Randament, conversie, selectivitate in manualele de liceu In capitolul 2.

5 din unul dintre manualele de chimie de pe piata (vezi fotocopie in fisierul pdf) se defineste notiunea de randament in doua moduri, ca raportul dintre cantitatea de produs obtinuta practic, in mod real, c p si cantitatea de produs care s-ar putea obtine teoretic, ct prin transformarea completa, fara pierderi, a reactivului participant la reactie = cp/ct sau, procentual, % = 100 cp/ct (ecuatiile (2.1) si, respectiv, (2.2)), precum si in functie de conversie ca raport intre conversia utila si conversia totala % = 100 C u/Ct (ecuatia (2.7)). Cele doua definitii, in acest manual se refera la aceeasi notiune, randament, desi, in realitate, este vorba de notiuni complet diferite. Acest fapt creaza confuzii, care vor fi lamurite mai jos. Prima definitie, cea corespunzatoare ecuatiilor (2.1) si (2.2) este, in principiu, corecta si explica notiunea de randament. Din contra, definitia corespunzatoare ecuatiei (2.7) exprima, de fapt, notiunea de SELECTIVITATE a unui proces si nu de randament! Un elev (si chiar un profesor!) care urmareste problema rezolvata din acest capitol (pag. 59) si doreste sa calculeze randamentul conform ecuatiei (2.2): = 100 2/5 = 40 % (unde 2 moli reprezinta cantitatea de acetilena practic obtinuta, iar 5 moli, cantitatea de acetilena care s-ar putea obtine prin transformarea completa a metanului introdus in proces, in acetilena), constata cu stupoare ca valoarea obtinuta cu aceasta ecuatie este complet diferita de cea obtinuta aplicand ecuatia (2.7), adica 80 %, in ciuda faptului ca cele doua ecuatii corespund, conform manualului, aceleiasi notiuni de randament. In capul elevilor (si al multor profesori!) aceste notiuni sunt deci mai mult decat confuze... Iata, mai jos, definitiile corecte ale notiunilor de randament, conversie si selectivitate asa cum sunt ele prezentate in carti de referinta in Chimia Tehnologica [1-3] si cum v-au fost prezentate la cursul de Chimie Tehnologica: CONVERSIE = raportul dintre cantitatea de materie prima transformata si cantitatea de materie prima introdusa in proces. RANDAMENT = raportul dintre cantitatea de materie prima transformata in produsul principal si cantitatea de materie prima introdusa in proces. SELECTIVITATE = raportul dintre cantitatea de materie prima transformata in produsul principal si cantitatea de materie prima transformata in proces. Tinand seama de aceste definitii, observam cu usurinta ca notiunea de conversie totala definita in manual este, de fapt, CONVERSIA, iar notiunea de conversie utila definita in manual este, de fapt, RANDAMENTUL procesului. Aceasta echivalenta este clar definita in Ref. [4]. Si, intr-adevar, randamentul este dat de produsul dintre conversie si selectivitate (asa cum ar reiesi dintr-o ecuatie (2.7) modificata!). Este, deci, evident ca in cazul in care procesul nu este insotit de reactii secundare, deci selectivitatea este 100%, randamentul este egal cu conversia. Pe de alta parte, este adevarat ca in industrie, in cazul proceselor in care reactia principala este insotita de reactii secundare, procesul este condus la conversii mici (tocmai pentru a evita reactiile secundare), iar materia prima nereactionata se separa si se recircula. In

acest caz, exclusiv din ratiuni economice, notiunea de selectivitate poate fi inlocuita cu cea de RANDAMENT INDUSTRIAL (materia prima netransformata nefiind pierduta!) [3]. Este de notat, insa, ca recircularea materiei prime nu se face doar in cazul proceselor insotite de reactii secundare ci si in procese in care conversia este limitata termodinamic sau cinetic sau cand se foloseste excesul unui reactant pentru a se realiza consumul total al celuilalt. Pentru a evita, deci, orice confuzie, in calculele chimice se utilizeaza notiunea de SELECTIVITATE (notiune obligatorie in cazul proceselor catalitice!). Revenind la definitia randamentului din manualul considerat raportul dintre cantitatea de produs obtinuta practic, in mod real, cp si cantitatea de produs care s-ar putea obtine teoretic, ct prin transformarea completa, fara pierderi, a reactivului participant la reactie, corect este sa numim substanta participanta la reactie reactant si nu reactiv. Completarea fara pierderi din definitia de mai sus sugereaza si posibilitatea pierderilor datorate reactiilor secundare! Pe cale de consecinta, randamentul se calculeaza la fel si in cazul proceselor insotite de reactii secundare si nu trebuie inventata o alta modalitate de calcul. Pe de alta parte, aceasta completare nu este completa deoarece exclude din definitie cazul reactiilor reversibile cand transformarea completa a reactantului nu poate avea loc ca urmare a limitarilor termodinamice, dar pentru calculul randamentului carora aplicam aceeasi definitie! Ar trebui scris fara pierderi si in absenta limitarilor termodinamice, sau, mai degraba, pentru a lasa loc tuturor situatiilor responsabile de diminuarea randamentului, ar trebui pur si simplu eliminat fara pierderi din definitia de mai sus. Amintesc aici ca in cazul reactiilor reversibile, se definesc si alte doua notiuni de randament, si anume: RANDAMENT LA ECHILIBRU si RANDAMENT REAL... Acestea vor fi discutate in cadrul cursului de Chimie tehnologica. Trebuie sa mentionez ca eroarea semnalata se gaseste in majoritatea manualelor de Chimie de pe piata, discutia facuta mai sus fiind deci, in principiu, valabila pentru toate aceste manuale. Referinte (pot fi consultate la Laboratorul de Chimie Tehnologica si Cataliza, Corp G, Sos. Panduri nr. 90-92, sector 5, Bucuresti) 1. K. Weissermel, H.-J.Arpe, Industrial Organic Chemistry, 3rd edition, Wiley VCH, 1997, p. 425. 2. A. Liese, K. Seelbach, C. Wandrey, Industrial biotransformations, 2 nd edition, Wiley VCH, 2006, p. 58. 3. M. B. Hocking, Handbook of Chemical Technology and Pollution Control, 3 rd edition, Elsevier, 2006, p. 22. 4. N. Dulamita, M. Stanca, Tehnologie Chimica, vol. 1, Presa Universitara Clujeana, 1999, p. 35. Conf. Dr. Ioan-Cezar Marcu