Memoria explicita si implicita

Barbu Oana-Maria Anul I, Seria I, Grupa 1

Memoria-definire
Memoria poate fi definit, la modul general, ca mecanism cognitiv de encodare, pstrare si reactualizare a informaiilor. Fcnd trimitere la continutul informational, putem spune c memoria reflect trecutul, experienta trecut. n acest caz, definitia ar putea fi completat: memoria este mecanismul psihic cognitiv de reflectare a experientei trecute, fixare si pstrare a informatiilor n vederea recunoasterii si reproducerii acestora ntr-o manier ct mai fidel. Formele memoriei: Memoria senzoriala Memoria de scurta durata Memoria de lunga durata-conserva informatiile pe o durata de timp considerabila, ce poate sa se intinda de-a lungul intregii vieti.

Tulving (1972) a propus existenta a trei tipuri de memorie de lunga durata: memoria procedurala (implicita), memoria semantica si memoria episodica. Ultimele doua tipuri de memorie alcatuiesc memoria explicita (declarativa).

Sub aspect calitativ, stocarea de lung durat prezint diferenieri n raport cu variatele tipuri de memorie n cadrul crora este implicat.

Astfel, n memoria explicit, sau declarativ, sunt incluse cunotine reprezentate verbal sau imagistic. Coninuturile sunt accesibile contiinei i pot face obiectul unei reactualizri intenionate. Este declarativ pentru c include cunotine despre fapte, stri de lucru, situaii ce se pot exprima ntr-o form declarativ.

n memoria implicit sau procedural sunt incluse cunotine non-verbale sau greu verbalizate, nondeclarative, inaccesibile contiinei. Sunt cunotine care se refer la reguli de execuie, deprinderi motorii sau cognitive, reflexe condiionate, sunt cunotine procedurale, prescriptive, cu o flexibilitate redus, dar cu o mare fiabilitate.

Memoria explicita
Memoria explicita este forma veritabila a memoriei constiente si voluntare, implicand valorificarea sensurilor si a semnificatiilor. Acest tip de memorie de lunga durata include memoria episodica si semantica. Memoria episodica este cea in care se stocheaza amintirile legate de evenimentele autobiografice: locul si momentul aproximativ in care a avut loc un anumit eveniment din viata noastra. Exemple: amintiri despre prima zi de scoala, despre primul sarut, despre ultimul concediu etc. Informatiile din memoria episodica sunt asociate cu contexte precise de spatiu si de timp. Aici intalnim acele amintiri autobiografice care ne reprezinta, care ne definesc si ne ajuta sa ne constientizam mereu identitatea.

Memoria semantica (conceptuala) contine informatiile pe care le avem despre lume si mediul inconjurator, si care nu sunt asociate cu un anumit context spatio-temporal. Exemplu: stim ca Eminescu este autorul Luceafarului,insa nu ne putem aminti cu exactitate cand am aflat aceasta informatie. Asadar, in memoria semantica gasim acele continuturi informationale obiective, care nu au valoare sau semnificatie personala.

Memoria implicita
Memoria implicita se manifesta atunci cand o experienta anterioara faciliteaza realizarea unei sarcini fara sa se faca apel la amintirea acestei experiente. A fost denumita drept memorie fara constiinta. Se manifesta in situatii de genul invatarii regulilor gramaticale, a unor deprinderi perceptiv-motorii, a deprinderilor perceptiv-verbale, in identificarea perceptiva, deciziile lexicale, completarea spatiilor libere sau a fragmentelor de cuvant, asocierea libera a cuvintelor, identificarea de figuri s.a.m.d.

Existenta si functionalitatea cunostintelor implicite

Analiza deprinderilor: Pacientii cu amnezie retrograda (imposibilitatea amintirii evenimentelor aparute anterior leziunii sau bolii) desi nu pot invata cunostinte noi, declarative , pot dobandi deprinderi motorii sau cognitive noi. Una din deprinderile cele mai cunoscute este aceea de utilizare a limbajului natural. La baza acestuia se afla cunostintele implicite de gramatica dobandite in mod neintentionat. Reber a efectuat un experiment (1989) pe doua loturi de subiecti amnezici si normali: memorarea uni sir de litere generate pe baza unor reguli gramaticale artificiale.

Ex.: A M B M O M D M E M. Acest ir a fost generat prin inserarea literei M n irul literelor din alfabet ntr-o poziie corespunztoare unui numr prim. Subiecii vizionau aceste iruri fr s li se spun c ele erau generate pe baza unor reguli sintactice. Abia dup terminarea expunerii, li se comunica. n a doua etapa li s-au dat alte perechi de siruri: unul gramatical generat pe aceeasi regula sintactica si altul negramatical; sarcina era sa se spuna care este cel gramatical Rezultate: rata recunoasterilor corecte a fost de aproximativ 65%. Performantele amnezicilor nu difera de cele ale normalilor. Concluzii: regulile unei gramatici artificiale sunt stocate in memoria implicita. Cunostintele legate de limbajul nostru natural sunt stocate in memoria implicita.

Fenomenul de amorsaj:
Fenomenul de amorsaj este fenomenul de facilitare a detectiei unui stimul perceptiv pe baza experientei noastre anterioare. Aparitia unui stimul care este in concordanta cu expectantele noastre este perceput mai rapid deoarece asteptarile noastre au amorsat in memorie reprezentarile acelui stimul; aceasta a facilitat recunoasterea. Amorsajul pune in evidenta si o serie de cunostinte generate prin mecanisme subconstiente implicite. Se stie ca expunerea frecventa la un stimul modifica judecata de valoare asupra lui si este exact fenomenul de nastere a vedetelor. Simpla prezentare repetata a unor nume proprii le face sa fie considerate ca fiind mai faimoase, mai renumite decat cele prezentate cu o frecventa mai redusa. Judecata de valoare in acest caz este influentata in mod implicit, neintentionat.

Subiectii amnezici si cei normali se comporta la fel in experimente de acest gen, ceea ce este o dovada a naturii implicite a acestor cunostinte. Amorsajul are o functie adaptativa foarte mare: mediul in care traim, desi este foarte dinamic, devine suficient de stabil pentru a fi predictibil. ntr-un anumit context ne intalnim la momente diferite cu aceeasi categorie de stimuli, iar amorsarea in acest caz determina sporirea vitezei de reactie si fluiditatea raspunsurilor la stimulii familiari.

Reflexele conditionate: Prin conditionare clasica se dobandeste o serie de cunostinte stocate in memoria implicita care sunt detectabile in comportament, dar nu pot fi evidentiate prin reamintirea intentionata (Watson- copilul mic care asociaza vederea unui iepuras cu un zgomot puternic). Etiologia (cauza) fobiei , de cele mai multe ori, este necunoscuta subiectului respectiv pentru ca ea are la baza cunostinte implicite dobandite in urma unor conditionari. Pacientii cu amnezie retrograda pot dobandi noi cunostinte prin conditionare, dar sunt de alta natura decat cele afectate de amnezie.

~Anitei, M.,(2010), Fundamentele psihologiei, Bucuresti, Editura Universitara. ~Atkinson, C.R. et al, (2002),Bucuresti, Editura Tehnica. ~http://pps.myforum.ro/-vp197.html, accesat luni, 13.12.2010.

Bibliografie: