LOGISTICA TEHNOLOGICA

DISPOZITIVE SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE

Introducere
"Dispozitivul reprezinta un component
auxiliar al unui sistem tehnic,
constituind o unitate din punctul de
vedere functional, alcatuit din elemente
cel putin n parte solide, ale caror
legaturi le permit o mobilitate limitata si
care ramn n serviciu n repaus
relativ".
parte integranta a unui sistem
unitate constructiva si functionala
Sistemul tehnologic
Sistemul cu ajutorul caruia
semifabricatul este adus la forma si
dimensiunile prescrise pentru produsul
finit.
A M
C
Omu
l
Dispozit
iv
semifa
bricat
scula
Masina
unealta
Clasificarea dispozitivelor
Dupa specializare
universale
specifice
modulare
Dupa actionare
actionare manuala
amplificarea fortelor de fixare
integrate
Dupa programul de fabricatie
Productie serie mica
productie serie mare
productie de masa

Dispozitive universale
a. mandrina
b. cap divizor
Dispozitive specifice dispozitiv de frezat/gaurit
piesa
BA
BDS
FS
Elemente
dispozitiv.
Dispozitive modulare
Tipul de dispozitiv

Caracteristici
Dispozitive
standardizate
Dispozitive modulare
Dispozitive
specifice
Tipul productiei unicat
serie mica
unicat
serie mica mijlocie
serie mijlocie, mare
Flexibilitate buna foarte buna zero
Adaptabilitate la alt tip de piesa slab bun zero
Conceptie elemente STAS
comert
module turnate, sudat
asamblat
Timp de proiectare foarte redus redus foarte mare
Timp de executie foarte redus redus foarte mare
Timp de pregatire a fabricatiei foarte redus foarte redus redus
Precizie mediocra foarte buna buna
Rigiditate buna mediocra foarte buna
Inmagazinare convenabil foarte convenabil dificil
Cost redus important redus
Principii de
conceptie a
dispozitivelor
piesa
El. O
El. O
El. F
Structura
dispozitivelor
Grupa elementelor de orientare:
realizeaza sprijinirea semifabricatelor (n contact direct cu acestea), fiind adaptate formei si dimensiunilor
acestora
Grupa elementelor de fixare:
au rolul de a conserva schema de orientare
Grupa elementelor de orientare si fixare pe masa masinii unelte:
realizeaza orientarea si fixarea corpului dispozitivului pe masa masinii unelte
Grupa elementelor de ghidare/conducere:
au rolul de a ghida (conduce) scula aschietoare
Grupa elementelor de ansamblu:
reprezentat prin corpul dispozitivului ca element de suport al subansamblului de orientare
Grupa elementelor auxiliare:
nu contribuie direct la prinderea semifabricatului fiind destinate facilitarii transportului, protectiei, asamblarii
etc
El. O & F pe mu
El. Ans.
Marirea productivitatii muncii, prin reducerea timpului de prindere-
desprindere a Sf pe MU, parte a timpului auxiliar. (Timp auxiliar este timpul
acordat operatorului, pentru ca sa poata efectua aschierea n timpul de
baza pentru: prindere-desprindere Sf, pornire-oprire MU, pornire-oprire
sistem de racire, apropiere-ndepartare rapida a Sc, unele masuratori.)
Marirea preciziei prelucrarii prin transferul preciziei prinderii (orientare si
fixare) n dispozitiv, asupra ntregului ST, n sens favorabil, fiind posibil sa
se obtina precizii ridicate pe MU cu performante necorespunzatoare.
Precizia necorespunzatoare a dispozitivelor influenteaza negativ precizia
prelucrarii.
Reducerea efortului fizic al operatorului, n mod deosebit pentru
realizarea fixarii Sf sau a Sc pe MU.
Posibilitatea automatizarii complexe a prelucrarilor pe MU, sau ntr-un
sistem integrat de MU (linii flexibile de fabricatie, celule flexibile, centre de
prelucrare, masini-unelte cu comanda numerica).
Avantajele utilizarii dispozitivelor
Principii de orientare a
semifabricatelor in dispozitive
Prin ORIENTARE ntelegem obtinerea
acelei pozitii a semifabricatului n
dispozitiv, care asigura suprapunerea
traiectoriei taisului principal al sculei cu
suprafata ce urmeaza a fi generata n
timpul prelucrarii, n scopul realizarii
conditiilor macro si micro geometrice
impuse n documentatia de executie.
T R
Translatii 3 Tx, Ty, Tz
legate de dimensiuni liniare

Rotatii 3 Rx, Ry, Rz
legate de dimensiuni unghiulare
Ox Tx Rx
Oy Ty Ry
Oz Tz Rz
Orientarea presupune stabilirea unei
pozitii univoce a semifabricatului n
vederea prelucrarii, putnd fi deosebite
doua grupe distincte de elemente ce
conduc la realizarea acesteia, si anume
grupa elementelor geometrice de
raportat, a caror pozitie geometrica
intereseaza din punct de vedere
functional, si grupa elementelor
geometrice de referinta (BAZE), cu
ajutorul carora se determina pozitia
primei grupe.
Baza este un element geometric
(suprafata, dreapta, punct), care
determina pozitia particulara, pe o
directie sau raportata la o rotatie, a
unor elemente geometrice proprii
semifabricatului.

Totalitatea bazelor formeaza
sistemul de baze.
Baze functionale - fata de care se definesc, de catre
proiectantul de produs, pozitiile reciproce ale suprafetelor;
Baze tehnologice - fata de care se realizeaza orientarea
semifabricatului n diferitele etape ale prelucrarii.
BAZE
Baza de cotare (BC) este un element geometric, propriu semifabricatului,
identificat la nivel de desen, fata de care se determina pozitia spatiala a
elementului analizat sau raportat. Evident, proiectantul de produs este cel
care alege si defineste aceste baze.
Totalitatea bazelor de cotare reprezinta sistemul bazelor de cotare.
Bazele de orientare (BO) sunt elemente geometrice (suprafata, dreapta, punct),
proprii semifabricatului, reale sau imaginare, care determina pozitia spatiala
corecta univoca a elementului geometric de prelucrat, n raport cu traiectoria
descrisa de scula aschietoare. Evident, tehnologul este cel care alege si
defineste aceste baze, pe ct posibil astfel nct sa se evite aparitia erorilor
de orientare si ct mai convenabil din punctul de vedere al costului prelucrarii.
Sistemul bazelor de orientare reprezinta totalitatea bazelor de orientare
Conditii dimensionale (Cd):
- conditii realizate de generarea suprafetelor, prin scule;
- conditii realizate prin regimul de aschiere.
Conditii de orientare (Co):
- formeaza totalitatea conditiilor ce determina pozitia
corecta a elementului raportat;
Conditii constructive (Cc):
- influenteaza forma constructiva a dispozitivului n
ansamblu, dar nu influenteaza orientarea
semifabricatului.
Conditii nominalizate in desenul produsului finit
cote liniare, unghiulare, abateri de la pozitia nominala etc.
Conditii subantelese in desenul produsului finit
perpendicularitati, paralelisme.
T R
conditii nominalizate
d
Td
- Cd;
a
Ta
- Co; -> A2=BC2
b
Tb
- Co; -> A3=BC3
conditii subantelese
A
1
- Co; -> A1=BC1
Ox
b
Tb
A
1
Oy
a
Ta
A
1
Oz - -
care sunt conditiile ?
T R
conditii nominalizate
d
1
Td1
, d
2
Td2
- Cd;
a
1
Ta1
- Co; -> A2 = BC2
b
Tb
- Co; -> A3 = BC3
a
2
Ta2
- Cc;
conditii subantelese
A
1
- Co; -> A1=BC1
pl axe A
2
- Co; -> A2=BC2
Ox
b
Tb
A
1
A
2
Oy
a
Ta
A
1
Oz -
A
2
care sunt conditiile ?
T R
conditii nominalizate
d
Td
- Cd;
a
Ta
- Co; -> A1 = BC1
conditii subantelese
- Co; -> =BC3
A
1
- Co; -> A1=BC1
A
2
- Co; -> A2=BC2
Ox
-

A
1
Oy
A
1

A
2
Oz
a
Ta
A
2

care sunt conditiile ?
T R
conditii nominalizate
a
Ta
- Cd;
b
Tb
- Co; -> A1=BC1
conditii subantelese
A
1
- Co; -> A1=BC1
- Co; -> =BC3
A
2
- Co; -> A2=BC2
Ox
A
1
Oy
- A
1

A
2
Oz
b
Tb
A
2
Clasificarea bazelor de orientare
a) BO principale - acele baze de orientare care se
suprapun bazelor de cotare, conducnd la prelucrari fara erori
de orientare;
b) BO secundare - reprezentate prin BO, altele dect
BC;
c) BO auxiliare - sunt BO ce anuleaza alte grade de
libertate dect cele necesare, admise doar n conditii bine
justificate (de exemplu pentru nchiderea poligonului fortelor).
Materializarea bazelor de orientare pe semifabricat se
realizeaza prin suprafete de orientare (SO).
Materializarea bazelor de orientare n dispozitiv se
realizeaza prin elemente de orientare.
Contactul dintre elementele de orientare si semifabricat, se
realizeaza pe suprafetele de orientare.
Simbolizarea bazelor de orientare
Denumirea, tipul si modul de
determinare al bazei
Simbolul bazei Gradele de libertate preluate Elemente de dispozitiv
corespunzatoare
Baza de asezare
determinata cu o
suprafata plana (plan)
3 grade

(2R, 1T)
(a) Placa de baza Placute,
Cepuri

(b) Reazeme reglabile
(suruburi, pene)
Baza dubla de ghidare
determinata cu o
suprafata cilindrica
exterioara lunga (doua
drepte)
4 grade

(2R, 2T)
Prisma normala fixa
Baza dubla de centrare
(ghidare) si sprijin
determinata cu suprafete
conice lungi, cuprinse sau
cuprinzatoare (doua
drepte si un punct)

5 grade

(2R, 3T)
(a) Dornuri conice lungi

(b) Reductii (bucse) conice
lungi
care sunt conditiile ?
T R
conditii nominalizate
d
Td
- Cd;
a
Ta
- Co; -> A2=BC2
b
Tb
- Co; -> A3=BC3
conditii subantelese
A
1
- Co; -> A1=BC1
Ox
b
Tb

A
1
Oy
a
Ta
A
1
Oz
care sunt conditiile ?
T R
conditii nominalizate
b
Tb
- Cd;
a
Ta
- Co; -> xx = BC2
c
Tc
- Co; -> A1 = BC1
y-y - Co; -> yy = BC4
conditii subantelese
A
1
- Co; -> A1=BC1
A
2
- Co; -> A2=BC3
Ox
y-y
A
1
Oy
a
Ta
A
1
A
2
Oz
c
Tc
??
A
2
de preferinta se aleg BO suprapuse BC;
sistemul BO trebuie sa anuleze la prelucrare acele grade
de libertate care sunt reclamate de conditiile tehnice
impuse produsului finit;
trebuie evitate orientarile incorecte;
prin orientare nu trebuie afectata rigiditatea
semifabricatului;
precizia de prelucrare a suprafetei de orientare va
influenta precizia orientarii, deci SO trebuie sa fie precis
prelucrate;
pozitia punctului de aplicatie al fortelor exterioare trebuie
sa fie n interiorul SO.
Criterii de alegere a bazelor de orientare
Clasificarea orientarii
completa simplificata
corecta
supraorientare
!?!?
suborientare
eronat incompatibil
incorecta
Orientarea
Orientarea dupa planul xOy presupune preluarea a trei grade de
libertate: rotatie n jurul lui Ox (Rox); rotatie n jurul lui Oy (Roy);
translatie de-a lungul lui Oz (Toz).







Definitie: Baza de orientare care
asigura semifabricatului preluarea a trei grade de libertate,
poarta denumirea de baza de asezare.
Orientarea CORECTA a semifabricatelor cu suprafete plane
Orientarea dupa planul xOz presupune preluarea a doua grade
de libertate: rotatie n jurul lui Oz (Roz); translatie de-a lungul lui
Oy (Toy).







Definitie: Baza de orientare care asigura semifabricatului
preluarea a doua grade de libertate, poarta denumirea de baza
de ghidare.
Orientarea CORECTA a semifabricatelor cu suprafete plane
Orientarea dupa planul yOz presupune preluare a unui grad de
libertate: translatie de-a lungul lui Ox (Tox).








Definitie: Baza de orientare care asigura semifabricatului
preluarea a unui grad de libertate, poarta denumirea de baza de
sprijin.
Orientarea CORECTA a semifabricatelor cu suprafete plane
care sunt conditiile ?
T R
conditii nominalizate
b
Tb
- Cd;
h
Th
- Co; -> BC1=A
a
Ta
- Co; -> BC2=A1
c
Tc
- Co; -> BC3=A2
conditii subantelese
A - Co; -> A1=BC1
A
1
- Co; -> A2=BC3
Ox
c
Tc
A

A
1

Oy
a
Ta
A


Oz
h
Th
A
1
Orientarea dupa xOy (R
ox
, R
oy
, T
oz
)
baza de asezare xOy {Q} = (1, 2,
3);
Orientarea dupa xOz (R
oz
, T
oy
) baza
de ghidare Ox {} = (4, 5);
Orientarea dupa yOz (T
ox
) baza de
sprijin {M} = (6).
care sunt conditiile ?
T R
conditii nominalizate
h
Th
- Co; -> BC1 = A
b
Tb
- Co; -> BC2 = A1
conditii subantelese
A - Co; -> A1=BC3
A
1
- Co; -> A2=BC4
Ox
A

A
1

Oy
b
Tb
A


Oz
h
Th
A
1
Orientarea dupa xOy
(R
ox
, R
oy
, T
oz
) baza de
asezare xOy {Q} = (1, 2,
3);
Orientarea dupa xOz
(R
oz
, T
oy
) baza de
ghidare Ox {} = (4, 5);
care sunt conditiile ?
T R
conditii nominalizate
h
Th
- Co; -> BC1 = A
conditii subantelese
A - Co; -> BC2 = A
Ox
A


Oy
A
Oz
h
Th
Orientarea dupa xOy
(R
ox
, R
oy
, T
oz
) baza
de asezare xOy {Q}
= (1, 2, 3);
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete plane
Materializarea bazelor de orientare pe semifabricat se face prin
suprafetele de orientare, iar pe corpul dispozitivului prin
elementele de orientare sau reazeme.
Criteriile de clasificare a reazemelor pot fi:
a) criteriul constructiv: cepuri; placute; mese.
b) criteriul de mobilitate:
fixe - si pastreaza pozitia anterioara orientarii;
reglabile - si modifica pozitia ulterior momentului orientarii;
autoreglabile - si modifica pozitia n timpul orientarii.
c) criteriul preluarii gradelor de libertate:
principale - preiau grade de libertate, contribuie la orientare;
auxiliare - preiau grade de libertate, dar nu participa la orientare, utilizate
n vederea preluarii fortelor ce actioneaza asupra Sf;
suplimentare - nu preiau grade de libertate, maresc rigiditatea si
stabilitatea semifabricatului
Reazemele principale fixe preiau semifabricatului grade de
libertate, fiind utilizate la orientarea semifabricatelor pe suprafete
plane, prelucrate, neprelucrate, sau brut prelucrate. Sunt utilizate
n diferite forme constructive
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete plane
CEPURI
DE
REAZEM
STAS
8767-
1981
respectarea perpendicularitatii suprafetei cilindrice a piciorului
cepului cu suprafata plana de sprijin pe placa de asezare din
dispozitiv;
alezajele n care se preseaza cepurile de reazem sa fie
strapunse, n scopul asamblarii usoare n corpul dispozitivului;
n cazul unor asamblari si demontari repetate se recomanda
utilizarea unei bucse intermediare;
presarea cepurilor n corpul dispozitivului pe bosaje;
realizarea conditiei de planitate dupa asamblare (la cota H se
lasa un adaus de 0.2-0.3 mm);
functie de diametrul de asamblare n corpul dispozitivului se
recomanda confectionarea lor din OSC sau OLC15:
d < 12mm OSC 8 calire + revenire joasa 58-60 HRC.
d > 12mm OLC 15 cemetare 0.8-1.2mm calire + revenire joasa 56-62 HRC.
CEPURI DE REAZEM - STAS 8767-1981 - conditii
Reazemele principale fixe preiau semifabricatului grade de
libertate, fiind utilizate la orientarea semifabricatelor pe suprafete
plane, prelucrate, neprelucrate, sau brut prelucrate. Sunt utilizate
n diferite forme constructive
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete plane
PLACI DE REAZEM
STAS 8769-1981
STAS 8745-1981
Reazemele principale fixe preiau semifabricatului grade de
libertate, fiind utilizate la orientarea semifabricatelor pe suprafete
plane, prelucrate, neprelucrate, sau brut prelucrate. Sunt utilizate
n diferite forme constructive
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete plane
MESE DE
REAZEM
Reazemele principale reglabile preiau grade de libertate, fiind
utilizate la orientarea semifabricatelor pe suprafete plane nspecial
pentru cele neprelucrate sau brut prelucrate, cu abateri mari la
dimensiuni.
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete plane
CU CEPURI DE REAZEM
Reazemele principale reglabile preiau grade de libertate, fiind
utilizate la orientarea semifabricatelor pe suprafete plane nspecial
pentru cele neprelucrate sau brut prelucrate, cu abateri mari la
dimensiuni.
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete plane
CEPURI DE
REAZEM
STAS 8880
1981
STAS 8883 -
1981
Reazemele principale reglabile preiau grade de libertate, fiind
utilizate la orientarea semifabricatelor pe suprafete plane nspecial
pentru cele neprelucrate sau brut prelucrate, cu abateri mari la
dimensiuni.
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete plane
CU PLACI DE
REAZEM
Reazemele principale autoreglabile preiau grade de libertate, fiind
utilizate la orientarea semifabricatelor pe suprafete plane nspecial
pentru cele neprelucrate sau brut prelucrate, cu abateri mari la
dimensiuni, ce prezinta pe suprafata de orientare denivelari,
adncituri sau abateri mari de la planitate.
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete plane
Reazeme suplimentare cu autoasezare sunt asezate pe elemente
elastice si au n stare libera o naltime mai mare dect reazemele
principale. La introducerea semifabricatului n dispozitiv, acesta ia
contact mai nti cu reazemul suplimentar si, comprimnd
elementul elastic, se aseaza pe reazemele principale dupa care
se realizeaza o rigidizare a reazemelor suplimentare cu ajutorul
unor sisteme de blocare sau autofrnare, devenind reazeme fixe
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete plane
Reazemele suplimentare cu asezare ulterioara se aduc n contact
cu semifabricatul numai dupa ce acesta a fost, n prealabil,
orientat si fixat pe reazemele principale; dupa care se realizeaza
si fixarea acestora devenind astfel reazeme fixe
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete plane
Orientarea CORECTA a semifabricatelor cu suprafete
cilindrice exterioare lungi
Orientarea dupa planul xOy presupune preluarea a doua grade de libertate:
rotatie n jurul lui Oy (Roy); translatie de-a lungul lui Oz (Toz).
Orientarea dupa planul xOz presupune preluarea a doua grade de libertate:
rotatie n jurul lui Oz (Roz); translatie de-a lungul lui Oy (Toy).
Suprafata cilindrica exterioara lunga orientata dupa doua plane ce
se intersecteaza reprezinta o baza dubla de ghidare.
Orientarea dupa planul yOz presupune preluarea a unui grad de
libertate - translatie de-a lungul lui Ox (Tox) - reprezentnd o
baza de sprijin pentru orientarea semifabricatului.
Preluarea rotatiei Rox va fi realizata printr-o baza de sprijin
unghiular constituita din prelucrarile functionale sau tehnologice
ale semifabricatului.
Orientarea CORECTA a semifabricatelor cu suprafete
cilindrice exterioare lungi
care sunt conditiile ?
cum se face orientarea?
T R
conditii nominalizate
h
Th
- Co; -> BC1 = A
l
Tl
- Co; -> BC2 = A1
z-z - Co; -> BC3 = zz
180 - Co; -> BC4 = zz
conditii subantelese
A
1
(xoz)
Ox

A
1
Oy
l
Tl
180

Oz
h
Th
A
1
BC1
B
C
2

BC3,4
Orientarea CORECTA a semifabricatelor cu suprafete
cilindrice exterioare scurte
orientarea dupa planul xOy presupune preluarea a unui grad de
libertate: translatia dupa Oz (Toz); orientarea dupa planul xOz
presupune preluarea a unui grad de libertate: translatie dupa Oy
(Toy).
Suprafata cilindrica exterioara scurta orientata dupa doua plane
ce se intersecteaza reprezinta o baza dubla de sprijin.
care sunt conditiile ?
cum se face orientarea?
T R
conditii nominalizate
h
Th
- Co; -> BC1 = A
l
Tl
- Co; -> BC2 = A1
z-z - Co; -> BC3 = zz
180 - Co; -> BC4 = zz
conditii subantelese
A
1
(xoz)
Ox


A
1

Oy
l
Tl
180

Oz
h
Th
A
1
BC1
B
C
2

BC3,4
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete cilindrice
Constructia si dimensiunile
prismelor cu utilizare larga
sunt reglementate de STAS
8881 - 1981.
Materialul folosit pentru
executarea prismelor cu
dimensiuni mici este OSC 8,
calit si revenit la 56-60
HRC; iar pentru prismele de
dimensiuni mari OLC 15,
cementat pe adncime de
0.8-1.2 mm si calit la 56-60
HRC.
PRISME DE REAZEM
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete cilindrice
PRISME DE REAZEM MOBILE
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete cilindrice
PRISME DE REAZEM - DIMENSIONARE







Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete cilindrice
PRISME DE REAZEM - UTILIZARE
utilizate pentru
sprijinirea
suprafetelor
cilindrice, fie pe
interiorul cilindrului,
sau al unei suprafete
curbe, fie pe
suprafata de
intersectie cilindru -
suprafata frontala
semifabricat.
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete cilindrice
BOLTURI CONICE
utilizate pentru
sprijinirea
suprafetelor
cilindrice, fie pe
interiorul cilindrului,
sau al unei suprafete
curbe, fie pe
suprafata de
intersectie cilindru -
suprafata frontala
semifabricat.
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete cilindrice
BOLTURI CONICE
utilizate pentru
sprijinirea
suprafetelor
cilindrice, fie pe
interiorul cilindrului,
sau al unei suprafete
curbe, fie pe
suprafata de
intersectie cilindru -
suprafata frontala
semifabricat.
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete cilindrice
BOLTURI CONICE
Bolturile cilindrice
orienteaza piesa
prelucrata pe
suprafete cilindrice
interioare,
prelucrate n
prealabil.
Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete cilindrice
BOLTURI
CILINDRICE









calculul latimii boltului frezat



determinarea inaltimii bolturilor

( )
( ) ( ) ( ) ,
D
+
D
0,5 + L j + j *
L +
D
+
D
0,5
D
0,5 + L +
=
h
2 1
2 1
2 1
2
1
2
min min
min min
min min
min
- -
-
-

,
D
j 2
D
D
0,5 + L
h
min
min
min
min
- - -
-
s
1
Erori de orientare
Factori tehnologici care influenteaza erorile starea piesei
neprelucrat
punctiform
liniar scurt
prelucrat
actiune pe suprafata
liniar lung
Erori de orientare
Factori tehnologici care influenteaza erorile forma si dimensiunile
Se cauta stabilitatea maxima a piesei; punctele de reazem vor fi destul de
ndepartate ntre ele. Se va evita orice deformare prin ndoire a pieselor.
Reazemele nu se vor plasa n dreptul planelor de separatie de la turnare sau de la
forjare; de asemenea se vor evita formele provenite de la miezuri.
rezemare pe doua semibosaje
x2<x1
Erori de orientare
Factori tehnologici care influenteaza erorile deformatiile
Pe ct posibil se va plasa elementul de fixare n dreptul punctului de reazem.
Contactul cu reazemele nu trebuie sa produca tensiuni de compresiune mai mari
dect limita de rezistenta la compresiune a materialelor n contact
Felul contactului Conditia Schita

Plan / plan

Cilindru / plan

Sfera / plan
Erori de orientare
Factori tehnologici care influenteaza erorile deformatiile tipuri de contact
S
F
>
ac
o
R L
E F 0,175

ac
-
- -
s
o
3
2
2
ac
R
E
F 0,0584

- -
s
o
Calculul erorilor de orientare
Erorile la prelucrarea pieselor n dispozitive sunt produse de:
prinderea incorecta a semifabricatelor n dispozitiv;
imprecizii ale elementelor sistemului tehnologic (uzura scule,
imprecizia masinii-unelte, deformatii termice ale elementelor
sistemului tehnologic, vibratii, variatia caracteristicilor fizico-
mecanice ale piesei etc.);
variatii ale parametrilor procesului tehnologic (variatia fortelor
de aschiere, imprecizia reglarii sistemului tehnologic, imprecizii
ale controlului etc.).
Calculul erorilor de orientare
Eroarea de orientare si fixare (prindere) a semifabricatului n
dispozitiv depinde, la rndul ei, de:
imprecizia orientarii cauzata de: alegerea incorecta a bazelor de
orientare; existenta unor jocuri prea mari ntre baze si reazeme;
imprecizia geometrica a elementelor de orientare;
imprecizia constructiva a dispozitivului: uzura elementelor de
reazem; constructie neprecisa a reazemelor; solutii constructive
prea complexe;
deformari si deplasari ale unor elemente componente ale
dispozitivului sub actiunea fortelor de aschiere si a fortelor de
fixare a piesei n dispozitiv
Calculul erorilor de orientare
Suma erorilor de prindere a semifabricatului n
dispozitiv trebuie sa fie mai mica dect o valoare
data. Se considera acceptabila o eroare totala de
prindere
tadm
<(0.3-0.5)T
p
, unde T
p
este
toleranta de executie a piesei prelucrate pe
dispozitiv.
Eroarea totala, de orientare
complexa a unei piese pe
suprafete si reazeme diferite
dintr-un dispozitiv, se obtine prin
nsumarea erorilor cauzate de
fiecare suprafata n parte
Calculul erorilor de orientare
1. identificarea bazei de cotare pentru conditia aTa
2. stabilirea bazei de orientare
3. determinarea cotei de reglare (CR)
4. stabilirea unui lant de dimensiuni
5. ecuatia de continuitate a lantului de dimensiuni
6. variatie in limitele admisibile a lantului de dimensiuni
D+aTa-CR=0
D+aTa-CR=0
e(a)
1/2TD
0



e(a) = 1/2TD

Calculul erorilor de orientare
Erori provocate de deplasarea bazelor de cotare - JOC
e(a) = j1max
e(b) = 2a(tg - tg1)
Calculul erorilor de orientare
Erori provocate de deplasarea bazelor de cotare - JOC
e(a) = e(b) = e(c) =
Jmax = Dmax - dmin
Calculul erorilor de orientare
Erori provocate de deplasarea bazelor de cotare - JOC
e() = Jmax = Lmax - lmin
Calculul erorilor de orientare
Erori provocate de deplasarea bazelor de cotare - JOC
e(a) = 1/2TD
Calculul erorilor de orientare
Erori provocate de deplasarea bazelor de cotare necoincidenta BC/BO

(a)
= T
b

(a)
= T
d
/2 + T
1
/2 + j
max

Calculul erorilor de orientare
Erori provocate de deplasarea bazelor de cotare necoincidenta BC/BO

(a)
= T
b
+ j
max

Calculul erorilor de orientare
Erori provocate de deplasarea bazelor de cotare necoincidenta BC/BO

(a)
= T
1
+ j
max

Calculul erorilor de orientare
Erori provocate de deplasarea bazelor de cotare necoincidenta BC/BO

()
= T
1
+ j
max

Calculul erorilor de orientare
Erori provocate de deplasarea bazelor de cotare necoincidenta BC/BO

(a)
= [+1 + 1/sin(/2)]T
d
/2

(b)
= [-1 + 1/sin(/2)]T
d
/2

(c)
= T
d
/[2sin(/2)]
Calculul erorilor de orientare
Erori provocate de deplasarea bazelor de cotare necoincidenta BC/BO
Eroarea totala, de orientare
complexa a unei piese pe
suprafete si reazeme diferite
dintr-un dispozitiv, se obtine prin
nsumarea erorilor cauzate de
fiecare suprafata n parte
Calculul erorilor de orientare
Calculul erorilor de orientare
0,222 =
6
0,037 36
=
2) - (1
3) - (2 6) - (1
= 7) - (6 = x

si

0,068 =
6
0,037 11
=
2) - (1
3) - (2 4) - (1
= 5) - (4

rezulta

,
2) - (1
4) - (1
=
3) - (2
5) - (4
: proportia Din


0,037 =
2
19,967 - 20,041
=
2
D
-
D
= 3) - (2 Distanta

20
= 20h8 burghiului Diametrul

20
= 20F7 bucsei Diametrul
. burghiu . buc_e
0
0.033
+0.041
0.020 +
- -
- -
min max
Eroarea de pozitionare a burghiului
Cotarea functionala a dispozitivelor
Cotarea tehnologica
a semifabricatului in
vederea gauririi
Cotarea functionala a dispozitivelor
Cotarea functionala a
dispozitivelor