Metode si tehnici de reeducare neuro-motorie

Metode de relaxare

Relaxare are doua componente: una musculara si alta psihica. Dar intre starea de tensiune
a corpului si starea emotionala exista o legatura directa si reciproca (observand ca in
starile de supraactivare emotionala muschii sunt si ei incordati, specialistii care au pus la
punct procedeele stiintifce ale relaxarii pornesc invers, reducand incordarea musculara
pentru a crea o stare de destindere psihica) si exercitiile care vizeaza una sau alta dintre
componente se fnalizeaza de fapt cu relaxarea intregului organism.

Metoda de relaxare Jacobson

Relaxarea progresiva musculara este o tehnica de relaxare initiata de medicul Edmund

Jacobson. Aceasta tehnica consta in alternarea relaxarii si a tensionarii principalelor grupe
de muschi din corp si este utilizata in managementul anxietatii.

Tehnica de relaxare progresiva Jacobson produce o stare de relaxare si este utila, mai ales
in cazul in care anxietatea si tensiunea interioara sunt crescute. Prin alternarea incordarii
si a relaxarii diferitelor grupe musculare puteti sa observati diferenta dintre starea de
tensiune si cea de relaxare. Scopul acestei tehnici este de a detensiona corpul si de a induce
relaxarea, precum si de a dobandi control asupra tensiunii musculare din corp.

Indicatii inainte de inceperea tehnicii de relaxare:

• alegeti-va un loc linistit (departe de factori perturbatori), in care sa nu fiti deranjat pentru
aproximativ 30 de minute;

• gasiti-va o pozitie confortabila (sezand, semiculcat sau culcat pe spate) si asigurati-va ca

tineti spatele drept;

• purtati haine comode, care sa nu va stranga, de preferabil din bumbac;

• temperatura camerei sa fie una potrivita (nici prea rece nici foarte cald);

1
• nu executati aceasta tehnica mai repede de 1 ora dupa ce ati servit o masa principala;

• descaltati-va (daca este posibil);

• folositi respiratia abdominala (diafragmica).

Etapa initiala: consta in contractarea si relaxarea alternativa a unei singure grupe de

muschi (de la nivelul bratelor, picioarelor, abdomenului, spatelui, cefei, gatului sau fetei),
pentru a rafina simtul muscular.

Etapa a doua: extinderea actiunii de la un grup de muschi la teritorii musculare din ce in ce

mai mari astfel incat, prin exercitii progresive, sa reusim o relaxare musculara generala a
intregului corp.

Intr-o faza si mai avansata (aceasta se obtine dupa mai multe saptamani sau luni de
antrenament zilnic) vei fi capabil sa constientizezi si sa controlezi tensiunile musculare
provocate de diverse situatii emotionale, sa le reduci apoi intensitatea prin relaxare si
astfel sa obtii disparitia supraincordarii emotionale si instalarea calmului.

Exercitiile relaxarii progresive:

Incordarea/relaxarea se aplcia succesiv tuturor muschilor corpului. Fiecare grupa de

muschi este incordata timp de aproximativ 7-10 secunde, fiind apoi relaxata brusc. Dupa
fiecare incordare corpul trebuie relaxat timp de 20-25 de secunde.

– Respirati diafragmic ( respiratia abdominala);

– Incepeti cu membrul dominat (in acest exemplu se presupune ca mana dreapta este
dominanta);

Strangeti puternic pumnul drept, astfel incat sa simtiti tensiune in mana si antebrat.
Mentineti aceasta pozitie (pentru 10 secunde).

2
Strangeti puternic pumnul stang, astfel incat sa simtiti tensiune in mana si antebrat.
Mentineti aceasta pozitie.

Strangeti puternic pumnul drept si indoiti antebratul astfel incat sa simti tensiune in
antebrat si biceps.

La fel vom face si pentru mana si antebratul stang: strangeti puternic pumnul stang si
indoiti antebratul astfel incat sa simtiti tensiune in antebrat si biceps. Mentineti aceasta
pozitie.

Strangeti puternic muschii din jurul ochilor astfel incat sa simtiti tensiune in jurul ochilor si
la nivelul fruntii. Mentineti aceasta pozitie.

Strangeti puternic maxilarul, ridicati barbia, astfel incat muschii cefei sa fie contractati.
Mentineti aceasta pozitie.

Impingeti puternic pieptul in fata si trageti umerii in spate, astfel incat sa simtiti tensiune in
muschii spatelui. Mentineti aceasta pozitie.

Impingeti puternic pieptul in fata si trageti umerii in spate, astfel incat sa simtiti tensiune in
muschii spatelui, trageti abdomenul astfel incat sa simtiti muschii abdomenului incordati.
Mentineti aceasta pozitie.

Ridicati degetele de la picioare, astfel incat sa simtiti o tensiune puternica in gamba si

coapsa dreapta. Mentineti aceasta pozitie

beneficii se numara:

– reducerea stresului si a anxietatii;

– eliminarea tensiunii musculare;

– dobandirea unui somn profund si odihnitor;

– instalarea unei starii de liniste;

– ameliorarea durerilor de cap (migrene) etc.

3
Obiectivul principal a acestui antrenament este inducerea relaxarii musculare si eliberarea
tensiunii din corp, si totodata dobandirea unei stari de echilibru interior.

Metoda Schultz

Starea autogenă se obţine printr-un antrenament de câteva luni în cursul cărora se

efectuează următoarele exerciţii:

1. exerciţiul bazal prin care se obţine starea de relaxare;

•introducere (1-2 şedinţe)

•exerciţiul greutăţii (2-3 şedinţe)

•exerciţiul căldurii (2-3 şedinţe)

•exerciţiul cardiac (2 şedinţe)

•exerciţiul respirator (1 şedinţă)

•exerciţiul plexului solar (1 şedinţă)

•exerciţiul răcelii frunţii (2 şedinţe)

2. exerciţiul prin care se induc modificări somatice;

3. exerciţiul prin care se induc modificări psihice;

4. exerciţiul meditaţiei.

Vom prezenta în cele ce urmează una din variantele primului exerciţiu în scopul obţinerii
relaxării.

Exerciţiul bazal prin care se obţine starea de relaxare

4
Introducere: se prezintă tehnica, istoricul ei, aplicaţiile acesteia, se alege poziţia
confortabilă (cele mai indicate: culcat pe spate sau într-u fotoliu comod) apoi într-
oambianţă liniştită se spune:

•acum te rog să închizi uşor ochii şi să respiri adânc de 2-3 ori,

•începi să fii calm şi relaxat,

•la început, încercând să te relaxezi, s-ar putea să-ţi vină în minte mai multe gânduri decât
erau înainte; lasă-le să treacă, cum vin aşa pleacă,

•o linişte plăcută te cuprinde,

•eşti tot mai calm şi mai relaxat.

Exerciţiul greutăţii

Acum te concentrezi uşor asupra mâinii drepte (sau stângi în

funcţie de braţul dominant -se începe cu braţul dominant).

Mâna dreaptă începe să devină mai grea.

Mana dreaptă este mai grea.

O greutate plăcută cuprinde mâna dreaptă.

Mâna dreaptă este grea.

Mâna dreaptă este grea ca plumbul.

Mâna dreaptă este grea ca un braţ de statuie.

Mâna dreaptă grea. (repetă de 5-20 ori).

(Identic pentru mâna stângă).

Braţele sunt grele, grele ca plumbul, ca nişte braţe de statuie.

(repetă de 5-20 ori).

5
Acum te concentrezi uşor asupra picioarelor.

Picioarele încep să devină mai grele.

Picioarele sunt mai grele.

O greutate plăcută cuprinde picioarele.

Picioarele sunt grele.

Picioarele sunt grele ca plumbul.

Picioarele sunt grele ca nişte picioare de statuie.

Picioarele grele. (repetă de 5-20 ori).

Intregul corp este greu.

Greu ca plumbul.

Sunt calm, relaxat.

Intregul corp este greu ca plumbul.

Sunt calm, relaxat.

Exerciţiul căldurii

Mana dreaptă începe să devină mai caldă.

Mâna dreaptă este mai caldă.

O căldură plăcută cuprinde mâna dreaptă.

Mâna dreaptă este caldă.

Mâna dreaptă caldă. (repetă de 5-20 ori).

(Identic pentru mâna stângă).

6
Braţele sunt calde. (repetă de 5-20 ori).

Picioarele încep să devină mai calde.

Picioarele sunt mai calde.

O căldură plăcută cuprinde picioarele.

Picioarele sunt calde.

Sunt calm, relaxat.

Intregul corp este greu ca plumbul.

Braţele şi picioarele sunt calde.

O linişte plăcută mă cuprinde.

Sunt calm, relaxat.

Exerciţiul cardiac

Inima bate liniştit şi ritmic. (repetă de 5-20 ori).

Exerciţiul respiraţiei

Respiraţia este adâncă şi liniştită. (repetă de 5-20 ori).

Exerciţiul plexului solar

Plexul solar este mai cald.

O căldură plăcută cuprinde plexul solar.

7
Plexul solar este cald. (repetă de 5-20 ori).

Exerciţiul frunţii

O răcoare plăcută cuprinde fruntea.

Fruntea este răcoroasă. (repetă de 5-20 ori).

Sunt calm, relaxat.

O linişte plăcută m-a cuprins.

Orice senzaţie neplăcută a dispărut.

Sunt calm, relaxat.

Exerciţiul de anulare a stării autogene

Respir adânc, liniştit.

Mă simt refăcut ca după un somn lung, odihnitor.

Deschid uşor ochii, mă trezesc.

Mişc braţele şi picioarele.

Mecanismul antrenamentului autogen

Poziţia aleasă, închiderea ochilor şi condiţiile de mediu induc în mod natural, prin
mecanisme fiziologice specifice, o stare de relaxare musculară. Exemplu: lipsa stimulării
proprioceptive intense (prin poziţia aleasă) şi a stimulărilor din mediu (prin închiderea
ochilor şi organizarea mediului) reduc activitatea formaţiunii reticulate şi gradul de
8
stimulare pe care aceasta îl exercită asupra scoarţei cerebrale. În consecinţă, tonusul
muscular se reduce şi muşchii se relaxează. Pe acest fond se exercită ulterior formule
verbale specifice. Acestea îndeplinesc două funcţii: se asociază cu starea de relaxare
naturală indusă prin mecanismele amintite anterior; prin asocieri repetate se ajunge să se
poată declanşa ulterior rapid starea de relaxare ca urmare a conexiunii puternice existente
la nivel cortical, formate prin exerciţiu, între formulele verbale şi starea de relaxare
musculară. Altfel spus, ulterior subiectul îşi generează prin formule verbale relaxarea
musculară în primele şedinţe ale trainingului autogen, formulele verbale joacă de
asemenea rolul unor atribuţii eronate. Mai precis, subiectul interpretează subiectiv
senzaţiile musculare ca o stare de relaxare etichetată de formule verbale (vezi teoria
detectării semnalului –alarme false). Această etapă este esenţială în învăţarea trainingului
autogen, deoarece ea învinge anxietatea de performanţă care ar rezulta în cazul în care
subiectul nu ar simţi în scurt timp, la nivel subiectiv, senzaţiile sugerate. Mai mult, această
anxietate de performanţă ar împiedica realizarea relaxării.

Termenul de TRAINING AUTOGEN (din greceşte autos=prin el însăşi,genan=a provoca)

indică un exerciţiu practicat de sine însăşi.Originea trainingului îşi are obârşia în antica şi
solida experienţă medicală a hipnozei (somnul terapeutic).Hipnoza este o stare de
destindere,asemănătoare somnului;mai mult sau mai puţin realizabilă la individul
nervos,ea este obţinută la cel normal prin simplă sugestie psihică. Antrenamentul
autogen,proces de autodeconectare concentrativă,permite o stare analoagă somnului fără
ajutorul unei sugestii străine;exerciţiile metodice dau posibilitatea pacientului de a realiza
el însăşi un calm interior şi de a ajunge la utilizarea completă a forţelor energetice ale vieţii
interioare.

Orice exerciţiu,fie sportiv sau de gimnastică are două scopuri fundamentale:

1. Creşterea capacităţii vitale;

2. Reducerea deficienţelor; Antrenamentul autogen îşi propune aceleaşi ţeluri.Pe de o

parte el poate ajuta la desvoltarea factorilor de sănătate,pe de altă parte atenuiază şi
eventual elimină deficirnţrlr morbide.El este asemănător cu educaţia fizică care îşi

9
propune atât desvoltarea corporală a individului sănătos,cât şi reeducarea celor bolnavi.
Autoconcentrarea concentrativă a trainingului autogen,graţie exerciţiilor minuţios
studiate,are ca scop ajungerea la o destindere şi un calm interior şi astfel la obţinerea unei
deconcentrări a întregului organism,care permite creşterea capacităţii morale şi reducerea
sau eliminarea deficienţelor anormale.

Această metodă,prin cele 2 procese (decontractarea şi concentrarea) permite obţinerea

următoarelor rezultate:

1. Destinderea reparatorie;

2. Destinderea şi liniştea în acţiune (stare ce nu rezultă din crisparea unei voinţe

încordate,ci contrariu din decontracţie interioară;

3. Constituie o cale naturală către somn;

4. Permite autoreglarea funcţiilor corporale care scapă în mod obişnuit voinţei (de
exemplu circulaţia sângelui);

5. Creşterea capacităţii mentale,a memoriei;

6. Suprimarea durerii,nu prin represiunea manifestărilor exterioare,ci prin dispariţia

completă a sensaţiilor dureroase;

7. Constituie un mijloc preţios de adaptare şi disciplină personală,printr¬un sistem de

formule intenţionale care se aplică în starea de deconectare;acţiunea lor este
automatizată,exact ca aceea care se realizează în urma sugestiei posthipnotice;

8. Subiecţii bine antrenaţi sunt capabili să adoarmă când doresc şi să se redeştepte la

orele fixate de ei.Autocontrolul şi autocritica permit obţinerea “calmului”;

9. Toţi cei care fac antrenament autogen ajung să fie mai calmi,mai destinşi,mai degajaţi în
cadrul vieţii cotidiene.Emoţiile parazitare,reacţiile inadecvate(enervare,crispare etc)
dispar,se estompează;

10
 10. Starea de concentrare permite intensificarea randamentului facultăţilor
psihice;sensaţiile,amintirile,intuiţiile devin mai reliefate,mai nete;

11. Stăpânirea de sine,atât de necesară în viaţa cotidiană este mult facilitată de către
trainingul autogen;

12. Şi,în fine,psihoterapia relaxantă este un mijloc deosebit de autoadaptare şi

autodisciplinare,procedeul de antrenament fiind un fel de “gimnastică a minţii” care
permite eliminarea multiplelor sensaţii neplăcute,percepute de către bolnavi în corp şi
care conduc la întărirea voinţei,la modelarea caracterului; Cu toate că ideile lui Schultz îşi
au originea înteoria europeană a sugestiei şi autosugestiei,nu pot fi negate nici rădăcinile
indiene ale metodei sale.Trebuiesc amintite tehnicile tantrice budiste yoga,tehnicile
Mahamudra,precu, şi tehnica budistului japonez Zen. Trainingul autogen conceput de
Schultz are 2 cicluri,unul inferior şi unul superior.Aici se prezintă numai ciclul inferior.
Tehnica folosită de noi se bazează pe metoda lui Schultz,la care se adaugă tehnica relaxării
a lui Jacobson şi Stokvis,experienţa lui Kleinsorge,Klumblez şi a lui Hoffmann,precum şi a
lui Dan Artur privind aplicarea trainingului autogen.

Începutul,desfăşurarea şi aplicarea metodei Înainte de începerea exerciţiilor,medicul

terapeut va prezenta bolnavului metoda tratamentului autogen,după ce pacienţii au fost
sensibilizaţi teoretic prin materialele puse la dispoziţie.Totodată medicul va da explicaţiile
necesar în problemele confuze pe care eventual le ridică desfăşurarea metodei. Trainingul
autogen aplicat aici se va consuma într-un număr de 9 exerciţii, eşalonarea lor fiind
efectuată gradual, după cum urmează:

1. Exerciţiul pentru LINIŞTE

2. Exerciţiul pentru LINIŞTE şi GREUTATE

3. Exerciţiul pentru LINIŞTE,GREUTATE,CĂLDURĂ

4. Exerciţiul pentru LINIŞTE,GREUTATE,CĂLDURĂ,ECHILIBRU

11
5. Exerciţiul pentru INIMĂ

6. Exerciţiul pentru RESPIRAŢIE

7. Exerciţiul pentru ABDOMEN

8. Exerciţiul pentru CAP

9. Exerciţiul pentru SOMN

12