Presopunctura pentru impotenta

Sumar In randurile de mai jos, vom incerca sa va furnizam informatii despre diferite modalitati de abordare a acestui subiect, informatii, pe care vi le dorim cat mai folositoare. Fiind practican TCM (medicina chineza si acupunctura) voi fi poate uneori subiectiv, insa rata de succes a tratamentului alternativ complementar, indeosebi TCM, este de cele mai multe ori superioara medicinei alopate. !om completa articolul de mai jos continuu, oferind cu dra"a inima su"estii si sfaturi de medicina alternativa care va vor putea ajuta sa scapati de acesta problema, sau sa o evitati pana la o varsta cat mai inaintata. #intre acestea putem mentiona$ elemente de nutritie, refle%olo"ie si plante medicinale (herbolo"ie chineza si occidentala). #aca aveti intrebari specifice, intrebati&ne. Mai rau decat sa nu va putem raspunde, nu se poate intampla.. in plus !ia"ra este o solutie de monet. 1.Masati punctele B23 si B47 & Folosind dosul palmelor (sau chiar fata plamelor daca va este comod) masati in sus si in jos spatele de la talie in sus cat se poate (inspiratie in sus, e%piratie in jos din ce in ce mai repede) incercand sa incalziti spatele pentru circa ' minut. (poi prindeti cu de"etele spatele apasand puternic partea laterala a muschilor spinali pentru inca ' minut.

2.Masati St36 )tand pe scaun sau pe pat asezati piciorul stan" cu talpa pe podea. (duceti piciorul drept in pozitia picioar peste picior, oprind insa calcaiul in dreptul punctului )t *+. (pasati si frecati ener"ic vreme de ' minut. )chimbati picioarele si procedati la fel si la piciorul drept.

3.Presati Ki3 si Ki1 & )edeti confortabil si aduceti calcaiul stan" asezat pe coapsa dreapta. Prindeti cu de"etul mare de la mana dreapta punctul ,i' si cu cel de la mana stan"a punctual ,i* (vedeti fi"ura alaturata). (pasati aceste doua puncte vreme de - minute concentrandu&va sa respirati adanc cu respiratie abdominala (ombilicul urca & ombilicul coboara. respiratia sa nu fie z"omotoasa). )chimbati picioarele si apasati punctele ,' & ,* la picorul drept, pentru inca ' minut.

4.Apasati CV2-CV6 & /un"iti&va pe podea (pe covor sau pe o salteluta subtire) avand picoarele intinse ("enunchii putin indoiti). Puneti de"etele de la una din maini pe abdomen pe punctele C!-, C!*, C!0 incepand de la osul pubis, iar cealalalta mana prinde punctele C!1, C!+, spre ombilic. Inchideti ochii si respirati adanc. apasati ferm punctele cu de"etele pentru - minute. (plicand caldura pe aceste puncte fortificati ener"ia sistemului de reproducere (deficienta ener"etica a

rinichilor in "eneral). Puteti folosi comprese cu sare uscata calda, sticla cu apa calda, o perna electrica sau chiar un uscator de par, rezultatul va fi asemanator. 2ricum, in ceea ce ne priveste, preferam sarea "runjoasa incalzita si pusa intr&un saculet de panza. sarea este cea mai aproape de ener"ia rinichilor si daca sunteti suficient de sensibil la ener"ie, veti simti diferenta. 5.Apasati Sp 12 si Sp 13 & Cu de"etele de la ambele maini apasati pe fiecare parte a zonei in"hinale in asa fel incat sa simtiti pulsul arterei care se trece printre acete puncte si or"anele se%uale. Pentru a stimula aceste puncte mai puternic, asezati&va pe abdomen si plasati palmele sau pumnii in acesta zona. Puneti fruntea sau barbia pe podea pe de&o parte si de"etele de la picioare in celalata parte. Inspirati si ridicati picioarele in sus sprijinindu&va doar frunte barbia de podea. (cesta va pune presiune pe aceste puncte de potenta foarte importante. 3espirati adanc (respiratia abdominala) pentru *4 de secunde cu picioarele in acesta pozitie (merita efortul5). /asati pcioarele jos si asezati mainile in parti pe podea, intr&o pozitie cat mai rela%ata. 3epsirati usor si odihniti&va pentru - minute in acesta pozitie. 6. Apasati punctele B27- B34 (sezati&va pe spate pe podea, "enunchii indoiti si palmele una peste alta sub osul sacru. In acesta pozitie balansati "enunchii de&o parte si de alta astfel incat sa masati zona respective pentru ' minut 7. Repetati p !itia 4 "e mai sus Incercati sa faceti acest e%ercitiu, zilnic & este un e%ercitiu foarte puternic (daca il faceti) si veti simti efectele, de obicei dupa cateva zile, pana in - saptamani. #ati&va timp si aveti rabdare sa faceti pasii mai dificili (cel de la pasul 1 de e%emplu). 6u sunteti in competitie cu nimeni. Important este sa il faceti cu re"ularitate. !a veti mentine astfel vitalitatea in "eneral si cea se%uala in special, pana la o varsta tarzie (nu e%a"erati insa7 faceti totul cu masura)..

Cum# 1$ 2feriti&va hrana necesara de care corpul, mintea si sufletul au nevoie spre a se vindeca si pastra sanatatea$ a$ (limentatie (curata, din surse naturale si in conformitate cu nevoile tale reale7 va puteti face un moft uneori dar pastrati masura) %$ (er (respirati corect, indreptati&va pieptul, faceti cateva minute de e%ercitii de raspiratie cel putin o data pe zi) c$ 3ela%are & dupa efort sau solicitari de orice fel (puteti apela la refle%oterapie, meditatie, aromaterapie, etc) "$ 8io&ener"ie & atunci cand simtiti ca nu sunteti in forma, o sedinta de acupunctura va poate restabili echilibrul. acesta este si o masura de ridicare a imunitatii or"ansmului e$ Comunicare 9 comunicati cu oamenii, iesiti in natura si admirati o floare, un copac o pajiste verde, luati&va un pet, ru"ati&va .. amintiti&va de :cere si ti se va da;. oferiti din putinul pe care il aveti celor in nevoie$ cine da, lui isi da. multumiti atunci cand primiti ceva sau vi se indeplineste o dorinta sau macar ridicati ochii la cer si spuneti$ Multumesc5 6u costa nimic &$ /umina & Cautati lumina soarelui si pe cea cu spectrul complet '$ (ctivitate & fiti activ (faceti miscare. in lipsa de altceva, cel putin o plimbare de '4&-4 de minute

pe zi, care va va prelun"i viata cu multi ani. faceti cativa pasi si intindeti&va dupa fiecare ora de sedere pe scaun.. sau chiar in fotoliu.) ($ Fiti pozitiv (deosebiti binele in tot ce va inconjoara si incercati sa vedeti jumatatea plina a paharului in tot ce faceti. cautati&va prietenii printre cei ce au o "andire pozitiva. (ristotel ne&a spus (<tica 6icomahica) cu peste doua mii de ani in urma$ =Trebuie s> ne an"aj>m ?n acele activit>ti, sau s> urm>rim acele st>ri, care compun fericirea noastr>:. Macar sa incercam) 2$ )traduiti&va sa reduceti stresul de orice fel (mai ales cel alimentar, le"at consumul de medicamente, stresul electric, "eopatic, etc) 3$ Incercati sa va deto%ificati (de metale "rele si produse petrochimice. postiti cel putin o data pe saptamana) 4$ Cautati sa vindecati dezechilibrele "landei tiroide atunci cand ele apar si pastrati cu orice pret sanatatea stomacului si intestinelor. In cursul sesiunilor terapeutice va putem oferi mult mai multe detalii despre cum puteti indeplini cele de mai sus, in primul rand #umneavoastra !a dorim multa sanatate5

Pentru Mamam

Re&le) terapie si pres punctura pentru % lile "e inima

Ce este % ala "e inima#

8oala de inima de inima constituie o serie de conditii anormale care afecteaza inima si vasele de san"e din inima. #intre tipurile de boli de inima putem enumera$ & Car"i patia isc(emica este boala care afecteza arterele coronare si datorita careia acestea isi micsoreaza calibrul. #rept urmare, are loc o scadere a cantitatii de san"e care iri"a muschiul inimii, care nu obtine in aceste conditii cantitati optime de o%i"en, acizi "rasi si "lucoza. (cest fenomen de reducere a flu%ului de san"e prin arterele coronare a fost numit in limbaj medical ischemie. Modificarile cardiace produse de ischemie sunt desemnate de termenul cardiopatie. Cardiopatia ischemica poate duce la7 & An'ina pect rala. (n"ina este o durere in piept sau un disconfort la nivelul toracelui care se intampla atunci cand la inima nu ajun"e suficient san"e. )e poate simti ca o presiune sau ca o durere ascutita, de cele mai multe ori in piept, dar uneori durerea este in umeri, brate, "at, ma%ilar, sau la spate. )e poate simti, de asemenea, ca o indi"estie (tulburari "astrice). (n"ina nu este un atac de cord, dar suferind de an"ina pectorala inseamna ca sunt posibilitati de a avea un atac de cord. <%ista mai multe tipuri de an"ina$ @ (n"ina clasica, numita an"ina stabila, este determinata de un anumit efort si dispare la repaus. @ (n"ina instabila reprezinta un alt tip de an"ina. (ceasta reprezinta o stare evolutiva mai "rava, care poate aparea si in repaus sau chiar in somn, fara a putea fi prevazuta. (cest tip de an"ina trebuie sa fie interpretata ca semn al unei afectari cardiace severe, care mai devreme sau mai tarziu, va duce la un infarct. & Atacul "e c r" (infarctul de miocard) . (cesta are loc atunci cand o artera este "rav sau complet blocata, iar inima nu este alimentata de san"ele de care are nevoie pentru un timp de mai mult de -4 de minute. & *nsu&icienta car"iaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea de san"e necesara or"anismului. Insuficienta nu inseamna ca inima nu mai pompeaza san"e, ci ca nu mai lucreaza asa cum ar trebui. #eoarece inima nu mai functioneaza in limite normale, or"anismul incearca sa&si suplineasca functia prin$ & retinerea apei si sarii pentru a creste cantitatea de san"e & cresterea frecventei cardiace (tahicardie) & cresterea dimensiunilor inimii. Cu timpul inima oboseste si incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. In acest moment apar simptome ca oboseala si slabiciune. )an"ele incepe sa sta"neze in vasele care ajun" la inima, cauzand acumularea de lichid la nivelul plamanilor (eventual si in picioare) si scurtarea respiratiei. & Aritmiile car"iace sunt dere"lari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecventei, fie al re"ularitatii frecventei cardiace, fie sub ambele. (ritmia apare cand comanda bio&electrica a inimii se produce in alte locuri decat cele normale (nodul sinusal, nodul atrio&ventricular sau ventricole) sau atunci cand unda electrica nu urmeaza traseul normal de propa"are (succcesiunea simularilor anumitor zone din muschiul cardiac in asa fel incat sa se produca Atic&tacA ul re"ulat al inimii) nu este cea corect. Contractia musculara rezultata se deosebeste de ritmul normal. 8ataia suplimentara provocata se numeste e%trasistola iar contractia normala sistola. 2 e%trasistola intrerupe secventa normala de activare a muschilor cardiaci. (desea e%trasistola este urmata de o pauza compensatoare (justificata de faptul ca inima are nevoie de o AfractiuneA de secunda de odihna) resimtita ca o intrerupere a ritmului cardiac si care este urmata de diminuarea presiunii arteriale, ameteli si senzatie de oboseala sau si slabiciune. #esincronizarea dintre camerele superioare (atriile) si ventricole provoaca de asemenea palpitatii. (cestea pot fi resimtite in interiorul sternului dar si in urechi, in "at sau in abdomen. Bnele tulburari sunt mai "rave decat altele. Bneori se formeaza un cerc vicios intre functia inimii si ritmul anormal. (stfel o inima slabita poate fi cauza aritmiei dar si aritmia poate duce la slabirea inimii. <%trasistolele pot aparea la orice persoana sanatoasa. #oar in cazul in care acestea se manifesta in mod frecvent putem vorbi de aritmie. (ritmiile se pot clasifica in functie de locul de formare si in functie de efectele produse asupra ritmului cardiac. (tunci cand ritmul cardiac este accelerat se numeste tahicardie iar atunci cand ritmul este decelerat (incetinit) se numeste bradicardie. 6u intrati in panica daca aveti aritmii de scurta durata, de cateva ori pe luna. )e pare ca acestea

intra in limitele normalului. Stilul "e +iata si % lile "e inima (limentatia nesanatoasa si inactivitatea fizica sunt cei mai comuni factori de risc pentru bolile de inima. (limentatia si nutritia este influentata de o serie de factorii sociali, culturali, economici si fiziolo"ici, inclusiv de costurile si disponibilitatea anumitor alimente. 3olul consumului de "rasime sau de alimente bo"ate in "rasimi pentru instalarea bolilor cardiace este acum binecunoscut. Totusi adoptarea unui anumit tip de alimentatie nu ofera o "arantie ca or"animul este protejat complet impotriva instalarii bolilior de inima. <%cesul de "reutate si obezitatea sunt insa factorii de risc care afecteaza direct bolile de inima. )trate"iile pentru a reduce e%cesului de "reutate includ interventii care trebuie sa afecteze comportamentul, activitatea fizica, dieta sau combinatii ale acestora. In particular, aceste interventii includ de asemenea reducerea consumului de sare, cresterea consumului de alimente bo"ate in fibre, precum si un aport adecvat de fructe si le"ume proaspete. (vand in vedere cele de mai sus va veti intreba de bunaseama$ A#aca tot fac atata efort cu alimentatia si activitatea fizica, de ce mai am nevoie de tratament de medicina alternativa, complementara sau naturistaCA <i bine, raspunsul ar putea fi "asit undeva intre urmatoarele realitati care trebuie sa le luam in considerare$ & bolile de inima sunt de foarte multe ori ca niste uci"asi tacuti, deoarece de multe ori drumul de la an"ina pectorala la infarct este foarte scurt. & tratamentul alopat al bolilor de inima are pe lan"a e%traordinarele avantaje, marele dezavantaj ca foloseste foarte multe medicamente. (cestea rezolva anumite simptome si re"leaza anumite functii, dar au foarte multe efecte secundare ne"ative care necesita administrarea altor medicamente, creind un cerc vicios din care se iese foarte "reu daca se apeleaza doar la medicina alopata. & refle%oterapia si presupunctura (ca parte inte"ranta a medicinei traditionale chineze) identifica de timpuriu posibilitatea aparitiei bolilor de inima. & refle%oterapia si presopunctura (alaturi de acupunctura, plante medicinale, etc) alina foarte multe din simptomele bolilor de inima, scade nivelul de stres si echilibreaza emotiile (care reprezinta importanti factori de risc pentru bolile de inima). In plus, as avea sa va dau un e%mplu. In urma cu cativa ani aveam e%trasistole. Imi "enerau o stare de an%ietate pentru ca erau foarte dese, la intervale de ordinal minutelor si se intensificau seara, cand ma culcam pe partea stan"a. M&am dus la doctorul de familie. (cesta mi&a spus ca nu are ce sa&mi faca, pentru ca inca nu este "rav. sa mai astept pana au sa se mai indeseasca. Mi&a dat insa trimitere la medicul specialist. (cesta mi&a zis ca nu am nimic si sa vin peste un an. (tunci am apelat la profesorul meu de acupcunctura la vremea aceea, care in 1 sedinte de acupuntura Am&a pus pe picioareA. <%trasistole mai am, insa numai o data la cateva zile sau saptamani, timp de cateva secunde. Re&le) terapia si pres punctura, acupunctura$ a-uta in m " "irect$ & imbunatatirea circulatiei san"elui la nivelul intre"ului or"anism dar mai ales in zonele indepartate acolo unde san"ele ajun"e mai "reu, la nivelul mainilor si picioarelor. & imbunatatirea functiei cardiace & imbunatatirea situatiei cand inima duce lipsa cantitatilor normale de o%i"en si san"e, prevenind astfel an"ina pectorala, si a infarctului miocardic.

. ne "e re&le) terapie si puncte "e pres punctura - Re&le) terapie In primul rand va trebui sa lucram zonele refle%e (holo"rafice) care afecteaza in mod direct patolo"ia bolilor de inima$ rinic(i/ uretere/ +e!ica urinara/ plamani/ inima/ 'lan"a suprarenala/ 'lan"a tir i"a/ st mac/ 'an'li nii lim&atici 0piept$/ c l ana +erte%rala in ! na t racica. - Punctel r "e acupunctura Cele mai indicate puncte de presopunctura acupunctura aflate pe picioare, care au efect direct asupra bolilor de inima sunt$ )(6DI6EI(2 )P&+ & splina +, FB)(6/I )T&*+ & stomac *+, F<6G/26G )T&04, stomac 04, D26GHB(6 ,I&' & rinichi ', T(III ,I#&* & rinichi *, T(ICJ26G /3&* & ficat *,

DI6/I6GHB(6 )P&K & splina K,

Pasii si met "a "e aplicare a re&le) terapiei Pentru manipularile in cazul refle%oterapiei va ro" sa revedeti articolul Cum facem refle%oterapiaC '. Presati zonele refle%e ale rinichilor, vezicii urinare si inima de cate '44 de ori fiecare, cu o forta de presare care sa produca o durere moderata locala, fara a se ajun"e pana la AsenzatiaA de amortire. adica nu se preseza atat de tare si de mult incat sa se amorteasc zona respectiva. trebuie sa mai ramana o usoara senzatie de durere, in asa fel incat locul respectiv sa mai trimita AsemnaleA or"anului corespondent si creierului. -. Presati zona ureterelor si plamanilor de cate '44 de ori pentru fiecare, cu o viteza de *4 & 14 de ori minut.

*. Presati punctele de acupunctura amintite mai sus sau si in imediata lor apropiere (localizati punctele palpand si aflati de la pacient care este zona activa dureroasa sensibila, pentru ca in afara de faptul ca puteti avea oarecari dificultati de localizare a punctelor, in plus punctele Ami"reazaA putin, functie de transformarile anatomice proprii varstei sau modificarior de "reutate corporala)$ San1in-ia (framantati zona), .usanli/ 2en'l n'/ 3 n'4uan/ 5ai)i/ 5aic( n'/ 3inlin'4uan timp de *4 de ori fiecare, cu o forta de presare care produce o durere locala, moderata. 0. Presati zonele refle%e ale "landelor suprarenale, stomacului, "an"lioniilor limfatici (piept), zonei toracice a coloanei vertebrale, zona omoplatilor si zonele "landei tiroide & pentru fiecare punct apasati de de cate 14 de ori, cu o viteza de 14 de apasari pe minut. Sec+enta "e masaMasati intai laba piciorului stan" ai apoi a celui drept. Curs "e tratament Timp de '4&'- sedinte, cate o sedinta pe zi sau la fiecare doua zile. Terapia are mai mult succes daca simultan se face si tratament cu plante medicinale. In lipsa formulelor cu ierburi chinezesti, folositi paducelul (cel mai bun este cel din fructe sau din amestec frunze, flori, fructe). Personal prefer decoctul in locul e%tractelor cumparate din comert. Formulele de fitoterapie romaneasca europeana vor trebui administrate doar in baza unui dia"nostic diferential din punct de vedere ener"etic. 6u orice ceai Ade inimaA este bun pentru toate bolile de inima. <ste bine de retinut ca medicina alopata este efectiva cand bolile de inima s&au instalat de o buna perioada de vreme (speranta de viata a crescut mult in ultimii zeci de ani prin administrarea

anumitor medicamente) sau in cazurile de ur"enta (infarct, chirur"ie pe cord deschis, transplanturi, etc). In ceea ce priveste insa prevenirea si recuperarea pe termen lun", medicina complementara are meritele ei care trebuiesc recunoscute. Incercati cateva sedinte de refle%oterapie sau faceti&le sin"uri #vs insiva sau membrilor de familie, prietenilor si veti vedea rezultatele. Multa sanatate5

Depresie - alinare cu presopunctura

#e cate ori vorbesc despre depresie imi amintesc o butada cu referire la zidul 8erlinului si la problema celor doua Germanii de pana la 'KLK. Presedintele francez de Gaulle a fost intrebat prin anii 'K+4, ce parere are despre aceasta chestiune. <l a raspuns politicos, ca orice francez$ A <ste o problema asa de mare si de importanta, incat imi scot palaria in fata ei si trec mai departe A. (sa si noi cu depresia. #ar dupa cum zidul 8erlinului a cazut asa si depresia poate fi ameliorata si chiar vindecata. In prezent, pre"atim un articol cuprinzator despre acesta A chestiune importanta A care ne va mai lua cateva saptamani (vezi partile I si II ale articolului 6epresia "in perspecti+a ( listica (m vazut insa ca multi cititori ai pa"inilor sit&ului nostru s&au interesat de depresie. 6e&am "andit ca pana la terminarea articolului cu pricina (finalizat la ' iunie -44M) sa va oferim cateva sfaturi care va pot ajuta la ameliorarea starilor de depresie. <ste vorba despre cateva elemente de presopunctura. Presopunctura este folositoare la alinarea anumitor simptome fizice precum si a starilor medii de depresie. Presopunctura se e%ecuta aplicand o presiune suficient de ferma asupra anumitor puncte de pe suprafata corpului. #e re"ula, aceste puncte sunt puncte de pe meridianele de acupunctura. #aca preferati, in loc de presiune puteti freca ferm acele puncte (fara a rani pielea. folosit eventual putin ulei sau crema de masaj & recomandam folosirea uleiul esential de lamaie care are o minunata actiune anti&depresie) si rezultatul va fi acelasi. In conformitate cu Medicina Traditionala Chineza (TCM), depresia este cauzata de reprimarea inabusirea anumitor emotii in sufletul nostru fara a incerca sa le rezolvam asa cum s&ar cuveni(cu noi sau cu lumea e%terioara). Inabusirea acelor emotii provoaca blocarea flu%ului de ener"ie care in mod normal ar trebui sa se miste liber prin corpul nostru (..sau prin meridianele de acupunctura, cum precizeaza TCM). Folosind punctele de acupunctura sau presopunctura, cum doriti sa le numiti, acea ener"ie se deblocheaza si incepe sa circule din nou libera prin corp. Puteti e%amina ce simtiti cand e%ecutati e%ercitiile de presopunctura si veti intele"e mai bine rostul acestor e%plicatii. Incercati in repetate randuri pana corpul reactioneaza si incepe sa A colaboreze A cu dumneavoastra. Brmatoarele puncte sunt foarte importante pentru alinarea depresiei. 6u este neaparata nevoie sa le folositi pe toate din cele mentionate. Folosirea unuia sau a doua dintre aceste puncte, oricand aveti o mana libera pot fi efective in controlarea depresiei. 2 alta metoda este folosita cu succes de unii din pacientii nostri $ dimineata dupa cateva e%ercitii usoare de "imnastica, masati usor cu de"etele pe rand fiecare dintre punctele amintite mai jos. !a veti pre"ati astfel pentru o noua zi si veti putea preveni multe dintre simptomele depresiei Puncte "e pe cap Constau din * puncte$ '. !as Guvernor 'K (G! 'K) & in chineza Joudin" (In spatele Coroanei)

-. !as Guvernor -4 (G! -4) & in chineza 8aihui (2 suta de intalniri) *. !as Guvernor -' (G! -') & in chineza Hiandin" (In fata Coroanei) (ceste puncte sunt localizate pe crestetul capului. Prin presopunctura lor se pot alina starile de depresie care sunt insotite de dureri de cap si sau probleme de memorie. Incepem cu punctul din mijloc, G! -4 (!G -4 sau #u -4, cum le veti "asi in cartile de spcialitate in limba romana). <l se "asete la intersectia linei ima"inare ce uneste varfurile de sus ale pavilionului urechilor (ape%ul) cu linia care uneste varful nasului si ceafa. Intr&un cuvant este crestetul capului (cei ce practica Do"a ii mai spun ChaNra Coroanei). Il veti simti cu si"uranta. G! 'K, este situat la un de"et in saptele lui G! -4 (Ade"etA este "rosimea de"etului mare si este o masura de lun"ime in Medicina Chineza. fiecare dintre noi are propria lui unitate de masura proportionala cu inaltimea. G! -' se "aseste un de"et spre frunte fata de G!-4. Puteti aplica o presiune pe toate aceste trei puncte consecutiv cu de"etele de la o sin"ura mana (de e%emplu aratator, de"etul mijlociu si inelarul). (pasarea trebuie sa fie de cateva minute, nu neaparat continua. Faceti asta in cateva reprize, cat va este confortabil. In timpul cand apasati, vizualizati cum incet, tot corpul incepand de la cap si coborand spre varful picioarelor, se rela%eaza. Teniunea si depresia dispar sau se atenueza. 7B 28 - Ve!ica Biliara 28 9 2en'c(i 0Balta Vantului$ (ceste doua puncte (pe fiecare parte a capului) se "asesc la ceafa, intre capetele celor doi muschi din lateralul acesteia (sternocleidomastoidian si trapez), intr&o adancitura de la baza carniului. Punctele aceste sunt aproape totdeauna sensibile. Prin presarea sau masarea lor (din e%perienta, masarea este parca mai efectiva in acest caz) se atenueaza depresia, tensiunea din zona "atului acumulata peste zi, dureea de cap si iritabilitatea. B18 - Ve!ica :rinara 18 9 5ian!(u 0Stalpul 6i+in$ Punctele se "asesc in lateralul coloanei vertebrale, in muschii ce o incadreaza (lateralul muschiului trapez), la o jumatate de Ade"etA fata de baza craniului. Prin masarea acestor puncte sau presarea lor se indeparteaza oboseala si incarcatura emotionala data de depresie. B 43 - Ve!ica :rinara 439 7a (uan's(u 0Re'iunea Vitala$ (ceste puncte se "asesc pe spate, chiar lan"a omoplati (la un lat de palma lateral fata de coloana vertebrala) la nivelul celei de&a patra vertebre toracice. (ceste puncte sunt foarte efective in a alina si balansa emotiile. In celasi timp ele se folosesc pentru orice fel de stari de slabiciune fizica. #aca nu aveti pe cineva care sa preseze aceste puncte, asezati&va pe spate si puneti doua min"i de tenis in zona acelor puncte, aproape de omoplati. Presiunea obtinuta prin asezarea sau miscare usoara pe cele doua min"i va stimula punctele respective cu acelasi rezultat benefic. B 23 - Ve!ica :rinara 239 S(ens(u 0Punctul "e transp rt ener'etic al Rinic(iului$ Punctele 8 -* sunt localizate la niveleul taliei la apro%imativ doua Ade"eteA in lateralul coloanei vertebrale (la nivelul celei de&a doua vertebre lombare). Puteti localiza 8-* pin asezarea palmelor pe solduri (imediat desupra lor). In acesta pozitie intindeti de"etele mari spre coloana vertebrala, varfurile acestora vor "asi imediat punctele, aveti incredere. Incercati sa miscati putin de"etele in acea zona. In punctul cele mai sensibil (ca ceva fara aparare) veti simti 8-*. (ceste puncte pot alina depresia sau supararea si indeparta oboseala. Al treilea ;c(i 03intan'$ Punctul se afla intre sprancene, acolo unde radacina nasului intalneste fruntea. (pasand acest punct se alina emotiile sau depresia si se clarfica mintea. <ste de asemenea foarte indicat in

cazurile de insomnie. K 27 - Rinic(i 279 S(u&u 0Pensiunea cea C c(eta$ )e "aseste in adancitura de la baza claviculei (spre stern) in primul interval intercostal, la doua de"ete de linia mediana a corpului. (ceste puncte alina depresia, an%ietatea si dificultatile de respiratie. #easemenea ajuta in cazul senzatiei de "reutate in abdomen precum si in cazurie de "reata sau varsaturi. <u 1 - Plaman 19 .( n'u 0Palatul Central$ (ceste puncte se "asesc simetric in lateralul pieptului, in primul interval intercostal la doua palme (sase Ade"eteA) de linia mediana. (pasand aceste puncte se alina drpresia, se indeparteaza emotiile ne"ative, respiratia "reoaie si durerea sufleteasca. CV 17 - Vas C nceptie 179 S(an!( n' 0Centrul Pieptului$ (cest punct se "aseste pe linia mediana a pieptului, pe stern, la nivelul celui de&al patrulea interval intercostal (masurati de sus in jos). Presopunctura acestui punct ajuta la alinarea durerii sufletesti (ca de e%emplu de de dupa pierderea cuiva dra"), a depresiei, an%ietatii, starilor de neliniste si in "eneral de instabilitate emotionala. St 36 - St mac 369 .usanli 0Punctul cel r trei mile$ (cest punct se "aseste la o palma sub rotula si la un de"et in lateralul fluierului piciorului (tibia). (cest punct este folositor pentru tonus muscular, echilibru emotional ca si pentru alinarea oboselii si depresiei. <ste cunscut si sub numele de Punctul Ginsen" (asemanator ca efect cu Ginsen"ul) indicat pentru ridicarea imunitatii si starii de sanatate a or"anismului. <ste foarte bine de folosit preventiv de catre toata lumea, mai ales la intrarea in iarna sau cand se prevestesc epidemii de "ripa. Brmatorul e%ercitiu este foarte efectiv pentru tinerea sub control a depresiei$ Alun'an" "epresia cu pres punctura si e)ercitii "e respiratie '. (sezati&va in pozitia culcat (a) cu fata in sus sau sedeti pe un scaun cu spinarea dreapta cu picioarele pe podea (talpile picioareleor paralele la o distanta de o palma una de alta). -. 3idicati palmele in sus, deasupra capului (spre cer). respirati adanc pe nas, si tineti respiratia cateva momente. In timp ce va tineti respiratia stran"eti pumnii si incordati muschii mainilor bratelor pana la umar. *. <%pirati usor in timp ce rela%ati muschii bratelor si aduceti pumnii incet pe piept. 0. 3epetati pasul - si * de * ori sau multiplu de * ori. 1. (cum incrucisati bratele pe piept cu de"etul mijlociu atin"and puctul /u ' (vedeti mai sus) cu incheieturile mainilor in dreptul centrului pieptului (femeile cu mana stan"a peste mana dreapta si invers barbatii). +. /asati barbia in piept. M. Inhalati aer pe nas in 0 reprize consecutive pana la umplerea completa a plamanilor, astfel incat cea de&a patra repriza a inspiratiei sa asi"ure umplerea lor completa cu aer. 3etineti respiratia timp de cateva momente (pana cat ati numara la 0). L. <%pirati usor pe "ura deschisa pana numarati la + sau pana plamanii s&au "olit de aer. K. 3epetati e%ercitiul timp de * minute concentrandu&va sa inspirati cat mai adanc si sa e%pirati cat mai complet, pastrand ritmul respiratiei.

Alte zone reflexogene

1. Zonele reflexe corespondente (segmente corespondente)

Exista unele zone din corp care nu au proiectie reflexogena in talpi sau palme, in schimb au segmente corespondente ce se pot masa cu succes 20-30 de minute, pentru a imbunatati circulatia segmentului bolnav.

Conform plansei, segmentele corespondente sunt: piciorul drept !" cu mana dreapta !" piciorul stang !" cu mana stanga !" gamba dreapta 2" cu antebratul drept 2" gamba stanga 2" cu antebratul stang 2" coapsa dreapta 3" cu bratul drept 30 coapsa stanga 3" cu bratul stang 3" soldul drept #" cu umarul drept #" soldul stang #" cu umarul stang #"

$egetele coincid, cele de la mana cu cele de la picior. %ona palmara coincide cu zona plantara, zona dorsala a palmei coincide cu zona dorsala a piciorului. %ona cotului coincide cu zona genunchiului.de pepartea respectiva. &asa'ul zonei corespondente zonei afectate se va face profund, cu toata mana, !(-20 de minute, pana cand segmentul afectat incepe sa se incalzeasca. 2. Zonele reflexogene in maini

%onele reflexe din palme se maseaza dependent sau independent de zonele din talpi. &asa'ul se face ori de cate ori dorim, cu conditia sa nu iritam local zona de masat. )iind punctele cele mai la indemana, se poate face si automasa'. 3. Zone reflexe auriculare

&asa'ul profilactic al urechilor poate preintampina instalarea multor boli ale organelor aflate la distanta. *a +3+l!!!+h inceputul masa'ului se va frictiona usor suprafata urechilor de la canalul auricular in sus, de (-, ori, apoi de la canalul auricular, de (-, ori, in 'os. -e trece apoi la o alta forma de masa': .rindeti fiecare portiune a pavilionului cu 3 degete, de ambele parti si masati pana cand pielea se inroseste si se incalzeste. $upa aceea se trece la masarea zonelor, conform plansei, in raport cu afectiunea pe care urmarim sa o tratam. %ona !, lobul urechii / in inflamatiile cavitatii bucale, dureri de dinti, miopie, glaucom, insomnie. 0n stare de iritare excesiva, se va masa usor lobul urechii prin miscari circulatorii si se va intepa usor cu unghiile suprafata exterioara1

%ona 2, helixul / in dureri si inflamatii ale gatului, febra, tulburari intestinale1 %ona 3, radacina helixului / in afectiuni cardio-vasculare, tulburari de digestie, boli de piele si boli ale sangelui1 %ona # / in dureri de maini, umeri, omoplati, articulatii ale coatelor si umerilor1 %ona ( / in afectiuni sau traumatisme ale coloanei vertebrale cervicale1 %ona , / in afectiuni sau traumatisme ale coloanei vertebrale toracale1 %ona + / in dureri musculare, anchiloze, afectiuni sau lovituri ale regiunii lombare sau sacrale1 %ona 2 / in sciatica, dureri ale articulatiilor tibio-tarsiene si ale picioarelor1 %ona 3 / in astm bronsic, hipertensiune, afectiuni digestive1 %ona !0 / in nevralgii de sciatic, ameliorari din sechele lasate de poliomielita1 %ona !! / in afectiuni de pancreas, ficat si vezica biliara1 %ona !2 / in nevralgii de trigemen, tuse, dureri de dinti, ameteala1 %ona !3 / in ameliorarea bronsitelor, a afectiunilor pulmonare, in palpitatii si aritmii1 %ona !# / in mastite si sinuzite maxilare1

%ona !( / in dureri abdominale, verti', scaderea acuitatii auditive1 %ona !, / prin masa' usor se combat sindroamele durroase, in general migrene, insomnii se va masa de 2-3 ori pe zi"1 %onele !+ si !3 / in afectiuni alergice si pulmonare1 %ona !2 / punctul inimii. .rin masa' se va regla tensiunea arteriala, indiferent daca este mare sau mica1 %ona 20 / punct deosebit de important. .rin masarea lui, se vor combate durerile violente din ulcerele gastrice si duodenale, din calculi biliari, ischemie, astm bronsic in criza. Anexa 9. Reflexologia vertebrala 4azele reflexologiei vertebrale moderne au fost puse de 5. 5brams -65", la inceputul secolului nostru. &etoda de tratament prin reflexoterapie vertebrala consta in percutia usoara cu varful unui deget pe apofizele spinoase crestele dorsale ale vertebrelor". 7impul de percurtie este de la cateva secunde la !-2 minute. 8u se vor face percutii pe vertebrele traumatizate.

9epere: :ertebra cervicala + este cea mai proeminenta, vertebra dorsala 2 se gaseste pe linia care uneste linia care uneste varfurile omoplatilor, vertebra dorsala !2 corespunde ultimei coaste, vertebra lombara se afla pe linia ce uneste oasele bazinului. Corespondentele vertebrelor cu unele organe, functii si boli:

C! / cap, creier, auz, ameteli, amnezie, nevralgie faciala si cervicobrahiala1 C2 / urechi, corzi vocale, glande suprarenale, aritmie1 C3 / amigdale, dinti, gingii, pancreas, cefalee1 C# / astm bronsic, emfizem pulmonar1 C( / membre superioare, paralizia membrelor superioare, sughit1 C, / boala .ar;inson reduce tremuraturile", tahicardie paroxistica1 C+ / insuficienta hipofizara, tremuraturi, tahicardie, boala 4asedo<, reanimare1 7! / contractia ansei sigmoide contraindicata in glaucom1 72 / scade tensiunea arteriala1 73 /contracta pilorul, stimuleaza functia plamanilor si plexul solar1 -patiul dintre 73 si 7# / hipotiroidie, hipertensiune arteriala, hiperfunctia hipofizei1 7# / dilata plamanii si le amelioreaza functiile1 7( / deschide pilorul, insomnie, functia pancreasului1 7, / litiaza biliara, contracta vezica biliara1 7+ / evacueaza vezica biliara, boli de ovare1 dilata pupila", percutia sa este

72 / splina, rinichi, ficat1 73 / litiaza biliara, dilata canalul coledoc, stimuleaza ovarele, dismenoree1 7!0 / cistita, celulita, edeme, calculi renali, guta, diabet zaharat, impotenta sexuala, arterita1 7!! / boli de intestine1 7!2 / prostata, incontinenta urinara1 *! / ficat, pancreas, contractia colonului ascendent1 *2 / ficat, pancreas, contractia colonului transvers1 *3 / contractia colonului descendent1 *# / contractia colonului sigmoid si a rectului1 *( /atonia vezicii urinare, enurezis1 -! / favorizeaza erectia1 -2 / contractia rectului1 -3 / hemoroizi1 -# / hemoroizi1 -( / hemoroizi, favorizeaza erectia.

Anexa 1. c!ema unei sedinte complete de masa" reflexogen # model orientativ.

.recizari: !. .rin conventie, se numeste exteriorul talpii inclusiv al segmentelor anatomice componente / degete" marginea de pe partea degetului mic si interiorul talpii, marginea de pe partea degetului mare, datorita faptului ca ambele talpi alaturate formeaza zona reflexa a intregului corp, unde linia degetului mic cuprinde articulatiile, iar linia degetului mare / coloana vertebrala. 2. $ictionar minim: $alcaneu = calcai1 $olon = intestin gros1 %aluce = primul deget, degetul mare de la picior1 &ndex = al doilea deget, aratatorul, de la mana1 'aleola = oasele gleznei, oul piciorului1 (olice = primul deget, cel mare, de la mana1 3. .e talpa dreapta este oglindita 'umatatea dreapta a corpului si 'umatatea stanga a capului1 pe talpa stanga, invers. 0naintea inceperii sedintei ne spalam pe maini. )acem consacrarea, recomandata datorita efectelor in plan energetic subtil ale unei sedinte de reflexoterapie. -e incepe cu un masa' general de relaxare al picioarelor, mai ales gambele, timp de maxim ( min. .iciorul stang se infasoara intr-un prosop.

Ordinea manevrelor: -e incepe intotdeauna cu talpa dreapta.

8r. &anevra

PICIORUL DREPT CHEIA DE INTRARE Pentru eliminarea toxinelor )esc!iderea piciorului drept: se apuca talpa piciorului cu doua maini si se trage spre exteriorul talpii, cu degetul mare pozitionat pe talpa. 0dentificare plex solar la intretaierea axelor verticala cu orizontala. 5pasari puternice cu policele spre pacient1 se poate folosi batul de

!. 2.

3.

masa' capatul mare". uprarenale # rinic!i # uretere * vezica urinara sub pexul solar. 5pasari puternice cu policele degetul mare" dinspre degete spre calcai, oblic pe ureter, atentie la suprarenale primele sub plex" pentru hipertensivi>>>> 1. $A(+, inusuri, pe bombeul halucelui si buricele degetelor 2-(. .e haluce / miscari laterale spre exterior1 pe celelalte degete, tridimensional pe lungimea lor, dinspre unghie spre baza. %ipofiza, pe ? dinspre exteriorul degetului mare al talpii, pe ridicatura. 5pasari puternice cu incheietura indexului1 se poate folosi batul de masa' capatul mic". $reierul mic, pe ? dinspre exteriorul degetului mare. 5pasari cu policele dinspre unghie spre baza cu gri'a, este la suprafata". -pifiza, in varful unghiei, spre exteriorul degetului mare. 5pasari puternice cu incheietura indexului1 se poate folosi batul de masa', capatul mic. $reierul mare, pe ? dinpre interiorul degetului mare. 5pasari cu policele dinspre unghie spre baza cu gri'a, este la suprafata. .ampla # /erv trigemen # $eafa0 lateralul exterior al halucelui baza lui / lateralul interior al talpii. 5pasari puternice cu policele, continuu, dinspre varful exterior al halucelui, pe lateral, la baza lui, apoi spre lateralul intern al tapii, miscarea terminandu-se prin surub. /asul0 pe lateralul degetului mare. 5pasari puternice cu lateralul policelui, dinspre varf spre baza. 1c!i0 urec!i, la baza degetelor 2-3 ochi" si #-( urechi". 5pasari putenice cu policele dinspre interiorul spre exteriorul talpii. 2. 2,A/)-,- -/)1$R&/(aratiroida, la baza halucelui, in scobitura dinspre interiorul talpii.

#. (.

,.

+.

2. 3.

!0. !!.

12.

!3.

5pasari puternice cu lateralul degetului mare, dinspre exteriorul spre interiorul talpii. (aratiroida # tiroida # timus, de la spatiul dintre degetele !-2 in 'os, pe sub pernita degetului mare. 5pasari putenice cu policele dinspre exteriorul spre interiorul talpii. 3. .1RA$-,'usc!iul trapez0 ? superioara a pernutei degetelor 2-(. 5pasari puternice cu policele dinspre interior spre exteriorul talpii. (lamani si bron!ii, ? inferioara a pernutei degetelor 2-(. 5pasari puternice cu policele dinspre interior spre exteriorul talpii. 3. & .-'+, )&2- .&4 tomac # pancreas # duoden, grosimea a doua degete sub pernuta halucelui. 5pasari puternice cu policele spre interiorul talpii, pe fiecare in parte si de sus in 'os pe toate trei. &ntestinul subtire, pe mi'locul talpii, intre plexul solar si calcaneu. 5pasari puternice cu incheieturile degetelor 2-(, dinspre plex spre calcai. 4alva ileocecala # apendice # colon ascendent # colon transversal, deasupra calcaiului, din mi'loc spre lateralul exterior, in sus spre mi'locul talpii, unghi drept si spre lateralul interior al talpii, pe sub stomac-pancreas-duoden. 5pasari puternice cu policele pe traseul intestinului gros. 5icat # vezica biliara, sub pernuta degetelor 2-(, la mi'loc si ceva mai 'os. 5pasari puternice cu policele, dinspre pernuta spre mi'locul talpii. 6. (-,4& +, 1var sau testicol, mi'locul calcaiului. 5pasari puternice cu incheietura degetului aratator, spre pacient si tras, spre calcai1 se poate folosi batul de masa' capatul mare"

!#. !(.

!,. !+.

!2.

!3.

20.

2!. 22.

.rompe uterine sau caile spermatice0 pe partea exterioara a calcaiului, intre maleola externa si tendonul lui 5hile, pe forma de arc de cerc de la maleola externa spre cea interna +ter sau prostata # vagin7penis, pe interiorul piciorului si ovar7testicol, pe exteriorul piciorului, incadrand piciorul ca bareta la sandale 5pasari puternice spre talpa cu policele pe o parte si celelalte # degete pe cealalta parte %emoroizi, pe interiorul piciorului si dureri menstruale relaxare abdominala", pe exteriorul piciorului, ocupand !@3 din lungimea gambei dinspre glezna spre genunchi, spre spate. 5pasari puternice spre genunchi cu policele pe o parte si celelalte # degete pe cealalta. 8. & .-'+, 1 1 Articulatia iliaca # soldul, pe ambele parti ale piciorului, pe sub maleola. 5pasari puternice cu lateralul degetului mare, cu ambele maini, printr-o miscare tip du-te / vino si, cu varful degetului aratator, circular in 'urul maleolei. $oloana vertebrala9 vertebre cervicale # toracale # lombare # sacrale # coccigiene, pe interiorul piciorului. 5pasari puternice cu lateralul policelui pe zona montului pentru cervicala, mai bland pe scobitura si puternic pe mi'locul calcaiului, pentru coccis. Articulatia umarului, pe lateralul exterior al talpii, in dreptul montului. &iscari de invaluire cu degetele 2-( dinspre interior spre exteriorul talpii. Articulatie genunc!i # cot, pe lateralul exterior al talpii, in dreptul diafragmei. &iscari de invaluire cu degetele 2-( dinspre interior spre exteriorul talpii. Articulatii glezna # pumn, pe lateralul exterior al talpii, la inceputul calcaiului. &iscari de invaluire cu degetele 2-( dinspre interior spre exteriorul

23.

2#.

2(.

2,.

2+.

22.

23.

talpii, apoi toate articulatiile odata cu lateralul indexului, dinspre degete spre calcai. /ervul sciatic, pe lateralul exterior al talpii, spre spatele calcaiului. 5pasari puternice cu lateralul degetului mare, dinspre interior spre exteriorul talpii, tinand calcaiul spri'init in cealalta mana1 se poate lucra si impreuna cu coccisul, 'axilar # mandibula, la baza unghiei halucelui, dinspre exterior spre interior. 5pasari puternice cu policele, dinspre exteriorul spre interiorul talpii. )intii (incisivi*canini*premolari*molari), la baza unghiilor degetelor 2-(. 5pasari puternice cu policele, dinspre interior spre exteriorul talpii. :. 2A. # .1RA$Amigdalele, sub unghia halucelui, pe mi'loc. 5pasari puternice cu policele ambelor maini, dinspre varf spre baza degetului, incadrand osul halucelui. 5aringe # laringe # tra!ee in adancitura dintre falangele degetelor !-2" * marea limfa sub trahee" # urec!ea interna cu centrul ec!ilibrului in spatiul dintre falangele degetelor #-(" 5pasari puternice cu ambele policele, simultan, in adanciturile dintre falangele !-2 si #-(, dinspre degete spre bolta piciorului. ani # musc!i pectorali, in spatiul de deasupra degetelor 2-# 5pasari circulare cu policele, in sensul acelor de ceasornic la barbati si invers, la femei. -e recomanda revenirea pe marea limfa. )iafragma, bareta superioara a sandalei linia de demarcatie intre cele doua culori ale fetei piciorului", dinspre interior spre exterior. -e lucreaza prin apasare si tragere cu degetele 2-( lipite, in usor evantai, dinspre interiorul spre exteriorul talpii. ;. $%-&A )- &- &R-

30.

3!.

32. 33.

3#.

3(. 3,.

3+.

32.

2anglionii abdominali in interior", toracici in exterior", !@3 din lungimea gambei in sus, incadram osul in dreptul articulatiei gleznei. -e inclesteaza degetele celor doau maini si se efectueaza masa' prin apasare cu pernutele exterioare ale podului palmei. 2anglionii ing!inali, pe os, !@3 din lungimea gambei. 5pasari puternice cu lateralul degetului mare, dinspre glezne spre gamba. ,imfa corp superior in exterior" si limfa corp superior in interior", pe lateralele gambelor. -e apuca gamba pe cele doua laterale si se apasa puternic pe toata lungimea ei, pana la genunchi. /ervul sciatic, deasupra calcaiului, pe mi'locul gambei. 5pasari puternice cu lateralul policelui, dinspre glezna spre genunchi. ,imfa capului, intre degetele 2-3 si 3-# Ciupituri cu dpua degete. 'asa" general0 de relaxare al piciorului0 inclusiv gamba. e culeg energiile negative, prin trecerea palmelor relaxate la maxim 3-# cm deasupra picioarelor, dinspre genunchi la talpa, de cateva ori.

33. #0. #!. #2. #3.

-e infasura piciorul drept in prosop si se trece la masa'ul piciorului stang.

8r. &anevr a

PICIORUL TAN!

!,.

tomac # duoden * pancreas, grosimea a doua degete sub pernuta halucelui. 5pasari puternice cu policele spre interiorul talpii, pe fiecare in parte si de sus in 'os pe toate trei. $olon transversal # colon descendent # colon sigmoid # rect * anus, dinspre interiorul talpii sub stomac-duoden-pancreas lateral spre exterior, unghi drept in 'os pana deasupra calcaiului si lateral stanga spre interiorul talpii. 5pasari puternice cu policele pe traseul intestinului gros. &nima # splina, sub pernuta degetelor 2-(, la mi'loc si ceva mai 'os. 5pasari moderate cu policele pe zona inimii, puternice pe zona

!2.

!3.

splinei, dinspre pernuta spre mi'locul talpii. -e infasura si piciorul stang in prosop, se face echilibrarea energiilor prin aplicarea palmelor pe talpile pacientului si spunerea unei rugaciuni, timp in care acesta inchide ochii, se relaxeaza, se gandeste la ceva frumos si, daca vrea, spune si el o rugaciune. &ultumim pacientului pentru ca ne-a ales. 8e spalam pe maini.

Anexa 2. %arta Reflexogena a picioarelor0 vedere plantara

Anexa 3. %arta Reflexogena a picioarelor0 vedere laterala

Anexa 3. %arta Reflexogena a picioarelor pe sisteme0 &

Anexa 6. %arta Reflexogena a picioarelor pe sisteme0 &&

<ibliografie !. 4ulus *, $ragu *., &anual de reflexoterapie, Editura &entor &acro, 4ucuresti, 200#1 2. Chiruta 0., .ostolica :., 0ncursiune in 9eflexoterapie, Editura .olirom, 0asi, 200(1

3. C. &anta;, -timulati-va energia vitala, Editura 5ntet, Aradea, !33#1 #. Chiruta 0., .ostolica :., 0ncursiune in reflexoterapie. -anatate prin masa'e si remedii naturiste, Editura .olirom, 0asi, !3331 (. Chiruta 5.0., Chiruta 0., 0mplicarea factorilor psihoafectivi in ameliorarea actului terapeutic reflexologic, Comunicare la -esiunea stiintifica organizata la 6niversitatea B.etre 5ndreiC, 0asi, !2-2! iunie, 200#1

,.

Chiruta, 5.0., Contributia masa'ului reflex in tratamentul dismenoreei, *ucrare de masterat, 6niversitatea de -tat din 4acau, 200#1

+. Chiruta, 5.0., Chiruta E.$., Chiruta 0., factorii care pot influenta diagnosticarea reflexogena corecta. Comunicare la -esiunea stiintifica organizata de 6niversitatea de -tat din 4acau, !,-!2 septembrie, 200#1 2. )ilimon $.:., .ostolica :., 0ncursiune in acupunctura. 8umarul de aur in structura si energetica sistemelor vii, Editura .olirom, 0asi, 20001 3. Deiculescu, :.7. 4ioterapie. 9etete medicale fara medicamente chimioterapeutice, Editura -tiintifica si Enciclopedica, 4ucuresti, !32+1

!0. 0van -., -a ne tratam si fara medicamente, Editura -tiintifica si Enciclopedica, 4ucuresti, !3301 !!. Eneipp -., )armacia verde. &iracolul vindecarilor, EdituraEdinter, 4ucuresti, !33(1 !2. &anecuta 9.0., 4ioenergia, darul divinitatii, Editura &iracol, 4ucuresti, !33,1 !3. &arza $., 9eflexologia in ;inetoterapie, Editura -Fmbol, 4acau, !3321 !#. Dillanders 5., 5linare si vindecare prin reflexoterapie, editura 8iculescu, 4ucuresti, 200#1 !(. .ascanu :. A., 7ratamente integrale prin medicina naturista, Editura .olirom, 0asi, 20001 !,. :ennells $.)., 0nitiere in reflexologie, Editura .olirom, 0asi, 200(1 !+. )itzgerald G., &asafret G., -anatosi spre viitor, Editura 7rama, :adun, Elvetia, !3+(.

Reflexoterapia

Tip: "edi#ina naturi$ta Continut: Re%lexotera&ia e$te o $trave#'e metoda tera&euti#a. Ea e$te a$o#iata medi#inei alternative( %iind o $tiinta )a*ata &e &ra#ti#a. "edi#ina traditionala atri)uie re%lexotera&iei milenii de ex&erienta( re*ultatele %iind &ro)ate de ameliorari $au vinde#ari #on%irmate de toate &er$oanele #are au )ene%i#iat de a#e$ta metoda. Re%lexotera&ia are #a te'ni#a de tratament ma$area tal&ilor( &almelor $au #a&ului( in *onele #ore$&un*atoare &un#telor de &roie#tie a di%eritelor or+ane ale #or&ului( ea a$o#iindu,$e in mod o)i$nuit $i #u &re$o&un#tura. Prin#i&alul $#o& al re%lexotera&iei $i &re$o&un#turii e$te eliminarea toxinelor $i $timularea tuturor %un#tiilor or+ani$mului( %ara e%e#te $e#undare $au no#ive( %iind e%i#iente la toate var$tele $i ino%en$ive :

Cele de sunt

doua metode tratament complet

&e#iali$tul no$tru in re%lexotera&ie $i &re$o&un#tura va o%era urmatoarele $ervi#ii: , ma$a- re%lexo+en( &re$&un#tura ,

ma$a- tera&euti# +eneral , A#e$te &ro#eduri o%era $olutii &entru re*olvarea urmatoarelor di$%un#tii , $au a%e#tiuni: in$omnii( $tre$( mi+rene( o)o$eala( a%e#tiuni ve*i#ii )iliare( tul)urari endo#rine( #elulita( o)e*itate( , #on$ti&atie( a$tm )ron$i#( in%ertilitate( im&otenta( tul)urari de meno&au*a( et#. Principiile reflexoterapiei #o&ul re%lexotera&iei #o&ul re%lexotera&iei e$te de a #ore#ta #ei trei %a#tori ne+ativi im&li#ati in &ro#e$ul ale

de )oala: #on+e$tia in%lamatia ten$iunea. A%e#tiunile #on+e$tive $unt re$&on$a)ile de a&aritia tumorilor. a%e#tiunile in%lamatorii $unt #ele &re#um #olita( )ron$ita $au $inu*ita. ten$iunea e$te re$&on$a)ila de diminuarea e%i#ientei $i$temului imunitar. edintele de re%lexotera&ie urmare$# in &rimul rand im)unatatirea #ir#ulatiei in or+ani$m $i a##elerarea eliminarii re*iduriilor( a$t%el in#at toxinele $a nu $e mai a#umule*e in #on#entratii daunatoare in %i#at( rini#'i $au inte$tin. De a$emenea( &rin re%lexotera&ie $e &oate reali*a $#aderea $en*atiei de durere &rin $timularea eli)erarii de endor%ine , anal+e*i#e naturale ale or+ani$mului , din +landa 'i&o%i*a din #reier in %luxul $an+uin. Re%lexotera&ia are a#tiunea #ea mai e%i#ienta #and e$te %olo$ita &entru tratarea intre+ului or+ani$m $i nu numai &entru anumite a%e#tiuni. In a#e$t mod( ea im)unatate$te toate %un#tiile or+ani$mului( #eea #e $timulea*a &ro#e$ul natural de vinde#are( %a#andu,l mai ra&id $i mai e%i#ient. Cele zece zone energetice Re%lexotera&ia are la )a*a &re*enta in or+ani$m a *e#e *one ener+eti#e. A#e$te *one $unt lon+itudinale( intin*andu,$e de la )a*a #or&ului , de la &i#ioare , &ana in #re$tetul #a&ului. A#ea$ta di$tri)utie ener+eti#a a %o$t de$#o&erita $&re $%ar$itul $e#olului /I/ de un ameri#an( dr. 0illiam 1it*+erald( un $&e#iali$t in O.R.L. In &erioada in #are a lu#rat la $&itale din Pari$( 2iena $i Londra( 1it*+erald a de$#o&erit #a &utea ameliora durerea dintr,o &arte a #or&ului &a#ientului &rin a&a$are intr,o alta *ona. El $i,a &er%e#tionat te'ni#a( invatand #a da#a a&li#a &re$iune la nivelul de+etelor #u a-utorul unui )anda- ela$ti# &e %ie#are %alan+a mi-lo#ie $i #u a-utorul unor mi#i #arli+e &e var%urile de+etelor( &utea &rodu#e e%e#te ane$te*i#e lo#ale la nivelul )ratelor( &artilor laterale ale +atului( o#'iului( ure#'ii $i %etei. Nu tre)uie $a uitam %a&tul #a in &erioada in #are &ra#ti#a dr. 1it%+erald( in anii 1334( ane$te*ia era la in#e&uturi. "a$tile #u #loro%orm erau utili*ate( dar mai multi &a#ienti mureau din #au*a ane$te*iei de#at a interventiilor #'irur+i#ale Ce %a#em( in$tin#tiv( #and avem o durere de #a& $au o indi+e$tie5 De re+ula( &unem mana &e *ona dureroa$a &entru a ne u$ura intr,o oare#are ma$ura durerea. A$adar( exi$ta un in$tin#t &rimar #are ne %a#e $a a&a$am lo#ul durero$ &entru ameliorarea $im&tomelor. Cele *e#e *one $unt im&artite in #in#i &ere#'i( numerotate de la 1 la 6( &e %ie#are &arte a #or&ului. 7ona 1 tre#e &rin de+etele mari de la maini( &e %ie#are &arte a #or&ului $i &ar#ur+e

*ona mediana a #or&ului( &artea interioara a &i#ioarelor( a )ratelor $i #oloana verte)rala. O dere+lare a %luxului ener+eti# &e a#e$t tra$eu &oate a%e#ta ori#e or+an $au %un#tie din- a#ea$ta *ona. 7ona 1 e$te de o)i#ei #ea mai $en$i)ila &e &i#ioarele oamenilor( deoare#e &e ea $e a%la multe &arti vitale ale or+ani$mului , na$ul( +ura( +atul( #oloana verte)rala $i or+anele +enitale. Lu#rand numai a$u&ra re%lexelor #oloanei verte)rale de la nivelul &i#ioarelor e$te &o$i)ila ameliorarea multor mani%e$tari %i*i#e ne&la#ute( deoare#e nervii #u ori+inea in *ona verte)rala $timulea$a a#tivitatea intre+ului or+ani$m. 7ona 2 are #a limite de+etul aratator $i al doilea de+et de la &i#ior. in a#ela$i %el $e &oate #ontinua &ana la divi*area #or&ului in *e#e *one. A#ea$ta metode de im&artire a #or&ului in #anale ener+eti#e $au meridiane( e$te $imilara &rin#i&iului #are $ta la )a*a &re$o&un#turii $i a#u&un#turii. Cu toate a#e$tea( #and e$te vor)a de re%lexotera&ie( nu $unt im&ortante meridianele in $ine $i ni#i &un#tele identi%i#ate $au numerotate. In lo#ul lor( a##entul $e &une &e 'arta #or&ului #are arata #a %ie#are *ona $au or+an din or+ani$m e$te o+lindita &e tal&i $i de+etele de la &i#ioare( #a $i &e &alme $i de+etele de la maini. Alta di%erenta im&ortanta intre re%lexotera&ie $i &re$o&un#tura $au alte tera&ii )a*ate &e utili*area meridianelor e$te le+ata de te'ni#a de utili*are a &oli#elui $i a de+etelor &entru relaxarea &un#telor re%lexo+ene de &e &i#ioare $i maini. Cand un &un#t de &e meridian e$te )lo#at( %luxul ener+eti# $#ade $au $e a#umulea*a( iar in a#el &un#t a&are #on+e$tia. In tim&( a#ea$ta #on+e$tie $e &oate mani%e$ta %i*i# $u) %orma de di$%un#tie a *onei $au or+anului re$&e#tiv. Pe de alta &arte( da#a )lo#a-ul e$te inde&artat &rin $edinte de re%lexotera&ie( iar e#'ili)rul ade#vat $i %un#tia normala $e re$ta)ile$#( &ro#e$ul de autovinde#are &oate in#e&e( iar $im&tomele $i durerea vor di$&area. E%i#ienta re%lexotera&iei $e )a*ea*a &e &ro#e$ul $im&lu al eliminarii )lo#a-elor de %lux ener+eti# in vederea a#tivarii &ro#e$ului de autovinde#are. Tal&ile: o+linda a #or&ului Da#a &riviti #ele doua tal&i 8alaturate9( &uteti o)$erva #a ele $unt o re&re*entare exa#ta a #or&ului uman. Tal&ile re%le#ta intr,adevar #on%ormatia #or&ului. Cei lar+i in $&ate vor avea tal&i mai late de la arti#ulatia 'alu#elui la mar+inea extrema. Oamenii inalti $i $la)i au tal&i lun+i $i $u)tiri( #u de+ete lun+i. Remar#ati $i #ur)urile tal&ilor( #are $unt a$emanatoare #u #ur)urile #oloanei

verte)rale. Din a#ea$ta ilu$tratie &uteti o)$erva #a tal&a drea&ta +uvernea*a &artea drea&ta a #or&ului( iar tal&a $tan+a &e #ea $tan+a. Da#a alaturati #ele doua tal&i( veti avea un #ontur #om&let al #or&ului( #u 'alu#ele re&re*entand #a&ul( iar &artile laterale ale tal&ilor re%le#tand *onele laterale ale #or&ului , de exem&lu umerii( +enun#'ii $i $oldurile. Unele a%e#tiuni #utanate ale &i#ioarelor &ot %i deo$e)it de $emni%i#ative. De exem&lu( o )atatura &oate ade$ea re%le#ta o a%e#tiune a +atului( iar o $en$i)ilitate a &un#telor re%lexo+ene ale +atului( $a $&unem &e &artea drea&ta( va %i $emni%i#ativ #orelata #u o )atatura &e a#eea$i &arte. In+ro$area &ielii &e &artea laterala a &i#iorului in *ona &un#telor re%lexo+ene ale umerilor( $emnalea*a ade$ea o a%e#tiune a umarului. #om&letare 7onele re%lexo+ene $unt &un#te nervoa$e #are $e a%la in le+atura #u anumite &arti din #or&. Ele $e +a$e$# ra$&andite &e toata $u&ra%ata #or&ului. Prin ma$area *onelor re%lexo+ene( $e &oate o)tine o iri+are $an+uina )una( atat a *onei re%lexo+ene #at $i a or+ani$mului de&endent. PRESOPUNCTURA e$te &re$iunea #are $e exer#ita a$u&ra &un#tului re%lex. Pun#tele &ot %i ma$ate #u de+etul( #u un+'ia( #u )a+'eta de lemn $au de $ti#la( #u $tiloul( %olo$ind #a&atul rotun-it al a#e$tuia. Pre$o&un#tura &oate %i &ra#ti#ata de ori#ine. Cele mai )une re*ultate $e o)tin %olo$ind var%ul de+etului $au un+'ia. Du&a indi#atie( un &un#t &oate %i ma$at &rin manevra de di$&er$ie $au toni%iere. In a%e#tiunile &rovo#ate de un ex#e$ de ener+ie( $e %olo$e$te di$&er$ia. DISPERSIA : e %a#e ma$a-ul #u var%ul de+etului in &o*itie o)li#a. $e ma$ea*a $au $e a&a$a &rin in$uru)are( in $en$ul o&u$ mi$#arii a#elor de #ea$orni#. "i$#area $e %a#e $u&er%i#ial( )land( lent. Du&a un ma$a- #ore#t( &ielea $e va inro$i( $en$i)ilitatea dureroa$a $i tonul vor $#adea. TONIFIEREA $e &ra#ti#a in #a*ul )olilor re*ultate &rin de%i#it de ener+ie 8'i&otonie( )radi#ardie et#.9. e exe#uta #u var%ul de+etului $au #u un+'ia( am)ele in &o*itie verti#ala. "a$a-ul $e %a#e #u durata $#urta. Cand $e exe#uta #ore#t( re*ulta &aloarea te+umentului( #re$terea $en$i)ilitatii $i a tonu$ului mu$#ular. Portiunea ma$ata &oate %i &udrata.

e &ot %a#e trei $edinte &e *i #u durata de 14 minute %ie#are. Cura de ma$a- in #a*ul unei a%e#tiuni #u&rinde 16 $edinte a&oi &au*a 2 $a&tamani( du&a #are $e reia.