Cele patru mituri fundamentale ale lumii Anghel Valeriu - ScoalaOnline

Miturile memoriale sunt pastratoarele faptelor ancestrale si se poate presupune ca ele au inregistrat fie psihoze colective provocate de evenimente de mari proportii cu caracter insolit (ipostezele cunoasterii focului, revolutia agrara), fie incercarea empirica de a explica diverse fapte neobisnuite, petrecute de obicei la confluenta existentiala a doau populatii de nivel spiritual foarte diferit. Aici se pot subclasifica mai multe manunchiuri mitologice, pe care le-am putea numi :(a) interferenta erelor (miturile varstei de aur a salbaticiei arcadice, adica preagrare, dar si miturile animalelor fabuloase, de la popoarele de maimute vorbitoare-poate hominizii, pana la balauri si dragoni -descriind primele contacte ale omului cu regnul animal in genere sau infatisarea, vazuta hipertrofic, a unor fosile pe atunci inca vii, cunoscute azi din paleontologie) ; (b) omul primordial (primele grupuri umane care au inceput a se socoti superioare animalelor si chiar hominizilor coexistenti dar - constranse de mutatia agrara, apoi de cea neolitica sa paraseasca raiul liber al cadrului salbatic -siau exprimat regretul izgonirii din acel rai sau dintr-un teritoriu edenic parasit in urma altei constrangeri ; (c) revelatia initiala (descoperirile inteligentei primordiale : iubirea, familia, cunoasterea de sine si cunoasterea cadrului- de unde si impactul intre moral si amoral, definint prima data notiunea de imoralitate, ca si ciocnirea inevitabila intre inteligenta si candoare, intre cunoastere si ignoranta, iar in simbol- intre spiritul divin si spiritul luciferic) ; (d) evenimentele insolite (categoria dintre viziunea profetului Iezechil si prabusirea fiului solar Phaethon) ; (e) inventia uneltelor (armele si mecanismele magice, vehiculele pendente de imblanzirea calului, corabiile salvatoare de la potop, carele ceresti) ; (f) modificarile conditiei umane (revolutiile succesive :pastoreasca, agrara, neolitica, metalurgica-implicand, odata cu inchegarea treptata a societatii umane, si

schimbarea structurala a modului de trai, de relatii si interese, ca si a tipului de alimentatie, odata cu inventarea satului, cetatii, statului si a ordinii sociale) ; (g) razboaiele ceresti (conflictele de dimensiuni apocaliptice, intre categoriile de divinitati adverse, traducand fie impactul omului cu dezlantuirile extraordinare de forte naturale, fie observarea empirica a unor dereglari astrofizice) ; (h) potopul si reconstructia universului postdiluvian (invaziile acvatice sau solare, urmate de repunerea in ordine a regiunilor afectate, uneori poate la scara sincronic planetara). Miturile fenomenologice privesc fenomele de nivel cosmic, alcatiund naratiuni explicative in jurul marilor intrebari omenesti asupra existentei omului si a cadrului sau vizibil si nevazut : (a) actul cosmogonic ( facerea lumii mai ales din haosul primordial, adesea acvatic, sau din intalnirea principiului feminin cu cel masculin, sau prin pornirea timpului inert ; (b) antropologia (crearea omului, ca pereche arhetipala sincronica sau diacronica, printr-un singur act definitiv sau in cateva etape experimentale ; (c) escatologia (vizand ideea de moarte- unica sau periodica, naturala sau prin accident catastrofal- a insului si a universului sau) ;(d) repetitia manifestarilor naturii (succesiunea zilelor si a noptilor, anotimpurilor, erelor terestre si cosmice) ; (e) regnurile fabuloase (formand indeobste structura unora dintre cele mai vechi mituri ale omenirii, care poarta intre ele formele rudimentare de conceptie ambientala din animismul initial ori din ciclul formelor totemice de cult ale epocilor prevanatoresti si vanatoresti carora li s-a adaugat cadrul alegoric din epoca domesticirii animalelor, a cultivarii plantelor, a descoperirii pietrei utilizabile si apoi a metalelor, ca si unor reactii chimice naturale) ; (f) cadrul astral (astrele fiind, in conceptia mitologica, nu corpuri ceresti ci ,,luminatori'' pendenti de vointa patronala a anumitor zei, locuinte divine, iar uneori chiar formele vizibile de intruchipare a zeilor) ; (g) elementele (apa in toate ipostazele sale inerte sau active, focul viu si apoi cel tehnic, focul cosmic si cel meteorologic, pamantul static si dinamic, fertil si distrugator, aerul ca forma de miscare cereasca si ca regenerator perpetuu al vietii, alteori ca tampon intre pamant si cer, in fine mai rar, eterul, element al straturilor ceresti divine, constituind inca in observatia primitiva un ansamblu de conditii esentiale ale existentei cosmice). Miturile cosmografice includ intregul cadru divin, adica pe zei si locuintele lor universale : (a) teogonia (poate cel mai straniu dintre actele mitice, intrucat zeii insisi se autocreeaza sau sunt creati, multiplicarea lor apartinand unei conceptii ulterioare, influentate probabil de endogamia tribala si apoi de diviziunea profesionala a indeletnicirilor) ; (b) panteonul (sau totalitatea zeilor- cu numar variabil dupa epoca si zona geogafica- fluctuand intre monoteismul rigid, unde zeii si sfintii devin accesorii tehnice sau divinitati subalterne ale unui singur zeu teologic admis ca suprem, si amplitudinea elastica a politeismului numarand, de pilda, in religia romanilor peste 30.000 de zeitati) ; (c) lumile coexistente (de obicei trei fundamentale :cerul, pamantul si subpamantul, adica lumea divina, cea umana si cea demonica, dar in unlele mitologii si mai multe :la scandinavi noua ;de

asemenea, si anumite lumi paralele, parahumane, neconfirmate insa de vreuna din teologii si conservate mai cu seama in folclorul mitologic). Miturile transcedentale, consacrate de omul primitiv elucidarii contradictiile existentiale aparente, pe care el nu le accepta decat ideal : (a) eroul arhetipal (nu stramosul totemic, ci modelul de la care porneste sirul, un model absolut si deci inegalabil, de aceea si divinizat) ;(b) suprastructura demonologica (reprezentand transferul in mitologie a credintei animiste in duhurile si in demonii care ar guverna universul -integral ca si in detaliila palpabile) ; (c) destinul (ca lege in sine sau sistem de legi implacabile si intrepatrunse, supunandu-si intregul univers, pana la detalii, omul, omenirea si chiar zeii) ; (d) universul dual (conceptul diviziunii lumii in principii antagonice, care completeaza in mod general intregul :lumina-intuneric, caldura-frig, miscare-repaos, mascul-femela, viata-moarte si in ultima amaliza binerau) ;(e) simbolurile conditiei umane (aspiratie omului de a-si depasi conditia, de obicei prin imitarea unor valori ambientale : de pilda zborul icaric, care nu este decat traducerea alegorica a invidiei omului fata de pasare, dar nu si intelegerea deosebirii structurale) ;(f) viata si moartea (ca antiteza acuta suprema in care miturile nu admit totusi termenii antitezei, preferand ideea de stari diferite ale aceeleiasi existente, intrucat thanatofobia conceptuala, care trabuce instinctul de conservare, nu scuteste de suferinta intrebarii nici o fiinta ganditoare) ; (g) aria timpului (timpul uman mensurabil si timpul divin, deci numenal, inaintea acestora si dupa ele, unele mituri admitand si absenta timpului). PIETRELE LUI SOLOMON Cheile raului Solomon din Scheii Brasovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar raul porta numele aceluiasi personaj. Solomon ar fi, dupa legenda, un rege maghiar care ar fi sarit cu calul sau, peste prapastia dintre stancile care marginesc defileul. Urmaritorii sai pagani (turci sau tatari) au cazut in prapastie si astfel regele a scapat de dusmani. Amintirea acestei intamplari a fost pastrata in traditia orala romaneasca. STATUETA ZIDARULUI Pe latura de nord a Bisericii Negre se afla o statuie enigmatica infatisand un tanar zidar care se apleaca spre baza contrafortului pe care este amplasat. In afara de aceasta statuie, pe contrafortii de pe latura de nord a Bisericii Negre se mai aflau si alte statui: o femeie, un leu si un razboinic cruciat. Astazi nu se mai pastreaza in exteriorul Bisericii decat statuia tanarului zidar. Aceasta statuie reprezinta omagiul adus de colegii sai pietrari tanarului care si-a gasit sfarsitul in timpul lucrarilor de constructie a Bisericii (sec. XV). Personajul reprezentat de statuie a fost victima invidiei unui confrate mai in varsta care iar fi cerut sa ridice ceva de pe cornisa zidului si cand tanarul s-a aplecat l-a imbrancit si a cazut in gol. Probabil ca tanarul si-a gasit sfarsitul chiar la baza contrafortului pe care astazi se afla statueta sa. STRADA SFORII Strada Sforii constituie cea mai ingusta ulita din Cetatea Brasovului. Desi unii sustin ca

este o strada veche si ca ar fi cea mai ingusta din Europa, totusi, adevarul este ca Strada Sforii a fost creata in sec. XIX ca un gang de acces pentru pompieri. STATUIA LUI ARPAD In anul 1896, pe Dealul Tampa s-a ridicat o coloana avand asezat pe capitel un personaj infatisand un arcas din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetatenilor Brasovului, aceasta statuie a ramas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare in Pannonia. Ajuns in Pannonia, Arpad a primit juramantul de credinta al conducatorilor celor sapte triburi maghiare si a pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la asezarea ungurilor in Pannonia a prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment in intreaga Ungarie. Intre acestea se inscrie si statuia nobilului maghiar de pe Tampa. Aceasta statuie face parte dintr-un ansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor tari (Ungaria, Croatia, Italia, Slovacia, Romania si Ucraina) proiectat si realizat de Gyorgy Zala si Albert Schikedanz. Statuia lui Arpad il reprezinta de fapt Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Romanul si a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. In 1916, statuia a fost aruncata in aer de persoane neidentificate. Capul acestei statui se afla astazi in Casa Parohiei Reformate din Brasov. CASA NEGUSTORILOR Sotia lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat in Piata Casei Sfatului de astazi o cladire dedicata comertului, numita Casa Negustorilor sau Podul Batusilor. Batusii erau micii negustori care se ocupau de comertul cu amanuntul. La parter erau mici ateliere si dughene in care mesterii si comerciantii isi prezentau produsele. Cladirea a fost construita in urma unei promisiuni facuta de Apollonia Hirscher ca multumire pentru faptul ca fiica sa a fost salvata de la moarte. Se pare ca micuta intrase in moarte clinica si si-ar fi revenit dupa funerarii in mormant, fiind descoperita de catre un gropar sarman care a incercat sai ia bijuteriile. Aceasta intamplare este ilustrata intr-o fresca pe cladirea Hirscher de pe strada Armata Romana colt cu strada Republicii. LACUL VRAJITOARELOR La iesirea din Cetatea Brasovului pe poarta din capatul Strazii Portii (Republicii Modarom) se afla un lac in care vrajitoarele sau femeile banuite a fi vrajitoare erau supuse ordaliilor (apelului la judecata divina). Nefericitele erau aruncate in apa cu greutati legate de picioare si multimea astepta sa vada daca se innecau sau nu. Exista mentalitatea ca vrajitoarele, fiind servitoarele satanei, nu se pot inneca. Prin urmare, femeile care erau vrajitoare ar fi supravietuit acestui supliciu. Nu avem nici o atestare a vreunei vrajitoare care sa fi supravietuit. Daca s-ar fi mentinut asupra apei ar fi fost luate din apa si arse pe rug. Lacul a fost asanat la inceputul sec. XIX si astazi este strabatut de bulevardul Eroilor. LACUL DE SUB TAMPA Batranii povestesc ca sub Dealul Tampa se afla o pestera de mari dimensiuni in interiorul careia s-ar afla un lac. Parerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel, unii sustin ca ar fi un lac de apa sarata (un ochi de mare), in timp ce altii sustin ca ar fi un lac de apa dulce si aducand ca argument faptul ca pe Tampa se aflau izvoare de apa dulce care intre

timp au secat. FECIOARA DE FIER Cetatea Fagarasului a fost resedinta a principilor Transilvaniei (sec. XVII) si a fost transformata de catre austrieci in cazarma si inchisoare. Unii sustin ca in Evul Mediu exista in temnitele cetatii un instrument de tortura denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit dintr-o cutie de lemn de forma unui corp uman prevazuta in interior cu lame si piroane din fier. Condamnatul era asezat in respectiva cutie care, in momentul inchiderii capacului, ii provoca rani adanci prin zecile de piroane care se infigeau in trupul lui. In dreptul gurii exista o mica iconita infatisand-o pe Fecioara Maria pe care, in momentul mortii, condamnatii o sarutau. FANTANA DIN CETATEA RASNOV Cetatea Rasnovului a fost construita de catre satenii din Rasnov, Tohan si Cristian pentru a se adaposti in caz de invazie. In cetate, taranii dispuneau de case pentru fiecare familie, exista o capela, o scoala, depozite si un loc destinat turmelor. Laturile de vest, nord si est erau aparate de o galerie continua, doua anteforturi si sapte turnuri. In timp ce, pe latura de sud, mai abrupta erau numai doua turnuri. Astfel, taranii puteau rezista unui asediu indelungat. Insa, lipsa apei ducea la limitarea posibilitatii de rezistenta pe timp indelungat; de aceea, in 1625 s-a luat decizia saparii unei fantani in stanca pe care este ridicata cetatea. Fantana din cetate, adanca de de 75 de metri, a fost sapata intre 16251640, in acest ultim an ridicandu-se in cetate si o bisericuta. Legenda spune ca fantana a fost sapata de prizonieri turci care au lucrat la ea timp de 15 ani. Acestia ar fi sapat in ghizduri (peretii exteriori ai fantanii) versete din Coran in scrierea cufica. STANCA LUI DIETRICH Despre construirea Castelului Bran exista mai multe legende. Majoritatea sunt legate de prezenta cavalerilor teutoni adusi de regele Andrei al II-lea pentru a apara intrarea in Transilvania si a cuceri noi teritorii in zona exterioara Carpatilor de Curbura (1211). Una din legende sustine ca prima piatra de temelie a castelului Bran, a fost pusa probabil in secolul al XIII-lea de catre un cavaler teuton pe nume Theodoric (Dietrich).Stanca de atunci ii poarta numele: Dietrichstein sau lapis Tyderici, iar fortificatia originara a fost inlaturata in secolul al XIV-lea si recladita de catre sasii din Tara Barsei in 1377 in mod benevol pentru regele Ludovic al Ungariei. DRACULA O legenda despre Vlad Tepes (1431-1476), un domnitor din Tara Romaneasca, vestit pentru cruzimea cu care pedepsea minciuna si hotia, spune ca acesta avea obiceiul sa se infrupte din carnea si din sangele dusmanilor. Aceasta legenda a fost scornita de sasi in Cronica Saseasca din cauza conflictului existent intre acestia si Vlad Tepes. Demonizarea acestuia se datoreaza scriitorului irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Tepes intr-un vampir pe nume Dracula. De numele lui Vlad Tepes se leaga celebritatea Castelului Bran, considerat in mod eronat ca fiind Castelul lui Dracula. Chiar si in cartea Dracula actiunea se petrece in zona Bistritei probabil in pasul Rodna, nicidecum in Tara Barsei. Numele de Dracula provine din porecla Draculea pe care Vlad Tepes o purta din cauza faptului ca era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din Tara Romaneasca din dinastia

Basarabilor. Acesta purta vestminte negre si un medalion infatisandu-l pe Sf. Gheorghe luptand cu balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul. Acel medalion era purtat de cavalerii unui ordin instituit de catre regele Ungariei Sigismund de Luxemburg in 1438. PRICULICII Miturile populare sustin ca fii din flori ai unor fii din flori devin dupa moarte priculici, adica un fel de strigoi. "Priculiciul este acelasi lucru ca la francezi 'Loup garou'; se crede ca oamenii se pot schimba in lupi si ca isi insusesc intr-atat firea acestora, incat se reped si sfasie atat oamenii, cat si dobitoacele", spunea in 1711 Dimitrie Cantemir. Informatiile despre istoria si cultura orasului au fost luate din: - Pliant "Prima Scoala Romaneasca"; - "Carturari brasoveni, sec. XV - XX", Ghid bibliografic; - "Istoricul traditiilor din Scheii Brasovului", Vasile Oltean; - "Din hronici si hrisoave", Gernot Nussbaecher - "Brasov: scurta istorie ilustrata a evolutiei urbane", Dana Jenei, Anca Maria Zamfir, Gruia Hilohi, Gernot Nusbaecher - "Album monografic. Judetul Brasov", XXX <script language='JavaScript' type='text/javascript'>document.write("<scr"+"ipt language='JavaScript' type='text/javascript' src='http://ad2.ip.ro/please/showit/280/2/1/1/? typkodu=js"+bbh+"&alttext=0&border=0&bust="+Math.random() +"&target=_blank'></scr"+"ipt>");</script>

Alegerea sexului copilului - mituri si legende....

Discutii pe aceasta tema Continutul articolului:

Toata lumea a auzit tot felul de legende despre cum se concepe un baiat sau ce forma trebuie sa aiba burta pentru a da nastere unu generatie - fara insa a avea un suport stiintific.Inseamna oare consumul de Pepsi o asigurare pentru ca copilul tau sa fie baiat? Sau faci dragoste pe luna plina? www.desprecopii.com face un slalom printre mituri si legende pe care cu siguranta le-ai auzit :-)

<script language='JavaScript' type='text/javascript'>document.write("<scr"+"ipt language='JavaScript' type=' src='http://ad2.ip.ro/please/showit/280/2/1/7/?typkodu=js"+bbh+"&alttext=0&border=0&bust="+Math.rando

Toata lumea a auzit cel putin una din aceste povesti, si noi stim ca sunt doar vechi povesti de ale sotiilor, dar...daca ex Unele cupluri ar da orice pentru a avea o fetita sau un baiat, si chiar ar incerca una sau doua din acestea (dar poate da noastre si ale voastre favorite din popor despre cum poti sa concepi un baiat sau o fata; cititi si vedeti daca vre-una va c Copilul tau este ceea ce tu mananci. Dupa batranii intelepti, ceea ce tu introduci in corpul tau inainte de a concepe copilul poate influienta ceea ce va apare Daca doresti baiat... Mananca multa carne ( cea rosie este recomandata ). Umple-te de multe snaks-uri sarate - cipsuri si altele de acest gen. Tatii: sa bea multe bauturi acidulate ( in mod special bauturi cola ).

Daca doresti fata... Ambii parteneri trebuie sa manance mult peste. Da navala in ciocolata ( sau pur si simplu mananca dulciuri in general ).

Bucuria de a face dragoste

Cateva din vechile legende povestesc despre anumite teorii referitoare la modul de a face dragoste intr-un anumit fel, a Daca doresti un baiat...

Intinde-te dupa actul amoros si ramai intins un timp. Se presupune ca se da o sansa sparmatozoidului sa casti Faceti dragoste in picioare. Contrentati-va asupra placerii barbatului - daca barbatul are primul orgasm, veti avea baiat. Fetelor, dormiti in stanga partenerului

Daca doriti o fata... Luati pozitia misionarului. Faceti dragoste cu femeia deasupra.

Concentrati-va asupra Placerii femeii - Daca ea are prima orgasm, puteti sa decorati camera copilului in roz. Luati conducerea - Daca este ea cea care initiaza comuniunea amoroasa, veti avea fata.

Totul consta in sincronizare...sau in directie.

Intr-o societate in care multi oameni se bazeaza inca pe horoscoapele zilnice pentru a- si ghida viata, va uimeste super dragoste si cum sa aleaga sexul copilului? Daca doresti baiat... Faceti dragoste cand luna este in patrar Marcati-va calendarul - se concep mai multi baieti in zilele in plus ale lunii. Urmariti busola - pozitionanad capul femeii spre nord in timpul actului amoros garanteaza nasterea unui baiat.

Daca doresti fata... Danseaza dansul bebelusului cand este luna plina. Stabiliti o data pentru a face dragoste dupa-amiaza. Fiti impreuna in zilele pare din luna.

Pastrati-va calmul

Si prin aceasta intelegem ambele intelesuri, literar si figurat. Dupa unele povesti, a fi relaxat in momentul conceperii co un baiat vei avea. Dar si temperatura poate juca un rol. Unii intelepti spun ca testiculele barbatului trebuie sa fie reci ina daca doresti un baiat. ... Optiune deschisa aici... Categoria de sex a folclorului continua categorizarile. De exemplu se spune ca daca linia gitului copilului dvs seamana fetita - daca linia e dreapta - pregati-va pentru inca un baietel.

O alta poveste spune ca sexul copilului este determinat de care dintre parteneri este dominant in relatie in momentul co Predictii Harta conceptiei la chinezi

Conform legendei ( si a numeroaselor Web site-uri ), vechii chinezi au venit cu o metoda de aleger a sexului copilului care o ai si luna in care vei concepe copilul. Iata aici tabelul conceptiei in viziunea chineza...

Varsta mamei la momentul

18 19 20 21 22 23 24 25

F M F M F M M F

M F M F M M F M

F M F F M M F F

M F M F F F M M

M F M F M M M F

M M M F F M F M

M M M F F F M F

M F M F M F F M

M M M F F F M F

M M F F F M M M

M F M F F M F M

M F M F F F M M

17% 50% 25% 92% 67% 42% 42% 42%

83% 50% 75% 8% 33% 58% 58% 58%

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 conceptiei 37 38 39 40 41 ---www. 42 desprecopii. 43 44 45 com --F

M F M F M M M F M M M F M F M F M F M F 43%

M F M M M M F M M F F F M F M F F M F M 43%

M M M F F M F M F M M M F M M M F F F F 50%

M M F F M M M F F F M F F F F F M F F M 57%

M F F M F F F F M M M F M F M M M M M F 43%

F M M F M F M M F F F F F F F M M M F F 54%

M F F M M M M F M M M M F M M F M M M M 36%

F F M M M F F M M F M F M F F F M F M F 54%

F M F F M M M F F M F F F M M M F F F M 54%

M F F M M F M M M M F M F M F F M F M F 43%

F M M F M F F M F F F M M F F M F M F M 54%

F M F F M F M F F M F M F M M F M M M F 50%

42% 50% 50% 67% 17% 50% 42% 50% 50% 42% 50% 58% 58% 58% 42% 50% 33% 50% 50% 58% 24

58% 50% 50% 33% 83% 50% 58% 50% 50% 58% 50% 42% 42% 42% 58% 50% 67% 50% 50% 42% 28

M 57% 57% 50% 43% 57% 46% 64% 46% 46% 57% 46% 50%

Conform intelepciunii chinezesti - se pare ca sansele cele mai ridicate de a avea un baietel sint daca mama il co 42. Cele mai ridicate sanse pentru o fetita apar daca concepeti in aprilie iar mama are 21, 22 si 29. Tot conform un baietel porneste de la 54% in toate cazurile. Trucul cu acul

O tehnica destul de folosita in prezicerea sexului copilului trucul cu acul. Aceasta tehnica poate fi folosita si inainte de conceptie. Sus deasupra capului dvs. Daca acul se balanseaza in spate si in faa - o fata va veni - daca acul se roteste, pregatiti-va pentru un baiat.

autor: Sandra Pop, editor www.desprecopii.com Toate drepturile rezervate (c) 2005

Legenda lui Vulcan si a flacaului Straja La sud de Valea Lapusnicului, pe unde altadata se scurgea cel mai lung ghetar din Carpatii romanesti (13 km lungime, 300 m grosime), se afla asa-numitul Retezat Mic, alcatuit preponderent din calcare. Aici se afla paradisul pesterilor (Toplita, Alunii Negri, Zeicu, Dalma cu Brazi, Pestera cu Cuie), avenelor (Avenul din Stana Tomii) si cheilor (Butii, Scocului), dar si "resedinta" unui personaj legendar, Iovan Iorgovan, care l-a tarat pe balaur printre munti, sapand cu spinarea acestuia Valea Jarului. De numele acestui erou ne aminteste cel mai inalt varf din zona, Piatra Iorgovanului (2014 m), in care putem vedea, cu putina imaginatie, silueta impietrita a viteazului tinand buzduganul in mana, si Pestera Iorgovanului, locul unde a murit balaurul dand nastere mustelor columbace, chinul vitelor de astazi. Putini oameni mai cunosc povestea mesterului Valcan si a

flacaului Straja, baiatul blestemat de o vrajitoare sa orbeasca de un ochi. Inchis intr-un turn mesterit de Sfarma - Piatra, flacaul vegheaza de mii de ani. Cu singurul sau ochi, el vegheaza pasunile pe care alta data o intalnea pe fata ciobanului cea frumoasa. Pana de curand strajerul muntelui isi plangea singuratatea in bataia vantului aprig. Astazi insa el are la ce privi: mii de turisti urca in fiecare anotimp pe muntele Straja, unde s-au construit zeci de cabane si cabanute menite sa faca sederea omului mai lunga si mai placuta. Iarna ei folosesc partiile si teleschiurile spre a-si satisface pasiunea pentru sporturile anotimpului rece, chiar intrecandu-se in diferite competitii: "Cupa minerului", "Cupa veteranilor". Vara o plimbare de 20 de minute cu telescaunul ii duce pe oameni mai departe de forfota oraselor, unde ei isi incanta privirea cu frumusetile create de mesterul Valcan si de Sfarma-Piatra. Si omul s-a dovedit un mester iscusit ridicand o cruce de metal in cinstea eroilor neamului, asemanatoare celei de pe Caraiman, si un frumos schit de lemn, spre a-i apropia si mai mult de cer pe vizitatori. Straja nu mai este doar numele unui varf, este astazi o prospera asezare turistica ce-i atrage pe iubitorii muntelui din intreaga tara nu numai prin frumusetea peisajului, ci si prin preturile accesibile oricarui buzunar. Cu sau fara rucsac in spate se poate ajunge de la Straja pana la Pasul Valcan, unde alte cabane stau la dispozitia turistilor, traseul trecand chiar pe langa stanca unde paznicul muntelui inca scruteaza zarile in cautarea iubirii pierdute... Valcanul ne asteapta si chiar ne cheama, cu toate ca glasul Retezatului vecin este mai puternic, dar nu are posibilitatea sa ne invete cum sa-l apreciem. Aceasta putere sta numai in constiinta si educatia noastra, care isi lasa semnatura pe fiecare urma a pasilor facuti pe munte sau in munte. Legenda lui Iovan Iorgovan De la casa de vinatoare Cimpusel, daca o apucam pe o poteca insemnata cu marcajul triunghi rosu, depasim piriul Ursu, o stina si o pepiniera silvica, apoi incepem sa urcam peste citeva praguri si, tot tinind marcajul, intram intr-o padure frumoasa. Trecem apoi printro caldare glaciara avind pereti abrupti, in care se deschide gura unei grote mari, vizibila de la mare distanta, numita de popor pestera Iorgovanului. Poteca ne scoate indata pe un platou pe care troneaza, zvelta dar impunatoare, legendara piatra a Iorgovanului; pina pe Valea Cernei nu mai este mult. In aceasta vale, care azi a fost legata printr-o sosea de asfalt de Valea Jiului, oamenii locului au zamislit de demult, pe baza unor vechi mituri trasmise pe cale orala peste generatii, vreme de zeci de secole, o tulburatoare balada populara, brodata pe stravechea legenda a voinicului Iovan Iorgovan, viteaz intre viteji, pe care Nicolaie Densusianu il confunda cu Hercule al protodacilor: Sus,pe Cerna-n sus, Multi voinici s-or dus. Si toti s-au rapus. Dar a mai ramas Un Roman viteaz: Iovan Iorgovan, Brat de buzdugan, Cu un calusel Ca si-un vulturel...

Si-n versuri de mare frumusete, balada povesteste cum Iorgovan, acest viteaz intre viteji, tot vanand cu spor pe Cerna-n sus, afla o prea frumoasa fecioara, Ana Giordanel pe nume: Sora cea mai mica, Ca si-o porumbica. Ana Geordanel, Nume frumusel Le-ntrecea pe toate, Ea,o stea de noapte, Luceafar din zori, Floarea florilor. Ana insa este furata de un balaur(sarpe) infricosator ce pustia de multa vreme Valea Cernei, pe care, spuneau precizarile, doar Iovan il putea rapune: Iovan Iorgovan, Brat de buzdugan, Sabia scotea, In vint o-nvirtea, Pe serpe-l lovea, Trupu-i zdruncina, Darabe-l facea Dup care viteazul trage peste munti hoitul balaurului, facindu-i vint intr-o pestera adinca. Si, zice legenda, din trupul veninos al sarpelui ies, veac dup veac, muste veninoase, numite Columbace, ce vor pustii, peste vreme, in locul balaurului, locurile acestea frumoase: Si il ascundea In pestera rea. Viermi sa-nmulteau, Muste slobozeau Si-n veci nu piereau. Musca tot iesea Mare rau facea, Caci caii musca, Boii otravea, Plugurile -oprea! Si azi localnicii - mai ales ciobanii sau forestierii - iti arata ca Piatra Iorgovanului seamana aidoma cu silueta impietrita a voinicului din legenda, ce tine buzduganul in miini. Ba unii iti mai arata si cum valea ce se desface de la stina din Cimpusel si care duce pina la Petera lui Iorgovan a fost adincita de stirvul balaurului in timp ce viteazul il tira peste munte, dupa ce l-a rapus in lupta apriga ce a durat cit o zi de vara, din zori pinan seara.

Purttorii de stigmate * Legenda spune c pe Pmnt exist n permanen 12 purttori de stigmate * Padre Pio, sfntul crucificat de sute de ori * Din credin i ardoare mistic pot aprea pe corp stigmate Stigmatele snt reproducerea exact, inclusiv ca poziie, a rnilor lui Iisus, conform studiilor efectuate asupra Sfntului Giulgiu din Torino. Conform teoriei, stigmatele apar fie n mod spontan, fie ca urmare practicrii unui extaz numit imitatio Christi, fiind vorba despre aspiraia de a-l imita pe Iisus, n sensul de a participa, din dragoste i credin pentru El, la suferina Sa. Legenda spune c pe Pmnt exist n permanen 12 purttori de stigmate. Cnd unul dintre ei moare, apare altul, ei simbolizndu-i pe cei 12 apostoli. Dei este un fenomen rar, exist totui destule informaii despre cazuri concrete de stigmatizare. Cazul clugrului capucin Padre Pio rmne unul de referin n istoria stigmatelor. El este primul preot catolic care a purtat pe trup rnile lui Iisus. Stigmatizarea - rni reale care le amintesc pe acelea suferite de Iisus n timpul crucificrii - rmne unul dintre cele mai controversate fenomene paranormale. Vzut drept un semn al divinitii, dar i ca o posibil manifestare de autosugestie n plin extaz mistic, aceasta continu s intrige i s fascineze. Imitatio Christi Stigmatele snt reproducerea exact, inclusiv ca poziie, a rnilor lui Iisus, conform studiilor efectuate asupra Sfntului Giulgiu din Torino. Conform teoriei, stigmatele apar fie n mod spontan, fie ca urmare practicrii unui extaz numit imitatio Christi, fiind vorba despre aspiraia de a-l imita pe Iisus, n sensul de a participa, din dragoste i credin pentru El, la suferina Sa. i postul de 40 de zile se nscrie n aceeai teorie canonic. De cele mai multe ori, semnele crucificrii apar independent de voina individual i pot fi nsoite de dureri atroce. Stigmatele eman adesea un miros plcut, identificat de ctre martori cu parfumuri florale sau cu acela de mir. Padre Pio, unul din apostolii lui Iisus Legenda spune c pe Pmnt exist n permanen 12 purttori de stigmate. Cnd unul dintre ei moare, apare altul, ei simbolizndu-i pe cei 12 apostoli. Dei este un fenomen rar, exist totui destule informaii despre cazuri concrete de stigmatizare. Cazul clugrului capucin Padre Pio rmne unul de referin n istoria stigmatelor. El este primul preot catolic care a purtat pe trup rnile lui Iisus. Cu totul excepional este faptul c Padre Pio a purtat stigmatele timp de nu mai puin de 50 de ani, pn n 1968, cnd i-au disprut cu cteva zile nainte de moarte. n timpul vieii, preotul a fost consultat de numeroi medici i prelai, care nu au putut dect s admit c rnile sale snt veridice. Beatificat n aprilie 1999 Aproape venerat de credincioii din Italia i din lume, el i scotea mnuile cnd oficia

slujba. Dimineaa, acestea erau albe, iar seara erau nroite din cauza hemoragiei. S-a estimat c Padre Pio pierdea zilnic ntre 150 i 200 de grame de snge prin rnile din podul palmelor. Nimeni nu a reuit s explice cum de rezista, dat fiind c mnca extrem de puin, iar durerile erau adesea necrutoare. Lui Padre Pio i-au fost atribuite i vindecri miraculoase. Beatificat n aprilie 1999, Padre Pio a fost canonizat n iunie 2002. Cazul su de stigmatizare rmne unul dintre cele mai cunoscute pn n prezent. Stigmatele, ncercri divine Padre Pio da Pietrelcina (1887-1968), nscut n Italia, obinuia s spun: cu ct Iisus dorete s ridice mai mult la perfeciune un suflet, cu att crucea ncercrilor sale crete. Stigmatele i-au confirmat ideea i s-au numrat printre cele mai mari suferine fizice ale sfntului capucin. Din punct de vedere medical, stigmatele nu pot fi considerate rni sau inflamaii, deoarece ele nu se vindec nici chiar tratate. Ele nici nu se infecteaz i nici nu se descompun, stigmatele nu necrozeaz i nici nu eman un miros urt. Ele sngereaz i rmn constante i nealterate mai muli ani, mpotriva oricror legi ale naturii. Stigmate atestate Biserica pune anumite condiii nainte de a recunoate validitatea stigmatelor. Rnile trebuie s apar toate n acelai timp, trebuie s provoace modificri considerabile ale esuturilor; trebuie s rmn nealterate n ciuda tratamentului medical, trebuie s provoace hemoragii i ele nu trebuie s duc la infecii sau supuraii, sau s se vindece pe loc i perfect. Exist cel puin 80 de sfini sau beatificai ale cror stigmate au fost atestate de-a lungul timpului de Biserica Catolic. Primele stigmate, la Sf. Francisc Stigmatele au fost consemnate prima oar n secolul al XII-lea, pe trupul Sf. Francisc din Assisi. Ultimii doi ani din via, acest clugr ascet a trit cu minile i picioarele bandajate. Sfntul nu i expunea stigmatele n public, fiind de o umilin i o modestie exemplare, dar cei care i splau hainele i bandajele gseau regulat pete de snge. Doar un Pap i civa cardinali i-au vzut acestuia rnile n timpul vieii. Dup moarte, ns, toi credincioii care au trecut s i ia rmas bun de la el i-au putut observa rnile pe trupul nensufleit. Louise Lateau sngera n fiecare vineri Importana cazului credincioasei Louise Lateau decurge din faptul c se numr printre primele care au fost studiate de reprezentanii Bisericii cu o rigoare deosebit. n 1873, belgianca Louise Lateau purta stigmatele deja de ase ani, autenticitatea lor fiind certificat prin studii efectuate sub patronajul Academiei Regale de tiine din Belgia. Ea a acceptat mai apoi i un nou set de verificri, conduse de un specialist n neurologie. Acesta a supravegheat-o vreme de cinci luni, cu intenia de a stabili dac nu cumva i provoac singur rnile. n acest scop, el i-a securizat minile n nite cilindri de sticl,

pentru a elimina orice posibilitate de rnire. Cu toate acestea, sistematic, n fiecare vineri, dup miezul nopii, rnile femeii sngerau. Therese Newmann plngea cu lacrimi de snge Nscut n 1868, n Bavaria, Therese Newmann a avut n 1926 o viziune cu Iisus pe Muntele Mslinilor. A simit apoi o durere puternic n piept i a nceput s sngereze. Ulterior, nemoaica i-a dat seama c pe mini i pe labele picioarelor are rni asemenea celor produse de cuiele crucificrii. Ceea ce o difereniaz pe Therese Newmann de ali stigmatizai este faptul c, dup aceast ntmplare ea a refuzat s mai mnnce timp de mai muli ani, manifestnd astfel i un alt fenomen paranormal numit inedie. Mai mult, atunci cnd intra n extaz, Therese Newmann plngea cu lacrimi de snge.