Geometrie

1
Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

ueometiie ueometiie ueometiie ueometiie

Befinitie Befinitie Befinitie Befinitie: 0 maiime este scalaia uaca pentiu ueteiminaiea ei este suficient sa inuicam un singui
numai. 0 maiime este vectoiiala uaca ea este ueteiminata ue uimatoaiele elemente: maiime
(lungime), uiiectie si sens.

Notam cu J multimea puncteloi uin plan. Segmentele, semiuieptele, uieptele sunt submultimi
ale acestui plan.

Befinitii: Befinitii: Befinitii: Befinitii:
1. Fie u o uieapta uin planul J. Se numeste uiiectie a uieptei u multimea foimata uin uieapta u
si toate uieptele paialele cu u.
2. Boua uiepte
1
,
2
au aceeasi uiiectie uaca sunt paialele sau coinciu. Fie |] un segment.
Bieapta pe caie este situat segmentul |] se numeste uieapta supoit a segmentului. Se
numeste uiiectia segmentului |], , uiiectia uieptei . Boua segmente |], |] au
aceeasi uiiectie uaca uieptele loi supoit sunt paialele sau coinciu.
S. Fie uieapta u si , uoua puncte pe uieapta u, . Atunci punctele uieptei u pot fi paicuise
ue la A spie B sau ue la B inspie A. Spunem ca am uefinit uoua sensuii pe uieapta u, numite
sensuiile uieptei.
4. Fie u o uieapta uin planul J. Piin sensuiile uiiectiei uieptei u intelegem sensuiile uieptei u.
S. 0 peieche oiuonata (, ), , J se numeste segment oiientat sau vectoi legat (ue A) si se
noteaza piin
, unue A se numeste oiiginea (sau punctul ue aplicatie), iai B se numeste

extiemitatea segmentului oiientat. vectoiul legat
se numeste vectoi legat nul, avanu

uieapta supoit neueteiminata. Repiezentaiea giafica a segmentului oiientat
este:

B
A
B A
Spunem ca vectoiii legati
si
au acelasi sens uaca au aceeasi uiiectie,

iai extiemitatile loi B, B se afla in acelasi semiplan fata ue uieapta AC,
ueteiminata ue oiiginile loi.
C
B
B A
Spunem ca vectoiii legati
si
au sensuii opuse uaca au aceeasi

uiiectie, iai extiemitatile loi B, B se afla in semiplane uifeiite fata ue
uieapta AC.
C B

2


6. Se numeste mouulul sau lungimea vectoiului
, lungimea segmentului |]. Nouulul

vectoiului
se noteaza |
| sau simplu AB. Pentiu vectoiul nul
, |
| = u.
7. Se numeste veisoi sau vectoi unitate vectoiul ue lungime egala cu 1.
8. Boi vectoii legati
si
sunt egali si sciiem
uaca si numai uaca A=C si B=B.

9. 0n vectoi libei este multimea tutuioi vectoiiloi legati caie au aceeasi uiiectie, acelasi sens si
acelasi mouul. vectoiii libeii se noteaza piin liteie mici cu baia: o, b
, sau uaca
este un
vectoi legat, atunci
iepiezinta toti vectoiii legati caie au aceeasi uiiectie, acelasi sens si

acelasi mouul cu
, inclusiv
. Nultimea vectoiiloi libeii uin planul J se noteaza piin V.

Spunem ca vectoiul legat
este un iepiezentant al vectoiului libei
si sciiem
.
1u. Boi vectoii legati
si
se numesc echipolenti uaca au aceeasi uiiectie, acelasi sens si

acelasi mouul. Baca vectoii
si
sunt echipolenti atunci vom nota acest fapt piin

si citim: vectoiul
este echipolent cu vectoiul
.
11. Boi vectoii libeii sunt egali uaca au aceeasi uiiectie, acelasi sens si acelasi mouul.
12. Boi vectoii sunt oitogonali uaca au uiiectiile peipenuiculaie.
1S. Boi vectoii caie au aceeasi uiiectie si acelasi mouul uai sensuii opuse se numesc vectoii opusi.
Baca o, b
sunt vectoii opusi, atunci sciiem b
= o. Pentiu
si
avem
.

0peiatii elementaie cu vectoii: 0peiatii elementaie cu vectoii: 0peiatii elementaie cu vectoii: 0peiatii elementaie cu vectoii:
1. 1. 1. 1. Auunaiea vectoiiloi Auunaiea vectoiiloi Auunaiea vectoiiloi Auunaiea vectoiiloi
Regula paialelogiamului: Regula tiiunghiului: Regula poligonului:

o +b
= c o +b
= c o
1
+o
2
+o
3
++o
n
= u

Relatia lui Chasles: Relatia lui Chasles: Relatia lui Chasles: Relatia lui Chasles:

Piopiietati: Piopiietati: Piopiietati: Piopiietati:
a. Asociativitatea: (o +b
) +c = o +(b
+c), o, b
, c V.
b. Comutativitatea: o +b
= b
+o, o, b
V.
c. vectoiul nul u
este element neutiu pentiu auunaie: o +u
= u
+o = o, o V.
u. 0iice vectoi o aie un vectoi opus o: o +(o) = (o) +u
= o, o V.
o
3

o
4

o
2
b

A C
o
1
c

o
o
5

c

o
o
6
o
n

B 0
b

A
C B

S


2. 2. 2. 2. Scaueiea vectoiiloi Scaueiea vectoiiloi Scaueiea vectoiiloi Scaueiea vectoiiloi

o b

S. S. S. S. Inmultiiea unui vectoi cu un scalai Inmultiiea unui vectoi cu un scalai Inmultiiea unui vectoi cu un scalai Inmultiiea unui vectoi cu un scalai

Fie o u, o V, o u
. Piouusul uintie numaiul ieal o si vectoiul libei o este vectoiul

notat oo avanu:
- aceeasi uiiectie cu o;
- acelasi sens cu o uaca o > u si sens contiai lui o uaca o < u;
- mouulul egal cu piouusul uintie |o| si mouulul vectoiului o, auica |oo| = |o||o|. Baca o = u
sau o = u
atunci oo = u
.

Piopiietati: Piopiietati: Piopiietati: Piopiietati:
a. Inmultiiea cu scalaii este uistiibutiva fata ue auunaiea vectoiiloi:
o(o +b
) = oo +ob
, o , o, b
V
b. Inmultiiea cu scalaii este uistiibutiva fata ue auunaiea scalaiiloi:
(o +[)o = oo +[o, o, [ , o V
c. Asociativitatea inmultiiii scalaiiloi:
o([o) = (o[)o, o, [ , o V
u. Numaiul 1 este element neutiu pentiu inmultiiea vectoiiloi cu scalaii:
1 o = o 1, o V

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Boi vectoii libeii nenuli se numesc coliniaii uaca au aceeasi uiiectie. In caz contiai vectoiii
se numesc necoliniaii.

Teoiema ue coliniaiitate: Teoiema ue coliniaiitate: Teoiema ue coliniaiitate: Teoiema ue coliniaiitate: Boi vectoii nenuli o, b
V sunt coliniaii uaca si numai uaca o
astfel
incat o = o b
.

b

o +b

o
o
o b

4


0bseivatii: 0bseivatii: 0bseivatii: 0bseivatii:
1. Punctele A, B, C sunt coliniaie uaca si numai uaca vectoiii
si
sunt coliniaii, auica

o
astfel incat
= o
.
2. Baca vectoiii
si
sunt coliniaii atunci uieptele AB si AC sunt paialele sau coinciu.

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Cuplul (o, b
) foimat uin uoi vectoii libeii necoliniaii si nenuli se numeste baza pentiu
multimea vectoiiloi uin plan. 0 baza foimata uin veisoii oitogonali se numeste baza oitonoimala.

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: vectoiii H
1
, H
2
se numesc componentele vectoiului uupa uiiectiile vectoiiloi o si b
. Se
mai spune ca am uescompus vectoiul uupa uiiectiile a uoi vectoii o si b
. Numeiele x si y se numesc
cooiuonatele vectoiului libei in iapoit cu baza (o, b
).

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: Fie (o, b
) o baza in V. 0iice vectoi V se sciie in mou unic in functie ue vectoiii bazei sub
foima = o + b
, , , numita expiesia analitica a vectoiului . vectoiul avanu

cooiuonatele x, y in baza (o, b
) se noteaza = (, ) sau (, ).

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: Fie
1
= (
1
,
1
),
2
= (
2
,
2
), o . Atunci:
1.
1
=
2
1
=
2
si
1
=
2

2.
1
+
2
= (
1
+
2
,
1
+
2
)
S. o
1
= (o
1
, o
1
)
4.
1
,
2
sunt coliniaii
x
1
x
2
=
2

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: In planul J se consiueia uoua uiepte peipenuiculaie
i
, oiganizate ca axe (
i
, , t),
(, , ) unue 0 este punctul loi ue inteisectie, iai t, sunt veisoiii celoi uoua axe, caie uefinesc
sensul pe fiecaie axa: semiaxele , sunt semiaxe pozitive, iai semiaxele , sunt cele negative.
Cuplul ue axe (
i
, , , t), (
i
, , , ) se numeste iepei caitezian. Pentiu simplitate il notam piin
tiipletul (, t, ), inuicanu punctul 0, oiiginea iepeiului si cei uoi veisoii ai axeloi, caie nefiinu
coliniaii si nenuli foimeaza o baza, numita oitonoimata.

= H
1
+H
2
H
1
H
2
_ H

= o + b
o,
, H

o
H
2

H
1

M
A
O
B

S


Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: vectoiul H
se numeste vectoiul ue pozitie al punctului N. Numeiele x si y se numesc

cooiuonatele caiteziene ale punctului N sau ale vectoiului H
si sciiem H(, ) sau H
= (, ).
Numaiul x se numeste abscisa punctului (sau vectoiului) si axa xx se numeste axa absciseloi.
Numaiul y se numeste oiuonata punctului (sau vectoiului) si axa yy se numeste axa oiuonateloi.

Se consiueia punctele H
1
(
1
,
1
), H
2
(
2
,
2
). Atunci:
1. Expiesia analitica a vectoiului H
1
H
2
este: H
1
H
2
= (
2
1
) t +(
2
1
)
2. Lungimea vectoiului H
1
H
2
este: |H
1
H
2
| = (
2
1
)
2
+(
2
1
)
2

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: Fie uoua puncte in plan si H |] pentiu caie H = H, iai 0 un punct aibitiai
al planului. Atunci: H =
1
1+k
+
k
1+k
.
Baca N este mijlocul segmentului |] atunci: H =
1
2
( +).

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie in planul J un punct fixat 0. Baca N este un punct uin plan atunci vectoiul H
il numim
vectoi legat (ue punctul 0 sau ue polul 0) sau vectoiul ue pozitie al punctului N. vectoiul legat H
il
notam r
M
. Baca in plus in J se consiueia baza (
) atunci r
M
=
, unue x, y
iepiezinta cooiuonatele vectoiului ue pozitie in baza uata si sciiem r
M
= (, ) sau r
M
(, ).

Expiimaiea vectoiului legat
cu ajutoiul vectoiiloi ue pozitie ai puncteloi A si B:
= r
B
r
A
.
Expiimaiea vectoiului ue pozitie al punctului caie impaite un segment inti-un iapoit uat: r
M
=
A
+k
B
1+k

unue
AM
MB
= , H (). Pentiu = 1 (N mijlocul segmentului |AB]), r
M
=
1
2
(r
A
+r
B
).

0bseivatie: 0bseivatie: 0bseivatie: 0bseivatie: Se consiueia in planul J baza (o, b
), unue o, b
sunt vectoii legati in 0. Atunci:

r
M
=
M
o +
M
b
, unue
M
,
M
iepiezinta cooiuonatele vectoiului ue pozitie in baza uata. Sciiem
r
M
= (
M
,
M
). Baca r
A
=
A
o +
A
b
, r
B
=
B
o +
B
b
, r
M
=
M
o +
M
b
, atunci:
H
y
H
= H
x
+H
H
x
= t
H
=
_ H
= t +

t 0 x H
x

N
A
B
0

6


1. Cooiuonatele mijlocului N al segmentului |AB] sunt:
M
=
1
2
(
A
+
B
),
M
=
1
2
(
A
+
B
)
2. Cooiuonatele punctului N caie impaite segmentul |AB] inti-un iapoit =
AM
MB
:
M
=
x
A
+kx
B
1+k
,
M
=
A
+k
B
1+k

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: (Conuitia ue coliniaiitate a tiei puncte) Fie r
A
, r
B
, r
M
vectoiii ue pozitie ai puncteloi A, B, N in
iapoit cu 0, , . Atunci A, B, N sunt coliniaie uaca si numai uaca r
M
= or
A
+[r
B
, o, [ ,
o +[ = 1.

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: (Conuitia ue concuienta a tiei segmente) Segmentele |
1
1
], |
2
2
], |
3
3
] sunt concuiente
uaca
A
1
+k
B
1
1+k
=
A
2
+k
B
2
1+k
=
A
3
+k
B
3
1+k
.

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: (vectoiul ue pozitie al centiului ue gieutate al unui tiiunghi) Fie tiiunghiul ABC si punctul 0
aibitiai fixat. Notam cu r
A
, r
B
, r
C
vectoiii ue pozitie ai puncteloi A, B si C. Atunci meuianele in
tiiunghiul ABC sunt concuiente in punctul u, numit centiul ue gieutate al tiiunghiului, avanu vectoiul
ue pozitie r
u
=
1
3
(r
A
+ r
B
+ r
C
). Punctul u este situat pe fiecaie meuiana la
2
3
ue vaif si
1
3
ue baza.

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: (vectoiul ue pozitie al centiului ceicului ciicumsciis unui tiiunghi) Fie tiiunghiul ABC si
punctul 0 centiul ceicului ciicumsciis si B oitocentiul tiiunghiului. Atunci aie loc:
E
+E
+E
= 2E
(Relatia lui Sylvestei)

Luanu B ca pol, ielatia se iesciie: r
A
+ r
B
+ r
C
= 2r
0
.

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: (vectoiul ue pozitie al centiului ceicului ciicumsciis unui tiiunghi)
E
(Relatia lui Sylvestei)

Luanu 0 ca pol, ielatia se iesciie: r
H
= r
A
+ r
B
+ r
C
.

A
Teoiema lui Thales: Teoiema lui Thales: Teoiema lui Thales: Teoiema lui Thales: Fie ABC un tiiunghi, H |], |]. Bieapta
H uaca si numai uaca
AM
MB
=
AN
NC
. (0 paialela la o latuia a unui
tiiunghi ueteimina pe celelalte uoua segmente piopoitionale)

N N
C B

7


Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: (vectoiul ue pozitie al centiului ceicului insciis in tiiunghi) Fie tiiunghiul ABC,
|
i
], |
i
], |] bisectoaiele unghiuiiloi A, B, C, iai 0 un punct aibitiai (pol) in iapoit cu caie luam
vectoiii ue pozitie ai puncteloi uin plan. Notam = c, = o, = b. Atunci:
r
I
=
u
u+b+c
r
A
+
b
u+b+c
r
B
+
c
u+b+c
r
C

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie o, b
uoi vectoii libeii in planul J. Se numeste piouusul scalai al vectoiiloi o si b
, numaiul
ieal notat o b
uefinit astfel:
o b
= |o| |b
| cos
unue este unghiul foimat ue vectoiii o si b
.

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Se numeste pioiectia oitogonala a vectoiului o pe uieapta u, numaiul egal cu piouusul uintie
uintie lungimea vectoiului o si cosinusul unghiului uintie vectoiul o si uieapta u, astfel:
pr
d
o = |o| cos
unue este unghiul foimat ue vectoiul o si uieapta u.
N
P
N C
B
A
H
H
= 1
Teoiema lui Nenelaos: Teoiema lui Nenelaos: Teoiema lui Nenelaos: Teoiema lui Nenelaos: Fie ABC un tiiunghi, N, N, P puncte pe
latuiile (pielungiiile) |AB], |BC], |AC] uifeiite ue vaifuiile
tiiunghiului. Punctele N, N, P sunt coliniaie uaca si numai uaca

Relatia lui van Aubel: Relatia lui van Aubel: Relatia lui van Aubel: Relatia lui van Aubel: Fie ABC un tiiunghi si tiei ceviene
i
,
i
, concuiente in punctul P. Atunci aie loc:
A
A
B
B
C
C
P
A
A
B
B
C
C
P
= 1
Teoiema lui Ceva: Teoiema lui Ceva: Teoiema lui Ceva: Teoiema lui Ceva: Fie ABC un tiiunghi si punctele
i
,
i
, . Baca uieptele
i
,
i
, sunt concuiente
atunci:
b

o

8


Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema:
1. pr
d
(o +b
) = pr
d
o +pr
d
b
, o, b
V
2. pr
d
(o) = pr
d
(o), , o V

Piopiietatile piouusului scalai: Piopiietatile piouusului scalai: Piopiietatile piouusului scalai: Piopiietatile piouusului scalai:
1. o b
= b
o, o, b
V
2. o u
, b
, o b
= u o b

S. o u
, b
, = u o b
= |o| |b
|
4. o u
, b
, = n o b
= |o| |b
|
S. (o b
) = (o) b
= o(b
), , o, b
V
6. o (b
+c) = o b
+o c, (o +b
) c = o c +b
c, o, b
, c V

Expiesia analitica a piouusului scalai Expiesia analitica a piouusului scalai Expiesia analitica a piouusului scalai Expiesia analitica a piouusului scalai

Consiueiam in plan iepeiul caitezian (, t, ) si vectoiii o = o
1
t +o
2
= (o
1
, o
2
) ,
b
= b
1
t +b
2
= (b
1
, b
2
). Atunci:
1. Piouusul scalai a uoi vectoii este: o b
= o
1
b
1
+o
2
b
2

2. Lungimea unui vectoi este: |o| = o
1
2
+o
2
2

S. Cosinusul unghiului a uoi vectoii: cos =
u
1
b
1
+u
2
b
2
_u
1
2
+u
2
2
_b
1
2
+b
2
2

4. Conuitia ue peipenuiculaiitate a uoi vectoii: o b
o b
= u o
1
b
1
+o
2
b
2
= u

Teoiema cosinusului: Teoiema cosinusului: Teoiema cosinusului: Teoiema cosinusului: Se consiueia tiiunghiul ABC ue latuii AB=c, BC=a, AC=b. Atunci aie loc:
_
o
2
= b
2
+c
2
2bc cos
b
2
= o
2
+c
2
2oc cos
c
2
= o
2
+b
2
2ob cos

Coiolai: Coiolai: Coiolai: Coiolai: In oiice tiiunghi ABC avem:
`
1
1
1
1
1
1
cos =
b
2
+c
2
o
2
2bc
cos =
o
2
+c
2
b
2
2oc
cos =
o
2
+b
2
c
2
2ob

9


Caiacteiizaiea natuiii unui unghi al unui tiiunghi: Caiacteiizaiea natuiii unui unghi al unui tiiunghi: Caiacteiizaiea natuiii unui unghi al unui tiiunghi: Caiacteiizaiea natuiii unui unghi al unui tiiunghi:
1. A este unghi ascutit u,
n
2
cos > u b
2
+c
2
> o
2

2. A este unghi uiept =
n
2
cos = u b
2
+c
2
= o
2

S. A este unghi obtuz
n
2
, n cos < u b
2
+c
2
< o
2

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: (Relatia lui Stewait) Fie tiiunghiul ABC, (). Atunci:

2

2
+
2
=

Teoiema meuianei: Teoiema meuianei: Teoiema meuianei: Teoiema meuianei: Se consiueia tiiunghiul ABC ue latuii AB=c, BC=a, AC=b. Baca
u
,
b
,
c
sunt
lungimile meuianeloi uuse uin A, B, C atunci aie loc:
`
1
1
1
1
1
1
u
2
=
2(b
2
+c
2
) o
2
4
b
2
=
2(o
2
+c
2
) b
2
4
c
2
=
2(o
2
+b
2
) c
2
4

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: (Lungimile bisectoaieloi inti-un tiiunghi) Fie ABC un tiiunghi, |
i
], |
i
], |]
bisectoaiele unghiuiiloi tiiunghiului. Baca
u
=
i
,
b
=
i
,
c
= , atunci:
`
1
1
1
1
u
=
2Vbc
b+c
p(p o)
b
=
2Vuc
u+c
p(p b)
c
=
2Vub
u+b
p(p c)
unue p iepiezinta semipeiimetiul tiiunghiului

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: Fie ABC un tiiunghi, |
i
], |
i
], |] bisectoaiele unghiuiiloi tiiunghiului caie se
inteisecteaza in I. Baca
u
=
i
,
b
=
i
,
c
= , atunci:
`
1
1
1
1
I =
b+c
u+b+c
u
I =
u+c
u+b+c
b
I =
u+b
u+b+c
unue I iepiezinta centiul ceicului insciis tiiunghiului ABC

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: (Calculul lungimiloi 0B, 0I) Fie ABC un tiiunghi, 0 centiul ceicului ciicumsciis tiiunghiului.
B oitocentiul tiiunghiului si I centiul ceicului insciis tiiunghiului. Atunci:
`
1
1
E
2
=
2
(1 8 cos cos cos )
E
2
= 9
2
(o
2
+b
2
+c
2
)
I
2
=
2
obc
o +b +c

A
C B
B

1u


Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: (Relatia lui Leibniz) Fie ABC un tiiunghi, u centiul ue gieutate al tiiunghiului iai N un punct
aibitiai. Atunci aie loc:
H
2
+H
2
+H
2
= SH
2
+
2
+
2
+
2

Teoiema sinusuiiloi: Teoiema sinusuiiloi: Teoiema sinusuiiloi: Teoiema sinusuiiloi: In oiice tiiunghi ABC avem:
u
sInA
=
b
sInB
=
c
sInC
= 2 , unue R este iaza ceicului
ciicumsciis tiiunghiului ABC.

Functiile tiigonometiice ale unghiului pe jumatate: Functiile tiigonometiice ale unghiului pe jumatate: Functiile tiigonometiice ale unghiului pe jumatate: Functiile tiigonometiice ale unghiului pe jumatate:
1. cos
A
2
= _
p(p-u)
bc

2. sin
A
2
= _
(p-b)(p-c)
bc

S. tg
A
2
= _
(p-b)(p-c)
p(p-u)

Foimule Foimule Foimule Foimule pentiu aiia unui tiiunghi: pentiu aiia unui tiiunghi: pentiu aiia unui tiiunghi: pentiu aiia unui tiiunghi:
1. =
uh
c
2
=
bh
b
2
=
ch
c
2
(Semipiouusul uintie baza si inaltime)
2. =
bc sInA
2
=
uc sInB
2
=
ub sInC
2
(Semipiouusul uintie uoua latuii si sinusul uintie ele)
S. = p(p o)(p b)(p c) (Foimula lui Beion)

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema:
1. Lungimea iazei ceicului ciicumsciis: Baca a, b, c sunt lungimile latuiiloi tiiunghiului si S este
aiia sa, atunci:
=
obc
4

2. Lungimea iazei ceicului insciis: Baca S este aiia unui tiiunghi si p este semipeiimetiul sau,
atunci:
r =
p

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Se numeste coeficient unghiulai al unei uiepte (sau panta uieptei) tangenta unghiului pe
caie uieapta il face cu axa 0x.

A
u
N
C B
0
m=tg

11


Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie (
1
,
1
), (
2
,
2
). Panta uieptei caie tiece piin punctele (
1
,
1
), (
2
,
2
),
1

2

este
AB
=
2
-
1
x
2
-x
1
.

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie uieptele
1
si
2
avanu pantele
1
si
2
. Tangenta unghiului uintie cele uoua uiepte,
notata tg se calculeaza uupa foimula: tg =
m
1
- m
2
1+m
1
m
2
.

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema: Fie uieptele
1
si
2
avanu pantele
1
si
2
. Atunci:
1.
1

2
1
=
2

2.
1

2
1

2
= 1

Foime ale ecuatiei unei uiepte: Foime ale ecuatiei unei uiepte: Foime ale ecuatiei unei uiepte: Foime ale ecuatiei unei uiepte:
1. Ecuatia geneieala a unei uiepte: o +b +c = u, o, b, c , o, b nu simultan nule.
2. Ecuatia explicita a unei uiepte: = +n unue m este panta uieptei si n oiuonata la oiigine.
S. Ecuatia unei uiepte caie tiece piin punctul (
0
,
0
) si aie panta m:
0
= (
0
).
4. Ecuatia unei uiepte caie tiece piin punctele (
0
,
0
) si (
1
,
1
):
x-x
0
x
1
-x
0
=
-
0
1
-
0
.
S. Ecuatia unei uiepte piin taietuii:
x
u
+
b
1 = u, o u, b u unue (o, u) si (u, b) sunt
punctele ue inteisectie cu axele ue cooiuonate.

0bseivatii: 0bseivatii: 0bseivatii: 0bseivatii:
1. Punctul (
0
,
0
) apaitine uieptei o +b +c = u uaca cooiuonatele sale veiifica ecuatia
uieptei, auica o
0
+b
0
+c = u.
2. Bistanta ue la punctul (
0
,
0
) la uieapta o +b +c = u este s(, ) =
|ux
0
+b
0
+c|
Vu
2
+b
2
.
S. Punctele (
0
,
0
) , (
1
,
1
) si (
2
,
2
) sunt coliniaie uaca:
x
2
-x
0
x
1
-x
0
=
2
-
0
1
-
0
.
4. Ecuatia unei uiepte caie tiece piin punctele (
0
,
0
) si (
1
,
1
) sub foima ue ueteiminant
este:
_
1
0
1
1
1
_ = u

2

0
1
=tg
1

2
=tg
2

2

12


S. Punctele (
0
,
0
) , (
1
,
1
) si (
2
,
2
) sunt coliniaie uaca:
_
0
1
1
1
2
1
_ = u
6. Baca punctele (
0
,
0
) , (
1
,
1
) si (
2
,
2
) nu sunt coliniaie atunci ele foimeaza un
tiiunghi caie aie aiia:
=
1
2
__
0
1
1
1
2
1
__

Geometrie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geometrie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

, unue A se numeste oiiginea (sau punctul ue aplicatie), iai B se numeste

se numeste vectoi legat nul, avanu

au acelasi sens uaca au aceeasi uiiectie,

au sensuii opuse uaca au aceeasi

, lungimea segmentului |]. Nouulul

| sau simplu AB. Pentiu vectoiul nul

sunt egali si sciiem

uaca si numai uaca A=C si B=B.

iepiezinta toti vectoiii legati caie au aceeasi uiiectie, acelasi sens si

. Nultimea vectoiiloi libeii uin planul J se noteaza piin V.

este un iepiezentant al vectoiului libei

se numesc echipolenti uaca au aceeasi uiiectie, acelasi sens si

sunt echipolenti atunci vom nota acest fapt piin

este echipolent cu vectoiul

sunt vectoii opusi, atunci sciiem b

este element neutiu pentiu auunaie: o +u

. Piouusul uintie numaiul ieal o si vectoiul libei o este vectoiul

V sunt coliniaii uaca si numai uaca o

sunt coliniaii, auica

sunt coliniaii atunci uieptele AB si AC sunt paialele sau coinciu.

se numesc componentele vectoiului uupa uiiectiile vectoiiloi o si b

, , , numita expiesia analitica a vectoiului . vectoiul avanu

se numeste vectoiul ue pozitie al punctului N. Numeiele x si y se numesc

si sciiem H(, ) sau H

cu ajutoiul vectoiiloi ue pozitie ai puncteloi A si B:

sunt vectoii legati in 0. Atunci:

(Relatia lui Sylvestei)

(Relatia lui Sylvestei)

uoi vectoii libeii in planul J. Se numeste piouusul scalai al vectoiiloi o si b

unue p iepiezinta semipeiimetiul tiiunghiului

unue I iepiezinta centiul ceicului insciis tiiunghiului ABC

S-ar putea să vă placă și