Cerbul (Cervus Elaphus L)

Cerbul (Cervidae) este un mamifer ierbivor de culoare bruna roscata, facand parte din aceeasi categorie cu caprioara, renul si elanul. Masculul este cunoscut si sub denumirea de taur, femela ciuta de cerb sau cerboaica, iar puiul vitel (vitea) de cerb. Ca si dimensiune, cerbul este mai mare ca si cerboaica si prezinta spre deosebire de aceasta coarne. Cerbul adult are lungimea totala pana la 250 cm, iar inaltimea la greaban masoara 150155 cm. reutatea corporala, variaza in functie de se!, varsta si anotimp. "stfel, greutatea medie la cerb este de 2#0$250 %g viu, rar &00 %g, iar la cerboaica de '0$1#0 %g. (erioada de ingrasare a cerbului incepe in luna august si pana in 1$10 septembrie, inceputul perioadei boncaintului. )n perioada aceasta el aduna rezerve de masa ponderala, greutatea cea mai mare fiind atinsa la inceputul boncanitului, care dureaza apro!imativ o luna, in functie de factorii climatici. )n aceasta perioada cerbul pierde treptat din greutate. "lergatul si luptele pentru suprematie cu concurentii, produc o pierdere a greutatii care poate atinge 25$&0 %g. *upa perioada boncanitului, cerbul isi reface greutatea pentru iarna treptat, daca toamna este lunga si e!ista +rana abundenta. )n timpul iernii greutatea scade din nou, in functie de asprimea iernii si a stratului de zapada, iar primavara cerbul se reface, +rana fiind abundenta, iar temperatura mai ridicata. )n general, culoarea parului cerbului, vara, este roscata in ,umatatea superioara a trunc+iului si mai desc+isa, pana la galben$ alburiu, pe abdomen. (icioarele sunt acoperite cu par cenusiu in e!terior, mai desc+is in interior. -a vitel, culoarea parului prezinta pete desc+ise, constituind un mi,loc de aparare contra dusmanilor, imitand foarte bine razele solare ce patrund frunzisul arborilor. (etele dispar la sfarsitul lunii august, la varsta de cca & luni. .aparlirea cerbului are loc de doua ori pe an/ primavara si toamna. -ungimea parului din 0barba1 a cerbului este de 10$15 cm, iar la vitel aceasta 0barba1 incepe sa se contureze, dar slab, la varsta de cca 2 luni, in luna noiembrie. *entitia cerbului adult este formata din incisivi numai pe ma!ilarul inferior, premolari si molari. )n ma!ilarul superior, in loc de incisivi, cerbul are o bordura elastica, cu care poate prinde si rupe iarba mai bine decat un rand de incisivi.

Glasul cerbului batran este gros, mugeste rar si scurt, iar daca este un cerb puternic si stapan pe ciutele pe care le poseda, doar mormaie. 3pre sfarsitul boncanitului taurii ragusesc si se pot auzi mai ales pe timp noros. Cerbul tanar are glasul mai subtire si mugeste mult, iar cerboaica da glas atunci cand simte pericol, cand vrea sa ademeneasca cerbul la imperec+ere sau cand isi c+eama vitelul. 4iteii au un glas vioi, de bucurie. Simturile cerbului sunt foarte dezvoltate, in special mirosul, auzul si vazul, fiind unul din animalele salbatice cu cele mai fine simturi. )n teren, merge intotdeuna cu vantul in fata, sau ,umatate de vant, pentru a putea percepe e!istenta eventualului dusman, nu si atunci cand este ranit. Urmele cerbului sunt rotunde, mai mari ca si ale ciutei, simetrice, cu varfurile ung+iilor apropiate si pozitie inclinata fata de directia de mers. 5rmele cerbului se imprima clar, pe intreg perimetrul. Cerboaica are urmele mai mici, de forma lunguiata, cu o pozitie paralela fata de directia de mers. 5ng+iile sunt putin departate, asimetrice, lungimea ung+iilor aceluiasi picior avand lungimi diferite. (artea din spate a urmei se imprima slab, este stearsa, sau nu se imprima deloc. 5rmele ofera indicii despre varsta animalului, prin masurarea latimii lor. -ungimea urmei nu se ia in considerare la masurare, deoarece pe teren aspru, stancos, varfurile ung+iilor se tocesc, iar urma se scurteaza. 5rma piciorului dinainte al cerbului este mai mare decat a celui dinapoi. Cand cerbul este in goana, varfurile copitelor se indeparteaza unul de altul, iar pe pamant se imprima si pintenii. -ungimea pasului de cerb mi,lociu masoara 60 cm, cerbul mic 55 cm. -ungimea se masoara de la varful copitei piciorului dinapoi pana la varful copitei piciorului dinainte.

Coarnele cerbului
Coarnele la cerb, constituie un caracter se!ual secundar, e!istand numai la mascul. -a vitelul de 6$7 luni, coarnele se formeaza in timpul iernii. Cand vitelul implineste varsta de un an, incepe cresterea coarnelor, crestere care se termina in septembrie. Coarnele sunt neramificate, in forma de doua sulite, iar lungimea lor este de 20$#0 cm. "ceste coarne cad in anul urmator, la varsta de doi ani si imediat ii creste al doilea rand de coarne, formate din & pana la 2 ramuri la un corn, in functie de vigoarea corporala. Cerbul care la al doilea rand de coarne are din noi numai sulite sau doua ramuri, este un e!emplar slab. 8andul al doilea de coarne se curata de par si piele in august, cu o luna inaintea sulitarului cu primele coarne, fapt ce permite identificarea cerbilor de 2 ani si ,umatate, slabi, de sulitarii de 1 an si ,umatate, vigurosi. )ncepand cu varsta de 2 ani si ,umatate, cerbului ii cad coarnele in fiecare an, de la sfarsitul lunii februarie pana la inceputul lunii aprilie. Caderea coarnelor cerbului se produce datorita faptului ca stratul despartitor al coarnelor de cilindrul frontal se inmoaie, iar cornul cade la cea mai mica atingere. *upa cadere, in apro!imativ 10 zile, suprafata de pe care s$a desprins cornul este invaluita de piele si par, si incepe cresterea noilor coarne. (rocesul de crestere a coarnelor de cerb dureaza 120$1&0 de zile. Cand coarnele au a,uns la dimensiuni normale, pielea care le$a acoperit se usuca si cade in fasii, process accelerat prin frecarea coarnelor de arbori. *upa caderea pielii, coarnele au culoare desc+isa, dar prin frecarea lor de arbori si tufe, ele capata o culoare mai inc+isa. Cu cat culoarea este mai inc+isa, cu atat valoarea coarnelor creste. *upa numarul de ramuri, asezarea lor, e!istenta sau lipsa coroanei, coarnele capata diferite denumiri/ cerb sulitar cand are coarne neramificate, cerb furcar caand la fiecare corn mai are cate o ramura, cerb de 2 care are cate & ramuri la fiecare corn, cerb de ', cerb de 10, cerb de 12 etc. )n mod normal, cerbul are o ramura a oc+iului, una de g+eturi si una mi,locie, iar restul de ramuri constituie coroana. 5n trofeu de 20 de ramuri, inseamna ca in afara de cele &9& ramuri (ramura oc+iului, ramura de g+eturi si ramura mi,locie), mai e!ista 1# ramuri la coroana, deci cate 6 la un

corn. )n teren, pentru a se afla repede cate ramuri are un cerb, se numara ramurile coroanei. 8estul ramurilor se cunosc (&9&). *aca cerbul la cele doua pra,ini are acelasi numar de ramuri, 6 si 6, trofeul se numeste de 1# par, iar daca nu este egal, la o pra,ina are 6 ramuri, iar la cealalta 2, se numeste de 1# impar. .umarul ramurilor de la pra,ina cea mai bogata se inmulteste cu doi, indiferent cate ramuri are cealalta pra,ina. 5n trofeu de ' ramuri la o pra,ina, iar la cealalta de 5, se va numi 12 impar, desi in total nu are decat 12. : pra,ina are coroana, numai atunci cand e!ista cel putin & ramuri deasupra ramurii mi,locii. 8amura lupului se formeaza intre ramura mi,locie si coroana, si nu face parte din coroana, desi multi vanatori o considera ramura a coroanei. Coarnele de cerb pot prezenta defecte, care sunt reprezentate prin infurciri la ramura oc+iului si cea mi,locie. )n cazul in care cerbul are la ambele pra,ini acelasi numar de ramuri cu forma si marime simetrice, se numeste simetrie bilaterala. 4aloarea trofeului este mai mare cu cat are pra,ini mai lungi, mai groase, ramuri mai multe, greutate si desc+idere mai mare, culoare mai inc+isa,

perla, bogat, varfurile ramurilor mai bine slefuite, coroana cu ramuri mai multe si mai groase. )n tara noastra, cerbul are greutatea coarnelor cu ma!ilarul superior intre 6 si 15 %g, la varsta de 10$12 ani. In Romania s-au vanat doi cerbi cu trofee remarcabile, ramase de$a lungul anilor in istoria vanatorii din 8omania. Cerbul vanat de vanatorul Paul Bertoli in anul 1959 in padurile ocolului silvic Manastirea Casin, a avut coarne de 15 %g, dupa fierberea craniului. 5n alt cerb vanat in aceeasi padure de ing. Romeo Stanescu in anul 1940, cantarea 1&,250 %g dupa 22 de ani.

ediul de viata al cerbului

Cerbul prefera padurile de mare intindere (paduri de foioase), linistite si bogate in +rana, cu putine asezari omenesti, sol fertil, cutreierate de ape curgatoare si cu mocirle bune pentru scaldatori. : mare parte din +rana cerbului o constituie frunzele arborilor foiosi. "dapostul cerbului il constituie arboretele cu subarboret. Mediul de trai are o influenta imensa asupra dezvoltarii cerbului sub raport numeric si calitativ, cum ar fi/ lipsa rapitoarelor mari, lipsa iernilor grele dupa un an fara fructificatie de ,ir sau g+inda etc. ;ata de conditiile climatice, cerbul este mai putin sensibil decat capriorul. (loile si caldurile nu produc cerbului nici un fel de pagube. Raspandirea cerbului in Romania este conditionata de un factor foarte important/ sensibilitatea lui fata de zgomote. *esi sensibil, se obisnuieste cu anumite zgomote cum ar fi latratul cainilor legati la stana, be+aitul oilor etc. Cerbul populeaza teritoriul 8omaniei, intreg lantul Carpatilor, din Maramures pana in :ltenia, in Carpatii "puseni, unde s$au facut repopulari foarte reusite. Cerbul traieste si la campie in cateva insule ("rad, <i+or, (ra+ova si =imis), dar si la dealuri (:coalele silvice "gnita si Medias). Efectivele de cerb cele mai mari se gasesc in tara noastra in judetele: 3uceava (#200), >arg+ita (2'50), Mures (2#00), Covasna (1'00), <rasov (1200). )n :ltenia si Carpatii "puseni efectivele de cerb sunt cele mai mici.

!tolo"ie
Reproducerea la cerb este cuprinsa intre 10 septembrie si 10 octombrie, putin mai devreme la campie unde temperatura este mai ridicata. Climatul rece grabeste inceputul reproducerii, iar cel cald il intarzie. (erioada imperec+erii este culminanta intre 20 si &0 septembrie, cand carduriule de ciute si cele de tauri se aduna in locuri de boncanit. )mediat dupa intrarea in calduri a primelor ciute, taurii se lupta intre ei pentru a poseda grupul de ciute. Cei mai puternici raman stapani ai grupului, iar cei batuti stau alaturi in speranta de a a,unge si ei la imperec+ere. )n perioada aceasta, ciutele stau in apropierea taurului puternic, care a devenit mai neatent datorita dorintei de a se imperec+ea, iar paza este facuta de catre ciute. Cerbul poate fi tinta usoara vanatorului care se apropie de locul boncanitului, care trebuie sa acorde atentie ma!ima ciutelor, care sunt foarte precaute. Cardurile sunt formate dintr$un taur si 2$6 ciute. Cerbul care boncaneste poate fi auzit ziua cat si noaptea cand este senin cu luna plina si toata noaptea. -a terminarea perioadei de boncanit se formeaza carduri separate de ciute, vitei, tauri de varsta mi,locie si inaintata care vor trai timp de un an in armonie, pana la viitorul boncanit. =aurii foarte puternici, mai ales cei batrani, traiesc izolati in locuri foarte greu accesibile. Cardurile de ciute sunt conduse de ciuta cea mai batrana si mai e!perimentata, pe cand cardurile formate numai din tauri sunt conduse de regula de tauri tineri, e!ceptional de cei batrani. Hrana cerbului este vegetala, fiind alcatuita din plante ierbacee si frunze de arbori, lu,eri, muguri si coa,a de arbori. Consuma si lic+eni, cercetand totodata in poieni si terenurile agricole care se gasesc in apropiere. ?!istenta in paduri a socului, plopului tremurator, scorusului, murului, zmeurului si salciei capresti mareste valoarea padurii ca sursa de +rana. (adurile de deal sunt populate de cerb atunci cand e!ista fructificatie bogata de ,ir sau g+inda. )n cautarea +ranei necesare, cerbul umbla de seara pana dimineata, iar daca terenul este linistit, se +raneste si in timpul zilei. 3caldatul are loc in mocirla, si indeosebi in perioada boncanitului. *upa cum se cunoaste, si mistretul se scalda in mocirla. *iferenta dintre cerb si mistret se poate stabili dupa urmele facute in noroi, dupa parul ramas, si dupa faptul ca mistretul se freaca de arbori dupa iesirea din scaldatoare. Cerbul nu se freaca de arbori decat foarte rar, iar cand o face, urma lasata pe arbore se observa la o inaltime mai mare decat cea lasata de mistret. )n 8omania, dusmanul cel mai inversunat al cerbului este lupul, indeosebi iarna, cand stratul de zapada este gros si s$a format po,g+ita de g+eata la suprafata, in care cerbul se scufunda, iar lupul nu. *atorita stratului gros de zapada cu po,g+ita la suprafata

cerbul nu are acces la +rana de pe sol. Cainii de la turmele de vite, ataca viteii. 8asul si ursul cauzeaza pagube mai rar. *intre boli, la cerb se intalneste +ipodermoza, cep+enomia rufibarbis, antra!ul, galbeaza si diferiti paraziti.

#$recierea varstei cerbului

Varsta cerbului se poate aprecia de la distanta prin forma corpului si comportamentul lui. 5n cerb de &$# ani are corpul zvelt, gatul subtire, par putin si scurt, cu linia spatelui orizontala si capul purtat sus. <oncaneste destul de des si prezinta incredere fata de om. 5n cerb de 6$7 ani are corpul masiv, gatul mai gros, par mult si mai lung, capul purtat mai ,os decat cel tanar. ?ste prudent, gata de lupta intotdeauna. 5n cerb batran, 12$1# ani, are corpul masiv, gatul gros, par mult si lung, isi poarta capul putin mai sus decat cerbul de 6$7 ani. -inia spatelui coboara de la greaban spre crupa si este foarte precaut in teren. <oncaneste mai rar si scurt, avand miscari domoale. "precierea varstei cerbului impuscat se face dupa e!aminarea dentitiei. -ongevitatea cerbului, atat la masculi cat si la femele, este de circa 20 de ani, insa, e!ista posibilitatea ca aceasta varsta sa fie depasita de unele e!emplare.

%anatoarea cerbului
erioada de vanatoare la cerb incepe in 1 septembrie pana in 15 decembrie, iar la cerboaica si vitei din 1 septembrie pana in 15 februarie. Cerbul se vaneaza prin apropiere, la panda in locurile de boncanit, din caruta si la goana in cazuri rare. Vanatoarea cerbului la panda se practica la punctele frecventate de cerb, la locurile de boncanit, scaldatori, poieni, ogoare. (anda poate avea loc fie dimineata, fie seara, vanatorul fiind asezat intr$un observator bine camuflat. Cerbii mari se impusca foarte bine la panda de seara, in timpul boncanitului, deoarece dimineata ei se odi+nesc dupa tot efortul depus in timpul noptii, lasand ciutele cu un cerb mai tanar. 4anatoarea la panda, ofera vanatorului timp suficient sa observe calitatea trofeului, fiind o metoda comoda si accesibila. (entru reusita vanatorii cerbului la panda, vanatorul se aseaza in observator inainte cu apro!imativ o ora, bine camuflat. -ocul de panda este ales ca vantul sa bata dinspre vanat spre vanator, sau lateral. -a apropierea vanatului de observator, vanatorul e!ecuta miscari lente atunci cand se ridica in picioare, duce binoclul la oc+i sau isi pregateste arma. -imierul, daca este bine dresat si disciplinat, poate fi luat de vanator. *aca in ziua respectiva nu se trage nici un foc, vanatorul se retrage incet, daca observatorul nu$i permite sa doarma peste noapte in teren. Vanatoarea cerbului prin apropiat necesita parcurgerea unei suprafete mari de teren si se pot vedea mai multe piese de vanat. "ceasta metoda da rezultate mai bune decat la panda, oferind vanatorului posibilitatea de a se apropia de vanat fara sa fie observat, care poate cerceta si savura in liniste, atat frumusetea pieselor de vanat cat si intreaga natura care il poate umple de bucurie si satisfactie, daca acesta simte impreuna ea si lasa loc pentru aceasta, nu numai pentru trofeul mult dorit. ?ste o metoda obositoare care necesita conditie fizica buna. *intre toate metodele de vanatoare, aceasta este cea mai grea, dar si cea care ofera satisfactiile cele mai mari. "ceasta metoda presupune cunoasterea terenului de vanatoare cu locurile cerbului de +ranire, de scaldat, de retragere pentru odi+na, a locului unde sta dupa anotimp si mersul vremii, a trecatorilor si adaposturilor cat si orele apro!imative cand acesta iese in toate aceste locuri. "propierea de vanat depinde de simturile vanatorului, vaz si auz bun, tinand cont de directia vantului, stiind ca de vanat te poti apropia numai avand vantul in fata sau lateral. *eplasarea in teren se face incet, cu opriri si ascultari dese. "tunci cand vanatorul este simtit de catre vanat, acesta se opreste imediat, indiferent de pozitia in care se afla. 4anatorul isi continua mersul numai dupa ce vanatul a lasat capul ,os. 3eara, apropierea de vanat este bine a se face dinspre vale spre deal, circulatia aerului fiind dinspre deal spre vale, iar dimineata, pe coasta insorita, invers, curentul de aer fiind de ,os in sus. "ceasta se aplica numai cand e!ista vant. (e timp ploios, daca noaptea a plouat iar dimineata este soare si cald, cerbul intarzie in poiana, pentru a$si usca corpul. *aca ziua a plouat si este soare, va iesi mai devreme la pasune, tot pentru a$si usca corpul. -a apropierea de cerb in timpul boncanitului, pericolul de a fi observat vanatorul vine din partea ciutelor, mai ales cele culcate care sunt mai atente. ;avorabila apropiatului, este vremea umeda, cand frunzele nu suna sub pasii vanatorului, iar cerbul, dupa ploaie, iese in poieni la soare fiind usor de observat, pe cand in zilele calduroase el sta la umbra in padure. (entru atragerea cerbului aflat in timpul boncanitului se practica imitarea glasului de cerb, care$l tine pe loc sau c+iar il aduce mai aproape, paralel cu ruperea crengilor sub picioare si baterea in tufe, lasand impresia apropierii unui cerb rival, care isi freaca coarnele de crengi. : tinta usoara pentru vanator, pot fi 0lautarasii1, ramasi fara ciute, care parasesc terenul cutreierand terenuri vecine pentru a$si incerca norocul. (ot parcurge 10$&0 %m intr$o noapte si mai sunt numiti cerbi 0calatori1 sau 0cautatori1. Vanatoarea cerbului din caruta se bazeaza pe ideea ca vanatul, obisnuit cu unele zgomote facute de om in locurile in care traieste el, se fereste mai putin de o caruta taraneasca decat de omul mergand pe ,os. 4anatorul, aflat in caruta, vede vanatul si coboara in partea opusa adapostindu$se dupa un arbore, o tufa pentru a nu fi vazut. Caruta isi continua drumul cu cel care$o conduce, cerbul fiind atent la ea. )n timpul acesta, vanatorul se poate apropia de vanat cautand o pozitie favorabila de tras. "ceasta metoda se practica numai la campie sau coline ,oase, accesibile carutei si nu este asa de pasionata ca panda sau apropiatul. )n tara noastra se poate aplica in ,udetele/ "rad, <i+or, )lfov, (ra+ova si =imis. Vanatoarea la goana, nu este o goana propriu$zisa ca si la mistret, ci este mai mult o alungare a cerbilor spre locurile unde stau vanatorii. Metoda este considerata c+iar incorecta in cazul cerbului, in goana fiind greu de observat varsta si calitatea trofeului. )n alta ordine de idei, goana la cerb, ca si la caprior si capra neagra, este interzisa la noi in tara prin lege (art. &2 litera 0g1 din -egea nr. 10&@1772).

%alorificarea cerbului
!rofeul la cerb il constituie coarnele si caninii. ?lementele apreciate la coarne sunt lungimea si circumferintele pra,inilor, ramurile oc+iului, ramurile mi,locii, greutatea si numarul ramurilor. Masuratorile se efectueaza cu o ruleta de metal, cu banda lata de 5 mm. -ungimile si circumferintele se masoara cu precizie de 1 mm. -ungimea pra,inilor se determina astfel/ se masoara ambele pra,ini, se face media dupa care se inmulteste cu 0,5. Masurarea se face pe curbura e!terioara a pra,inii, incepand de la marginea inferioara a rozetei pana la cel mai indepartat varf al coroanei. 8uleta nu se apasa in golul ce urmeaza dupa rozeta, ci se trece peste aceasta. )n rest insa ruleta urmareste toate curburile asa cum este pra,ina. 8amurile oc+iului se masoara incepand de la partea superioara a rozetei, pe curbura e!terioara a ramurii, pana la varf, dupa care media ramurilor se inmulteste cu 0,25. -a ramurile mi,locii, masurarea incepe din punctul unde pra,ina incepe sa se ingroase ca rezultat al imbinarii cu cea a ramurii mi,locii. 3e masoara pe curbura e!terioara iar media se inmulteste cu 0,25. Circumferintele pra,inilor se masoara in punctele unde pra,inile sunt mai subtiri. -a fiecare circumferinta, un centimetru reprezinta un punct. Greutatea coarnelor de cerb se stabileste cu precizie de 10 g, si se raporteaza la trofeul uscat, nu imediat dupa fierbere. 3e considera trofeu taiat normal cel cu osul frontal si nasal. *aca ma!ilarul superior este intreg, inclusiv dintii, atunci se face o scadere de la 0,5 la 0,6 %g, dupa marimea craniului. Cand trofeul este fara osul nasal, numai cu osul frontal, se adauga pana la 100 g, dupa masura in care este scurtat. (entru fiecare %ilogram ramas dupa scaderile sau daugirile respective, se socotesc 2 puncte. .umarul

ramurilor sunt apreciate prin ramurile care au cel putin 2 cm lungime, precum si cele care au fost rupte de cerb in cursul luptelor, indiferent de lungimea portiunii ramase. .u se iau in considerare ramurile taiate sau rupte dupa moartea cerbului si nici cele puse artificial. ;iecare ramura valabila primeste cate un punct. &oul record national la coarne de cerb a fost recoltat in toamna anului 200& in zona 'ur"(iu, ,udetul Mures, fiind omologat in )9 a$rilie )004 cu un puncta, de )*4+51 $uncte C,I,C, iar primele 10 trofee din 8omania au toate peste 2#0 de puncte C.).C.