nvarea implicit

Este uor de sesizat faptul c n viaa de zi cu zi noi reuim relativ repede s nvm cele mai adecvate rspunsuri comportamentale n raport cu anumite criterii pe care le desprindem din context. Exist de asemenea numeroase situaii n care noi nvm s rspundem adaptativ la solicitrile mediului, fr ns a fi contieni de regulile ce guverneaz aceste comportamente(ex. : cei mai muli dintre noi nvm s recunoatem i s elaborm enunuri gramaticale fr a fi ns capabili s verbalizm regulile ce ordoneaz aceste enunuri). Acest ultim tip de nvare a fost etichetat n psihologia cognitiv drept nvare implicit. nvarea implicit este definit ca un proces incontient de achiziie a unor cunotine abstracte . nvarea implicit a fost studiat printr-o varietate impresionant de paradigme, dintre care cea mai folosit este cea a nvrii gramaticilor artificiale. Procedura experimental presupunea ca subiecii s studieze un numr de aproximativ 20 de iruri lexicale sau literale care erau organizate n virtutea unor reguli practic imposibil de descrifrat. Cu toate acestea, dup faza de studiu subiecii demonstrau o abilitate deosebit de a discrimina ntre irurile generate pe baza aceleiai gramatici de cele nongramaticale. Asemenea abiliti au fost relevate att la subieci normali (nonamnezici), ct i la cei amnezici, indiferent de etiologia tulburrii mnezice. Rezultatele unor cercetri experimentale ulterioare au ajutat la formularea unor criterii definitorii ale nvrii implicite: a) Cunotinele dobndite prin nvarea implicit nu sunt complet accesibile contiinei; b) Organizarea acestor cunotine este mult mai complex dect simpla asociere ntre stimuli; c) Relaiile stabilite ntre cunotinele dobndite implicit nu pot fi identificate prin strategii infereniale ghidate de prelucrri contiente. Cu toate c sunt mai puin populare, unele cercetri care vizau studiul nvrii implicite, au urmrit s evidenieze acest fenomen i n situaii ecologice (ex. : ofatu l, dactilografia, interpretarea instrumental). Un bun dactilograf nu poate declara verbal care deget al mainii stangi este folosit cel mai frecvent pentru a tasta litera E sau care deget este mai frecvent folosit pentru a apsa bara de spaiu.