Eliade Mircea Eseuri

cap VIII pag270 Pamantul-Mama si hierogamele

CREATIE SI SACRIFICIU
Creatia nu se poate desavarsi decat plecand de la o fiinta vie care trebuie imolata un urias primordial, androgin , sau un barbat cosmic o zeita mama sau o fata mititca . Precizam faptul ca aceasta creatie se aplica la toate nivelurile de existenta fie ca este vorba despre creatia Cosmosului a umanitatii sau numai a unei rase umane a unor specii vegetale sau animale. Autorul Eliade Mircea prin acest citat ilustreaza ca , creatia nu se poate desavarsi decat de la o fiinta vie care trebuie imolata. Mitul creatiei prin moarte violenta depaseste prin urmare mitologia Pamantului-Mama .Ideea fundamentala este ca viata nu poate naste decat intr-o alta viata sacrificata moartea violenta e creatoare in sensul ca viata sacrificata se manifesta intr-o forma mai stralucita la un alt nivel .

Pag217 Mitul jertfei zidirii ale carui origini trebuie sa le cautam dincolo de fondul traco-dac in cel indo-european si-a legat existenta in cultura noastra sub numele de Mesterul Manole si cel al frumoase Ma nastirii Arges. Motivul s-a cristalizat ca balada in vremea lui Serban Voda si a lui Constantin Brancoveanu . Scrieri literare si istorice , vol II Ed. Libr Socec Buc 1887 p513 , care presupune portretul lui Manole angajat de Brancoveanu sa restaureze cladirea : Manole cel oaches si barbos imbracat cu anteriu rosu inchis cu brau galbui ,purtand pe umeri dulama verde si tinand intr-o mana dreptarul zidarilor sau toiagul de cinste al maimariei , iar in cealalta papusa de sfoara pentru masuratoare . Acest fragment il caracterizeaza fizic pe Manole mesterul Manastirii Curtii de Arges. Poveste mitului se tese l greci de pilda, in jurul ridicarii podului Arta la sarbi, maghiari sau albanezi a cetatilor Scadar , Deva Rozofat si a mesterilor Milori Goiko Kolemen si Vukosiu . In legenda armeneasca despre cetatea Bitlis pentru a se imblanzi puterea zeilor , e zidita o fecioara din lacrimile careia rasare un migdal in floare.La temelia unei biserici dintr-o legenda suedeza se sacrifica un copil a carei fantoma rataceste in noptile cu luna plina in jurul bisericii. In versiunea germana despre fortareata din Magdenburg , baiatul vandut de mama pentru o suma de bani e hranit , prin nisa pe care i-au lasat-o zidarii pe pasarile cerului . Acest citat ilustreaza 3 mituri diferite din zone diferite , care au ca finalitate 3 rezultate diferite rasarirea unui migdal , ratairea unei fantome hranirea prin nisa a unui copil .

Variantele romanesti reprezinta un tip evvoluat ca mentalitate si superior din puct de vedere artistic deoarece aduc in prim plan framantarea ,vina si cadearea tragica a mesterului , fara ca zbaterea femeii sa si piarde valoarea dramatica .La noi se pare ca M. Kogalniceanu a fost cel dintai care a publicat legenda in intregine in anul 1842 urmata de varinatele devenite clasice ala luiALecsandri ,G.T eodorescu , GR. Tocilescu . Saineanu vedea in balada o forma de animism ,Pentru Mircea Eliade modelul exemplar al tuturor formelor de sacrificiu este un mit cosmic asemanator celuia care explica creatia pentru moartea unui urias primordial.Casa este o IMAGO- MUNDI si orice munca de fundatie reproduce cosmoglobia .In cazul ritualurilor de constructie fiinta zidita regaseste un nou corp constructia devenind durabila prin moartea violenta.

Eliade Mircea De la Xamolxis la Genghis Han

cap V pag 181 Mesterul Manole si Manastirea Argesului

Versiuni balcanice

In baladele neogrecesti constructia care se prabusea in fiecare noapte este Podul Arta . Varianta din Cacyra utilizata de Saineanu este reprezentata de 40 de mesteri si de 6 lucratori muncind de zadar timp de 3 ani de zile. In versiunea din Zakynthos arhitectul are revelatia in vis murind sotia sa plange ca una din surorile ei a fost zidita in fundatia unei biserici iar cealalta in zidurile unei manastiri si ea insasi a 3a sub podul Arta. In baladele din Trebizanda , mesterul zidar aude o voce care-l intreaba : - Ce-mi dai ca zidul sa nu se mai prabuseasca? Mesterul raspunzandu-i Mama sau fiica nu am , dar sotia da, poate ca as gasi una mai buna. Variante mai crude se regasesc in TRACIA unde sotia coboara in cautarea inelului iar mesterul-zidar ii striga ca inelul e la el iar ea nu se va mai intoarce de sub pod. In versiunea macedo-romana eroii sunt 3 frati mesteri-zidari. O pasare ii reveleaza celui mai mare ca trebuie sa zideasca pe sotia celui celui mai mic. In aceasta versiune se remarca un detaliu strain fata de celelalte variante deoarece in aceasta varianta victima implora sa i se lase pieptul liber pentru a-si alapta in continuare copilul. Acest detaliu se regaseste intr-o varianta din Hertegovina Bosnia si in aproape toate formele sarbesti si bulgare. Aceastea din urma contin povestea Mesterului Manole care munceste 10 ani alaturi de cei 2 frati ai sai la orasul-cetate Similen , fara sa ajunga sa-l termine .Un vis ii reveleaza ca vor trebuie sa sacrifice prima sotie care va ajunge a doua zi pe santier . Cei 3 frati sunt legati printr-un juramant ca nu vor spune nimic sotiilor lor , dar numai Manole respecta juramantul .Cand sotia lui ajunge si il vede

plangand din pricina inelului de nunta aceasta coborand sa il caute isi gaseste sfarsitul, fiind zidita avand o ultima dorinta sa i se lase sanul liber pentru a-si alapta copilul de unde mai tarziu izvoraste un izvor de lapte. O varianta din Trevensko se termina cu o reflectie a lui Manole si aceea fiind ca nu e bine sa juri pentru ca de cele mai multe ori oamenii se inseala. Baladele sarbo croate ulese de la inceputul secolului al 19-lea de Vuk Stefanovic Karagic si publicate in magistrala sa colectie de cantece populare vorbesc de 3 printi frati care construiesc cetatea Scutari . O zana darama tot ce ei construiesc , noaptea si ii marturiseste unuia dintre printre Vukasiu ca nu vor termina constructia decat daca il vor zidi pe cei doi gemeni Stojan si Stojanna .Vukasin ii cauta pe cei doi gemeni dar fara rezultat .Zana ii spune ca in locul gemenilor o pot zidi pe una din sotiile lor , iar in restul se desfasoara in functie de schema cunoscuta cei 3 frati depun un juramant , iar numai unul dintre ei isi tine cuvantul acela fiind Gogco fiind si cel care isi pierde sotia. Versiunile unguresti ne vorbesc despre 12 mesteri zidari care muncesc la constructia cetatii Deva .Mesterul Clemens hotaraste sa fie sacrificata prima sotie care va veni a 2a zi sa le aduca pranzul. In aceasta varianta nu exista elemente supranaturale nici juramantul mesterilor zidari. Cand sotia ajunge Clemens ii anunta soarta si incepe sa o zideasca.

Folcloristii , istoricii literari si stilistii

Sub raportul frumusetii si al unei relative originalitati , versiunile sarbe si romanesti ocupa primul loc cantecele bulgare prin forma lor dezlanata dau impresia unor fragmente nepte ; traditiile albaneze sunt palide imitatii ale baladelor grecesti sau sarbesti si cantecul macode-roman este o reproducere aproape literala a uneia dintre versiunile neogrecesti ( L. Saineanu op. Citat pp.360 -361) L. Saineanu in acest citat prezinta diferentele dintre versiunile romanesti cele sarbesti bulgaresti albaneze grecesti si maghiare. Dupa Skok chiar numele lui Manole ar confirma originea romaneasca a baladei. Caraman dimpotiva ajunge la concluzia ca acest antroponim ar apartine in mod specific onomasticii si ca a trecut in Romania cu un fenetism grec .E regretabil ca eminentul folclorist italian nu a cunoscut studiul comparativ stilistic al lui Caracostea . In pagini surprinzatoare Caracostea a pus la timp in lumina calitatile artistice ale versurilor romanesti . . Caracostea subliniaza caracterul ritual al inceperii baladei Curtea de Arges cautarea unui loc propice pentru construirea manastirii in timp ce in celelate actiunea incepe cu misterioasa prabusire a zidurilor in timpul noptii. In balada romaneasca femeia accepta cu resumare si chiar seninatate zidirea ei rituala. Balada manastirii Argesului are o urmare care contrar credintei anumitor flcloristi nu este in afara operei zborul lui Manole si moartea tragica moartea ii reda intr-un anumit fel pe sotia pe care o sacrificase.