Caracterizare Ion In ziviunea lui Rebreanu, romanul este un corp sferoid. Sintagma defineste opera ca un univers inchis.

Simetria in roman se realizeaza pe incipit-final pt ca romanul revine la sfarsit in punctual de unde a unde a inceput, dar si prin planurile care reiua aceleasi teme. Romanu Ion apare in 1992, moment estential in aparitia romanului romanesc obiectiv. Spre deosebire de operele anterioare, opera presupune o imagine dura a realitatii rurale fapt pt care Rebreanu si-a atras critica negative a contemporanilor. Este un roman realist de tip obiectiv prin prezentarea veridical a societatii romanesti din Ardeal, prin prezentarea unor personaje tipice, ptin fixarea exacta a a actiunii in timp si spatiu, conflicte de natura sociala, naratiunea la pers 3 si perspectiva omiscienta. Ion este persnajul principal, un personaj complex cu insusiri contradictorii: viclenie si naivitate, gingasie si brutalitate, insistenta si sinism. Este un personaj relaist, tipic pt o categorie sociala: taranul sarac care doreste pamanat. Desi sarac, este ite si harnic, ca ma-sa, iubeste munca si pamantul. este infratit cu pamantul prin muncasudoarea [] cazand se framanta in huma, infratind, parca mai puternic, omul cu lutul Istet, silitor si cuminte, trezise simpatia invatatorului, care il considerase capabil de a-si schimba conditia. Baiatul renunta insa la scoala pt ca pamantul ii este mai drag. Pentru c ail stiu impulsive si violent este respectat de eciorii din sat si temut de tigani,.

Insultat de Vasile Baciu in fata satului, la hora, se simte rusinat si manios, dorind sa se razbune. vasile ii reproeaza ca umbla dupa fata lui si il numeste sarac, talharsi hot fiind ca este sarac. Orgolios, posesiunea pamantului ii apare ca o conditie a pastrarii demnitatii. Lacomia de pamant si dorinta de razbunare se manifesta atunci cand intra cu plugul pe locul lui Simion Lungu, pt ca acesta fusese mai intai al Glanetasului. De la Simon Lungu luase cateva brazed de pamant, dar el isi doreste mai mult. De accea vede in casatoria cu Ana Solutia. Este viclean cu Ana o seduce, apoi se instraineaza, iar casatoria o stabileste cu Baciu cand fata ajunsese deja de rasul satului. Toata incordarea lui de pana acum, ambitia si hotararea de a obtine pamatul se domolesc. Brutalitatea fata de Ana este inlocuita cu indiferenta. Instimctul de posesie asupra pamantului fiind satisfacut, lacomia lui raspunde altei chemari: patima pt Florica. Asa cum ravnise la averea altuia, acum ravneste la nevasta lui George. Viclenia il dicteaza modul de apropiere de Florica: falsa prietenie cu George. Avertismentul Savstei, personaj-simbol, auce deznodamantul implacabil. George il ucide pe Ion cu lovituir de sapa, vanit noaptea dupa Florica. Dominat de instinct Ion este o victim a lacomieie si a orgoliului sau. Este caracterizat direct si indirect. Naratorul prezinta initial, in mod direct biografa personajului mandru si multumit ca orice invingator, Ion simtea totusi un gol ciudat in suflet Autocaracteriarea evindentiaza framantarile sufletesti ma molesesc ca o baba. Caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele care individualizeaza trasaturile sale. Limbajul apartine registrului popular, gesturile si mimica ii tradeaza intentiile, vestimentatia ii reflecta conditia sociala de taran, iar numele devine emblematic. Ion este un personaj romanesc memorabil si monumental, dar supus destinului tragic!