Sunteți pe pagina 1din 3

Legile gazelor Starea de agragare in care se gaseste o substanta este dependenta de presiune, de volum si de temperatura.

Aceste marimi se numesc variabile de stare, intrucat folosesc la descrierea starii unei substante sau a unui amestec. La o anumita cantitate de substanta, variabilele de stare sunt dependente intre ele. De exemplu, cand se incalzeste un corp, el se dilata, adica volumul este o functie de temperatura; daca se mareste volumul unui gaz la temperatura constanta, inseamna ca presiunea se micsoreaza, deci este dependenta de volum. Relatia matematica a variabilelor de stare reprezinta ecuatia termica de stare a substantei respective. Astfel, daca se noteaza presiunea cu p, volumul cu V si temperatura absoluta cu T, atunci intre aceste marimi exista relatia functionala f!p, V, T"#$ de unde, de exemplu, presiunea se poate exprima ca functie de volum si temperatura, adica p#f!V,T". La gaze, fortele de atractie reciproca intre particule sunt slabe. Din acest punct de vedere se face o deosebire intre gaze perfecte sau ideale si gaze reale. %aze perfecte!ideale" &rin gaze pefecte!ideale" se inteleg gazele la care fortele de atractie reciproca intre particule pot fi considerate nule. &entru a cerceta ecuatia termica de stare a gazelor perfecte se va considera constanta cate una din variabilele de stare si se va studia dependenta intre celelalte doua. Legile deduse astfel vor fi cuprinse apoi intr'o lege generala. Legea lui (o)le'*ariotte Legea lui (o)le' *ariotte arata ca la temperatura constanta, volumul unei mase determinate de gaz este invers proportional cu presiunea sub care se afla gazul. De exemplu, daca se dubleaza presiunea exercitata asupra a +l gaz, volumul gazului descreste pana la , l. *atematic legea se scrie V,- V+ # p+- p, , sau p, V,# p+ V+ , in care V, si p, reprezinta volumul si presiunea initiala a gazului, iar V+ si p+, noul volum si noua presiune. Deci, la temperatura constanta, produsul dintre presiunea si volumul unei mase anumite de gaz este constant pV#.; .#const. . este o constanta valabila pentru o anumita temperatura! si anumita cantitate de gaz". Reprezentand grafic dependenta presiunii p de volumul V se obtine pentru fiecare tempe'ratura o /iperbola ec/ilaterala. Asemenea curbe se numesc izoterme!in lb. greaca isos# egal, t/ermos# cald". Legea lui (o)le'*ariotte are valabilitate in domeniul presiunilor nu prea mari si la temperaturi normale. La presiuni foarte inalte, toate gazele prezinta abateri de la

aceasta lege.Astfel, de exemplu, daca la azot la presiunea de , At, produsul pV#,, la ,$$$ At, pV0+, ceea ce dovedeste o abatere de la comportarea de gaz perfect. Legea lui %a)'Lussac Variatia volumului unui gaz cu temperatura la presiune constanta este exprima' ta prin legea lui %a)'Lussac la presiune constanta, volumul unei mase determinate de gaz se mareste!sau se micsoreaza", pentru fiecare crestere!sau scadere" de , 1, cu ,-+23 din volumul pe care il ocupa la $ 1". Valoarea ,-+23, mai exact ,-+23,,4, se numeste coeficientul de dilatare termica a gazelor ideale. 5otand cu V$ volumul gazului la $ 1, iar cu V, volumul pe care il ocupa la temperatura t,, legea se poate scrie V,# V$6V$-+23t,#V$!+236t,-+23". Adoptand notarea temperaturilor in grade 7elvin T#+236t, legea lui %a)'Lussac poate fi exprimata intr'o forma mai adecvata V,# V$8T,-+23. Deoarece V$-+23 are o valoare constanta pentru gazul respectiv, inseamna ca la o temperatura T+, volumul aceluiasi gaz va fi V,# V$ 8T+-+23. Asadar V,-V+#T,-T+ sau V,-T,# V+-T+. Deci, la presiune constanta, volumul unei mase determinate de gaz variaza direct proportional cu temperatura absoluta V-T#.9; .9#const; Reprezentarea grafica a relatiei intre volumul gazului si temperatura la presiu'ne constanta este o dreapta care intersecteaza ordonata intr'un punct ce corespunde valo'rii V$. : asemenea dreapta se numeste izobara!in lb. greaca bar)s#greu". &entru mase diferite de gaze rezulta o familie de drepte care intersecteaza ordonata in puncte diferite si se intalnesc intr'un punct pe abscisa, corespunzator la t#'+23 1 ;n mod analog, legea lui %a)'Lussac arata ca la volum constant, presiunea unui gaz creste!sau scade" pentru fiecare crestere!sau scadere" de , 1, cu ,-+23 din presiunea pe care o are gazul la $ 1. Asa, de exemplu, un gaz cu volumul de +23 ml la $ 1 are volumul +23 ml la , 1!si aceeasi presiune", de +24 ml la + 1, de 323 ml la ,$$ 1 etc. Daca se noteaza cu p$ presiunea gazului la $ 1, iar cu p, presiunea gazului la temperatura t,, aceasta lege se poate scrie p,#p$6p$-+238 t,#p$!!+236t,"-+23". Rationand in modul aratat mai sus, se a<unge la relatia p,- p+# T,- T+ sau p,- T,# p+-T+.

Deci, la volum constant, presiunea unei mase determinate de gaz variaza direct proportional cu temperatura absoluta &-T#.99; .99#const. Reprezentarea grafica a relatiei dintre presiunea gazului si temperatura la volum constant este o dreapta care intersecteaza ordonata intr'un punct ce corespunde valorii p$. : asemenea dreapta se numeste izocora!in lb. greaca core#spatiu".