Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi Camil Petrescu

1. Despre autor: Teoretician al noului roman, Camil Petrescu este scriitorul care a introdus o noua structura a operei si un nou stil. Problematica fundamentala a operei lui Camil Petrescu fiind o problematica a cunoasterii, cei mai multi dintre eroii sai se incadreaza intr-o tipologie a inteligentei: spirite lucide, neliniste, clocotitoare de idei, eroii camilpetrescieni sunt intelectuali aflati in cautarea absolutului. . Creatii ale autorului: De-a lungul !ietii, Camil Pettrescu a realizat di!ersitate de opera literare, printer care se numara: "ocul ielelor, #uflete tari, $ct !enetian %dramaturgie&, Patul lui Procust %romane&. '. (ncadrarea operei: (n Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini , care se sal!eaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea aomenirii angrenate in tragismul unui razboi absurd, !azut ca iminenta a mortii. ). Definirea speciei: Ca orice roman, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este o specie a genului epic, in proza, de dimensiuni mari, cu actiune comple*a, cu puternice conflicte si o intriga complicate la care participa numeroase persona+e construite modern de Camil Petrescu. Principalul mod de e*punere este naratiunea, iar persona+ele se contureaza direct prin descriere si indirect din propriile fapte, ganduri, sentimente, realizate prin dialog, monolog interior, introspectie. ,. Tema: Tema romanului o constituie dragostea si razboiul ca e*periente ale cautatorului de absolute. -. Titlul: Titlul romanul+ui ar putea sugera ratacirea tanarului #tefan ./iorg/idiu prin noaptea incertitudinilor si a intrebarilor fara raspuns legate de iubire. Cu!antul noapte, repetat in titlu reda simbolic incertitudinea, indoiala, irationalul, nesiguranta si absurdul, necunoscutul si tainele firii umane. Cele doua nopti sugereaza si doua etape din e!olutia protagonistului: iubirea si trazboiul. 0. Perspecti!a auctoriala: 1aratorul-persona+, subiecti! si naratiunea la persoana ( definesc perspecti!e narati!a. Perspecti!a psi/ologica este realizata prin mi+loace de analiza a constiintei, naratorul autodiegenic apeland la dialog, monolog interior, flas/bac2 si cu!inte cu !aloare de s3mbol. Toate acestea argumenteaza caracterul subiecti! al romanului.
1

4odalitatea narati!a se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese implicarea acestuia in e!enimente, pana la substituirea lui de catre persona+. Timpul este discontinuu, bazat pe alternanta temporala a e!enimentelor sub forma de flas/bac2 si analepsa. Perspecti!a spatiala reflecta un spatiu real, fontul si un spatiu imaginar inc/is, al framantarilor, c/inurilor si zbuciumului din constiinta persona+ului. 5. 6ezumat: (ncipitul romanului il reprezinta pe #tefan ./iorg/idiu, potri!it +urnalului de front al acestuia, ca proaspat sublocotenent reser!ist in prima!era anului 171-, contribuind la amena+area fortificatiilor de pe 8alea Pra/o!ei si din apropierea Dambo!icioarei. 6omanul incepe printr-o disctutie de la popota, cand ./iorg/idiu adduce in present %timpul subiecti!& e*perienta erotica, pe care o noteaza in +urnalul de campanie: 9ram insurat de doi ani si +umatate cu o colega de la Uni!ersitate si banuiam ca ma inseala. Casnicia este linistita o !reme, mai ales ca duc o !iata modesta, aproape de saracie, iubirea fiind singura lor a!ere. 4oartea unui unc/i de-a lui ./iorg/idiu, pe nume Tac/e, ii aduce lui #tefan o mostenire substantiala, fapt care sc/imba radical !iata tanarului cuplu, societatea mondena capata pentru 9la importanta primordiala. #ub influenta unei !erisoare a lui #tefan, 9la este atrasa intr-o lume mondena, lipsita de gri+i, dar si de ade!arate orizonturi, preocupata numai de moda, distractii nocturne sau escapade, lume in care ea se simtea uimitor de bine. (n casa acestei !erisoare cei doi cunosc un !ag a!ocat, dansator, foarte cautat de femei, domnul .. #tefan obser!a ca 9la pare foarte fericita in prea+ma lui, ba mai mult, se staduia sa se afla mereu alaturi de el. #tefan incepe sa fie din ce in ce mai suspicios ca 9la l-ar putea insela. 9*cursia de la :dobesti pune sub semnul indoielii fidelitatea sotiei. $lta data, sosind pe neasteptate intr-o noapte de la $zuga, unde fusese concentrate d doua saptamani, nu-s gaseste sotia acasa. 9la a+unge pe la opt dimineata. #tefan o alunga, fiind con!ins ca niciodata femeia asta nu ma iubise si-i cere sa di!orteze. Dupa un timp, cei doi se impaca si sublocotenentul ./iorg/idiu, fiind concentrate in armata pe 8alea Pra/o!ei, aran+eaza ca 9la sa petreaca !ara la Campulung. (l zareste in oras pe domnul .. si atunci nu se mai indoieste ca acesta !enise pentru ea aici, ii era deci sigur amant. Planuieste sa-( omoare pe amandoi, dar se intalneste cu locotenent-colonelul care il sileste sa mearga impreuna la regiment. Cartea a doua incepe cu capitolul (ntaia noapte de razboi, care ilustreaza o imagine de groaza a frontului, cu o armata dezorganizata, ofiteri incompetenti si ostasi cu totul dezorientati. Deprinderea eroului din drama tortuara a incertitudinii se face prin trairea unei e*periente cruciale, mult mai dramatice, aceea a razboiului la care ./iorg/idui participa efecti!, luptand pentru libertatea $rdealului de sub ocupatia trupelor austro-ungare. Pe front #tefan .giorg/idiu este ranit. #e intoarace in ;ucuresti, in con!alescenta. $cum 9la ii pare o straina. (si da seama, cu luciditate, ca
2

oricand ar fi putut gasi alta la fel. (i daruieste casele de la Constanta, bani, absolut tot ce era in casa, de la obiecte de pr<t la carti =>? $dica tot trecutul, ramanand singur. 7. Caracteristici@trasaturi: 6omanul este structurat in doua carti, cu titluri semnificati!e Ultima noapte de dragoste, care e*prima aspiratia catre sentimental de iubire absoluta, si (ntaia noapte de razboi, care ilustreaza imaginea razboiului tragic si absurd, ca iminenta a mortii. Daca prima parte a romanului este o fictiune, deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nut raise o drama de iubire pana la scrierea romanului, partea a doua este insa o e*perienta traita, scriitorul fiind ofiter al armatei romane, in timpul primului razboi mondial. 9ste un roman modern deoarece: #tefan ./iorg/idiu este intellectual, foloseste mi+loace moderne de analiza psi/ologica %introspectia, monologul interior&, demitizari %iubirea, razboiul, statul&. Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman subiecti! deoarece e!enimentele sunt relatate la persoana (, naratorul relateaza propriile trairi, ganduri, sentimente si se implina in e!enimentele pe care le nareaza. 9ste un roman erotic intrucat sunt prezente mitul iubirii si moti!ul cuplului. #tefan ./iorg/iu !ede in 9la idealul de femeie %se casatoreste cu ea din orgoliu, deoarece era cea mai frumoasa fata din Uni!ersitate&, apoi ca pe o 4adona falsa %este uimit cand obser!a ca 9Aei ii placea sa discute politica, sa inter!ina indiscutiile barbatilor&. 1u o mai recunoaste %in oc/ii lui #tefan, 9la decade, de!ine o femeie oarecare&, isi da seama ca e indragostit de o iluzie %in capitotlul Diagonalele unui testament, !iata celor doi se sc/imba radical&, intr-un final iubirea dintre cei doi esueaza. 1B. Caracterizarea persona+uliu principal: Protagonistul romanului Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi, #tefan ./iorg/idiu, este persona+ul-narator al e!enimentelor si persona+ rotund %care nu poate fi caracterizat succinct si e*act, 9.4.Corster& prin comple*itatea si profunzimea psi/ologica. 9l traieste in doua realitati temporale, cea a timpului cronologic %obiecti!&, in care po!esteste intamplarile de pe front si una a timpului psi/ologic %subiecti!&, in care analizeaza drama iubirii. Toate faptele, reale sau psi/ologice, sunt consemnate in +urnalul de front, in care ./iog/idiu in!estig/eaza cu luciditate ata e*perientaa subiecti!a a iubirii, cat sic ea obiecti!a, traita, a razboiului. Caracterizarea directa este realizata prin autocaracterizare: ma c/inuiam launtric ca sa par !essel si eu ma simteam imbecile si ridicol si nai!. Caracterizarea indirecta reiese indirect din faptele si trairile protagonistului. #tefan ./iorg/idiu este o natura refle*i!e, care isi analizeaza in amanunt, cu luciditate, starile interioare, cu o constiinta unica, insetat de certitudini si ade!ar: Cata luciditate atata constiinta, cata constiinta atata pasiune si deci atata drama.

Cire pasionala, puternic refle*i!a si /ipersensibila, #tefan ./iorg/idiu aduna progresi! semene ale nelinistii, ale incertitudinii, ale indoielilor sale c/inuitoare, pe care le analizeaza minutios. Conflictul interior al persona+ului-narator este de natura filozofica, el cauta cu incapatanare ade!arul, fiind un pasionat al certitudinii absolute. #tefan spera sa gaseasca in 9la idealul sau de iubire si feminitate catre care aspira cu toata fiinta, ideal care s-a prabusit dramatic si din cauza conceptiei sale absolutizante: cei care se iubesc au drept de !iata si de moarte unul asupra celuilalt. 1ici in plan sentimental, nici in plan social el nu gaseste un punct de spri+in durabil si traieste dureros drama omului singur, infle*ibil moral, intransigent si moral, neputand sa faca niciunul din compromisurile cerute de societatea in care traieste, afacerile in care increase sa se implice fiind in dezacord cu firea lui cinstita. $ doua e*perienta de !iata fundamentala in planul cunoasterii e*istentiale este razboiului, frontal, o e*perienta traita direct, care constituie polul terminus al dramei intelectuale. 11. $rta narati!a: 6egistrul stilistic e caracterizeaza prin claritate, sobrietate, fraza scurta si ner!oasa, este anal3tic si intelectualizat. 1 . Concluzii: :riginalitatea romanului subiecti! e data subtilitatea analitica a propriei constiintei, de drama intelectualului comple* si intro!ertit, declansata prin memorie in!oluntara, de faptul ca autorul este in acelasi timp persona+ si narrator %narrator autodiegenic&. (n conceptia lui .eorge Calinescu, #tefan ./iorg/idiu este un om cu un suflet clocotitor de idei si pasiuni, un om inteligent.