Filosofia Modern

01.10.2013 Colegiul Naional de Medecin i Farmacie Raisa Pacalo Sireac ndrei

!!!.re"era#.ro

Planul
1.Generalitati despre epoca moderna 2.Filosofia empirista 3.Filosofia rationalista

Introducere
Prezentul volum de filosofie modern expune i analizeaz principalele concepii empiriste i marile sisteme raionaliste care au dominat gndirea modern n secolele al XVII-lea i al XVIII-lea. intre empiriti! sunt avui n vedere "acon! #o$$es! %oc&e! "er&ele' i #ume! iar dintre raionaliti! escartes! (pinoza i %ei$niz. )etoda cercetrii i expunerii m$in logicul cu istoricul. *onsiderm ns c modalitatea logic este preponderent i c maniera istoric a fost su$sumat celei dinti. +stfel! din perspectiva unei a$ordri logice! pregnant sistematizatoare i tematizate! filosofii au fost grupai n cele dou mari orientri! empirismul i raionalismul! apoi! fiecare con-cepie a fost reconstituit i analizat n domeniile ei pro$lematice cele mai generale! ontologia i gnoseologia! iar! acolo unde a fost cazul! i n alte componente! i anume, metodologia! antropologia i filosofia moral-politic. -n acelai timp! conform punctului de vedere istoric! n cadrul fiecrei orientri! filosofiile examinate au fost nfiate n succesiunea lor cronologic. )etoda practicat ne-a permis s surprindem i s punem n eviden att continuitatea! ct i evoluia ideilor de la o concepie filo-sofic la alta n fiecare din registrele tematice cercetate. +m ncercat astfel s privim concepiile filosofice mai puin ca forme de relief izolate unele de altele! ci mai mult ca astre conexate n cadrul constelaiei din care fac parte. .ot pe linia unei viziuni de ansam$lu! introducerea lucrrii s-a referit la problematica filosofiei moderne! iar fiecare din cele dou grupa/e de concepii investigate a fost precedat de cte o sc0i sintetizatoare cuprinznd principiile empirismului i! respectiv! principiile raionalismului! n care am relevat i anumite elemente de legtur ntre cele dou orientri. )enionm i faptul c lucrarea este rodul unei cercetri ndelungate i amnunite a lucrrilor fundamentale ale filosofilor moderni care au constituit cele dou coli de gndire. .otodat! ne-am confruntat propriile reconstituiri i interpretri cu cele existente la noi! sau n unele lucrri de referin din spaiul lim$ii franceze! engleze! italiene sau ruse. in literatura noastr de specialitate! cel mai mult ne-au folosit urmtoarele referine, Istoria filosofiei moderne! Societatea Romn de Filosofie! "ucureti! 1234 5retiprire la 6ditura .ess-6xpres! "ucureti! 1227) Istoria filosofiei moderne !i contemporane! 6ditura +cademiei! "ucureti! 1289: P.P. ;egulescu! Istoria filosofiei moderne! n vol. P.P.;egulescu! Scrieri inedite" III! 6ditura +cademiei! "ucureti! 124<: *onstantin ;oica" Sc#i pentru istoria lui cum e cu putin ce$a nou" ="ucovina>. I.6. .orouiu! "ucureti!129? 5retiprire la 6ditura )oldova! Iai! fr an@: Alorica ;eagoe! Istoria filosofiei moderne. Rena!terea de la %etrarca la &acon! 6ditura idactic i Pedagogic! "ucureti! 124B i Istoria filosofiei moderne. 'e la Spino(a la 'iderot! 6ditura idactic i Pedagogic! "ucureti!124?: C0.+l.*azan! Introducere )n filosofie. Filosofia medie$al !i modern" 6ditura +ctami! "ucureti! 1227. ;u puine din explicitrile! explicaiile i interpret rile din prezentul volum au rezultat i n urma discuiilor de seminar purtate! ncepnd din 1278! cu studenii Aacult ii de Ailosofie sau ai altor faculti umaniste din cadrul Dniversitii din "ucureti! iar! n ultimii ani! i cu cei de la Aacultatea de Ailosofie i Eurnalim din cadrul Dniversitii Spiru *aret. +ceast carte le este dedicat lor i tuturor iu$itorilor gndirii moderne.

1.6ste vor$a despre filosofia tarilor modern.. 6poca moderna incepe in sec-XVI si dureaza pina in prima /umate a sec-XIX! ea incepe cu un sir de revolutii sociale din olanda! in sec-XVI! care este un raz$oi5eli$erarea nationala@ impotriva spaniei! revolutia din +nglia din secXVI 179<-182. in franta sec-XVIII 1482-1429. +ceste evolutii au facut ca aceste tari sa treaca de la feudalism la capitalism! dupa revolutii incepe sa dizvolte industria care implica dezvoltarea stiintei! se dezvolta urmatoarele domenii stiintifice, mecanica! matematica! astronomia! reprezentatii de $aza in domeniul mecanicii sint,Calileo Calilei si Isac ;eFton. Calileo Calilei este fondatorul mecanicii 5cerceteaza legile miscarii mecanice@ si demonstreaza ca domina aceleasi legi ale miscarii in tot universul. Pina la el se credea ca exista legi diferite in 5sau la o$ictele ceresti! planetele si alte legi pe pamint@ se facea o deose$ire ce este in cer si ce este pe pamint. In domeniul matematicii reprezentantii sunt G. escartes care descopera sistemul de coordinate si creaza geometria analitica. ;iuton si %ei$niz descopera calcul integral si calcul diferential5 se spune ca a fost o lupta destul de dura intre niuton si %ei$niz pentru li$eratate@. In domeniul astronomiei-descoperire in acesta directie incepe cu lucrarea lui Hopernic I despre rotatia sferelor ceresti! in care demonstreaza ca centrul universului este soarele si prin aceasta inlocueste teoria geocentrica cu teoria 0eliocentrica. I.%epler-care demonstreaza ca or$itele planetelor nu sunt sferice dar au forma de elipsa si ca planetele nu se misca uniform in /urul soarelui! cercetarile din domeniul stiintei au pus in fata filosofie un sir de sarcini. (a se analizeze, *e prezinta procesul cunoasteriiJ *are sunt nivelurile cunoasteriiJ *are metode de cercetare sunt mai utile pentru stiintaJ In legatura cu aceste cercetari in domeniul filosofie apar doua curente, 1.*urentul empiric <.Gationalist *urentul 6mpiric va sustine ca cele mai folositoare sunt cercetarile experimentale! ca anume expermentul permite sa se cerceteze fenomenele reale! in acelasi timp empirismul va nega puterea de cunoastere a ratiunii si va sustine ca ratiunea poate produce iluzii! adica o$iectul ei de cercetare nu intotdeauna este clar. *urentul Gationalist sustine in primul rind cercetarile logice si mai ales metodele matematicii de cercetare! acest curent va di impotriva cercetarilor empirice! ei vor sustine ca senzatiile si perceptiile noastre nu pot cunoaste generalul! nu pot cunoaste esenta! de aceea aceste cercetari nu sunt adecvate. <.*are va fi filosofia empiristaJ Geprezentatii, filosofii englezi, "+*K;! #""6(! %K*H6! "6GH6%6I! #D)6L 6mpirismu se imparte in doua curente5categorii@! empirismul materialist! din care fac parte primii trei! si empirismul idealist fac parte ultimii doi! filosofia engleza incepe cu lucrarile lui "+*K;! toata filosofia moderna si in primul rind "+*K; lupta cu filosofia medieval5scolastica@! cu gindirea rupta de $

realitate! ei nu vor sustine metodele de cercetare scolastica! vor neva logica lui +ristotel. "+*K; scrie o lucrare , ;oul Krganon. In acesta lucrare el descrie erorile din domeniul stiintei scolastice! pe aceste erori le numeste idoli, 1.Idolul <.Idolul 3.Idolul 9.Idolul .ri$ului *avernei Aorului 5Pietii@ .eatrului

1.I K%D% .GI"D%DI-"acon considera ca exista un sir de greseli legate de intelegerea noastra a naturii! printre aceste greseli este greseala antroposociomorfica! anume acesta greseala sta in fundamental gindirii teologice!5teorii religioase! atunci cind natura se compara cu omul@L <.I K%D% *+V6G;6I-aceste sunt greseli individuale legate de educatia fiecaruia! cultura fiecaruia! vointa individuala! ratiunea individuala! s.a. 3.I K%D% AKGD%DI-sustine ca oamenii considera ca daca cunosc cuvintele notiunii atunci cunosc cu adevart o$iectele5fenomenele@! si acesta nu este correct! daca cunosti cuvintul adica nu poti sa cunosti o$iectulL cunosti numai prin cercetare. 9.I K%D% .6+.GD%DI-prin el se descrie greselile logice! greselile de argumentare! in multe cazuri se argumenteaza cu a/utorul autoritatii! cind se spune, aristotel a spus! la pagina ceea scrie s.a. "acon spune ca stiinta apare acolo unde apare indoeala! daca cercetarea incepe cu indoeala! atunci este cu cercitudine! si daca incepem de la certitudine se termina cu indoealaL atunci inainteaza metoda empirista de cercetare! care se compune din doua elemente, 1. 6xperimentul <.Inductia "acon este primul care spune ca toate cercetarile tre$ue trecute prin experientaL %anseaza un sir de metode experimentale, 1.Prelungirea experimentului <.Dtilizarea unei legi naturale 3.6xcluderea calitatii 9.Dnirea experimentelor (.+ltele Pentru a analiza rezultatele experimentelor! propune el metoda inductive prin eliminare! care este alcatuita din trei ta$ele, 1..a$ela Prezentei-rezultate pozitive <..a$ele +psentei-cazuri negative 3..a$ela Cradelor-de la mai puternic spre sla$. (tiinta nu este studieria cartilor si conspectelor! dar cercetarea naturii 6mpirismul Idialist-reprrezentantul principat este "er&ele' I in studiile sale el considera ca ratiunea produce concept care nu au nici un o$iect real. ;otiunea de materii care este fundamental stiinte este negate de acest ginditor! el spune ca nu este nici un o$iect care ar fi putut fi numit materie. *e este materiaJ (pune el ca material este un ansam$lu de senzatii! o totalitate de senzatii! mai spune el ca este spatiu timpul si miscare! toate aceste sunt totalitati de senzatie. 3.Ailozofia Gationalista-Geprezentantii de $aza sunt, ecart! (pinoza! %ei$niz! si ma/oritatea lor sunt matimaticieni. %

ecart-este el francez! deci este considerat cel mai mare ginditor epoca moderna! anume el transforama gindirea medieval in gindire moderna5stiintifa@! ca si "acan este impotriva logicii lui +ristotel! el va spune in felul urm dspr logica lui +ristotel, este $ine so invete studientii! dar pentru cercetare este $una matematica5rezultatele matematicii sunt clare si simple!@ adevarul este evident! celelalte stiinte dau cunostinte indoelnice. In cercetarile sale a/ungem la concluzia ca si in matematica sunt pro$lem! ca in diferite parti ale matematicii se folosesc diferite metode! aceste tre$ue unificate. In rezultat el scrie un sir de metode de cercetare si a/unge la concluzia! ca tre$ue sa existe anumite reguli generale pentru cercetare, Prima regula este regula evidentii Gegula analizii Gegula sintezei Gegula verificariiLLL..

&

'i(liogra"ie
1. Istoria filosofie partea I 2. Fra+mentarea filosofic,filosofia moderna 3. I-./ /. R-01. FI2-S-FI. M-'3R/4
)*m+irismul i raionalismul, *diia a ---.a