Enigma Otiliei

de George Calinescu -comentariu literarIn 1932 George Calinescu sustinea ideea aparitiei in literatura romana - a unui roman de atmosfera moderna, desi respingea teoria sincronizarii obligatorii a literaturii cu filozofia si psihologia epocii, argumentand ca literatura trebuie sa fie in legatura directa cu sufletul uman ! "rin romanele lui, George Calinescu depaseste realismul clasic, creeaza caractere dominate de o singura trasatura definitorie, realizand tipologii #a$arul, ari$istul%, modernizeaza tehnica narati$a, foloseste detaliul in descrieri arhitecturale si in analiza persona&elor, inscriindu-se astfel in realismul secolului al 'I'-lea, cu trimitere certa catre creatia lui (alzac! Elemente si tehnici moderne. Influente balzaciene. A). Balzacianismul este prezent in )nigma *tiliei prin tema romanului, care ilustreaza $iata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al ''-lea, societate degradata sub puterea mistificatoare a banului, intreaga actiune a romanului construindu-se in &urul a$erii lui mos Costache Giurgiu$eanu, care concentreaza faptele si reactiile tuturor celorlalte persona&e, interesate mai mult sau mai putin de mostenire. +e altfel, (alzac a concentrat ideea ca banii, a$erea au putere distrugatoare asupra eticii unei societati, afirmand, -eul la care se inchina toti este banul ! B). Ideea paternitatii este nucleul epic al romanului, fapt confirmat de Calinescu insusi, care-si intitulase initial romanul "arinti *tiliei ! Ideea paternitati este, de asemenea, de influenta balzaciana, preluata probabil din romanul .os Goriot , in care degradarea relatiilor din cadrul unei familii duce, fara putina tagada, la degradarea intregii societati! (alzac e/prima aceasta idee prin replica lui Goriot, aflat pe patul de moarte, "atria o sa piara daca tatii sunt calcati in picioare! 0ocietatea, lumea se bazeaza pe paternitate, totul se prabuseste daca nu1-si mai iubesc copiii parinti! ! 2elatiile interfamiliare sunt degradate si in romanul lui Calinescu! 0entimentele paterne ale lui Costache Giurgiu$eanu pentru *titlia sunt in$inse de a$aritia persona&ului, el neputand asigura fe-fe-fetitei lui traiul in $iitor, aceasta fiind ne$oita sa se marite cu "ascalopol! 3cesta, la randul lui, nu-si defineste foarte bine sentimentele fata de *tilia, nu stie cat o iubeste ca un tata si cat tine la ea ca o iubita, nu poate distinge ce e patern si ce e $iril in relatia sa cu tanara *tilia! 2elatia familiara a 3glaei cu fratele ei, Costache, se degradeaza profund din cauza a$erii acestuia, distrugand orice sentimente fraterne intre cei doi! 2elatia familiei *limpia- 0tanica 2atiu se rezuma la discursuri fade despre familie si societate, tema dizertatiilor sale fanfaronade fiind paternitatea, o teorie demagogica prin care 0tanica stoarce bani de la oricine! 3urica si-ar dori o familie, dar deoarece conceptia sa este complet falsa, nu reuseste sa-si intemeieze un camin! +e asemenea, relatiile din cadrul familiei 4ulea sunt total degradate, 3glae stapaneste cu autoritate distrugatoare destinele copiilor ei, iar 0imion, ca tata si ca sot, este total nea$enit, incapabil si neputincios de a fi un cap de familie ! C). Tipologia personajelor este construita artistic de Calinescu, prin aceea ca fiecare erou al romanului este dominat de o trasatura de caracter puternica, definindu-l in esenta sa morala! Costache Giurgiu$eanu este tipul a$arului, 0tanica 2atiu este tipul ari$istului, al par$enitului descendent al lui +inu "aturica, iar demagogia se inscrie in descendenta lui 5ae Cata$encu, 3glae este baba absoluta , 4iti-tipul retardatului, 6eli/ este definit de autor ca martor si actor , iar *tilia, femeia enigmatica!

D). Tehnica detaliului este o modalitate epica a romancierului, prin care acesta incadreaza cu precizie actiunea in timp si spatiu #Intr-o seara de la inceputul lui iulie 1919, cu putin inainte de orelie zece, #7% in strada 3ntim, $enind dinspre strada 0fintii 3postoli7 %, descrierea casei lui Costache Giurgiu$eanu #zidaria este crapata si scoro&ita #7% un grila& inalt si greoi ruginit si cazut putin pe spate 7 % creeaza atmosfera in care se $or derula destinele persona&elor, dar are si implicatii caracterologice pentru proprietar! Conturarea persona&elor se bazeaza, de asemenea pe folosirea detaliului atat in descrierea fizionomiei acestora cat si pentru descrierea coafurei, a imbracamintei, a gesturilor, a timbrului $ocii, construind persona&ul in totalitate, fizic, moral si in miscare, )ra un om cam de $reo cincizeci de ani, oarecum $olumins, totusi e$itand espresia de e/ces, carnos la fatasi rumen ca un negustor, insa elegant prin finetea pielii si taietura englezeasca a mustatii carunte! "arul rar dar bine ales intr-o carare care mergea din mi&locul fruntii si pana la ceafa, lantul greu de aur cu breloc la $esta, hainele de stofa fina, parfumul discret in care intra si o nuanta de tabac, toate acestea reparau cu desa$arsire, in apropiere, nea&unsurile $ietii si ale corpolentei! #descrierea lui "ascalopol, prin ochii lui 6eli/%! Elementele romantice se adauga celor balzaciene, prin cate$a trasaturi e$idente, 8folosirea antitezei in caracterizarea unor persona&e, 6eli/ cu 4iti, *tilia cu 3urica, mos Costache cu "ascalopol, se opun prin trasaturile esentiale inteligenta, ambitie, frumusete, delicatete, farmec, generozitate, in antiteza cu debilitatea mintala, apatia, uratenia, acreala, rautatea, in$idia, a$aritia9 8descrierea naturii (araganului intr-un registru fantastic, descrierea casei $echi, paraginite, cu scari care scartaie, cu giurgiu$ele scoro&ite amintind de casa lui+ionis din nu$ela eminescina9 8moti$ul orfanului , e$identiat in roman prin 6eli/ si *tilia, supusi din aceasta cauza rautatilor in$eninate ale clanului 4ulea! Elemente realiste sunt e identiate in roman prin, 8tema care reflecta stadiul societatii burgheze in plina degradare morala sub puterea mistificatoare a banului, caruia i se inchina toti 9 8persona&ele luate din realitatea acestei societati, a$arul, par$enitul, demagogul tipuri umane specifice #5! 6ilimon, I!:! Caragiale% Elemente ale clasicismului reies mai ales din, 8simetria romanului, care incepe cu o imagine dezolanta a casei lui Costache Giurgiu$eanu si se termina cu aceeasi imagine lugubra, 3ici nu sta nimeni 9 8trasatura de caracter dominanta la unele persona&e, Costache Giurgiu$eanu a$arul, :eonida "ascalopol nobletea sufleteasca, 0tanica 2atiu ari$ismul si demagogia, 3glae rautatea si in$idia etc! 2omanul )nigma *tiliei de George Calinescu intruneste asadar spiritul clasic balzacian, cu elemente de factura romantica si cu trasaturi puternice ale romanului modern, realist si obiecti prin introspectia si luciditatea analizei psihologice ale persona&elor, din care se desprind psihologii derutante #*tilia%, degradari psihice cu alinarea, senilitatea #0imion%, consecintele ereditatii #3urica o reediteaza pe 3glae, iar 4iti pe 0imion%, constituindu-se intr-o creatie fundamentale a literaturii romane! !emnificatia titlului. *tilia este un persona& tipic de feminitate enigmatica pentru toate persona&ele romanului! 0ubiecti$ismul cu care este pri$ita din mai multe unghiuri de $edere foarte diferite, asociaza in mod fericit puritatea cu farmecul natural al $arstei, *tilia

fiind de o tulburatoare seriozitate sau z$apaiata ca o fetita, ceea ce da o fascinatie cuceritoare persona&ului! 3mestecul teribilelor copilarii, al placerilor de a alerga desculta prin iarba cu seriozitatea si ratiunea cu care &udeca si e/plica imposibilitatea maria&ului dintre ea si 6eli/ nedumereste si fascineaza! Imprastiata si dezordonata, accepta cu luciditate protectia lui "ascalopol si respinge cu rezer$a manifestarile sentimentale ale lui 6eli/! )ste intelegatoare si plina de tact in comportamentul ei fata de mos Costache, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul 4ulea, ea ramane surprinzatoare prin amestecul unui farmec &u$eunil cu o maturitate profunda! 3ceasta enigma a *tiliei se naste mai ales in mintea lui 6eli/, care nu poate da e/plicatii plauzibile pentru comportamentul fetei, ce ramane pana la sfarsitul romanului o tulburatoare intruchipare a naturii contradictorii a sufletului feminin! Indragostit total de *tilia, "ascalopol o admira si o intelege, dar nici el nu putea descifra in profunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu-i lui 6eli/ in finalul romanului, 3 fost o fata delicioasa, dar ciudata, pentru mine e o enigma ! Caracterizarea personajelor.#*tilia si 6eli/% "tilia #arculescu este eroina mea lirica proiectia autorului in afara, tipizarea mea in ipostaza feminina ! )ste cel mai modern persona& al romanului ata prin tehnicile de realizare, cat si problematica sa e/itentiala, reprezentand drama feminitatii! $ascinanta si impre izibila, *tilia se diferentiaza de celelalte persona&e feminine din literatura romana #0asa Comanesteanu din ;iata la tara de +uiliu -amfirescu si de *lguta din :a .edeleni de Ionel 4eodereanu% prin acea ca ea se afla permanent intr-un proces dinamic, in continua de$enire! Portretul fizic sugereaza trasaturile sale morale de delicatete, tinerete, farmec, cochetarie, distinctie, inocenta si maturitate , 7un cap prelung si tanar de fata, incarcat de bucle, cazand pana la umeri! 6ata, subtirica, imbracata intr-o rochie foarte larga pe poale, dar stransa tare la mi&loc si cu o mare coreleta de dantela pe umeri, ii intinse cu franchete un brat gol si delicat7 ! +efinitia prin felul de a fi, prin fapte, actiuni, gesturi, vorbe si ganduri, *tilia este un persona& comple/, cu un temperament derutant,fiind capabila de emotii puternice, apoi trecand brusc de la o stare la alta, imprastiata si $isatoare, deseori do$edind in mod surprinzator luciditate si tact! )ste un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasi timp, alearga desculta prin iarba din curte, se urca pe stogurile de fan in (aragan, sta ca un copil pe genuchi lui "ascalopol, dar este profund lucida si matura atunci cand ii e/plica lui 6eli/ moti$ele pentru care ei doi nu se pot casatori, do$edind o autocunoastere desa$arsita a propriei firi, )u am un temperament nefericit, ma plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata ! Camera *tiliei o defineste intru totul prin detalii cu semnificatii caracteriale, o masa de toaleta cu trei oglinzi mobile si cu multe sertare, #7% un scaun rotati$ pentru pian , ceea ce ar putea fi interpretat ca sugestie pentru firea ei impre$izibila #moti$ul oglinzilor%! +ezordinea tinereasca a lucrurilor aruncate amestecat peste tot #rochii, palarii, pantofi, &urnale de moda frantuzesti, carti, note muzicale, papusi% trimit catre e/puberanta &u$enila, catre un uni$ers spiritual al ascunzisului feminin , cum spune autorul! 6ata de 6eli/ are gesturi familiare, tandre, ce ilustreaza deseori o gri&a materna pentru el! 6inalul romanului este deschis in pri$inta destinului *tiliei, modernismul persona&ului constand si in faptul ca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tesuse in &urul ei, 6eli/ insusi conchizand ca dupa atatia ani, pentru el *tilia ramasese o enigma ! 6ototgrafia pe care o pri$este 6eli/ dez$aluie o femeie frumoasa, cu linii fine, dar nu era *tilia, nu era fata nebunatica , ci a$ea un aer de platitudine feminina, care nu mai semana cu imginea din constiinta lui!

)ste cel mai contro$ersat persona& al romnului, aparand in opinia persona&elor in mod diferit starnind contradictii surprinzatoare! .os Costache o iubeste pe *tilica , pe fe-fetita mea , el fiind papa care primeste de la un strop de tinerete, lumina si $ioiciune! 2ationalul 6eli/ $ede in *tilia o fata admirabila, superoara, pe care n-o inteleg ! "ascalopol o pri$este pe *tilia ca pe femeia in de$enire, cu care are rabdare, dar fata de care nu distinge ce e patern si ce e $iril in dragostea lui pentru ea, o considera o artista , il incanta si il emotioneaza, e ca o randunica ! "entru 0tanica 2atiu, *tilia este o femeie cu spirit practic , care stie ce $rea si cum sa se descurce in $iata, desteapta fata ! 3glae o considera o zanatica , o dezmatata , o stricata , care suceste capul baietilor de familie, chiar si pe 4iti reusise sa-l cucereasca, iar 3urica o uraste si o in$idiaza pentru ca are succes la barbati! *tilia taieste drama singuratatii, a $iitorului ei ambiguu, departe de mult $isata fericire, deoarece orice fiinta umana se bucura de $iata ade$arata doar cati$a ani, noi nu traim decat cinci-sase ani ! $eli% !ima, definit chiar de Calinescu martor si actor , deschide romanul prin descrierea casei, pri$ita prin ochii sai si il incheie cu aceeasi imagine a cladirii $azute din perspercti$a notiunii timpului! 2omanul pune in centrul narati$ al actiunii formarea personalitatii lui 6eli/, de aceea poate fi considerat un bildungsroman! 6eli/ 0ima este fiul doctorului Iosif 0ima, de la Iasi, care murise si il lasaese in gri&a tutorelui Costache Giurgiu$eanu! 4anarul $ine la (ucuresti, la unchiul sau, ca sa urmeze cursurile facultatii de medicina! Portretul fizic ilustreaza, prin detaliile descrierii, portretul moral al persona&ului, fata ii era &u$enila si prelunga, aproape feminina , cu su$ite mari de par ce-i cadeau de sapca , obrazul de culoare maslinie , iar nasul de o taietura elenica ii dadea o nota $oluntara ! Comportamentul, gesturile, atitudinile, faptele, contureaza inca de la inceput o fire rationala, lucid, cu o mare ne oie de obser atie foarte dez oltat. +e la inceput simte pentru *tilia o simpatie spontana, care se transforma in iubire, fiind chinuit de lupta ce se da in sufletul sau intre a crede barfele clanului 4ulea 0i a pastra o dragoste pura pentru fata! Il descumpaneste comportamentul derutant al *tiliei, nu-si poate e/plica schimbarile bruste de atitudine ale fetei, trecerea ei de la o stare la alta! "lecarea *tiliei la "aris cu "ascalopol il dezdana&duieste, insa nu renunta la cariera, ba dimpotri$a, esecul in dragoste il maturizeaza, 6eli/ pastrand in amintire o iubire romantica, inaltatoare, care ii da putere, fiind un corolar al muncii sale! :ucid si irational, el intelege ca intr-o societate degradata in esentele ei morale, dragostea nu mai poate fi un sentiment pur, casatoria de$enind o afacere pentru supra$ietuire si nu o implinire a iubirii! 6eli/ insusi se casatori intr-un chip care se cheama stralucit si intra, prin sotie, intr-un cerc de persoane influente! ! In relatiile cu celelalte persona&e, 6eli/ apare ca un intelectual superior, situandu-se deasupra superficialitatii si meschinariei lumii burgheze, cunoscandu-se dupa un cod superior de norme etice, sa-mi fac o educatie de om! ;oi fi ambitios, nu orgolios! ! Ambitios, asadar, in$ata si fac e eforturi deosebite de a se remarca pe plan profesional! $erm si tenace, munceste cu seriozitate pentru a de$eni un nume cunoscut in medicina, publica un studiu de specialitate intr-o re$ista franceza si, cu indar&ire si preocupare pentru cariera sa, de$ine profesor uni$ersitar, cu autoritate medicala, casatorindu-se potri$it ambitiei sale, cu fata unei personalitati politice a $remii, care-i asigura un statut social superior!