentatia cu lapte metern,
alimentatia artificiala trebuie initiata din prima zi de viata, cel tarziu la 12 ore dupa nastere,
astfel:
In primele ore noului-nascut i se administreaza o solutie de glucoza 5%, urmata de 20-50 ml
lapte.
32

 In ziua a II-a de viata se administreaza de 7 ori cate 20 ml lapte si in continuare ratia creste
progresiv cu cate 10 ml/masa in fiecare zi pana in ziua a 10-a.
Dupa primele 10 zile ratia de lapte va trebui sa acopere pe de o parte nevoile de lichide ale
sugarului, care sunt de 140-160 ml /kg corp/zi in primul trimestru si de 125-150 ml /kg corp/zi
in trimestrul al doilea si pe de alta parte nevoile energetice de 115 kcal/kg corp/zi in primele 2
luni, respectiv 105 kcal/kg corp/zi pana la varsta de 6 luni.
In prima luna se administreaza 7 mese/zi .

IV.4 Prepararea laptelui praf

Se fierbe apa proaspata si se lasa sa se raceasca. Se spala mainile. Se masoara apa si se pune
cantitatea necesara in biberon, se adauga cantitatea de lapte praf necesara pentru acel volum de
apa si se agita biberonul pentru a se amesteca.Lapele praf se masoara cu mensura din cutia de
alpte praf. Se pune numarul exact de mensuri care este recomandat pentru cantitatea de apa din
biberon, care se poate citi pe sticla. Nivelati laptele praf cu un cutitas drept. Nu se pun niciodata
mensurile cu varf sau indesate. Temperatura laptelui se verifica lasand sa curga cateva picaturi
pe fata interioara a antebratului preparatorului. Trebuie sa fie caldut.

Incidente si accidente in alimentatia artificiala

Aceste accidente sunt mai frecvente si prezinta o gravitate mai mare decat in alimentatia
naturala. Sugarul trebuie cantarit regulat cel putin o data pe saptamana.
Curba ponderala nu este atat de uniforma ca la sugarul hranit la san, scaunele sugarului
trebuiesc supravegheate zilnic si trebuie luate masuri indata ce apar modificari.
Cele mai frecvente incidente sunt :
Subalimentatia se datoreste fie folosirii unor dilutii prea mari, fie unei cantitati prea mici
administrate la o masa, fie ambelor.Sugarul nu creste in greutate sau chiar scade, este slab,
agitat, plange dupa ce termina biberonul, are somnul nelinistit, are hipotermie si e
constipat.Foarte rar are scaune diareice, de obicei varsa din cauza aerofagiei. Imediat ce i se da
ratia alimentara necesara, cresterea reincepe.
33

 Supraalimentatia apare din greseli alimentare cantitative, calitative sau ambele. Pot sa apara
tulburari digestive.
Anorexia este de obicei semnul de inceput al unei tulburari digestive. Este gresit sa se forteze
sugarul anorexic sa manance, tulburarile digestive vor aparea si mai curand.
Constipatia , scaunele fetide, prezentate la 2-3 zile, impun inlocuirea laptelui .
Hipovitaminozele (in special hipovitaminoza C si D), anemia feripriva se intalneste frecvent la
sugarul hranit cu lapte de vaca.
Cu toate dificultatile aratate alimentatia cu lapte de vaca si cu preparatele moderne de lapte ,
sub o indrumare dietetica poate da rezultate bune.

CAPITOLUL V ALIMENTATIA MIXTA

Alimentatia mixta consta din administrarea la sugarul pana la 4 luni atat de lapte matern cat si
de alt fel de lapte (a nu se confunda cu diversificarea care inseamna introducerea si altor produse
alimentare pe langa lapte !). Alimentatia mixta se poate face:
prin completare, la fiecare supt,cand se adauga cantitatea (din felul ales) de lapte necesara pentru
a completa cantitatea de lapte matern supta. Pentru determinarea acestei cantitati se face proba
34

suptului, stabilindu-se in medie, cat lapte matern ia sugarul la fiecare masa. Se completeaza
apoi cu laptele ales, dat cu lingurita pentru ca sugarul sa nu se leneveasca pierzand reflexul de
supt si deci ajungand la intarcare prea devreme.
prin alternare - alimentatia mixta in care sugarul ia o masa de lapte matern si o masa de alt fel de
lapte. Se utilizeaza in cazul cand mama nu are timp sa puna din 3 in 3 ore sugarul la piept.

V.1 Tehnica alimentatiei mixte

Alimentatia mixta poate fi temporara ,definitiva sau alternativa.

Alimentatia mixta temporara este indicata :
in primele zile daca secretia laptelui este insuficienta, suprimandu-se deindata ce sugarul gaseste
suficient lapte la san;
cand o afectiune temporara a mamei impiedica alaptarea la san (mastita).
Alimentatia mixta definitiva se instituie in caz de hipogalactie si consta din completarea
cantitatii de lapte matern care lipseste din ratia sugarului, in practica dupa ce sugarul a supt (la
3- 3,5 ore) la ambii sani si i-a golit complet se completeaza cantitatea de lapte lipsa stabilita
prin proba suptului .Laptele in completare se da cu lingurita, dupa supt.
Metoda alternativa este indicata cand mama nu este acasa; consta din hranirea copilului la un
pranz cu lapte de mama si la altul cu lapte praf preparat in dilutia si cantitatea corespunzatoare
varstei. Metoda alternativa este mai putin avantajoasa ca prima, pentru stimularea secretiei
lactate. Alimentele de completare si ratiile folosite in alimentatia mixta sunt aceleasi ca in
alimentatia artificiala.
Rezultatele alimentatiei mixte, indiferent de metoda, sunt mai slabe decat alimentatia naturala,
dar superioara celei artificiale putand asigura sugarului o buna dezvoltare si rezistenta la
infectii.
Inconvenientele alimentatiei mixte sunt urmatoarele :
supraalimentarea copilului, deoarece fara cantar nu se poate aprecia cantitatea de lapte necesara;

35

 refuzul complet al sanului mamei, deoarece sugarul se obisnuieste cu biberonul unde depune mai
putin efort decat la san. Atunci cand copilul nu mai suge, secretia de lapte inceteaza complet si
se trece inevitabil la alimentatie artificiala.
Copiii alimentati mixt trebuie vitaminizati mai mult decat cei cu alimentatie naturala sau
artificiala.

V.2 BAZELE NUTRITIONALE

Inainte de a incepe sa vorbim despre cum sa va hraniti bebelusul,as vrea sa petrec cateva
moment explicandu-va cu ce o sa-l hraniti.Atunci cand veti intelege cateva lucruri despre
fundamentele nutritiei sanatoase,veti fi mai capabili sa alcatuiti o dieta sanatoasa pentru copilul
dumneavoastra si sa o ajustati dupa nevoile lui schimbatoare pe masura ce creste.

36

O dieta sanatoasa contine multi nutrienti

Caramizile de baza ale nutritiei sunt proteinele, carbohidratii(glucidele),

grasimile(lipidele),vitaminele,mineralele si apa. Proteinele se gasesc in carne,oua si peste,si,de
asemenea in multe vegetale(in special legume) si in produsele din cereale
integrale.Carbohidratii-zaharurile si amidonul-provin,in general,din fructe,legume,cereale si din
alte surse vegetale.Grasimile provin atat din surse animale,cat si din plante.Grasimile animale
sunt mult mai probabile sa contribuie la aparitia afectiunilor cardiac,accidentului vascular
cerebral si altor boli inrudite,si doar produsele de origine animal contin colesterol.
Proteinele, carbohidratii si grasimile furnizeaza energie sub forma de calorii, dar gram
pe gram, grasimile furnizeaza cam dublul energiei eliberate fie de proteine, fie de carbohidrati.
(Desigur,dietele sarace in grasimi nu sunt neaparat sarace in calorii;60 de grame de carbohidrati
ingrasa la fel de mult ca 30 de grame de grasimi.)Vitaminele si majoritatea mineralelor sunt
substante necesare doar in cantitati mici pentru o viata sanatoasa.Cu toate aceste,copii in
crestere au nevoie de o cantitate relative mare din doua minerale:calciu si fier,deoarece acestea
sunt ingredient fundamentale pentru oase,muschi,sange si creier.In primele sase luni de
viata,dietele bazate pe lapte de san sau lapte praf asigura un echilibru sanatos al acestor
nutrient.Dupa aceasta perioada,bebelusii invata sa consume o varietate crescanda de alimente si
37

incep sa aiba preferinte .Pana in jurul varstei de doi ani,dieta sanatoasa a unui copil se aseamana
cu dieta sanatoasa a unui adult,cu componente din toate grupele,multe legume si cereale
integrale,cantitati relative moderate de proteine si carbohidrati,si relativ putine grasimi.

Controalele medicale regulate va asigura ca bebelusul dumneavoastra este bine

hranit
Scopul principal al hranirii este, bineinteles, sa aveti un copil sanatos din punct de
vedere fizic. In general,doriti un copil care creste normal,are multa energie, se bucura de viata
si are scaune normale. S-ar putea sa va para usor sa va dati seama daca bebelusul
dumneavoastra se incadreaza in aceasta imagine,dar de fapt,acest lucru poate fi surprinzator de
dificil.Aceasta se intampla datorita faptului ca va vedeti copilul zi de zi si,astfel,va este greu sa
observati schimbari minime,care se acumuleaza in timp.Ca un rezultat al acestui lucru,bebelusii
ar putea fi destul de mult peste sau sub greutatea normal fara ca parintii lor grijulii si implicati
in cresterea lor sa observe.Aceasta nu inseamna ca nu ar trebui sa va supravegheati atent
copilul.Dar pe langa acest lucru,este bine sa aveti si o parere obiectiva din exterior din cand in
cand.Cea mai buna cale de a sti daca primeste o alimentatie corespunzatoare este vizita la medic
pentru controale regulate.Medicul copilului dumneavoastra are trei instrumente de masurat,care
sunt vitale pentru a observa cresterea,instrumente de care dumneavoastra,probabil,nu dispuneti
acasa:un cantar precis,o placa pentru masurarea copilului cat cat sta intins si un
stadiometru,pentru masurarea inaltimii la verticala.(Stadiometrul este unul dintre acele bte
vertical de masurat,prevazut cu o bara orizontala ce se pozitioneaza pe crestetul
copilului).Cealalta unealta necesara este un set de table cu indici de crestere.Cu ajutorul
acestora,doctorul va poate spune daca bebelusul sau copilul dumneavoastra se afla in rata
normala de crestere pentru greutate si inaltime(de multe ori numita si curba de crestere)si,chiar
mai important,va poate arata daca evolutia cresterii copilului este normala.Semnul unei cresteri
normale,sanatoase este in functie de stationarea mai mult sau mai putin timp la acelasi
nivel,raportat la alti copiide aceeasi varsta si sex.De exemplu,un baiat in varsta de 9 luni,care
cantareste 8 kilograme este in percentila 10 pentru varsta sa;aceasta inseamna ca 10% dintre
baietii de varstsa cantaresc mai putin decat el,iar 90% cantaresc mai mult.Daca acelasi baiat la
varsta de 1 an cantareste 9 kilograme,el se afla tot in percentile 10.Aceasta inseamna o crestere
38

sanatoasa.El este mai slabut,dar se mentine pe propria curba de crestere corespunzatoare si este
foarte probabil,de asemenea,ca mananca bine.Doctorii se bazeaza si pe examinarile fizice
pentru a determina starea nutritional a copilului.Ei examineaza tegumentele,parul si
unghiile,dezvoltarea musculaturii si aspectul si comportamentul general.Pentru a detecta
deficienta de fier,intre 6 si 12 luni se face un test de sange.Aceste teste se indica doar daca
exista vreun motiv specific de ingrijorare.

V.3 NOU-NASCUTUL-crizele de adaptare suferite la nastere

Majoritatea bebelusilor nu se hranesc bine in primele zile.Unui copil alaptat la san s-ar
putea sa-I ia cateva zile pentru a-si da seama cum sa prinda de mamelon si sa suga,iar un nounascut caruia i se da un biberon,s-ar putea sa ia cateva inghitituri,dupa care sa isi piarda
interesul si sa adoarma la loc.In primele 7 pana la 10 zile de viata,nu este neobisnuit ca un
bebelus sa piarda putin in greutate-pana la 5-10% din greutatea pe care a avut-o la nastereinainte de a incepe sa ia in greutate.Copii nascuti la termen se nasc cu destule reserve de
grasime si lichide astfel incat sa treaca cu bine prin acesta perioada initiala.Un nou-nascut
prematur s-ar putea sa nu aiba toate aceste reserve,si astfel ar avea nevoie de o supraveghere
mai atenta pentru a nu se deshidrata.In jurul varstei de 5-10 zile,un bebelus ar trebui sa inceapa
sa creasca cu aproximativ 30 g pe zi.Acesta este cel mai accelerat ritm de crestere al unui copil
sanatos din momentul in care a parasit uterul.Un bebelus care cantareste mai mult la nastere,s-ar
putea sa creasca la inceput mai putin,in timp ce unul care se naste cu o greutate mai mica s-ar
putea sa creasca ceva mai repede in timp,pana cand isi atinge potentialul genetic.Cu un spor de
30 g pe zi,un copil creste cam 300-400g pe saptamana.Cam pe la 3 luni,ritmul
incetineste,ajungand la 60 g la fiecare 3 zile.Chiar si asa,la 4 luni,majoritatea copiilor si-au
dublat greutatea de la nastere.De la nasterepana la varsta de 6 luni,bebelusii nu au nevoie de
alimente solide.Ei pot creste foarte bine cu laptele de mama sau cu formule de lapte bogate in
fier.Unii parinti considera ca daca incep cu alimente solide,aceasta il va ajuta pe copil sa
doarma mai bine noaptea,dar cercetarile effectuate in acest sens nu au sustinut aceasta
ide.Multi bebelusisunt capabili sa consume alimente solide inca de la varsta de 3 lunisau chiar
39

mai devreme.Dar un start timpuriu nu pare sa prezinte nici un avantaj real,crescand insa sansele
ca bebelusul sa devina supraponderal.Copiii supraponderali,dupa cum stim acum,cresc si vor
devein adulti supraponderali,cu toate problemele de sanatate pe care le implica acest lucru.De
asemenea ,bebelusii care consuma alimente solide,au scaune abundente si urat mirositoare.

V.4 ALAPTATUL LA SAN

Exista femei care nici nu se gandesc de 2 ori cand vine vorba de alaptat-sunt absolute
sigure ca doresc sa-si alapteze la san bebelusul.Altele sunt sigure ca cel mai bun lucru pentru
ele este hranitul cu biberonul si nici nu iau in considerare alaptatul.Dar majoritatea se gandesc
mult inainte de a lua o decizie.
AVANTAJELE ALAPTATULUI LA SAN PENTRU COPII SI PENTRU MAME
Nu exista nici o indoiala ca din punct de vedere nutritional,laptele de mama este
superior formulei comerciale.Toate femelele de mamifere secreta lapte,dar reteta,ca sa zic
asa,difera de la specie la specie.Laptele femeilor este bun pentru copiii umani,iar laptele de
vaca este hrana perfecta pentru vitelusi.De fapt,copiii hraniti direct cu lapte de vaca tind sa se
imbolnaveasca grav.Proportiile nutrientilor sunt total gresite.Pentru a face laptele de vaca
acceptabil pentru bebelusi,acesta trebuie sa fie procesat pentru a i se schimba continutul in

40

grasimi,protein,fier si sare.Rezultatul este laptele praf.Bebelusii sunt capabili sa digere laptele

praf destul de bine,dar acesta tot nu se poate compara cu cel al mamei.
Laptele uman contine exact cantitatea de protein,grasimi,carbohidrati si sare de care are
nevoie un bebelus.Exista si multe alte beneficii.
Protectie impotriva infectiilor.Laptele de san ar putea ajuta bebelusul sa lupte
impotriva unor infectii obisnuite care provoaca diaree si voma,cat si impotriva infectiilor
urechii,nasului,sinusurilor si plamanilor.Cercetarile nu au aratat de cat timp este nevoie ca
mama sa-si alapteze copilul pentru a-i oferi aceste beneficii,dar,mai mult ca sigur,chiar si
perioade scurte ofera o parte din aceste avantaje.De fapt,desi mai mult este mai bine,primele
saptamani si luni sunt cele mai importante.
Protectie impotriva alergiilor alimentare.Expunerea la factori alergeni de timpuriu in
viata reprezinta una dintre cauzele principale ale alergiilor.Multi bebelusi devin alergici la
proteinele din lapte praf de vaca sau soia.Dar alergiile la laptele de mama nu exista.Unii
cercetatori considera ca bebelusii hraniti timp de 6 luni sau mai mult doar cu laptele mamei au o
rata a alergiilor mai mica si la alte alimente.
Risc mai scazut de obezitate.Bebelusii hraniti la san tind sa fie mai supli decat cei
hraniti cu biberonul,in special in a doua jumatate a primului an de viata.Unii experti considera
ca acestia au sanse mult mai scazute de a devein obezi mai tarziu.
Risc mai scazut de diabet zaharat.Conform unor studii,copiii alaptati la san ar putea
avea mai putine sanse sa sufere de boli autoimmune,care apar atunci cand sistemul imunitar
ataca propriul corp.Printre acestea se numara diabetul juvenile,scleroza multipla si doua
afectiuni grave care afecteaza intestinele:boala Crohn si colita ulcerativa.
Imbunatatirea dezvoltarii intelectuale (IQ mai ridicat).Mai multe studii au aratat ca
bebelusii hraniti la san au dezvoltat un IQ mai ridicat. Dar votul stiintific nu a fost inca dat
pentru ca nu se stie cu siguranta daca chiar laptele este responsabil de aceasta diferenta.Laptele
de mama contine.intr-adevar,substante care ajuta la dezvoltarea creierului,pe care formulele de
lapte nu le contin.Capacitatea laptelui de mama de a ajuta la dezvoltarea creierului ar putea fi
cea mai importanta pentru bebelusii nascuti premature care au riscul de a avea problem legate
de invatare mai tarziu.
De asemenea,si mamele au beneficii
Bebelusii nu sunt singurii care beneficiaza de pe urma alaptarii.Exista si multe avantaje
sanatoase pentru mamele care alapteaza.Acestea includ:
Pierderea in greutate.Alaptatul consuma multe calorii,ajutand mamicile sa revina
mult mai repede la greutatea pe care o aveau inainte de sarcina.
41

O mai rapida micsorare a uterului,cu sangerare mai scazuta.In timpul

alaptarii,creierul secreta un hormon numit oxitocina,care are multe efecte positive:determina
uterul sa se contracesi,astfel,sa sangereze mai putin,in timp ce organismul dumneavoastra,isi
revine dupa nastere.
Beneficii psihologice.Oxitocina produce,de asemenea,stari de fericire si
impacare,sentimente pe care multe mame le traiesc in timpul alaptatului .
Rolul anticonceptional.In timp ce mamele alapteaza,hormonii eliberati au efect
anticonceptional pentru cel putin 6 luni.Efectul nu este inca garantat 100% astfel incat este
recomandata folosirea si a altor metode anticonceptionale.
Risc mai scazut de aparitie a cancerului.Femeile care alapteaza ar putea,de
asemenea,avea o sansa mai mica de a se imbolnavi de cancer de san sau de ovare.
Alaptatul si reluarea serviciului
Necesitatile slujbei in afara casei exercita multa presiune asupra mamelor pentru a
renunta la alaptatul de timpuriu sau nici sa nu inceapa.Desi in Statele Unite,Family Medical
Leave Act garanteaza ca femeile isi pot lua pana la 12 saptamani de concediu neplatit-mult mai
putine decat in alte tari dezvoltate-o multime de femei considera ca,pur si simplu,nu isi pot
permite sa lipseasca atat de mult de la munca.Mamele care stiu ca trebuie sa se intoarca la
serviciu la scurt timp dupa nastere ar putea sa nu se gandeasca sa inceapa sa alapteze deoarece
perspective de a inceta in curand este descurajatoare.
Femeile intalnesc adesea la slujba obstacole mari daca decid sa continue sa
alapteze.Printre acestea se numara lipsa intimitatii si a timpului pentru a se mulge,frica de
scurgeri care pot fi stanjenitoare,angorjarea durereroasa a sanilor,si presiunea din partea
colegilor de a-si dedica intreaga energie muncii.

Cum lupta cu infectiile laptele de mama

Sistemul imunitar al bebelusilor este imatur luni de zile dupa nastere.Infectiile aparute in
aceasta perioada sunt ingrijoratoare,de vreme ce bebelusii mici se imbolnavesc mai repede
decat copiii mai mari.Laptele de mama contine multe substante care actioneaza asupra
diferitilor germeni,fie atacandu-i direct,fie impiedicandu-i sa se ataseze de celulele
bebelusilor.De asemenea,substantele din laptele de san stimuleaza dezvoltarea populatiei
42

bacteriene benefice din intestinul beblusului prevenind dezvoltarea bacteriilor daunatoare.Mai

sunt si alte componente care au o functie de control,asigurandu-se ca diferite parti ale
sistemului de lupta impotriva bolilor actioneaza cu succes.Cu totul,exista mai mult de 1000 de
componente diferite in laptele uman,multe dintre ele putand avea rol in lupta cu infectiile.
In ciuda tutoror acestor dificultati,multe femei gasesc solutii.In unele companii exista
locuri unde mamicile pot lua o pauza si alapta periodic.Alte mame reusesc sa se mulga in
timpul zilei si continua sa alapteze la san in restul timpului.Avand eficienta ridicata,pompele
duble pot fi de mare ajutor.
O alta solutie ar fi aceea in care opriti alaptarea la san in timpul zilei,folosind laptele
praf pentru mesele din aceasta perioada,si poate sa alaptati la san mai frecvent in timpul
noptii.Acesta solutie se poate dovedi functionala pentru unele mame,altele insa considera ca
sanii se maresc si devin sensibili(angorjarea sanilor),si nu se simt confortabil ziua,sau ca
productia lor de lapte scade atat de mult incat nu au indeajuns pentru a-si satura
copilul.Deseori,aceste femei opresc definitive alaptatul.Solutiile difera de la femeie la
femeie.Ceea ce este mai important este sa luati in considerare toate variantele posibile,sis a fiti
sincera cu dumneavoastra insiva in legatura cu ceea ce conteaza cu adevarat pentru
dumneavoastra.
Cat inca sunteti insarcinata,este o idee buna sa discutati planurile dumneavoastra in ceea
ce priveste alaptatul la san cu obstreticianul dumneavoastra.Acest lucru este in mod special
important daca aveti motive sa credeti ca alaptatul va fi dificil datorita unor motive cum ar fi:
O interventie chirurgicala la san in antecedente.Daca ati suferit o interventie
chirurgicala de marire sau micsorare a sanilor,exista o sansa ca aceasta sa fi afectat capacitatea
acestora de a produce lapte.Aceasta se intampla in special daca incizia chirurgicala s-a facut in
jurul mamelonului,unde se afla canalele galactofore.Biopsiile si operatiile de inlaturare a
nodulilor in general nu cauzeaza o astfel de problema.Dar daca sunteti ingrijorata,este
intotdeauna mai bines a intrebati.
Mameloanele retractate sau plate.Sugarii trebuie sa fie capabili sa poata prinde
mameloanele pentru a se putea hrani.Daca mameloanele sunt plate sau retractate,exista de multe
ori lucruri ce le pot face apte pentru alaptare.
Sani foarte mari sau foarte mici.In general,acesta nu reprezinta o problema,dar
femeile cu sani tubular ai putea avea probleme la alaptat.Daca sanii dumneavoastra nu s-au
marit vizibil in timpul sarcinii,ar putea fi un semn ca glandele care produc lapte nu s-au
43

dezvoltat.Intrebati obstreticianul daca sunteti ingrijorata in legatura cu marimea sanilor

dumneavoastra.
Sfaturi practice
Dureaza un timp pana incepeti.Multe proaspete mamaici sunt surprinse cand afla ca
primul lichid pe care sanii lor il produc nu este lapte,ci colostru.Acesta este un lichid
galbui,bogat in protein,anticorpi si celule imunitare,care este usor de digerat de catre nounascut.Intre ziua a doua si a cincea,colostrul incepe sa se modifice,crescand in volum si
continut de grasimi.La 10-14 zile,sanii dumneavoastra ar trebui sa produca o cantitate
apreciabila de lapte matur.Pe langa acestea,multi bebelusi au nevoie de 2-3 zile pentru a se
obisnui cu alaptatul.Un bebelus nascut la termen se poate descurca foarte bine si fara a se hrani
efectiv in primele cateva zile,dar alaptatul va incepe sa decurga normal cam din ziua a cincea.
Folositi sau pierdeti.Legea cererii si a ofertei pentru laptele matern este:cu cat
cererea este mai mare cu atat mai mult vor produce sanii dumneavoastra.Reversul este ca odata
ce veti inceta sa va goliti sanii,nu va dura mult pana ca ei sa incetineasca secretia si in finalsa
inceteze complet.Astfel incat cea mai buna metoda de a va sigura ca aveti oferta de lapte
consistent este ca bebelusul dumneavoastra sa se hraneasca des si bine.
Alternati sanii.Fiecare san functioneaza independent de celalalt.Daca alaptati
intotdeauna mai mult de la unul dintre ei,acesta va produce mai mult lapte in timp ce celuilalt ii
va scadea secretia.Pentru a mentine un echilibru,alternate sanul oferit bebelusului pentru hranit.
Fiti atenta la durata.Sugarii vor goli un san in 10 pana la 15 minute.O hranire
complete va dura,deci,20-30 de minute.Daca observati ca bebelusul dumneavoastra este mult
mai incet sau pare sa oboseasca usor in timpul alaptatului,intrebati-va medicul ce este de facut.
Aveti grija de dumneavoastra si nu va fie teama sa cereti ajutor.Alaptatul va
solicita mult organismul;de aceea,va fi nevoie sa mancati mai mult sis a va odihniti mai
mult.Rugati sotul(sau partenerul) sau alti membrii ai familiei dumneavoastra sa va ajute la
treburile gospodaresti.Daca aveti probleme in a stabili un program lejer de alaptare,consultati
un expert in lactatie.
Semne-cheie ala succesului alaptarii
Pana in momentul in care bebelusul va implini o saptamana,alaptatul ar trebui sa mearga
bine.Daca acest lucru nu se intampla,atunci va trebui sa cereti imediat ajutor,inainte ca
problemele sa se agraveze.Semnele care arata ca alaptatul merge bine include:
44

Aveti un reflex bun de eliberare-o senzatie de furnicatura cand canalele lactifere

din san se contracta pentru a elibera laptele.Daca eliberarea este puternica,laptele ar putea chiar
tasni,spre surpriza bebelusului dumneavoastra.
Bebelusul va goleste sanii,hranindu-se timp de 10 minute sau mai mult.Ar trebui sa va
simtiti sanii plini inainte de o alaptare si confortabil` de goi dupa.
Cand bebelusul se hraneste,ii auzi inghititurile.Dupa alaptare,bebelusul este satul si
satisfacut.
Bebelusul ar trebui sa schimbe 6 sau mai multe scutece pe zi si sa aiba cel putin 4 scaune de
culoarea mustarului,subtiri si acoperite cu pete albe.
Sugarul ar trebui sa se hraneasca la fiecare 2-3 ore in timpul zilei si de cel putin 2 sau 3
ori noaptea(un total de 8 sau mai multe mese in 24 de ore).Un sugar hranit la san nu ar trebui sa
doarma toata noaptea.
Bebelusul este activ si fericit cand este treaz.
Va simtiti bine ca alaptatul decurge cum trebuie.
Este foarte important sa cereti ajutor daca oricare dintre aceste lucruri din lista de mai sus nu
sunt asa cum ar trebui sa fie.Problemele timpurii cu alaptatul apar si se agraveaza doar daca nu
sunt luate masuri de a le corecta.Un bebelus care nu primeste destul lapte se poate imbolnavi
foarte repede.Asa ca daca exista vreun motiv de ingrijorare ca alaptatul nu decurge
corespunzator este foarte important sa primiti ajutor din timp din partea medicului
dumneavoastra,nu sa asteptati pana la urmatorul control periodic.

45

V.5 Dieta mamei in perioada alaptatului

Nu trebuie sa beti lapte pentru a produce lapte,dar trebuie sa consumati multa

apa,calciu,protein,vitamine si fibre vegetale,pentru a va mentine sanatoasa in timp ce satisfaceti
nevoile nutritionale ale bebelusului dumneavoastra.O mama care alapteaza are nevoie de
aproximativ 500 de calorii in plus pe zi,care nu inseamna de fapt foarte multa hrana.Daca chiar
mancati pentru doi,dupa cum se spune,exista sanse sa va ingrasati.
Incercati sa mancati alimente de inalta calitate ,de exemplu multe fructe sau
legume.Carnea fara grasime reprezinta o sursa buna de fier,zinc si alte minerale.Legumele cu
frunze de culoare verde inchis sunt surse bune atat de fibre,cat si de fier.Produsele lactate sunt
bune,dar proteinele din laptele de vaca trec in laptele matern si pot prova reactii alergice.Daca
suspectati ca acest lucru provoaca o problema bebelusului dumneavoastra,incercati alte
mancaruri si sucuri bogate in calciu.Medicamentele antiacide ce contin calciu sunt o alta sursa
buna ,asa cum sunt si caramelele imbogatite cu calciu si vitaminele D si K.Iata cateva alimente
de evitat:cafeaua,cola si ciocolata;acestea contin toate cofeina,care provoaca iritabilitate
bebelusului(pe de alta parte,putina ciocolata ar putea fi o necesitate pentru viata dumneavoastra
si probabil nu produce nici un rau).Alcoolul trece in laptele matern si orice in afara de bauturile
slab alcoolizate nu reprezinta o idee prea buna.Mancarurile foarte aromate sau picante pot
produce modificari ale gustului laptelui;multor bebelusi chiar le place gustul de usturoi,dar
ardeiul iute ar putea face laptele neplacut la gust.
Probleme frecvente in timpul alaptatului

46

Cand apar probleme,este foarte bine sa aveti o sursa de informatii in care sa aveti
incredere.Medicul dumneavoastra ar trebui sa fie bine informat despre aceste problem si
pregatit cu recomandari pentru specialistii in lactatie.Iata in continuare cateva dintre cele mai
des intalnite problem,impreuna cu sfaturi despre cum sa le rezolvati:
Producerea intarziata a laptelui.Este normal pentru o proaspata mamica sa produca
doar o cantitate mica de colostru,prima secretie galbuie,dar in a treia sau in a patra zi incepe sa
fie produs laptele si sa creasca si cantitatea produsa.Daca acest lucru nu se intmpla,discutati cu
medicul dumneavoastra.S-ar putea sa fie nevoie sa suplimentati cu lapte praf pana cand
organismul dumneavoastra revine la normal.Folosirea unei pompe pentru sani stimuleaza
productia de lapte,in special in cazul bebelusilor care sug viguros la inceput.
Mameloane dureroase si crapate.Utilizati o crema hidratanta,de exemplu lanolina
100%.Spalati mamelonul doar cu apa;sapunul usuca;lasati-le sa se usuce de la sine cand
puteti.Asigurati-va ca bebelusul prinde mamelonul corespunzator,luand in gura toata
areola(partea inchisa la culoare din jurul mamelonului) si nu doar mamelonul.Cand a terminat
de mancat sau cand trebuie sa schimbati sanul,intrerupeti bebelusul din supt introducanu-I un
deget in gura de-a lungul mamelonului,inainte de a i-l scoate din gura.Cateodata,o infectie
micotica numita stomatita candidozica(margaritarelul) produce durerea si craparea
mameloanelor.Uitati-va in gura copilului cautand pete albe pe mucoasa bucala sau membrane
albe pe limba.Tratamentul medicamentos al mameloanelor dumneavoastra si al gurii copilului
poate fi de ajutor.
Producerea de lapte in cantitate scazuta.Daca vi se intampla si dumneavoastra acest
lucru,inseamna ca sugarul nu suge destul pentru a stimuli secretia de lapte-tineti minte legea
cererii si a ofertei.Incercati sa folositi o pompa dupa fiecare hranire,pentru a va goli complet
sanul.Consumati apa in cantitate suficienta(2-2,5 l pe zi).Cereti ajutor familiei,astfel incat sa va
puteti odihni mai mult.Exista de asemenea medicamente care sporesc productia de lapte.Cu cat
acesta problema se prelungeste,cu atat va fi mai greu sa va reveniti,asa ca este o idee buna sa
cereti sfaturi unui consultant in lactatie sau unui medic,mai devreme decat mai tarziu.
Angorjarea sanilor.Deseori cauza acestei problem este aceeasi ca si pentru problema
de mai sus-adica bebelusul dumneavoastra nu goleste complet sanii.Folosirea unei pompe
pentru sani este remedial principal.Relaxarea pentru cateva minute cu o ceasca de ceai cald de
plante sau o muzica relaxanta va poate imbunatati reflexul de eliberare.Un prosop umed
incalzit pus pe sani sau un dus cald poate fi de asemenea de ajutor.Exprimarea unei cantitati
47

mici de lapte inainte de inceperea alaptatului poate inmuia sanul,facand alimentarea mai
usoara.Puteti incerca de asemenea sa alaptati mai frecvent.Sunati-va doctoral daca problema
persista mai mult de o zi.
Scurgerea laptelui.Aceasta este,de obicei,un semn ca aveti o rezerva buna de
lapte.Tampoanele purtate in interiorul sutienului de alaptat pot ajuta sa va mentineti hainele
uscate.
Dureri,febra si oboseala neobisnuita.Acestea pot fi semnele unei infectii a
sanului(mastita).Acesta afectiune serioasa necesita tratament imediat.Doctorul dumneavoastra
va va prescrie antibiotic cu administrarea pe cale orala pentru a vindeca infectia.

V.6 Cum se stabileste un orar de alimentatie la nou-nascut?

La sosirea din maternitate cei mai multi nou-nascuti isi anunta foamea din 3 in 3 ore. La inceput
se va incerca alimentatia dupa orarul din maternitate, insa majoritatea bebelusilor vor dori 6-8
48

mese in primele 4-6 saptamani de viata. Copii mai mici, cu un stomac care evacueaza mai
repede, cer sa manance la circa 3 ore; o mare parte se trezesc la miezul noptii si la ora 2
noaptea. Sunt destul de putine cazurile cand nou-nascutii nu mai cer inca o masa dupa miezul
noptii.

49

Indicat este sa nu fie trezit nou-nascutul la ora 24, ci sa se astepte sa se vada daca el
solicita aceasta masa. In loc sa se foloseasca ceaiul ( biberonul ), ceea ce presupune preparare,
etc, mai comod si mai util este sa se puna nou-nascutul la san. Cu timpul sugarul va suge din ce
in ce mai rar la aceasta ora si, spre varsta de 3-4 saptamani, ajunge singur sa nu se mai trezeasca
noaptea, ci dimineata. Cateodata nou-nascutii renunta mai intai la masa de la ora 23-24 si mai
tarziu la cea de la ora 2.
Nou-nascutul sanatos isi instaleaza rapid un interval de 4 ore intre mese, ziua, cu o
pauza de noapte mai prelungita. In timpul zilei pauza cea mai lunga este intre prima si a doua
masa ( mama are lapte din abundenta, iar sugarul a avut linistea necesara pentru a dormi si a se
odihni cum trebuie in timpul noptii ). Unele mamici se plang chiar ca dupa masa de dimineata
sugarul doarme dus cateva ore in sir; zicala " copilul creste si cu somn " este cat se poate de
reala, asadar este indicat ca nou-nascutul sa fie lasat sa doarma atat cat simte el nevoia intre
prima si a doua masa.
Ritmul de 4 ore recomandat ca regula de unii medici nu poate fi in nici un caz util nounascutului care este flamand din 3 in 3 ore. In primele luni sugarul simte foamea ca pe o
senzatie dezagreabila la care el reactioneaza prin plans dar tace de indata ce si-a potolit foamea.
Aceste reactii nu au nimic in comun cu rasfatul sau cu incapatanarea. Dupa ce sugarul creste va
avea din ce in ce mai rar senzatia de foame.
Avantajul unui program fix de alaptare este acela ca ofera mamei un indicator practic
pentru orele de alimentatie. In plus ea poate urmari mai usor daca sugarul plange de foame sau
din alte motive; acest program o ajuta pe mama la impartirea timpului, asa ca ea isi poate
planifica si alte treburi casnice sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. Ideal ar fi ca
mama sa ajunga sa hraneasca sugarul aproximativ la orele 6.00-10.00-14.00-18.00-22.00. La
multi sugari acest orar se stabileste catre varsta de 6 saptamani.
Pentru nou-nascutii care nu dorm fara intrerupere 8 ore in timpul noptii unii medici
recomanda ca, pana la instalarea completa a secretiei de lapte si mai ales pana cand curba
greutatii incepe sa creasca ritmic, sa li se mai dea un supt intermediar ( la orele 2 sau 3
noaptea ); dupa circa 2 luni, in timpul noptii se va da ceai de musetel indulcit cu glucoza ( un
50

pachetel de 5g la 100 ml ceai ) sau zahar ( o lingurita rasa la 100 ml) . Atentie! Ceaiul prea
dulce il face pe sugar sa-l prefere in detrimentul laptelui.
Ratia alimentara in prima luna: - la sfarsitul primei saptamani de viata nou-nascutul suge in
medie 200-400ml/zi;
- la sfarsitul celei de-a doua saptamani suge aproximativ 400-500 ml/zi; - la sfarsitul saptamanii
a treia suge 450-600 ml/zi; - la sfaristul celei de-a patra saptamani suge cam 500-650 ml/zi.
Cum apare secretia lactata
Secretia lactata este un proces pentru care organismul femeii se pregateste pe toata
perioada sarcinii. Canalele galactofore se transforma si devin capabile sa produca si sa secrete
lapte. Imediat dupa nastere sau, in cazul operatiilor de cezariana, la 24-48 de ore de la
interventie, apare colostrul, un lapte special plin de anticorpi, gras si adaptat pentru nounascutul aflat in primele zile de viata. Pentru femeile care nasc natural, nasterea in sine este
factorul declansator al secretiei lactate. Procesul trebuie stimulat si intretinut, prin punerea
copilului la san, folosirea unor pompe mecanice pentru golirea sanului si, implicit, stimularea
secretiei. Pentru mamele care nasc prin cezariana, procesul se instaleaza in doua-trei zile si
trebuie ajutat, prin stimulare cu ajutorul pompelor de muls. Poate fi ceva mai greu, dar, odata
depasita aceasta faza, totul intra in normal. Un factor esential pentru toate mamele, indiferent
daca au nascut normal sau prin cezariana, este functionalitatea canalelor galactofore. Acestea se
pot infunda, pot bloca secretia si opri procesul. Medicul si asistentele sectiilor de nou-nascuti au
metode prin care aceasta problema poate fi inlaturata. Daca in prima luna de viata copilul
trebuie pus la san de cate ori ii este foame (si micutul are mijloacele lui prin care iti arata ca asta
vrea: plange, isi baga degetelele in gura, cauta cu gurita sanul), dupa prima luna de viata,
programul se regleaza. Micutul va manca la intervale regulate de timp, de cele mai multe ori, la
trei ore.
Reguli de aur
Nou-nascutul alaptat natural trebuie sa fie pus la san de fiecare data cand doreste sa
manance.
O masa trebuie sa dureze intre 30 si 40 de minute, iar la varste foarte mici (sub o luna),
bebelusul trebuie stimulat, astfel incat sa nu adoarma inainte de a se fi saturat. Cum poti face

51

acest lucru? Gadila-i usor piciorusele sau mangaie-l pe cap, canta-i si vorbeste-i, in timp ce se
hraneste.
Este preferabil ca bebelusul sa suga din ambii sani, la fiecare masa, dar daca acest lucru
nu este posibil, ii va fi oferit mereu sanul mai plin. "Intuitia materna este un simt care trebuie
folosit din plin. Mama stie si simte ce nevoi are copilul si trebuie sa aiba incredere in instinctele
ei, care o vor ajuta sa ia cea mai buna decizie.", afirma doctor Silvia Stoicescu.
Dupa fiecare masa, copilul trebuie ajutat sa regurgiteze - asaza-l cu capul pe umar si
bate-l usor pe spate. Aceasta manevra ii va asigura un somn linistit.
Copiii foarte mici pot fi culcati, dupa masa, pe partea stanga, pentru a ajuta golirea
stomacului.
Este foarte important ca bebelusului alimentat la san sa nu i se ofere nimic in biberon.
Orice alt aport de lichide (apa sau ceai - la recomandarea medicului pediatru), trebuie facuta
doar cu lingurita sau cu seringa. Copiii care sug doar la sanul mamei fac parte din categoria
celor care refuza suzeta. Astfel incat este indicat sa nu faci uz de acest obiect.

Compozitia laptelui de mama matur

Compozitia laptelui de mama matur
Valoare energetica
Proteine
Lipide
Carbohidrati
Lactoza
Sodiu
Potasiu
Clor
Vitamina A

Lapte de mama matur

65 - 67 kcal/100 ml
0,85 g/100 ml; 1,27 g/100 kcal
3,8 - 4,2 g/100 ml2
6,9 - 7,2 g/100 ml
55 - 70 g/l; 8,2 - 10,4 g/100 kcal
15 mg/100 ml; 0,87 0,45 mEq/100 kcal
55 mg/100 ml; 1,65 0,27 mEq/100 kcal
33 mg/100 ml; 1,68 0,69 mEq/100 kcal
150 - 1100 g/l; 22 - 160 g/100 kcal

52

Vitamina D
Vitamina E
Vitamina K
Vitamina C
Vitamina B1 (tiamina)
Vitamina B2 (riboflavina)
Vitamina B3 (niacina)
Vitamina B5 (acid pantotenic)
Vitamina B6 (piridoxina)
Vitamina B12 (cobalamina)
Acid folic
Biotina
Calciu
Fosfor
Raport calciu : fosfor
Fier
Magneziu
Cupru
Zinc
Mangan
Fluor
Iod
Seleniu

4 - 110 UI/l; 0,015 - 0,4 g/100 kcal

2 - 5 mg/l (0,5 - 1,6 mg alfa-TE/g PUFA)
0,6 - 10 g/l
30 100 mg/L; 4,5 - 15 mg/100 kcal
30 - 35 g/100 kcal
60 - 90 g/100 kcal
1100 - 2300 g/L; 164 - 343 g/100 kcal
2 - 2,5 mg/l; 269 - 552 g/100 kcal
70 - 310 g/l; 10,4 - 46,3 g/100 kcal
0,16 - 0,64 g/l; 0,02 - 0,09 g/100 kcal
24 141 g/l; 3,8 - 20,9 g/100 kcal
5 - 9 g/l; 0,75 - 1,3 g/100 kcal
194 - 268 mg/l; 29 - 40 mg/100 kcal
107 - 164 mg/l; 16 - 24 mg/100 kcal
2:1
0,02 - 0,04 mg/100 ml
31,4 - 35,7 mg/l; 4,8 - 5,5 mg/100 kcal
220 g/l; 33 g/100 kcal
0,5 - 4,7 mg/l
3,5 g/l
0,007 - 0,011 mg/l
10 - 20 g/l - peste 300 g/l3
15 17 g/l

V.7 ALAPATUL CU BIBERONUL

53

Hranirea cu ajutorul biberonului ar putea sa fie o alegere pe care o faceti dumneavoastra

sau poate chiar singura optiune pe care o aveti.In orice caz,este bine sa stiti ca laptele praf poate
fi o hrana potrivita pentru bebelus .Desigur,laptele de mama are unele avantaje fata de laptele
praf,pe care acesta nu le poate egala,dar sete important sa nu le exageram.Majoritatea
bebelusilor crescuti cu lapte praf se dezvolta foarte sanatos,cel putin in tarile dezvoltate cum
sunt Statele Unite ale Americii,unde majoritatea familiilor au acces la apa curata si cantitati
adecvate de lapte praf.
In trecut,femeile care alegeau alaptatul la san erau criticate pentru faptul ca erau
considerate demodate si in urma stiintei.In zilele noastre,femeile care decid sa-si hraneasca
bebelusul cu biebronul ar putea fi criticate pentru ca nu-si iubesc indeajuns copiii,deoarece
neaga beneficiile laptelui de mama.Dar acest tip de atitudine nu este neaparat corect.Alegerea
de a alapta la san sau de a hrani cu biberonul nu are nici o legatura cu iubirea dumneavoastra
fata de copil.Hranirea copilului este o parte importanta din viata dumneavoastra,dar trebuie sa
fiti capabila sa va descurcati avand in vedere timpul si energia de care dispuneti.Dar mult mai
important este sa va simtiti bine cu alegerea pe care o faceti.
Desi majoritatea femeilor sunt capabile sa alapteze la san,exista unele afectiuni medicale
care fac alaptatul dificil,imposibil sau contraindicate.De exemplu unele femei au infectii sau
trebuie sa ia medicamente care trec in lapte si pot imbolnavi copilul(analgezicele eliberate fara
reteta sunt sigure).Daca trebuie sa luati un medicament,asigurati-va ca ati intrebat medical daca
este in regula sa alaptati.Interventiile chirurgicale la nivelul sanilor pot intrerupe canalele
galactofore.Sanii de forma tubular si cei mici,care nu se maresc in timpul sarcinii,s-ar putea sa
nu prouca destul lapte.
Realitatile economic ear putea,de asemenea,impiedica femeile sa-si alapteze copiii cat
de mult ar dori;nu exista dubii ca revenirea la munca dupa sarcina poate face continuitatea
alaptatului dificila.Fie ca hranirea cu biberonul este o alegere sau o necessitate,ar trebui sa fiti
sigura ca bebelusul poate creste si se poate dezvolta bine atat din punct de vedere fizic cat si
emotional.Alaptatul poate fi placut,dar nu este magic.Puteti sa va comunicati dragostea si sa va
hraniti bebelusul la fel de bine si cand tineti in mana un biberon.
Avantajele hranirii cu biberonul
Desi cei care sustin alaptatul la san nu admit acest lucru intotdeauna,hranitul bebelusului cu
biberonul prezinta si unele avantaje.
Atat mama cat si tatal pot sa hraneasca bebelusul.Hranirea copilului este o experienta
foarte satisfacatoare si care ajuta la stabilirea unor legaturi puternice.Bebelusul poate invata cu

54

usurinta sa fie hranit de mai multe personae.In familia moderna,mama,tatal si poate chiar o alta
persoana pot avea un rol activ in hranire.
Este usor sa va dati seama cat mananca bebelusul.A fi capabil sa masurati cu exactitate cat
mananca el la fiecare masa va ofera cateodata un sentiment de siguranta.
Hranirea in public este mai confortabila daca folositi un biberon.Desi nu ar trebui sa fie
asa,alaptatul in public poate fi jenant atat pentru dumneavoastra,cat si pentru cei din jurul
dumneavostra.
Hranirea cu lapte praf poate face revenirea la serviciu sa fie mai usoara.Desi multe femei
reusesc sa isi faca timp sis a gasesca spatial pentru a folosi pompa pentru sani,acest lucru este
deseori dificil,daca nu chiar imposibil.Hranirea cu biberonul rezolva acest lucru.
Alegerea formulei de lapte
S-ar putea sa para complicat,dar aceasta alegere pentru copilul dumneavoastra poate fi
chiar usoara.Majoritatea tipurilor de lapte praf sunt facute din lapte de vaca sau din soia.Puteti
folosi formula praf,concentrate,gata preparat sau orice combinative a celor trei.Nu conteaza ce
marca folositi,atata timp cat va hotarati la una consacrata.Asigurati-va ca tipul de lapte este
imbogatit cu fier-cele sarace in fier nu reprezinta nici o alegere buna.Fierul din lapte nu produce
constipatie,dar prea putin fier in dieta poate cauza anemie,cat si ulterioare probleme de invatare.
Laptele praf din lapte de vaca
Acesta este standardul intre formulele pentru sugari.Pentru a-l fabrica,producatorul
indeparteaza grasimile si le inlocuieste cu ulei vegetal,modifica proportiile de protein astfel
incat sa contina mai putina cazeina(cheag) si mai mult zer,reduce continutul de sare,mareste
continutul de zaharuri si adauga fier si vitaminele necesare.Dupa toate aceste schimbari,laptele
praf ofera aproape aceleasi cantitati de calciu,protein,carbohidrati si grasimi ca si laptele
uman.Bineinteles,laptele uman isi schimba compozitia de la o zi la alta,mult mai rapid in
primele saptamani de viata ale copilului.In tarile mai putin dezvoltate avantajele laptelui de
mama sunt mult mai dramatice si critice.Dar chiar si in tarile dezvoltate exista unii specialist
care considera ca laptele de vaca in orice forma este un risc pentru sanatatea bebelusilor si a
copiilor.Vom analiza acesta controversa,cu mai multe detalii,in cele ce urmeaza,dar concluzia
este ca marea majoritate a nutrtionistilor si pediatrilor recomanda laptele praf din lapte de vaca
ca optiune ce trebuie luata pentru majoritatea copiilor hraniti cu biberonul.
Laptele praf din soia
Pentru a produce lapte praf din soia,producatorul porneste de la proteinele din
soia,adauga uleiuri vegetale,sare si carbohidrati.Produsul final contine aproximativ aceleasi
55

cantitati de calorii,protein,grasimi si sare ca si laptele de mama sau ca cel din lapte de

vaca.Principala diferenta este reprezentata de proteinele din soia,iar carbohidratul este sucroza
si nu lactoza.Unii copii,care sunt alergici la proteinele din lapte de vaca,reactioneaza bine la
proteinele de soia;dar multi dintre cei care mai sunt alergici la una dintre ele sunt alergici la
amandoua.
Alte tipuri de formule de lapte
Exista multe variante de formule ale acestor tipuri principale cat si formule speciale
pentru copii cu diferite afectiuni medicale.Unele tipuri din laptele de vaca
Formule premixate,concentrate sau pudra
Din punctul de vedere al copilului dumneavostra,nu conteaza cate dintre aceste trei
tipuri folositi.Au aceeasi valoare nutritional si gustul nu difera foarte mult.Puteti chiar sa le
amestecati intre ele,dupa cum doriti,dar luati in considerare si urmatoarele lucruri:

56

Formulele premixate.Acestea sunt gata preparate:doar deschideti cutia si turnati.Sunt de

asemenea,cele mai costisitoare si ocupa cel mai mult loc atunci cand le cumparati de la contin
sucroza in loc de lactoza.Exista,de asemenea,si formule elementale partiale pentru copii ce nu
pot consuma formule normale,dar care nu au nevoie nici de formule elementale complete.Lasati
medical cpopilului dumneavoastra sa va indrume catre una dintre aceste formule daca este
nevoie.Un mic avertisment:daca va ganditi sa va hraniti copilul cu lapte de capra,asigurati-va ca
mentionati acest lucru medicului copilului deoarece va trebui sa vi se prescrie suplimente
special.In final,formulele preparate acasa din lapte condensate nu sunt sigure pentru
bebelusi.Ele produc deseori anemie,hemoragii intestinale si alte probleme.
magazine.Cutia pentru o singura portie este foarte utila in drumurile cu masina sau alte ocazii
cand nu aveti acces usor la apa sau la un frigider.
Formulele concentrate.Pentru a folosi acest tip de formula,amestecati o cana de concentrat cu
o cana de apa.Marimea unei portii de 400 g ajunge dupa amestecul cu apa sa fie de 800 g,care
este cantitatea de lapte necesara unui bebelus intr-o zi.Un singur sfat:amestecati cu exactitate o
cana de apa,nici mai mult,nici mai putin.Daca puneti prea multa apa,bebelusul va fi subnutrit si
nu va creste corespunzator.Daca nu puneti apa,laptele va fi prea concentrate si va va imbolnavi
copilul.O greseala din cand in cand nu va face rau,dar folosirea unor cantitati prea mari sau prea
mici de apa in mod regulat este periculoasa.
Laptele praf.Acest tip de lapte este cel mai ieftin sic el mai usor de transportat de la
magazine.Puteti lua pachete cu astfel de lapte,astfel incat sa-l aveti in permanenta,atat timp cat
exista si o sursa de apa curata.Urmati cu atentie instructiunile de preparare de pe pachete si
folositi lingurita de masurare inclusa in fiecare pachet.Ca si in cazul laptelui concentrate,trebuie
sa fiti atenti in ceea ce priveste cantitatile de lapte praf si apa,sau bebelusul se poate imbolnavi
grav.Daca nu sunteti sigura in ceea ce faceti,rugati doctorul copilului sa va arate cum este
exact.O data ce va veti obisnui cu prepararea laptelui praf,aceasta va devein o a doua natura.
Prepararea si depozitarea laptelui
-Nu va obositi sa fierbeti apa.Daca apa de la robinet provine din reteaua municipal,nu este
nevoie sa fierbeti apa.Este destul de curata direct de la robinet.Daca aveti dubii in ceea ce
priveste calitatea apei,o puteti fierbe timp de 10 minute sau,si mai bine,folositi apa
imbuteliata.Va trebui in acest caz,sa folositi apa fiarta si pentru curatarea si spalarea
biberoanelor si a suzetelor.
-Folositi apa rece.Este mult mai probabil ca apa calda de la robinet sa antreneze plumbul de pe
conducte.Bineinteles,nu toate locuintele au conducte de plumb,dar nu puteti sti acest lucru cu
siguranta.Daca lasati apa rece sa curga pentru cateva minute,pana cand este foarte rece,in acel
57

moment apa vine direct din conducta principal si nu contine plumb.Fierberea apei nu face decat
sa mareasca concentratia de plumb deoarece apa se evapora in vreme ce plumbul ramane in
recipient.
-Dati-i bebelusului laptele cald sau rece.Unii bebelusi prefera laptele rece din frigider,altii
incalzit.Nu exista nici o diferenta,din punct de vedere al sanatatii.Daca trebuie sa incalziti
biberonul,insa,asigurati-va ca nu este prea fierbinte.O picatura pe incheietura mainii ar trebui sa
fie calduta,nu fierbinte.
-Nu incalziti biberonul la cuptorul cu microunde.Deoarece microundele nu incalzesc in mod
egal,acestea pot crea zone fierbinti care pot opari bebelusul chiar daca sticla este rece.O solutie
la aceasta problema ar fi sa amestecati sau sa agitati biberonul dupa ce l-ati incalzit.Dar acest
pas poate fi usor de uitat.Este mai usor,pur si simplu,sa evitati cuptorul cu microunde.

58

-Aruncati laptele care ramane in biberon.O data ce bebelusul a supt dintr-un biberon,laptele
care a ramas contine bacteria din cavitatea lui bucala.Daca puneti biberonul deoparte pentru a
putea fi folosit mai tarziu,nu faceti altceva decat sa oferiti bacteriilor timp sa se dezvolte.Este mai
sigur sa aruncati laptele ramas si sa pregatiti o noua sticla.
-O cutie odata desfacuta,trebuie folosita in maxim 2 zile.Laptele din cutie este un loc foarte
propice pentu ca bacteriile sa se poata dezvolta.O data ce ati deschis cutia,cel mai bine este sa-I
epuizati continutul in una-doua zile,chiar daca aceasta este pastrata in frigider,iar in cazul in
care este tinuta la temperature camerei,laptele se poate strica in cateva ore.
-Spalati bine biberoanele,dar nu este nevoie sa le sterilizati.Spalatul manual cu apa calda si
sapun este cel mai indicat.Sticlele nu trebuie sa fie sterilizate,cid oar curatate.Majoritatea
masinilor de spalat vase fac o treaba buna(unele dintre ele chiar prea buna topind sticlele din
material plastic).Sterilizarea este importanta doar daca stiti ca sursa dumneavoastra de apa este
contaminate sau bebelusul are o deficient imunitara.
Cat de des si cat de mult?
Un program de masa flexibil este probabil cel mai bun lucru.Alaptatul
reprezinta,desigur,cea mai buna alegere cand bebelusului dumneavoastra ii este foame,dar nu
este foarte infometat.Acest lucru se intmpla in mod normal cand atat dumneavoastra cat si
bebelusul aveti aproximativ acelasi orar.O modalitate de a va sincroniza este sa urmariti
ceasul.Daca ii oferiti un biberon la fiecare patru ore,bebelusul se va adapta acestui ritm si I se
va face foame cam la fiecare patru ore.
Acest plan functioneaza in majoritatea timpului cu doua exceptii.Prima este reprezentata
de bebelusii care au cicluri de foame variabile.Cateodata li se face foame la doua ore,iar in alte
cazuri nu li se face foame timp de 5-6 ore.Ritmurile unui copil sunt innascute.Unor bebelusi,pur
si simplu,le este mai greu sa se conformeze unui program.
Daca bebelusul dumneavoastra este unul dintre acestia,este o mare greseala sa incercati
sa-I impuneti un program fix de hranire.Daca veti face acest lucru,atunci puteti fi siguri ca de
multe ori copilului nu ii va fi foame de fiecare data cand ii veti da biberonul,iar in alte dati,va
plange de foame cu mult inainte de ora mesei.In orice caz rezultatul va fi un bebelus irascibil,un
stomac deranjat si deseori voma sau diaree.Daca aveti un copil care nu se poate adapta
temperamental la programul dumneavoastra,atunci va trebui ca dumneavoastra sa fiti destul de
flexibila pentru a va putea adapta dumneavoastra la al lui.
Cea de a doua exceptie,in care un program strict de hranire nu va functiona,este
reprezentata de copilul care creste brusc si are un apetit mult crescut pentru cateva zile.Puseele
scurte de crestere brusca apar in mod previzibil,la aproape fiecare 2 saptamani,pe cand puseele
59

mai lungi apar la interval de aproximativ 2 luni.Daca bebelusul pare dintr-o data infometat,cel
mai bun lucru pe care il puteti face este sa-l hraniti si nu sa respectati programul stabilit.
Sfaturi practice pentru mame
-Asezati-va confortabil.Bebelusii sunt foarte sensibili la starile adultilor care ii ingrijesc.Daca
dumneavoastra sunteti relaxata,atunci si copilul dumneavoastra va fi tot asa.Multi copii mici
prefer un loc linistit cu o iluminare slaba.Bebelusii nascuti premature se descurca mai bine cu o
stimulare mai slaba mai ales cand se concentreaza asupra hranirii.
-Concentrati-va asupra copilului dumneavoastra . In multe feluri, hranirea cu biberonul
poate fi o interactiune la fel de apropiata cu bebelusul dumneavoastra ca si alaptatul.Tineti-va
bebelusul in brate, in asa fel incat sa va priviti ochi in ochi.Vorbiti incet cu bebelusul.Faceti asta
intr-o camera linistita, in care sa nu existe televizor sau muzica zgomotoasa.Daca aveti si alti
copii, nu va fi, bineinteles, prea usor sa evitati intreruperile.Dar copiii mai mari pot invata ca in
momentul hranirii nu este bine sa ceara lucruri care mai pot astepta cateva minute.
-Tineti biberonul in pozitie fixa. Multi parinti agita mult biberonul in timpul alimentarii
bebelusului. Acest lucru nu este necesar, dar in unele cazuri chiar distrage atentia bebelusului.
Este greu sa sugi lapte din ceva care se misca incontinuu.
-Eructatiile sunt optionale. Desi acestea ar putea sa para un lucru surprinzator pentru multi
parinti, nu toti bebelusii trebuie sa eructeze. Multi sugari eructeaza singuri. Cateodata este de
ajuns ca bebelusul sa stea pur si simplu in poala dumneavoastra pentru cateva minute cand inca
nu si-a terminat biberonul pentru ca el sa eructeze. Sau puteti sa-l frecati usor pe spate. Daca il
bateti usor mai tare pe spate, nu este chiar de ajutor. Peste umarul dumneavoastra este o alta
pozitie buna pentru eructare. Daca puneti in prealabil un scutec pe umar, nu va veti petrece
toata ziua mirosind chiar ca un eructat de copil.
-Un biberon ar trebui consumat in 10 pana la 20 de minute. Mai incet de atat si bebelusul
probabil ca munceste prea mult. Mai repede de atat si bebelusul s-ar putea sa scuipe mare parte
inapoi.
Probleme frecvente legate de alimentatia cu biberonul
-Regurgitarile sau varsaturile. Daca regurgiteaza putin este normal. Mai mult, insotit de alte
semne de disconfort, cum ar fi plansul sau arcuirea spatelui ar putea fi datorata arsurilor
esofagiene sau bolii de reflux gastroesofagian. Hranitul in cantitati mici si mai des poate fi de
ajutor, iar medicul bebelusului poate sugera si alte tratamente de incercat.
-Diareea. Bebelusii hraniti cu biberonul au de obicei scaune care sunt de aceeasi consistenta cu
lutul moale. Daca acestea sunt in cantitate neobisnuit de mare si moi, ar mai putea reprezenta un
60

semn de infectie intestinala (de obicei insotita de febra sau alte semen de boala) sau, pur si
simplu, sa arate ca a mancat prea mult. Daca bebelusul pare infometat, la scurta vreme dupa ce
a mancat de ajuns, incercati sa va jucati cu el sau sa ii dati o suzeta in loc sa ii dati iarasi
biberonul. Daca diareea continua sau bebelusul pare bolnav discutati cu medicul.
-Balonarea. Bebelusii inghit foarte mult aer daca sunt nevoiti sa suga prea tare sau daca laptele
curge prea repede din biberon. Folosind un ac incalzit puteti mari gaura din tetina sau puteti
inlocui tetina daca gaura este prea mare. De asemenea, puteti incerca si tetine de diferite forme;
si in timp ce va hraniti bebelusul, tineti sticla la un unghi in care tetina sa fie plina cu lapte si nu
cu aer.
-Intoleranta la lactoza. Unii bebelusi au incapacitatea de a digera lactoza, principalul
carbohidrat din laptele praf provenit din laptele de vaca. Simptomele includ: balonare
neobisnuita, diaree si incetinirea cresterii. Un simplu test al scaunului poate confirma acest
diagnostic. O formula de lapte bazata pe soia sau oricare alta fara lactoza reprezinta o solutie
simpla pentru a evita aceasta problema.
-Adevaratele alergii la alimente. Aproape 1 din 20 de bebelusi are o alergie adevarata la
proteinele din laptele de vaca aceasta problema este total diferita de simpla itoleranta la
lactoza. Adevarata alergie la lapte provoaca diaree cu sange, voma, iritabilitate, urticarie,
dificultati de respiratie, secretii nazale si alte simptome alarmante. Aproape o treime dintre
acestia sunt alergici si la proteinele din soia. Tratamentul obisnuit consta in folosirea unei
formule elementare care nu contine proteine nici din soia si nici din laptele de vaca.
-Somnul cu biberonul.Si bebelusii care adorm cu biberonul sunt supusi riscului aparitiei
cariilor, din acelasi motiv.Daca puneti apa in biberon cat bebelusul doarme, s-ar putea sa evitati
aceasta problema.

61

CAPITOLUL VI
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROCESUL DE ALIMENTATIE AL
NOU-NASCUTULUI
V.1 Monitorizarea alaptarii
Asistenta trebuie sa evalueze eficienta alaptariialaptarea eficienta asigura un aport nutritiv
optim pentru o crestere si dezvoltare corespunzatoare a nou-nascutului.
Pentru evaluarea suptului asistenta trebuie sa urmareasca:
- alinierea copilului la sn
- prinderea areolei
- compresia areolara
- deglutitia copilului.
*pozitia corecta n timpul suptului este importanta pentru asigurarea unui supt eficient.
*se recomanda ca asistenta sa ajute mama sa dobndeasca abilitati de alaptare si ngrijire a
copiluluideprinderea rapida a abilitatilor de alaptare reprezinta premiza continuarii cu succes a
alaptarii dupa externarea din maternitate si contribuie la cresterea duratei alaptarii.
*se recomanda ca asistenta sa explice mamelor care sunt semnele unei
62

alaptari eficiente, respectiv ineficiente-alaptarea eficienta asigura mentinerea secretiei lactate si

nutritia adecvata a copilului.
Monitorizarea starii de bine a copilului alimentat la sn

Asistenta trebuie sa evalueze starea de bine a copilului alimentat la sn utiliznd urmatoarele

criterii:
- atinge greutatea de la nastere n maxim 2 saptamni;
- creste 115 220 g/saptamna pna la 3 luni;
- prezinta pna la 5-8 scaune/zi, cu aspect galben auriu, semiconsistente, adesea
eliminate n timpul sau imediat dupa alaptare;
- prezinta 6-10 mic_iuni/zi.
*criteriile enumerate mai sus reprezinta indicatori ai unui aport nutritional
corespunzator nevoilor de crestere si dezvoltare ale copilului.
Pentru evaluarea cresterii n greutate a copilului alaptat medicul trebuie sa
foloseasca curbele de crestere n greutate ale copiilor alimentati la snritmul de crestere n
greutate a copiilor alimentati la sn difera de a celor alimentati
cu formule: cei alimentati la sn cresc mai rapid n primele 2-3 luni, apoi ritmul de
crestere ncetineste.
Medicul trebuie sa indice o formula de nceput adecvata pentru suplimentarea
alimentatiei nou-nascutului sanatos la care nu se poate asigura un aport nutritional adecvat prin
alimentarea la sn sau cu lapte maternformulele de nceput au compozitie asemanatoare cu
cea a laptelui matern matur, acoperind nevoile nutritionale ale nou-nascutului la termen sanatos
la care nu se poate asigura o cantitate suficienta de lapte matern.

Conservarea laptelui uman

Unitatile sanitare trebuie sa nu permita colectarea, pastrarea sau refrigerarea
laptelui matern colectat n scopul alimentarii nou-nascutului la termen sanatos->laptele de
mama poate fi un foarte bun mediu de cultura pentru germeni patogeni si sursa de infectii
nosocomiale.
Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre modalitatile corecte de
refrigerare si congelare pentru laptele de mama muls la domiciliu:
63

- la frigider la temperatura de 2-4 0C - maxim 24 de ore

- la congelatorul din frigider - 1 saptamna
- la congelator - 3 luni.
->respectarea conditiilor corecte de refrigerare si congelare a laptelui matern
permite evitarea unor efecte nedorite precum deteriorarea sau alterarea chimica a
componentelor laptelui stocat.
Medicul si asistenta trebuie sa indice pentru pastrarea laptelui matern utilizarea de recipiente
de plastic sterilepastrarea laptelui matern n recipiente de plastic sterile previne distrugerea
anticorpilor.
Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre modalitatile corecte de
utilizare a laptelui matern refrigerat sau congelat.
Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii ca laptele matern refrigerat sau
congelat poate fi utilizat doar dupa ncalzirea recipientului cu lapte n apa calda.
Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii ca este interzisa ncalzirea laptelui matern
refrigerat sau congelat n cuptorul cu microunde->incalzirea incorecta a laptelui matern colectat
determina pierderea proprietatilor
antiinfectioase si scaderea concentratiei de vitamina C.
Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii ca laptele congelat se poate
pastra, dupa dezghetare, o ora la temperatura camerei si 24 de ore la frigider.
Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre modalitatile corecte de
identificarea a recipientelor cu lapte colectat: data colectarii (zi, luna, ora) conservarea
laptelui de mama trebuie realizata n conditii optime, cu respectarea
normelor mentionate precum si a regulilor de asepsie si antisepsie pentru evitarea unor
incidente nedorite ca si consecinta a pastrarii si apoi utilizarii neadecvate.
Medicul si asistenta trebuie sa informeze mama cu privire la metodele de colectare a laptelui
matern si masurile de igiena si prevenire a infectiilor->respectarea masurilor de igiena si
profilaxie a infectiilor reprezinta metode eficiente de prevenire a contaminarii laptelui.
Pentru colectarea laptelui matern, se recomanda ca medicul si asistenta sa explice
mamei ca este obligatorie parcurgerea urmatorilor pasi:
- sterilizarea recipientului de colectare si/sau a pompei de muls
- aplicarea de comprese calde sau dus cald
- spalarea minilor
- adoptarea unei pozi_ii confortabile
Medicul si asistenta pot recomanda colectarea manuala sau mecanica a laptelui
matern.
64

VI.2 Aspecte administrative institutionale

Unitatile sanitare care ngrijesc nou-nascuti trebuie sa sustina alaptarea prin
adoptarea unei politici n acest senspolitica unitatii medicale trebuie sa ncurajeze alaptarea
ntruct este alimentatia ideala pentru copil.
-Se recomanda ca medicul sa prezinte mamei politica de alaptare a unitatii
medicale.
-Fiecare parinte are dreptul de a fi informat despre posibilitatile de alimentare ale copilului sau.
-Se recomanda ca fiecare unitate spitaliceasca care ngrijeste nou-nascuti sa faca
eforturi pentru implementarea sistemului rooming-in.
-ngrijirea mamei si copilului n sistem rooming-in influenteaza semnificativ dorinta mamei de
a alapta, frecventa si durata alaptarii.
-Se recomanda ca unitatile spitalicesti care ngrijesc nou-nascuti sa adopte cei
"Zece pasi pentru o alaptare cu succes", stabiliti de OMS/UNICEF n declaratia
"Protejnd, promovnd si sustinnd alaptarea: rolul special al maternitatilor"
(Geneva, 1989) pentru a deveni Spital Prieten al Copilului.
Alimentatia naturala este unul din drepturile fundamentale umane, este dreptul
mamelor si dreptul copiilor la nutritie ideala, sanatate si ngrijire optima
Implementarea celor "Zece pasi pentru o alaptare cu succes" stabiliti de
OMS/UNICEF s-a dovedit a fi o interventie de succes pentru promovarea
Alaptarii Medicul si asistenta trebuie sa cunoasca Strategia Nationala de Promovare a Alaptarii
a Ministerului Sanatatii pentru 2003-2012, elaborata cu sprijinul reprezentantei UNICEF pentru
Romnia.
-Se recomanda ca fiecare unitate medicala sa elaboreze protocoale proprii de promovare a
alimentatiei naturale pe baza acestui ghid.
65

-Se recomanda ca maternitatile sa sustina formarea unor grupuri de sprijin pentru alaptare si
promovarea colaborarii ntre cabinetele de medicina primara si aceste grupuri.
Oferirea unui sprijin continuu pentru alaptare creste frecveta si durata alaptarii.

Scorul Latch de evaluare a eficientei suptului

L

Atasare(latch)

Prea somnolent,
prost dispus; Nu se
obtine atasare sau
supt

Deglutitie
audibila(audible
swallowing)

Nu

66

ncercari
repetate,
sustinute
de atasare sau
supt
tine
mamelonul n
gura
Trebuie
stimulat pentru
a suge
Un pic, cu
stimulare

Prinde snul
Limba este jos
Buzele sunt
rasfrnte supt
ritmic

Spontan si
intermittent
<24
ore
Spontan si
frecvent >24
de ore

Tipul de mamelon(type
of nipple)

Ombilicat

Plat

Protractil dupa
stimulare

Confortul
sanului/mamelonului(co
mfort breast/nipple)

Sni angorjati
Areola fisurata,
sangernda, cu
echimoze
Disconfort sever

Sn moale
Mamelon
nedureros

Pozitionare(hold)

Supt asistat n
ntregime
(personalul
tine copilul la sn)

Sni plini
Mamelon
rosu/echimoze
mici
Disconfort
usor/ moderat
Asistenta
minima (ridica
capul, pune
perna pentru
sprijin)
Unele lucruri
le face mama,
altele este
nvatata

Nici o
asistenta din
partea
personalului
Mama este
capabila sa
pozitioneze si
sa tina copilul

VI.3 Semnele unei alaptari eficiente

Semne majore:
- mama este capabila sa aseze copilul la sn asa nct atasarea la sn sa fie corecta
- copilul suge si nghite ntr-un ritm regulat si sustinut (10 pna la 20 cicluri de supt n cursul
unui alaptat)
- dupa supt copilul este multumit
- curba de crestere a copilului este corespunzatoare vrstei
67

- comunicarea afectiva mama copil este eficienta

Semne minore:
- pot fi observate semnele functionarii reflexului de ejectie
- eliminarile de urina si fecale sunt corespunzatoare vrstei
- copilul este dornic sa mannce
- satisfactie evidenta a mamei care alapteaza.
Semnele unei alaptari ineficiente
- incapacitatea copilului de a se atasa corect la sn
- nu se observa semne ale reflexului de ejectie a laptelui
- apar semnele unei alimentatii insuficiente a copilului
- lipsa suptului sustinut la sn
- golirea insuficienta a fiecarui sn la fiecare masa
- persistenta ragadelor si dupa prima saptamna de la nastere
- ocazii insuficiente de supt la sn
- copilul plnge repede dupa alaptare si poate fi linistit prin alte metode
- copilul plnge la sn si refuza snul

VI.4 ZECE PASI PENTRU PROTEJAREA, PROMOVAREA SI

SUSTINEREA ALIMENTATIEI LA SN
ROLUL MATERNITATILOR

1.Adoptarea de catre maternitate a unei politici privind alaptarea, formulata n scris si adusa
sistematic la cunostinta ntregului personal de ngrijire.
2. Formarea competentelor necesare fiecarui membru al personalului pentru punerea n practica
a acestei politici.
3. Informarea tuturor femeilor gravide despre avantajele alimentatiei la sn si ale practicarii
alaptarii.

68

4. Ajutarea mamei sa nceapa alaptarea n prima jumatate de ora dupa nastere.

5. nvatarea mamelor cum sa alapteze si cum sa mentina lactatia, chiar si atunci cnd sunt
despartite de copiii lor.
6. Interdictia de a se da nou-nascutilor alte alimente sau alte lichide dect laptele matern, cu
exceptia celor indicate medical.
7. Practicarea sistemului rooming-in, permitnd mamei si nou-nascutului sa ramna mpreuna
24 ore pe zi.
8. ncurajarea alaptarii la cerere a sugarului.
9. Restrictionarea utilizarii de biberoane, suzete sau tetine la nou-nascutii alimentati la sn.
10. ncurajarea constituirii de grupuri de sustinere a alimentatiei la sn si ndrumarea mamelor
spre acestea dupa externarea din maternitate.

VI.5 Copilul alimentat cu formula de lapte

Monitorizare
Medicul si asistenta trebuie sa monitorizeze dezvoltarea nou-nascutului la termen
sanatos alimentat cu formula utiliznd curbele de crestere ale copiilor alimentati cu formula
->ritmul de crestere n greutate a copiilor alimentati cu formula difera de cel al nou-nascutilor
alimentati natural.

VI.6 Modalitati de preparare

-Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre modalitatea corecta
depreparare a formulelor, recomandata de producator.
-Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre regulile de igiena si de

69

prevenire a infectiilor obligatoriu de respectat la prepararea formulelor->conditiile inadecvate

de stocare, preparare si manipulare reprezinta un risc considerabil pentru sanatatea copilului.
-Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii ca pentru prepararea formulei tip
pulbere, apa necesita fierbere cel putin 1-2 minute apoi racire pna la temperature indicata de
producator nainte de amestecare cu laptele pulbere->prepararea formulei prin adaugare de apa
la temperatura de fierbere duce la denaturarea proteinelor.
-Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre regulile de pastrare si
depozitare a formulelor pentru evitarea deteriorarii si contaminarii.
-Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre faptul ca tetinele si
biberoanele trebuie sterilizate nainte de fiecare alimentatie->Enterobacter Sakazakii poate
contamina si instrumentele utilizate n prepararea laptelui si sticlele n care se pastreaza laptele
preparat.
-Se recomanda ca medicul si asistenta sa informeze parintii despre faptul ca formula
trebuie administrata imediat dupa reconstituire, proaspata->laptele este un excelent mediu
pentru multiplicarea bacteriilor cu potential patogen daca este mentinut la temperatura camerei.
Formulele aflate sub forma de praf nu sunt sterile existnd riscul de infectie cu coliformi sau
alte bacterii, mai ales cu Enterobacter Sakazakii.
->Se recomanda ca medicul si asistenta sa informeze parintii ca sunt contraindicate
pastrarea formulei la caldura, n termostat, termos si ncalzirea la cuptorul cu
microunde->folosirea diverselor surselor de ncalzire poate duce la modificari de compozitie si
creste riscul de accidente tip arsura.
->Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre tehnica corecta de
alimentare cu formula folosind biberonul.
-Medicul trebuie sa informeze parintii asupra optiunilor de alimentare a nou-nascutului
la termen sanatos si sa respecte optiunea acestora.
-Recomandarile de alimentare cu formula la nou-nascutul la termen sanatos trebuie
facute de catre medicul neonatolog, individualizat pentru fiecare caz n parte.
-Unitatile sanitare care ngrijesc nou-nascutii trebuie sa nu permita producatorilor si
distribuitorilor de formule de nceput sa furnizeze materiale, produse gratuite sau cu pret redus,
esantioane sau alte cadouri de promovare direct gravidelor, mamelor sau familiilor acestora.
-La nivelul unitatilor sanitare care ngrijesc nou-nascuti, donatiile de materiale sau
echipamente cu scop educativ sau informativ trebuie efectuate de producatorii sau distribuitorii
de formule doar la cererea si cu aprobarea scrisa a autoritatilor competente sau n cadrul
orientarilor date de autoritatea compententa n acest scop.
-Unitatile sanitare care ngrijesc nou-nascuti nu trebuie sa primeasca donatii si/sau sa
cumpere la pret redus stocuri de formule de nceput (nici pentru utilizare n unitate, nici pentru
distributie n afara acesteia) cu exceptia celor destinate nou-nascutilor care trebuie alimentati cu
formule de nceput si doar pentru perioadele prescrise pentru acestia.
70

-Se recomanda ca unitatile sanitare care ngrijesc nou-nascuti sa depuna eforturi

pentru a respecta Codul International de Marketing al Substituentilor de lapte
matern.
-Se recomanda ca fiecare unitate medicala n care se prescrie alimentarea cu
formula la nou-nascutul la termen sanatos sa redacteze protocoale proprii pe baza prezentului
ghid.
-Unitatile sanitare care ngrijesc nou-nascuti trebuie sa asigure conditii optime pentru
asigurarea alimentatiei cu formule (aprovizionare, stocare, preparare si administrare).

VI.7 Medicamente contraindicate in alaptare

Medicamentul
Ciclofosfamida

Ciclosporina
Doxorubicina
Methotrexat

Alte
citotoxice(asparaginaza,bleomicina
,clorambucil,clormetamina,cisplati
n,citarabina,dacarbazina,dactinomi
cina,daunorubicina,doxorubicina,et
opoxid,fluouracil,mercaptopurina,

Motive de ingrijorare,semne si
simptome raportate,efect asupra
lactatiei
Imunosupresie posibila,efect
necunoscut asupra cresterii si
asocierii cu
carcinogeneza,neutropenie
Imunosupresie posibila,efect
necunoscut asupra cresterii si
asocierii cu carcinogeneza
Imunosupresie posibila,efect
necunoscut asupra cresterii si
asocierii cu carcinogeneza
Imunosupresie posibila,efect
necunoscut asupra cresterii si
asocierii cu
carcinogeneza,neotropenie
Se evita alaptarea; Imunosupresie
posibila,efect necunoscut asupra
cresterii si asocierii cu
carcinogeneza

71

procarbazina,vinblastin)
Amfetamine

Iritabilitate,tulburari ale somnului

cocaina

Intoxicatie cu
cocaine,iritabilitate,varsaturi,diaree
,tremuraturi,convulsii
Tremuraturi,neliniste,varsaturi,difi
cultati de alimentative
1 caz descris n literatura, fara
efecte adverse mentionate; timp
lung de
njumatatire a unor component
Potential hallucinogen

Heroina
Marijuana

Fenciclidina
Cupru 64
Gallium 67
Indium 111
Iod 123
Iod 125
Iod 131

Radioactivitate prezenta n laptele

de mama la 50 de ore
Radioactivitate prezenta n laptele
de mama timp de 2 saptamni
Foarte mici cantitati prezente la 20
de ore
Radioactivitate prezenta n laptele
de mama pna la 36 de ore
Radioactivitate prezenta n laptele
de mama timp de 12 zile
Radioactivitate prezenta n laptele
de mama timp de 2-14 zile n
diferite studii;
daca este folosit pentru terapia
cancerului de tiroida,
radioactivitatea crescuta

Medicamente cu efect necunoscut dar posibil ingrijorator asupra copilului alaptat

Anxiolitice

Nici un efect

Alprazolam

Nici un efect; se vor evita dozele repetate,

Diazepam

copilul va fi monitorizat pentru somnolenta;

Lorazepam

se vor

Midazolam

prefera benzodiazepinele cu durata scurta de

72

actiune
Antidepresive

Nici un efect, compatibila cu alaptarea n

Amitriptilina

doze de maxim 150 mg/zi

Clomipramina

Nici un efect

Doxepin

Nici un efect

Fluoxetin

Colici, iritabilitate, tulburari de somn,

Imipramin

dificultati de alimentatie, crestere ponderala

Nortriptilina

lenta

Paroxetin

Nici un efect

Sertralina

Nici un efect

Antipsihotice

Galactoree materna, letargie si obnubilare la

Clorpromazina

copil, scoruri developmentale diminuate

Clozapina

Nici un efect

Haloperidol

Diminuarea scorurilor developmentale,

Trifluoperazina

copilul va fi monitorizat pentru obnubilare

Flufenazin

Nici un efect
Se evita daca este posibil, copilul va fi

Altele

monitorizat pentru obnubilare

Se va evita daca este posibil, mai ales daca

Acid nalidixic

copilul este prematur, cu vrsta sub o luna

Amiodarona

sau cu
deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza; se

Clindamicin

vor
monitoriza posibilele efecte adverse:

Cloramfenicol

hemoliza,

Clofazimina

icter

Ergotamina

Posibil hipotiroidism

Iodura de potasiu

Se va evita daca este posibil; posibile efecte

Lamotrigin

adverse: diaree, uneori sangvinolenta

Levodopa si

Efecte adverse: hemoliza si icter; risc

carbidopa

teoretic de supresie medulara idiosincrazica

73

Metoclopramid

Potential transfer n cazul unor doze

Metronidazol

materne mari, posibil hiperpigmentare

Rezerpina

cutanata

Sulfadiazina

Se va evita daca este posibil; copilul va fi

Testosteron

monitorizat pentru ergotism

Tinidazol

Se evita daca este posibil, copilul va fi

Azatioprina

monitorizat pentru hipotiroidism

Potential concentratii serice terapeutice la
copil
Pot inhiba lactatia
Nu s-au descris, agent blocant dopaminergic
Mutagen in vitro, se poate ntrerupe
alaptarea 12-24 de ore pentru a permite
excretia dozei daca
mama primeste terapie n monodoza
Se recomanda folosirea de droguri
alternative
Se va evita mai ales daca copilul este
prematur, cu vrsta sub o luna sau cu deficit
de glucoza6-fosfatdehidrogenaza; se vor monitoriza
posibilele efecte adverse: diaree
sangvinolenta,
hemoliza, icter
Se evita alaptarea
La fel ca si la metronidazol
Se evita alaptarea

74

Medicamente care au fost asociate cu efecte semnificative asupra unor copii

alaptati si care trebuie administrate cu prudenta la mamele care alapteaza

Medicament
Acebutolol

Efect raportat
Hipotensiune,
bradicardie,

Acid 5-

tahipnee
Diaree (1 caz); se

Aminosalicilic

evita terapia de
lunga durata; se
vor monitoriza
posibilele efecte
adverse
(hemoliza,
prelungirea
timpului de
sngerare, acidoza

Atenolol

metabolica)
Cianoza,
hipotensiune,
bradicardie; de
evitat mai ales la
prematuri sau
copii cu vrsta sub

Bromocriptina

o luna
Suprimarea
lactatiei, poate
avea riscuri pentru

Ciprofloxacina

mama
Se va evita, daca
se poate, pna
cnd vor fi mai
multe date
disponibile
75

Clemastina

Obnubilare,
iritabilitate,
refuzul
alimentatiei, plns
strident, rigiditatea

Clorfenamina

cefei
Se evita daca este
posibil; efecte
adverse posibile:
obnubilare,
iritabilitate; poate

Doxiciclina

inhiba lactatia
Se va evita daca
este posibil; doza
unica e probabil
sigura; risc de
colorare a dentitiei
copilului si
de ncetinire a
cresterii osoase n
caz de terapie

Ergotamina

prelungita
Varsaturi, diaree,
convulsii (la doze
folosite pentru
terapia

Etosuximid

migrenelor)
Se evita daca este
posibil; se vor
monitoriza
posibilele efecte
adverse:
obnubilare, supt
slab,
76

crestere ponderala
Litiu

lenta
1/3 1/2 din
concentra_iile
terapeutice serice
la copil, se va
monitoriza copilul
pentru agita_ie sau

Fenindiona

hipotonie
Anticoagulant,
creste timpul de
protrombina si cel
partial de

Fenobarbital

tromboplastina
Sedare, spasme
infantile dupa
ntarcare,
methemoglobinem
ie (1 caz);
alte efecte adverse
posibile: obnubilare, supt slab, crestere ponderala lenta
Meflochina
Primidona
Sulfasalazina

77

Medicatie materna compatibila cu alimentatia la sn n conditii obisnuite

Medicament

Semne si simptome raportate la copil sau

Acetaminofen (Paracetamol)
Acetazolamida
Acetilcisteina
Acid ascorbic

efecte asupra lactatiei

Nici un effect
Nici un effect
Nu exista date
Compatibil cu alaptarea la doze uzuale; n
cazul dozelor mari copilul va
fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai

Acid cromoglicic
Acid folic
Acid iopanoic
Acid mefenamic
Acid nalidixic

ales daca este premature

Compatibil cu alaptarea
Nici un effect
Nici un effect
Nici un effect
Hemoliza la copiii cu deficit de glucoza-6-

Acid valproic

fosfatdehidrogenaza
Nici un efect, se va monitoriza copilul

Acitretin
Aciclovir
Agenti de blocare a razelor ultraviolete A

pentru icter
Nici un effect
Compatibile cu alaptarea

78

si B
Agen_i de contrast pentru radiologie

Compatibile cu alaptarea. n cazul agentilor

(amidotrizoat, sulfat de bariu, acid

iodati cu administrare

iopanoic, propiliodon, meglumina iotroxat)

sistemica se recomanda monitorizarea

copilului pentru posibile efecte
adverse (hipotiroidism). Nu exista date

Albastru metilen

disponibile pentru iohexol

Nici un efect; copilul va fi monitorizat
pentru hemoliza si icter mai ales
daca este prematur sau cu vrsta mai mica

Alcool (etanol)

de o luna;
n cantitati mari: obnubilare, diaforeza,
somn adnc, slabiciune, crestere
liniara diminuata, crestere ponderala
deficitara; ingestia materna a

Alcuroniu
Allopurinol
Amfotericina
Amilorid

1g/kgc scade reflexul de ejectie a laptelui

Compatibil cu alaptarea
Nu exista date
Se va evita daca e posibil, poate inhiba

Aminofilin
Amoxicilina
Amoxiclav
Ampicilina
Anestezice pentru anestezie generala

lactatia
Compatibil cu alaptarea
Nici un effect
Nici un effect
Nici un effect
Nici un efect, mama va putea alapta dupa

(halotan, ketamina, oxid nitric, oxigen,

trecerea efectului anesteziei

tiopental)
Anestezice locale (bupivacaina, lidocaina)

Nici un effect
Compatibile cu alaptarea

79

Carbetocin
Carbimazol
Carbune activat
Cefadroxil
Cefazolin
Cefotaxim
Cefoxitin
Cefprozil
Ceftazidim
Ceftriaxon
Clomipramin
Cloralhidrat
Clorhexidina (ca antiseptic)
Cloroform
Clorochina

Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Compatibil cu alaptarea
Somnolenta
Compatibil cu alaptarea
Nici un efect
Nici un efect; copilul va fi monitorizat
pentru hemoliza si icter mai ales
daca este prematur sau cu vrsta mai mica de
o luna; se evita la copiii

Clorotiazida
Chinidina
Chinina

cu deficit de glucoza-6 fosfatdehidrogenaza

Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect; copilul va fi monitorizat
pentru hemoliza si icter mai ales
daca este prematur sau cu vrsta mai mica de
o luna; se evita la copiii

Cimetidin

cu deficit de glucoza-6 fosfatdehidrogenaza

Nici un efect; se va evita daca este posibil,
nu sunt cunoscute efectele

Ciprofloxacina
Cisaprid
Cisplatin
Clindamicin
Clonazepam
Cloxacilina
Codeina

pe termen ndelungat
Nici un efect
Nici un efect
Nu se regaseste n lapte
Nici un efect
Compatibil cu alaptarea n doze uzuale
Nici un efect
Nici un efect; se evita dozele repetate;
posibile efecte adverse: apnee,

Colchicina
Concentrate de factori de coagulare (II,

bradicardie si cianoza
Compatibil cu alaptarea

VII, VIII, IX, X)

Contraceptive cu estrogen/progesterone

Rareori cresterea n dimensiuni a snilor,

80

poate scadea productia de

lapte si continutul de proteine;
etinilestradiolul n combinatie cu
levonorgestrel sau noretisteron poate inhiba
lactatia; levonorgestrelul,
medroxiprogesteronul acetat si
noretisteronul enantat sunt compatibile
Cicloserina
Dapsone

cu alaptarea dupa 6 saptamni de la nastere

Nici un effect
Sulfonamida e detectata n urina copilului; se
vor monitoriza posibilele
efecte adverse: hemoliza, icter, mai ales daca
copilul este prematur sau
cu vrsta sub o luna; se va evita la copiii cu

Deferoxamina
Desmopresin
Dexametazona

deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza
Nu exista date
Compatibil cu alaptarea
Compatibila cu alaptarea n doza unica; nu
se cunosc efectele n cazul

Dexbromfeniramina maleat cu

administrarii prelungite
Plns, tulburari de somn, iritabilitate

disoefedrina
Dextran 70
Dextrometorfan
Dicumarol
Digoxin
Diltiazem
Dimercaprol

Compatibil cu alaptarea
Nu exista date
Nici un efect
Nici un efect, compatibil cu alaptarea
Nici un effect
Nici un efect; copilul va fi monitorizat
pentru hemoliza si icter mai ales
daca este prematur sau cu vrsta mai mica de
o luna; se evita la copiii

Domperidona
Dopamina
Efedrina
Enalapril
Ergocalciferol

cu deficit de glucoza-6 fosfatdehidrogenaza

Nici un efect
Compatibil cu alaptarea
Iritabilitate, tulburari ale somnului
Compatibil cu alaptarea n doze utilizate ca
suplimente nutritionale; se
81

va monitoriza calciul seric daca se folosesc

Ergometrina

doze farmacologice
Compatibila cu alaptarea daca doza este
unica; poate inhiba lactatia la

Eritromicina
Estradiol
Etambutol
Etanol (ca antiseptic)
Etosuximid
Fansidar (sulfadoxina cu pirimetamina)

administrare repetata
Nici un efect
Sindrom de sevraj, hemoragii vaginale
Nici un efect; se va monitoriza icterul
Compatibil cu alaptarea
Nici un efect, drogul apare n serul copilului
Compatibil cu alaptarea la nou-nascutii la
termen sanatosi, mai ales
dupa perioada neonatala; se va evita mai ales
daca copilul este
prematur, cu vrsta sub o luna sau cu deficit
de glucoza-6fosfatdehidrogenaza; posibilele efecte

Fenilbutazona
Fenitoin
Fentanyl
Flecainide
Fleroxacin

adverse: hemoliza, icter

Nici un efect
Methemoglobinemie (1 caz); posibil cianoza
Dupa o doza de 400 mg la mama care
alapteaza se recomanda

Flucitozin B
Fluconazol
Fludrocortizon
Fluoresceina (oftalmic)

ntreruperea alaptarii 48 de ore

Nu exista date
Nici un efect
Nu exista date
Se va evita la prematurisi copiii cu vrsta
sub o luna mai ales daca

Fluorura de sodium

efectueaza fototerapie
Compatibil cu alaptarea n doze utilizate ca
supliment nutritional,
expunerea excesiva si de durata poate

Furosemid

determina patarea dintilor

Se va evita daca e posibil, poate inhiba

Gadolinium
Gentamicina

lactatia
Nici un efect
Nici un efect; se va monitoriza copilul
82

Glibenclamid

pentru soor bucal si diaree

Compatibila cu alaptarea, copilul va fi

Gliceril trinitrat
Griseofulvin
Halotan
Heparina sodica
Hidralazina

monitorizat pentru hipoglicemie

Nu exista date
Nu exista date
Nici un effect
Compatibil cu alaptarea
Compatibil cu alaptarea; nu exista date

Hidroclorotiazida

referitoare la utilizarea de lunga durata

Compatibil cu alaptarea; se va evita daca e

Hidrocortizon

posibil, poate inhiba lactatia

Compatibil cu alaptarea n doza unica; nu se
cunosc efectele n cazul administrarii

Hidroxicobalamina
Hidroxiclorochina
Hidroxid de aluminiu sau de magneziu
Ibuprofen
Imipenem cu cilastin
Imunoglobuline (antiD, antitetanus,

prelungite
Compatibila cu alaptarea
Nici un efect
Compatibila cu alaptarea
Nici un efect
Nu exista date
Compatibile cu alaptarea; nu exista date

antidifterica, antirabica, umana normala)

Indometacin
Insulina injectabila

pentru serul antivenin

Convulsii
Compatibila cu alaptarea, poate fi necesara
reducerea dozelor n timpul

Interferon alfa
Iodizi
Iod

lactatiei
Pot afecta activitatea tiroidei
Compatibil cu alaptarea n doze utilizate ca
suplimente nutritionale sau
ca terapie standard al deficitului matern de
iod; se va monitoriza copilul

Iod-povidon (de ex. n toalete vaginale)

pentru efecte adverse: hipotiroidism, gusa

Niveluri crescute n laptele de mama, miros

Iohexol
Ipratropium bromide
Ipecacuanha
Isoniazid

de iod al pielii copilului

Nici un efect
Nu exista date
Nici un efect
Nici un efect; metabolitul acetil este secretat
dar nu s-a raportat

Isoprenalina

hepatotoxicitate; se va monitoriza icterul

Nu exista date
83

Isosorbid dinitrat
Kanamicina
Ketoconazol
Ketorolac
Labetalol
Levonorgestrel
Levotiroxina
Lidocaina
Loperamid
Loratadina
Manitol
Medroxiprogesteron
Meperidina
Metadona
Methimazol (metabolit activ al

Nu exista date
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect, compatibila cu alaptarea
Nici un efect
Nici un efect
Compatibila cu alaptarea
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect

carbimazolului)
Metildopa
DL-metionina
Metformin
Methyprylon
Metoprolol
Minoxidil
Morfina

Nici un efect, compatibil cu alaptarea

Nu exista date
Nu exista date
Obnubilare
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect, copiii pot avea concentratii
serice masurabile, pot apare

Moxalactam
Nadolo
Naloxon
Naproxen
Neostigmina

apnee si bradicardie; se prefera doza unica

Nici un efect
Nici un efect
Nu exista date
Se evita combinatia cu atropina care creste,

Nevirapin

teoretic, riscul de efecte adverse

Cu exceptia unei anemii usoare n cazul
profilaxiei cu AZT, profilaxia de
scurta durata are efecte minime asupra
copilului; toxicitatea de lunga
durata, severa cu debut precoce secundara
expunerii intrauterine la

Nicotinamida
Nifedipin

AZT, daca apare, este rara

Compatibil cu alaptarea
Compatibil cu alaptarea; nu exista date

Nistatin
Nitrofurantoin

referitor la utilizarea de lunga durata

Compatibil cu alaptarea
Se va evita mai ales daca copilul este
84

prematur, cu vrsta sub o luna

sau cu deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza; se vor monitoriza
posibilele efecte adverse: hemoliza, icter
Nitroprusiat de sodium
Norsteroizi
Ofloxacina
Oxitocina

Nu exista date
Nici un efect
Nici un efect
Compatibila cu alaptarea n cazul unei
terapii de scurta durata; se va
evita administrarea prelungita care poate
duce la dependenta psihica a

Oxprenolol
Penicilina benzatin, benzilpenicilina si

reflexului oxitocinic matern

Nici un efect
Nici un efect

Procainpenicilina
Penicilamina
Penicilamina
Petidina

Nu exista date
Nu exista date
Nici un efect; se evita dozele repetate;
posibile efecte adverse: apnee,
bradicardie si cianoza (mai frecvente dect

Pirazinamida

dupa morfina)
Se va monitoriza icterul; compatibil cu

Piridostigmina
Pirimetamina

alaptarea
Nici un efect, compatibila cu alaptarea
Comaptibil cu alaptarea dar nu se vor mai

Piroxicam
Prazosin
Predinisolon

administra si alti agenti cu efect anti-folat

Nici un efect
Nu exista date
Compatibil cu alaptarea n doza unica; nu
se cunosc efectele n cazul administrarii

Prednison
Procainamida

prelungite
Nici un efect
Compatibil cu alaptarea; nu exista date
referitor la utilizarea de lunga

Progesteron

Prometazina

Durata
Nici un efect

Nici un efect; se prefera o doza unica;

85

copilul va fi monitorizat pentru

Propranolol

somnolenta
Compatibil cu alaptarea; copilul va fi
monitorizat pentru bradicardie,

Propiltiouracil
Protamin sulfat
Pseudoefedrina
Primaquina

hipoglicemie, cianoza
Nici un efect, compatibil cu alaptarea
Nu exista date
Nici un efect
Nici un efect; copilul va fi monitorizat
pentru hemoliza si icter mai ales
daca este prematur sau cu vrsta mai mica
de o luna; se evita la copiii

Retinol
Riboflavina
Rifampicina
Salbutamol
Saruri de aur
Saruri de fier, fier dextran
Saruri de rehidratare orala
Scabicide si pediculocide (benzil benzoat,

cu deficit de glucoza-6 fosfatdehidrogenaza

Compatibil cu alaptarea
Nici un efect
Nici un efect
Compatibil cu alaptarea
Nici un efect
Compatibil cu alaptarea
Compatibil cu alaptarea
Compatibil cu alaptarea

permetrin)
Scopolamina
Secobarbital
Senna
Solutii de dializa peritoneala
Solutii oftalmice:

Nici un efect
Compatibil cu alaptarea
Compatibil cu alaptarea
Compatibil cu alaptarea

- antiinfectioase (gentamicina,
idoxuridina,
nitrat de argint, tetraciclina)
- antiinflamatorii (prednisolon)
- anestezice (tetracaina)
- miotice si antiglaucomatoase
(acetazolamida, pilocarpina, timolol)
- midriatice (atropina, efedrina)
Sotalol
Spectinomicin
Spironolactona
Streptokinaza
Streptomicina

Nici un effect
Nu exista date
Nici un efect, compatibila cu alaptarea
Nu exista date
Nici un efect; se va monitoriza copilul
86

Sulbactam
Sulfapiridina

pentru soor bucal si diaree

Nici un efect
Atentie la copiii cu icter prin deficit de
glucoza-6-fosfatdehidrogenaza
bolnavi, stresati sau prematuri; apare n

Sulfat de magneziu
Sulfizoxazol

laptele de mama
Nici un efect
Atentie la copiii cu icter prin deficit de
glucoza-6-fosfatdehidrogenaza
bolnavi, stressati sau prematuri; apare n

Suxametoniu
Terbutalin
Tetraciclina
Teofilina
Tiopental
Tiouracil
Ticarcilin
Timolol
Tolbutamida
Trimetoprim
Trimetoprim/sulfametoxazol

laptele de mama
Compatibil cu alaptarea
Nici un efect
Nici un efect; absorbtie neglijabila la copil
Compatibil cu alaptarea, iritabilitate posibi
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Posibil icter
Nici un efect
Nici un efect la copilul la termen; se va
evita daca copilul este prematur,
cu vrsta sub o luna sau cu deficit de
glucoza-6-fosfatdehidrogenaza; se
vor monitoriza posibilele efecte adverse:

Tropicamida (oftalmic)
Tuberculina (PPD)
Vaccinuri (BCG, difteric, hepatitic B,

hemoliza, icter
Nu exista date
Compatibila cu alaptarea
Compatibila cu alaptarea

rujeolic, pertussis, poliomielitic, tetanic,

gripal, meningococic, rubeolic, rabic
inactivat, tific, contra febrei galbene)
Vancomicina
Vecuroniu
Verapamil
Vitamina D

Nu exista date
Compatibila cu alaptarea
Nici un efect; compatibil cu alaptarea
Nici un efect; se va urmari nivelul seric al
calciului la copil daca mama

Vitamina K1

primeste doze farmacologice

Compatibila cu alaptarea
87

Warfarina
Zidovudina

Compatibila cu alaptarea
Cu exceptia unei anemii usoare n cazul
profilaxiei cu AZT, profilaxia de
scurta durata are efecte minime asupra
copilului; toxicitatea de lunga
durata, severa cu debut precoce secundara
expunerii intrauterine la AZT,daca
apare,este rara

CAPITOLUL VII
VII.1 Tehnica de alimentatie la san (alaptarea)

In sens larg, tehnica de alimentatie la san nu consta numai in alaptarea

propriu-zisa a copilului, ci si in pregatirea mamei pentru a putea sa alapteze.
Aceasta inseamna, printre altele, si ca mama trebuie sa fie sanatoasa, sa nu sufere de boli care,
prin intermediul laptelui, sa pericliteze si starea de sanatate a copilului. De aceea, este bine ca,
inainte de sarcina, mama sa faca un set de analize (recomandat de medicul de familie). Astfel
vor fi depistate acele boli infectioase care pot fi transmise de la mama la copil in timpul sarcinii,
dar si prin lapte, in cazul in care copilul va fi hranit la san.

88

Alaptarea la san presupune o pregatire prealabila,care trebuie sa inceapa inca din perioada
sarcinii, asa cum vom arata mai jos, prin pregatirea sanului pentru etapa urmatoare, aceea de a
alapta sugarul.

In timpul sarcinii
In timpul sarcinii, este bine sa se faca pregatirea mameloanelor pentru alaptarea la san
(masaj cu alcool glicerinat), astfel incat sanul sa fie pregatit si sa se vindece eventualele fisuri
mamelonare. Daca mama nu va fi pregatita corespunzator, durerile care vor aparea in alaptarea
la san a copilului vor fi asa de mari incat vor determina teama mamei de a alapta. De asemenea,
starea psihica negativa a mamei generata de aceste dureri va influenta negativ secretia lactata,
cu riscul instalarii hipogalactiei materne. De aceea, este important sa se faca psihoprofilaxia
mamei in ceea ce priveste alimentatia la san, ceea ce va duce la scaderea durerii provocate de
alaptare, rezultatul fiind o alaptare normala.
Mama trebuie sa cunoasca tehnica alimentatiei in detaliu, sa stie motivele pentru care
poate aparea durerea si cum poate fi durerea din timpul alaptarii diminuata sau prevenita.
Cea mai dificila perioada pentru mama sunt primele 2-3 saptamani, cand durerea apare
la prima incercare de alaptare si apoi la inceputul fiecarei alaptari, dureaza 1-2 minute, pentru
ca restul alaptarii sa fie nedureros. Durerea este ascutita, si apre atunci cand copilul prinde
mamelonul si areola.
Sanii vor fi pregatiti prin cateva minute de masaj zilnic, folosind alcool glicerinat,
lanolina neparfumata, unguente cu vitamina A si D sau lichidul din capsulele de vitamina E. Se
prinde mamelonul intre degetul mare si aratator si se roteste in sensul acelor de ceasornic si
invers timp de cateva minute in fiecare zi.
Tehnica de alaptare la san presupune cateva etape care vor fi prezentate in
continuare:
continuare:
1. Inainte de a pune copilul la san se recomanda spalarea sanilor si mainilor cu apa
sterila (apa fiarta si racita).
2. Mama se aseaza confortabil, in sezut sau culcata, intr-o pozitie comoda, relaxata.
Copilul va sta cu capul pe bratul de partea sanului la care va suge. Se va avea grija ca sanul sa

89

nu obstrueze nasul copilului, de aceea sanul va fi tinut de mama intre degetele mainii libere, cu
degetul mare (policele) deasupra si celelalte degete dedesubtul mamelonului.
3. Se va atinge buza inferioara a copilului cu mamelonul, moment in care copilul va
incepe sa caute sanul si de asemenea se va declansa reflexul de expulzie a laptelui. Copilul
deschide gura si va fi impins usor catre san. Pozitia corecta este aceea in care mamelonul si o
buna parte a areolei sunt introduse in gura copilului astfel incat buzele, limba si gingiile
copilului sa poata masa si expulza laptele din sinusurile colectoare aflate in spatele areolei.
4. Sugarul este lasat sa suga la un san pana goleste sanul. Se va incepe cu sanul cel mai
putin dureros. Nu este obligatoriu ca la o masa sa suga din ambii sani. Cand termina sugarul se
detaseaza spontan de san sau adoarme.
Durata suptului variaza in functie de fiecare mama si copil, dar in medie este de 15-20
minute.
5. Dupa supt, copilul va fi tinut in pozitie verticala pana cand eructeaza (ragaie), cu sau
fara regurgitare de lapte.
6. Dupa supt, sanii se vor curata cu alcool glicerinat iar intre supturi mameloanele se vor
acoperi cu comprese sterile.
7. La inceputul alaptarii la san, este de preferat sa se inceapa cu perioade scurte si dese
de alaptare. 3-5 minute sunt suficiente la inceput, in perioada imediat dupa nastere, apoi timpul
de alaptare va fi crescut treptat. Alaptarile scurte si dese sunt binevenite imediat dupa nastere,
pentru ca stimuleaza contractiile musculaturii uterine si astfel favorizeaza eliminarea lohiilor.
Apoi, timpul in care se desfasoara un supt se mareste treptat, ajungand pana la 20 de minute.
8. Daca copilul creste corespunzator in greutate, nu se va introduce un alt lapte.
Cresterea corespunzatoare in greutate indica faptul ca laptele mamei este suficient.
9. Daca sugarul nu creste corespunzator in greutate, este necesara introducerea
suplimentara a unui alt lapte, dar acesta va fi administrat cu lingurita, nu cu biberonul, deoarece
pentru copil efortul de a suge la biberon este mai mic decat cel de a suge la san, se va obisnui cu
biberonul si va refuza sanul!
10. Numarul de mese depinde de la caz la caz, dar in medie vor fi 8-12 supturi pe zi,
ceea ce inseamna ca sugarul va primi san la fiecare 2-4 ore (de cate ori cere-san la
cerere).Cantitatea de lapte si compozitia acestuia variaza de la un supt la altul.
11. Durata alimentatiei la san depinde foarte mult de mama, de posibilitatile sociale,
profesionale si pecuniare ale acesteia. Alimentatia la san are importanta maxima in primele 4
luni de viata si ramane in continuare importanta pana la 9-12 luni. Dupa varsta de 6 luni se
poate trece la diversificarea alimentatiei, inlocuindu-se progresiv mesele de lapte cu alimente
90

semisolide. Deci perioada optima de intarcare ar fi cam pe la 9 luni-1 an, cu posibilitatea

amanarii acesteia.
Nu este recomandat ca intarcarea sa se faca inainte de 4 luni, in sezonul cald sau daca
sugarul este bolnav.

CAPITOLUL VIII
PLANURI DE INGRIJIRE
CAZUL I
CULEGERE DE DATE
Nume si prenume : Marin Alexandra
Data nasterii : 1 aprilie 2014
Greutate la nastere : 3400g
Scor APGAR :9
Varsta : 25 zile
Domiciliul : localitatea Fetesti, judetul Ialomita
Printi : - tata- Mircea 25 ani mecanic auto
- mama- Marcela 23 ani educatoare
91

Neaga TBC si lues in familie.

Caractere morfo-functionale:
-tegumente si mucoase uscate
-respiratie si ritm cardiac normale
-tonus normal, miscari viguroase
-transit intestinal normal, mictiuni spontane.

Pacienta se prezinta la medicul de familie in data de 25.04.2014 cu stare de agitatie, somn

insuficient, crampe abdominale.
Medicul stabileste diagnosticul de colici abdominale.

Interventii
Nevoia
fundamentala
1. Nevoia de a
bea si a manca.

Diagnostic de
nursing

Obiective

Autonome

Delegate

Dificultate in a se
a-limenta si hidrata
datorita colicilor
abdominale,
manifestata prin
intreruperi dese ale
suptului.

Pacienta sa fie
alimentata si
hidratata fara
intreruperi dese
din supt , prin
diminuarea
durerii colicative.

- Asigurarea unui
mediu ambiant
linistit in timpul
suptului.
-Aplicarea unui
scutec incalzit pe
zona abdominala
-Administrarea de
ceai caldut,
impotriva
colicilor.

* Administrarea de
sirop anticolicativ.

92

2. Nevoia de a se
odihni.

Dificultate in a se
odihni din cauza
colicilor
abdominale
manifestata prin
treziri repetate.

Pacienta sa aiba
un somn
odihnitor .

-Asigurarea unui
mediu ambiant
linistit
-Aplicarea unui
scutec incalzit pe
zona abdominala
-Administrarea de
ceai caldut
impotriva
colicilor.

3. Nevoia de a
elimina.

Dificultate in a
elimina datorita
aportului scazut de
lichide manifestata
prin deshidratare.

Pacienta sa nu
mai prezinte
semne de
deshidratare.

-Hidratare
adecvata
-Bilantul ingestaexcreta
-monitorizarea
functiilor vitale.

4. Nevoia de a fi
curat si ingrijit si
a proteja
tegumente-le si
mucoasele.

Deficit in a-si
proteja tegumentele
datorita durerii
colicative si
plansului
manifestata prin
eritem facial.

Pacienta sa nu
mai prezinte
tegumente rosii.

-Apicarea unui
scutec cald pe
zona abdominala
-Administrarea de
ceai caldut
impotriva
colicilor.

CAZUL II
CULEGERE DE DATE
Nume si prenume : Vasile Cristiana
Data nasterii : 10 martie 2014
Greutate la nastere : 3700g
93

*Administrarea
medicatiei
prescrise:
-sirop anticolicativ
-antialgice.

*Administrarea
medicatiei
prescrise
-antialgice
-sirop
anticolicativ.

Scor APGAR : 9
Varsta : 10 luni
Domiciliul : localitatea Tandarei, judetul Ialomita
Parinti : - tata Pavel 26 ani -contabil
- mama Aurora 24 ani -casnica
Neaga TBC si lues in familie.
Caractere morfo-functionale:
-tegumente si mucoase uscate , pliu cutanat prezent
-la craniu niturile sunt inchise
-tonus normal, miscari viguroase
-transit intestinal normal, mictiuni spontane reduse cantitativ.

Pacienta se prezinta la medicul de familie in data de 25.03.2014 cu hipertermie, inapetenta, stari

de voma.
Medicul stabileste diagnosticul de faringita acuta.

Interventii
Nevoia
fundamentala

Diagnostic de
nursing

Obiective
Autonome

94

Delegate

1.Nevoia de a
elimina.

Alterarea
eliminarilor
datorita
varsaturilor
manifestata
prin
deshidratare.

-Pacienta sa fie
echilibrata
hidroelectrolitic .
-Pacienta sa nu
mai prezinte
varsaturi in decurs
de doua ore.

2.Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului in
limite normale.

Hipertermie
datorita
procesului
infectios.

-Pacienta sa fie
capabila sa nu mai
prezinte
hipertermie in
decurs de o ora.

-Crearea unui mediu

ambiant linistit.
-Corectarea
tulburarilor
hidroelectrolitice .
-Bilantul ingesta
excreta.
-Impachetari cu
invelisuri umede
care sa cuprinda
copilul de la umeri
pana la ombilic.
-Asigurarea unui
mediu ambiant
linistit cu o
temperatura de max.
22-23C.

*Administrarea
tratamentului
prescris:
-vitamine
-antiemetice.

*Administrarea
tratamentului
prescris:
-antibiotice
-antitermice.

3.Nevoia de a bea
si a manca.

Incapacitatea de a
se alimenta si
hidrata datorita
disfagiei
manifestata prin
inapetenta.

-Pacienta sa fie
echilibrata
nutritional in
decurs de 5 ore.
-Pacienta sa nu
mai prezinte
disfagie .

-Hidratare si
alimentare
adecvate .
-Administrare de
ceai caldut in
cantitati mici si
repetate.

*Administrarea
tratamentului
prescris:
-antibiotice
-antialgice
-antiinflamatoare.

4.Nevoia de a fi
curat si ingrijit si
a proteja
tegumentele si
mucoasele.

Tegumente si
mucoase uscate
datorita
hipertermiei.

-Pacienta sa
prezinte
tegumente normal
colorate, umede.
-Pacienta sa nu
mai prezinte
hipertermie in
decurs de o ora.

-Hidratare
adecvata
-Imbracarea
pacientei in
lenjerie de corp
curata,lejera, din
bumbac.
-Asigurarea unui
mediu ambiant
linistit, cu o
temperatura

*Administrarea
tratamentului
prescris:
-antitermice.

95

moderata.

CAZUL III
CULEGERE DE DATE

Nume si prenume : Eremia Veronica

Data nasterii : 30ianuarie2014
Greutatea la nastere : 3800g
Scor APGAR : 9
Varsta : 25 zile
Domiciliul : localitatea Urziceni, judetul Ialomita
Parinti : - tata Ion 25 ani brutar
- mama Valentina -25 ani - croitoreasa
Neaga TBC si lues in familie.
Caractere morfo-functionale :
- tegumente si mucoase palide ,pliu cutanat prezent
- torace cilindric
- transit normal ,mictiuni spontane reduse cantitativ.
Dupa 20 de zile de la nastere, secretia lactata a mamei a scazut cantitativ si calitativ.
Medicul stabileste completarea meselor cu lapte praf.

Interventii
Nevoia

Diagnostic de

Obiective
96

fundamentala

nursing

1. Nevoia de a
bea si a manca.

Deficit alimentar
calitativ si
cantitativ datorita
ingestiei
insuficiente de
lapte matern,
manifestata prin
scadere in
greutate.

2.Nevoia de a se
odihni.

Dificultate in a se
odihni datorita
agitatiei
manifestata prin
treziri repetate.

3.Nevoia de a
elimina.

4.Nevoia de a fi
curat, ingrijit si a
proteja
tegumentele si
mucoasele.

Autonome

Delegate

-Pacienta sa
creasca in
greutate.
-Pacienta sa-si
creasca aportul
caloric.
-Pacienta sa
primeasca
supliment de lapte
praf.
-Pacienta sa
beneficieze de
somn odihnitor,
corespunzator
calitativ si
cantitativ.

-Calcularea nr. de
calorii necesare
-Se stabileste nr.
meselor
suplimentare de
lapte praf.
- Se face proba
suptului.

* Administrarea
tipului de lapte
praf recomandat
de medic:
-administrarea de
vitamine.

-Se observa si se
noteaza
calitatea,orarul
somnului, gradul
de satisfacere al
celorlalte nevoi
-Se intocmeste un
orar de odihna
corespunzator
organismului

*Administrarea
medicatiei
prescrise de
medic.

Deficit in a
elimina datorit
aportului scazut de
alimente si lichide
manifestat prin
deshidratare.

-Pacienta sa nu
mai prezinte
semne de
deshidratare.
-Pacienta sa fie
alimentata si
hidratata
corespunzator.

Deficit in a-si
proteja
tegumentele si
mucoasele datorita
deshidratarii

Pacienta sa
prezinte o
mucoasa bucala
intacta ,umeda si
normal colorata.

-Administrare de
lichide si alimente
in cantitati
corespunzatoare
necesarului si
varstei.
-Se face bilantul
ingesta-excreta.
-Monitorizarea
functiilor vitale.
-Administrarea de
lichide (ceai,
lapte ).
- Asigurarea unui
mediu ambiant

97

* Administarea
medicatiei
prescrise de
medic:
-badijonarea

manifestat prin
limba uscata.

aerisit, linistit ,cu

o temperatura
moderata.

98

mucoasei bucale
cu glicerina
boraxata.

BIBLIOGRAFIE
MINISTERUL SANATATII PUBLICE : PRINCIPII IN ALIMENTATIA
COPILULUI SI A GRAVIDEI Editura UNICEF 2006
PROGRAMUL NATIONAL DE SUPRAVEGHERE NUTRITIONALA
1993-2000 : EVOLUTIA SITUATIEI NUTRITIONALE SI A
COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR DE LA NASTERE LA 5 ANI ,
UNICEF - Editura MarLink Bucuresti 2002
DR. ELENA CHITIMIA, DR. VLADIMIR MIHAILESCU , DR. CATALINA
NICULESCU , DR. ARGHIR POPESCU , ASIST. PRINCIPAL LETITIA
POPOVICI : PUERICULTURA SI PEDIATRIE Editura INFO-TEAM 1994
CAPRARU HERTA , CAPRARU E. : MAMA SI COPILUL Editura
Medicala Bucuresti 1988
FILON MARIA : PUERICULTURA SI PEDRIATIE Editura Didactica si
Pedagogica Bucuresti 1989
GEORMANEANU M. SI COLABORAT. : PEDIATRIE Editura Didactica si
Pedagogica Bucuresti 1983
LUCRETIA TITIRCA : TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI
ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI Editura Viata Medicala
Romaneasca Bucuresti 2008

99

CUPRINS
MOTTO:....................................................................................................................................2
ISTORIC....................................................................................................................................3
ARGUMENT:............................................................................................................................4
CAPITOLUL I...........................................................................................................................6
NOTIUNI INTRODUCTIVE.................................................................................................6
I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE ALE SANULUI....................................................................6
I.2 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA TUBULUI DIGESTIV LA NOU-NASCUT.................9
CAPITOLUL II.......................................................................................................................17
ALIMENTATIA-NOU-NASCUTULUI................................................................................17
II.1 CUVANT INTRODUCTIV.............................................................................................17
II.2 INSTALAREA SECRETIEI LACTATE.......................................................................18
II.3 SCHIMBARI ALE SANILOR IN TIMPUL SARCINII..............................................18
II.4 PRODUCEREA LAPTELUI DE SAN..........................................................................19
CAPITOLUL III.....................................................................................................................20
III.1 ALIMENTATIA NATURALA......................................................................................20
III.2 ALIMENTATIA CU LAPTE DE MAMA....................................................................20
III.3 TEHNICA ALAPTARII LA SAN.................................................................................21
III.4 AVANTAJELE ALIMENTATIEI NATURALE..........................................................22
III.5 SUPERIORITATEA ALIMENTATIEI NATURALE.................................................23
III.6 FACTORII CARE IMPIEDICA ALIMENTATIA NATURALA.............................24
III.7 TEHNICA DE COLECTARE A LAPTELUI MATERN............................................25
III.8 CRITERII PENTRU STABILIREA RATIEI ALIMENTARE A NOINASCUTILOR........................................................................................................................26
III.9 MASURAREA SI CANTARIREA COPILULUI.......................................................27
III.10 INCIDENTELE SI ACCIDENTELE ALIMENTATIEI LA SAN...........................28
CAPITOLUL IV ALIMENTATIA ARTIFICIALA............................................................30
IV.1 Alimentatia artificiala cu formule de lapte praf:.........................................................30
IV.2 Diferentele dintre compozitia laptelui de femeie si cel de vaca...................................31
IV.3 Stabilirea ratiei in alimentatia artificiala......................................................................34
IV.4 Prepararea laptelui praf.................................................................................................34
CAPITOLUL V ALIMENTATIA MIXTA...........................................................................36
V.1 TEHNICA ALIMENTATIEI MIXTE.............................................................................36
V.2 BAZELE NUTRITIONALE............................................................................................38
100

V.3 NOU-NASCUTUL-crizele de adaptare suferite la nastere...........................................40

V.4 ALAPTATUL LA SAN.....................................................................................................41
V.5 Dieta mamei in perioada alaptatului..............................................................................47
V.6 Cum se stabileste un orar de alimentatie la nou-nascut?..............................................50
V.7 ALAPATUL CU BIBERONUL.......................................................................................55
CAPITOLUL VI......................................................................................................................65
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROCESUL DE ALIMENTATIE AL NOUNASCUTULUI........................................................................................................................65
V.1 Monitorizarea alaptarii....................................................................................................65
VI.2 Aspecte administrative institutionale............................................................................68
VI.3 Semnele unei alaptari eficiente......................................................................................70
VI.4 ZECE PASI PENTRU PROTEJAREA, PROMOVAREA SI SUSTINEREA
ALIMENTATIEI LA SN.....................................................................................................71
VI.5 Copilul alimentat cu formula de lapte..........................................................................72
Monitorizare............................................................................................................................72
VI.6 Modalitati de preparare.................................................................................................72
VI.7 Medicamente contraindicate in alaptare......................................................................74
CAPITOLUL VII...................................................................................................................94
VII.1 Tehnica de alimentatie la san (alaptarea)...................................................................94
CAPITOLUL VIII...................................................................................................................97
PLANURI DE INGRIJIRE....................................................................................................97
CAZUL I..................................................................................................................................97
CAZUL II...............................................................................................................................101
CAZUL III.............................................................................................................................104
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................107

101