Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
d'p smart
Fiecare subiect va contine 10 (zece) itemi, respectiv alese dupa cum urmeaza:
MULTIPLE CHOICE
1. Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si fie B = {e1, e2 ,..., en } o baza a lui V.
Daca B ′ este o alta baza a lui V, atunci
a. b. C.
2. Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si fie B = {e1, e2 ,..., en } o baza a lui V, iar
x ∈ V \ {0} un vector arbitar a.i. , unde .
Atunci
3. Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si fie B = {e1 , e2 ,..., en } o baza a lui V, iar
x ∈ V \ {0} un vector arbitar a.i. , unde .
Atunci
4. Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si fie B = {e1 , e2 ,..., en } o baza a lui V, iar
x ∈ V \ {0} un vector arbitar a.i. , unde .
Atunci
5. Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si fie B = {e1, e2 ,..., en } o baza a lui V, iar
x ∈ V \ {0} un vector arbitar a.i. , unde .
Atunci
⎧
⎪ ⎧
⎪ x1 + x2 − 2 x4 = 0⎪ ⎫
⎪
⎪ ⎪ ⎪
⎪
⎪ ⎪
⎪ ⎪
W = ⎨( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ ( S ) : ⎨ x1
4
− x3 = 0⎬
⎪
⎪ ⎪
⎪ ⎪
⎪
⎪
⎪ ⎪
⎪
⎩ x + x − 2 x = 0 ⎪
⎪
⎩ 2 3 4 ⎭
a. 4
b. 3
c. 1
D. 2
⎧
⎪ ⎧
⎪ x1 + x2 − 2 x4 = 0⎪⎫
⎪
⎪ ⎪ ⎪
⎪
⎪ ⎪
⎪ ⎪
W = ⎨( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ ( S ) : ⎨ 1
4
x − x = 0 ⎬
⎪
⎪ ⎪ 3
⎪ x + x − 2x = 0 ⎪ ⎪
⎪
⎪
⎪
⎩ ⎪
⎪
⎩ 2 3 4 ⎪
⎭
a.
B. e = ( 2,3,1,0)
c.
⎧
⎪ ⎧
⎪ x1 + x2 − 2 x4 = 0⎪ ⎫
⎪
⎪ ⎪ ⎪
⎪
⎪ ⎪
⎪
W = ⎨( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ ( S ) : ⎨ x1
4
− x3 = 0⎪⎬
⎪
⎪ ⎪
⎪ ⎪
⎪
⎪
⎪ ⎪
⎪
⎩ x + x − 2 x = 0 ⎪
⎪
⎩ 2 3 4 ⎭
A. un plan
b. un subspatiu de dimensiune 3
c. o dreapta
⎧
⎪ ⎧
⎪ x1 + x2 − 2 x4 = 0⎫ ⎪
⎪
⎪ ⎪ ⎪
⎪
⎪ ⎪
⎪ ⎪
W = ⎨( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ ( S ) : ⎨ x1
4
− x3 = 0⎬
⎪
⎪ ⎪
⎪ ⎪
⎪
⎪
⎪
⎩ ⎪
⎪ x
⎩ 2 + x 3
− 2 x4
= 0 ⎪
⎪
⎭
Atunci, din punct de vedere geometric, spatiul generat de W este
A. , cu
b. {α ⋅ e + β ⋅ f + γ ⋅ g α, β , γ ∈ \} unde, e = (2,3,1, 0) , f = (−1, −2, 0,1) si
g = (1, −1, 2,1)
c. cu
f ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 − x3 , −x1 + x2 ) .
Atunci f este o
f ( x1, x2 , x3 ) = ( x1 − x3 , −x1 + x2 ) .
a.
B. ⎛ 1 −1⎞⎟
⎜⎜ ⎟
A = ⎜⎜ 0 1 ⎟⎟⎟
⎜⎜ ⎟
⎜⎝−1 0 ⎠⎟⎟
c.
f ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 − x3 , −x1 + x2 ) .
a.
B. ker f = {α ⋅ e α ∈ \ } unde, e = (1,1,1)
c.
d.
e. unde,
f ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 − x3 , −x1 + x2 ) .
a. 0 si 3
B. 1 si 2
c. 2 si 3
d. 3 si 0
e. 2 si 1
f ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 − x3 , −x1 + x2 ) .
a.
b. unde,
c.
d. unde, e = (1,1,1)
E.
15. Fie V3 un spatiu vectorial cu trei dimensiuni peste \ si B = {e1, e2 , e3 } o baza a lui V3 .
Se considera S = { f1 , f 2 , f3 , f 4 } un sistem de vectori din V3 ai carui vectori sunt definiti prin
relatiile:
Sa se caracterizeze mutimea S.
16. Fie V3 un spatiu vectorial cu trei dimensiuni peste \ si B = {e1 , e2 , e3 } o baza a lui V3 .
Se considera S = { f1 , f 2 , f3 , f 4 } un sistem de vectori din V3 ai carei vectori sunt dati dati prin
relatiile:
a.
,
b. ,
c. ,
D.
,
17. Fie V3 un spatiu vectorial cu trei dimensiuni peste \ si B = {e1, e2 , e3 } o baza a lui V3 .
Se considera o alta baza a lui V3 ai carei vectori sunt dati prin relatiile:
a.
b.
C.
d.
18. Fie V3 un spatiu vectorial cu trei dimensiuni peste \ si B = {e1, e2 , e3 } o baza a lui V3 .
Se considera o alta baza a lui V3 ai carei vectori sunt dati dati prin relatiile:
a. b. C. ⎛ 3 −5 8 ⎞⎟
⎜⎜ ⎟
C −1 = ⎜⎜−1 2 −3⎟⎟⎟
⎜⎜ ⎟
⎜⎝ 1 −1 5 ⎠⎟⎟
19. Fie V3 un spatiu vectorial cu trei dimensiuni peste \ si B = {e1, e2 , e3 } o baza a lui V3 .
Se considera o alta baza a lui V3 ai carei vectori sunt dati dati prin relatiile:
A. e1 = 3 f1 − f 2 + f3 , f 2 = −5 f1 + 2 f 2 − 3 f 3 , f 3 = 8 f1 − 3 f 2 + 5 f 3
b.
c.
d. e1 = 3 f1 − 5 f 2 + 8 f 3 , f 2 = − f1 + 2 f 2 − 3 f3 , f3 = f1 − 3 f 2 + 5 f3
⎧
⎪ ⎪ ⎫
⎧ x1 − x2 + x3 − x4 = 0⎪
⎪
W =⎪
⎨( 1 2 3 4 )
x , x , x , x ∈ \ 4
( ) ⎨
S : ⎪ ⎬
⎪
⎪ ⎪ x1 − 2 x3
⎪
⎩ ⎪
− x4 = 0⎪
⎩ ⎭
Atunci, din punct de vedere geometric, spatiul generat de W este
A. un plan
b. o dreapta
c.
\ 4
d. un hiperplan de dimensiune 3
21. In \4 cu structura canonica de \ - spatiu vectorial, se considera multimea:
⎧
⎪ ⎧
⎪ ⎫
x1 − x2 + x3 − x4 = 0⎪
⎪ ⎪
W = ⎨( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ ( S ) : ⎨
4 ⎪
⎬
⎪
⎪ ⎪
⎪
⎩ x − 2 x − x = 0⎪
⎪
⎩ 1 3 4 ⎭
Atunci spatiul generat de W nu contine vectorul
a.
b.
C.
⎧
⎪ ⎧
⎪ ⎫
x1 − x2 + x3 − x4 = 0⎪
⎪ ⎪
W = ⎨( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ ( S ) : ⎨
4 ⎪
⎬
⎪
⎪ ⎪
⎪ x
⎩ 1 − 2 x − x = 0⎪
⎪
⎩ 3 4 ⎭
Atunci, spatiul generat de W este dimensiune
a. 3
B. 2
c. 1
d. 4
⎧ ⎫
⎪( x , x , x , x ) ∈ \ 4 ( S ) : ⎧
⎪
W =⎨
⎪
⎪ x1 − x2 + x3 − x4 = 0⎪
⎪
⎨ ⎬
⎪
⎪
1 2 3 4
⎪
⎪
⎩ x − 2 x3 − x4 = 0⎪
⎪
⎩ 1 ⎭
Atunci spatiul generat de W este
a. cu
B. , cu
c. cu
a. 1 si 3 c. 3 si 4
b. 2 si 4 D. 3 si 3
A.
b.
c.
26. Spatiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult egal cu 5 notat este de dimensiune
a. 5 B. 6 c. 4
A. c. 2
b. 1 d. 0
a. 3 c.
b. 4 D. 2
29. Baza canonica a spatiului vectorial al polinoamelor de grad cel mul 4 cu coeficienti din
notat este multimea
a.
b.
C.
⎧ ⎫
⎪ A = ⎜⎜⎛1 0⎞⎟⎟ , A = ⎛⎜⎜0 1⎞⎟⎟ , A = ⎛⎜⎜0 0⎞⎟⎟ , A = ⎛⎜⎜1 0⎞⎟⎟⎬
⎪
S =⎨
⎪
⎪
⎪ 1
⎜
⎝0 0⎠ ⎟
⎟ 2
⎜
⎝1 0⎠ ⎟
⎟ 3
⎜
⎝0 1⎠ ⎟
⎟ 4
⎜
⎝0 1⎠⎪ ⎟
⎟ ⎪
⎪
⎩ ⎭
si
⎧ ⎫
⎪ B = ⎜⎛⎜1 0⎞⎟⎟ , B = ⎛⎜⎜1 2⎞⎟⎟ , B = ⎛⎜⎜0 0⎞⎟⎟ , B = ⎛⎜⎜1 0⎞⎟⎟⎬
⎪
S′ = ⎨
⎪
⎪
⎪ 1
⎜
⎝ 0 2⎠⎟
⎟ 2
⎝⎜ 2 0⎠⎟
⎟ 3
⎝⎜ 0 1⎠⎟
⎟ 4
⎝⎜ 0 1 ⎟
⎟
⎠⎪ ⎪
⎪
⎩ ⎭
si
respectiv doua baze ale acestora. Sa se scrie formulele de trecere de la baza la baza
a.
B.
c.
32. Fie in spatiul vectorial real M2 ( \ ) sistemele de vectori:
⎧ ⎫
⎪ A = ⎜⎜⎛1 0⎞⎟⎟ , A = ⎛⎜⎜0 1⎞⎟⎟ , A = ⎛⎜⎜0 0⎞⎟⎟ , A = ⎛⎜⎜1 0⎞⎟⎟⎬
⎪
S =⎨
⎪
⎪
⎪ 1 ⎜
⎝ 0 0⎠⎟
⎟ 2
⎝⎜ 1 0⎠⎟
⎟ 3
⎝⎜ 0 1⎠⎟
⎟ 4
⎝⎜ 0 1⎠⎟
⎟ ⎪
⎪
⎩ ⎪
⎭
si
⎧ ⎫
⎪ B = ⎜⎛⎜1 0⎞⎟⎟ , B = ⎛⎜⎜1 2⎞⎟⎟ , B = ⎛⎜⎜0 0⎞⎟⎟ , B = ⎛⎜⎜1 0⎞⎟⎟⎬
⎪
S′ = ⎨
⎪
⎪.
⎪ 1
⎜
⎝0 2⎠ ⎟
⎟ 2
⎜
⎝2 0⎠ ⎟
⎟ 3
⎜
⎝0 1⎠ ⎟
⎟ 4
⎜
⎝0 1⎠⎪ ⎟
⎟ ⎪
⎪
⎩ ⎭
a.
b.
C. si
a. B. c.
36. Fie o aplicatie liniara. Notam si nucleul respectiv imaginea aplicatiei , iar
cu dimensiunea acestora. Atunci una din afirmatiile de mai jos este falsa:
38. Fie un sistem finit de vectori ai unui spatiu vectorial finit dimensional V. Presupunem ca
contine cel putin un vector nenul. Care afirmatie este falsa ?
a. Daca S este liniar independent, atunci S poate fi completat pana la o baza a lui V;
B. Daca S este baza a lui V, atunci ea este strict inclusa intr-un sistem de vectori liniar
independenti din V.
c. Daca este un sistem de generatori atunci formeaza o baza a lui V.
d. Daca este liniar independent atunci formeaza o baza a lui V.
si
Atunci un dintre afirmatiile de mai jos este falsa.
a.
si
a.
b.
c.
D.
e.
A. b. 4 c. 3 d. 0
43. Fie multimea matricelor de dimensiune 2x2 cu coeficienti intr-un corp comutativ , iar
si , multimea matricelor simetrice, repectiv antisimetrice. Atunci una dintre
afirmatiile de mai jos este adevarata.
a.
B.
c.
Multimea formeaza baza a subsp.
d.
Multimea formeaza baza a subsp.
44. Fie multimea matricelor de dimensiune 2x2 cu coeficienti intr-un corp comutativ , iar
si , multimea matricelor simetrice, repectiv antisimetrice. Atunci una dintre
afirmatiile de mai jos este falsa.
A. si
b. sunt subspatii ale lui
c.
d.
Multimea formeaza baza a subspatiului
e.
Multimea formeaza baza a
subspatiului
45. Fie multimea matricelor de dimensiune 2x2 cu coeficienti intr-un corp comutativ , iar
si , multimea matricelor simetrice, repectiv antisimetrice. Atunci una dintre
afirmatiile de mai jos este falsa.
C.
Multimea nu formeaza
baza a spatiului
d.
, unde
e. si
a.
b.
si
a. c.
b. D.
A.
b.
c.
50. În spaţiul vectorial \ 3 peste corpul numerelor reale \ , se consideră sistemele de vectori:
a. (4), (5) b. (2), (7) c. (1), (2), (3), (5) D. (6), (7)
(1) T injectiva
(2) T surjectiva T inversabila
(3) Daca T injectiva si atunci
(4) Pentru orice V si W are loc descompunerea
(5) Daca atunci .
(1) dimensiunea nucleului se mai numeste rangul lui T, iar dimensiunea imaginii se numeste
defectul lui T.
(2) Daca T este injectiva atunci .
(3) si
(4) Daca T este surjectiva atuci T este inversabila.
(1)
(2)
(3)
(4) unde este derivata formala a polinomului
(5)
a. (3), (4) B. (1), (2), (5) c. (1), (2),(3)
a lui
a. C.
b. d.
din .
a. C.
b. d.
56. Fie spatiul euclidian real tridimensional. Folosind procedeul de ortogonalizare Gramm-
Schmidt, sa se gaseasca o baza ortonormata pentru subspatiul generat de vectorii
a.
b.
C.
(2)
(3)
(4) Daca atunci
(2)
(3)
(4) Daca atunci
(5) Valorile proprii asociate operatorului T sunt
(1)
(2) , unde
(3)
(4)
(5) Valorile proprii asociate operatorului T sunt
(1)
(2) T este un endomorfism injectiv.
(3) Valorile proprii corespunzatoare marticei A sunt
(4) Subspatiul propriu asociat valorii proprii este unde
(5)
S1 = {(2,3, −1) , (0, −2,1) , (−1, −1, −1)} si S2 = {(−1, 2,1) , (−1,1, 2) , (−1, −1, 4)}
(1)
(2) S 2 nu formeaza sistem de generatori pentru
(3) S 2 este liniar independenta, dar nu formeaza sistem de generatori pentru
(4)
(5)
unde, α, β , γ ∈ \ .
Sa stabileasca care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
4
65. Care dintre urmatoarele multimi nu formeaza subspatiu peste \ , cu structura canonica de \
- spatiu vectorial:
⎧
⎪ x1 − x2 + x3 − x4 = 0 (3) x1 + x2 + x3 + x4 = 1
(1) ⎪
⎨
⎪
⎩ x1 − 2 x3 − x4 = 0
⎪
⎧
⎪ x1 + x2 − 2 x4 = 0 ⎧
⎪ x1 − x2 + x3 − x4 = 0
⎪
⎪ ⎪
⎪
⎪
(2) ⎨ x1 − x3 = 0 ⎪ x1 − 2 x2 − x3 + x4 = 0
⎪
⎪ (4) ⎪
⎨
⎩ x2 + x3 − 2 x4 = 0
⎪
⎪ ⎪
⎪ x1 + 3x2 + 2 x3 + x4 = 0
⎪
⎪
⎩−2 x1 + x3 − 2 x4 = 1
⎪
⎪
a. (2) şi (4) c. (1) şi (4)
b. (2) şi (3) D. (3) şi (4)
66. Fie P n (K ) multimea polinoamelor de grad cel mult n cu coeficienti an corpul K . Aplicatia
Φ :P n ( K) → K definita prin:
1
Pk 6 Φ ( Pk ) = ∫ Pk ( x ) dx
0
este:
67. Fie P n (K ) multimea polinoamelor de grad cel mult n cu coeficienti an corpul K . Aplicatia
T : P n ( K) → P n+1 ( K) definita prin:
este
a. (1, 0,0) , (0,1, 0), (0, 0,1) c. (1, 2,3), (−2,3,1) , (3, −1, 0)
b. (2, −5,9) , (6,5, −8) ,(13, −2,5) D. (−2,5, −9) , (6, −15, 28) , (−3,8, −15)
(1) Multimea,
S= {( x , x , x , x ) ∈ \
1 2 3 4
4
2 x1 − x2 + x3 − x4 = 1}
formeaza un subspatiu vectorial de dimensiune 3.
(2) In spatiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult egal cu 3, notat \ 3 [ X ], multimea
{
B = 2 + X ,1 + X + X 2 ,1− X 2 ,1 + X + 2 X 2 − X 3 }
este liniar independenta
(3) Intr – un spatiu infinit dimensional V , orice sistem de vectori S = {v1 , v2 ,..., vn } liniar
independent formeaza o baza a lui V .
(4) Intr – un spatiu finit dimensional V , orice sistem de vectori S = {v1, v2 ,..., vn } liniar
independent este un sistem de generatori pentru V .
{ }
(1) Sistemul de vectori S = 1, 2, 3, 5 din spatiul vectorial \ peste corpul \ , este
liniar independent.
(2) In spatiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult egal cu 3, notat \ 3 [ X ], multimea
{
B = 2 + X ,1 + X + X 2 ,1− X 2 ,1 + X + 2 X 2 − X 3 }
este liniar independenta
(3) Multimea,
S= {( x , x , x , x ) ∈ \
1 2 3 4
4
x1 − x2 + 3 x3 − 2 x4 = 0 }
formeaza un subspatiu vectorial de dimensiune 3.
(4) Intr – un spatiu finit dimensional V , orice sistem de vectori S = {v1, v2 ,..., vn } liniar
independent este un sistem de generatori pentru V .
{ }
(1) Sistemul de vectori S = 1, 2, 3, 5 din spatiul vectorial \ peste corpul \ , este
liniar independent.
(2) Multimea,
S= {( x , x , x , x ) ∈ \
1 2 3 4
4
}
x1 − x2 + 3 x3 − 2 x4 = 0
formeaza un subspatiu vectorial de dimensiune 3.
{ }
(3) Fie L = ( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ 4 2x1 − x2 + x3 − x4 = 0, x1 + x2 − x3 + 2 x4 = 0 . Atunci,
subspatiul generat de L este
Sp ( L) = {αe1 + βe2 α, β ∈ \} unde, e1 = {−1,3,3, 0} si e2 = {0,1,0,3}
(4) Multimea S a solutiilor unui sistem liniar omogen cu m ecuatii si n necunoscute,
n
∑ aij x j = 0, aij ∈ \ (i = 1,..., m)
j =1
{
(1) Fie L = ( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ 4 2x1 − x2 + x3 − x4 = 0, x1 + x2 − x3 + 2 x4 = 0 . Atunci, }
subspatiul generat de L este
Sp ( L) = {αe1 + βe2 α, β ∈ \} unde, e1 = {−1,3,3, 0} si e2 = {0,1, 0,3}
(2) Multimea S a solutiilor unui sistem liniar omogen cu m ecuatii si n necunoscute,
n
∑ aij x j = 0, aij ∈ \ (i = 1,..., m)
j =1
Atunci, \ 2 = E ′ ⊕ E ′′
{ }
(4) Sistemul de vectori S = 1, 2, 3, 5 din spatiul vectorial \ peste corpul \ , este
liniar dependent.
{
(1) Fie subspatiile vectoriale: E ′ = ( x, y ) ∈ \ 2 3 x − 2 y = 0 si }
{ }
E ′′ = ( x, y ) ∈ \ 2 2x + y = 0 din \ 2 .Atunci,
{ }
(2) Fie L = ( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ \ 4 2x1 − x2 + x3 − x4 = 0, x1 + x2 − x3 + 2 x4 = 0 . Atunci
subspatiul generat de L este
⎛ 1 1 ⎞ ⎧ 1 ⎫
Sp ( L) = {αe1 + βe2 α, β ∈ \} unde, e1 = ⎜⎜⎜− , , −1, 0⎟⎟⎟ si e2 = ⎪⎨0, , 0,1⎪⎬
⎝ 3 3 ⎠ ⎪
⎪ 3
⎩ ⎪
⎪
⎭
(3) Multimea,
S= {( x , x , x , x ) ∈ \
1 2 3 4
4
x1 − x2 + 3 x3 − 2 x4 = 0 }
formeaza un subspatiu vectorial de dimensiune 4
(4) In spatiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult egal cu 3, notat \ 3 [ X ], multimea
{
B = 2 + X ,1 + X + X 2 ,1− X 2 ,1 + X + 2 X 2 − X 3 }
este liniar dependenta
(1) Fie U, V si W , K – spatii vectoriale peste acelasi camp de scalari K , iar S si T doua
aplicatii liniare, definite prin:
S T
U ⎯⎯ → V ⎯⎯ →W
avand matricele asociate relativ la bazele A, respectiv, B. Atunci, T D S este o aplicatie
liniara, avand matricea C asociata, relativ la B a spatiului V, egala cu C = A ⋅ B
(2) Fie T : V → W o aplicatie liniara si A, matricea aplicatiei relativ la o baza B .
Atunci: exista un vector b ∈W a.i. T ( x) = Ax + b ∀x ∈ V
(3) Fie T : Vn → Wm o aplicatie liniara, unde n, m sunt respectiv, dimensiunile spatiilor
peste acelasi corp K. Daca T este injectiva ⇒ m = n
(4) Matricea aplicatiei biliniare, g : \ 3 × \ 3 → \ , definita prin:
g ( x, y ) = x1 y2 − x2 y3 + x3 y1
a. (1), (2)
b. (2), (3)
C. (1), (2), (3), (4)
d. (1), (4)
Geometrie Analitica
B_Algebra Vectoriala
MULTIPLE CHOICE
(4)
(5)
unde sunt necoplanari. Sa se precizeze care dintre afirmatiile de mai jos sunt
adevarate:
Atunci:
a. c.
b. D.
4. Sa se calculeze unghiul obtuz format de medianele corespunzatoare laturior congruente ale
unui triunghi dreptunghic isoscel.
a. c.
B. d.
a. c.
b. D.
. Caculati .
A. c.
b. d.
Caculati .
a. c.
B. d.
cu Caculati .
a. c.
b. D.
(1) Daca sunt doi vectori necoliniari atunci, masura unghiului format de vectorii si
este egala cu masura unghiului format de vectorii si
(2) Daca sunt doi vectori necoliniari atunci, si reprezinta ca vectori
diagonalele paralelogramului construit pe laturile vectorilor .
(3) Vectorul este ortogonal pe vectorul
(4)
(5) .
a. (2) C. (1)
b. (2), (3), (4), (5) d. (4), (5)
(1) Daca sunt doi vectori necoliniari atunci, masura unghiului format de vectorii si
este egala cu masura unghiului format de vectorii si
(2) Daca sunt doi vectori legati atunci, si reprezinta ca vectori
diagonalele paralelogramului construit pe laturile vectorilor .
(3) Vectorul este coliniar cu vectorul
(4)
(5) .
a. (1) c. (2)
b. (4), (5) D. (1), (2), (3), (5)
A. 22 c.
b. d. 51
14. Se dau vectorii avand lungimile respectiv . Sa se
calculeze
a. 22 c.
B. 24 d.
a. c. 24
B. 20 d.
A. 22 c. 20
b. d.
17. Sa se puna in corespondenta relatiile (1), (2), (3) cu afirmatiile (A), (B), (C).
A. (1) si (B), (2) si (A), (3) si (C) c. (1) si (C), (2) si (A), (3) si (B)
b. (1) si (B), (2) si (C), (3) si (A) d. (1) si (A), (2) si (C), (3) si (B)
18. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC format de punctele din spatiul geometriei
euclidiene, iar O originea spatiului. Atunci
a. C. GA + GB + GC 0
GA + GB + GC OG
b. d. OA + OB + OC 0
OA + OB + OC GA
19. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC format de punctele din spatiul geometriei
euclidiene, iar O originea spatiului. Atunci doua dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate
(1) GA + GB + GC OG; (2) OA + OB + OC OG; (3) OA + OB + OC GA; (4)
20. Trei forte P, Q si S sunt pe directiile a trei drepte perpendiculare doua cate doua si au
marimile respectiv, egale cu
Sa se determine marimea rezultantei R.
A. c.
b. d.
21. Trei forte P, Q si S sunt pe directiile a trei drepte perpendiculare doua cate doua si au
marimile respectiv, egale cu
Sa se determine marimea rezultantei R.
A. c.
b. d.
a. c.
b. D. 1
a. 1 c.
b. D.
a. C. 8
b. d.
A. si c. si
b. si d. si
A. si c.
b. si d. si
A. c. si
b. si d. si
a. c. , si sunt
coplanari.
B. Pentru si , sunt d. si , sunt
necoliniari. necoplanari.
a. , si sunt c. si sunt
coliniari necoplanari.
B. Pentru si sunt d. Daca
necoliniari. atunci sunt necoplanari.
A. c.
b. d.
a.
AD
b.
AD
C.
AD unde
a.
AM
b. AM
C. AM
a. AM
b. AM
C.
AM
a. AM
b. AM
C.
AM
a.
AM
b. AM
C. AM
39. Se dau vectorii care fac intre ei doi cate doi un unghi de masura . Sa se determine
modulul vectorului stiind ca .
a. C.
b. d.
A. c.
b. d.
a. c.
B. d.
a. PA+PB+PC+PD OP
B. PA+PB+PC+PD PO
c. PA+PB+PC+PD
44. Fie M, N, P respectiv mijloacele laturilor unui triunghi si O un punct oarecare din planul
triunghiului. Atunci
A. OM+ON+OP=OA+OB+OC
b. 2(OM+ON+OP)=OA+OB+OC
c. OM+ON+OP=2(OA+OB+OC)
a. perpendicular pe c. coliniar cu
b. coliniar cu D. perpendicular pe
A. perpendicular pe c. coliniar cu
b. perpendicular pe d. coliniar cu
a. B. c. d.
a. b. c. D.
a. b. c. D.
a. b. c. D.
a. b. C. d.
si .
A. c.
b. d.
si
sunt perpendiculari.
a. b. C. d.
si
sunt perpendiculari.
A. b. , c. , d.
, ,
56. Sa se gaseasca un vector coliniar cu vectorul astfel incat
A. c.
b. d.
a. c.
B. d.
a. c.
B. d.
a. b. c. D.
A. b. c. d.
a. B. c. d.
a. B. c. d.
a. b. c. D.
A. c.
b. d.
b. d.
a. b. c. D.
stind ca .
a. b. 10 c. D.
a. b. 12 c. 2 D. 16
A. 30 b. c. 16 d. 2
stiind ca .
A. , c. ,
b. , d. ,
A. , , c. , ,
b. , , d. , ,
A. b. c.
a. b. C.
sunt
A.
b.
c.
Atunci
a. sunt coliniari C. sunt coplanari
b. sunt coplanari d. sunt coliniari
Atunci
a.
B.
c.
d.
a. , b. , C. ,
a. 13 b. 11 c. D. 14 e. 9
A. c. 5
b. 13 d.
A. c.
b. d.
a. c.
b. D.
A. c.
b. d.
a. , b. , C. ,
a. c.
b. D.
91. Fie un triedru avand ca directii vectorii . Precizati care dintre. Precizati care dintre
triedrele de mai jos sunt drept orientate
(1) (4)
(2) (5)
(3) (6)
92. Fie un triedru avand ca directii vectorii . Precizati care dintre. Precizati care dintre
triedrele de mai jos sunt drept orientate
(1) (4)
(2) (5)
(3) (6)
93. Fie un triedru avand ca directii vectorii , ortogonali doi cate doi. Calculati produsul
mixt stiind ca .
A. 24 c.
b. 26 d. 10
94. Vectorul este ortogonal pe vectorii care formeaza intre ei un unghi de masura .
a. C. 27
b. d. 36
.
Atunci:
a. B. c. d.
96. Fie trei vectori iar, produsul scalar, respectiv produsul mixt al
lor. Notam:
, .
Atunci:
a. c.
b. D.
a. coplanari c.
B. ortogonali doi cate d.
doi
.
Atunci:
a. b. C. 2
ortogonali doi cate doi
a.
b.
C.
a. b. C. 11
A. , b. c.
108. Care este relatia de calcul pentru dublul produs vectorial a trei vectori
a.
B.
c.
109. Care dintre urmatoarele relatii sunt false:
(1)
(2)
(3)
(1)
(2)
(3)
(1)
(2)
(3)
(2)
(3)
(2)
(3)
(1)
(2)
(3)
(1)
(2)
(3)
(1)
(2)
(3)
(2)
(3)
(1)
(2)
(3)
(1)
(2)
(3)
(1)
(2)
(3)
MULTIPLE CHOICE
1. Fie , spatiul euclidian real raportat la reperul cartezian R = {O; e1 , e2 , e3 } . Sa se scrie scrie
ecuatia planului care trece prin originea reperului şi are subspatiul director determinat de
vectorii v1 = e1 + e2 + e3 şi v2 = e1 − e2 + e3 .
a. x1 − x 2 + x3 = 0 C. x1 − x 3 = 0
b. x1 − x 2 − x3 = 0 d.
2. Fie , spatiul euclidian real raportat la reperul cartezian R = {O; e1 , e2 , e3 } .Sa se scrie
ecuatia generala a planului ce trece prin punctul P0 (2,1, −1) şi are directia determinata de
vectorii
v1 = 3e1 + e2 + e3 şi v2 = e1 − e2 + 2e3
a. x 2 + x3 = 0 c. x1 + x3 −1 = 0
B. 3 x1 − 5 x 2 − 4 x3 − 5 = 0 d. 3 x1 − x 2 + 5 x 3 = 0
3. Fie , spatiul euclidian real raportat la reperul cartezian R = {O; e1 , e2 , e3 } .Sa se scrie
ecuatia generala a planului ce trece prin punctul Q0 (5, −3, 2) şi este paralel cu planul x1Ox3 .
a. x1 + 2 x 2 + x3 −1 = 0 c. x1 − x 2 − 4 x3 = 0
B. x3 − 2 = 0 d. 3 x1 − x 2 + 5 x 3 = 0
4. In spatiul afin real , spatiul afin real raportat la reperul cartezian R = {O; e1 , e2 , e3 } ,
se considera dreptele afine:
⎧
⎪ x1 − 2 x 2 + x3 − 4 = 0 x1 − 2 x 2 + 3 x3 + 1
⎪
(d1 ) : ⎨ 1 2 3 şi ( d 2 ) : = =
⎪ −2 2 5
⎩2 x + x − x + 2 = 0
⎪
a. ⎧
⎪ 1 2 3 c. ⎧
⎪ 1 2 3
⎪5 x + 6 x − 2 x − 8 = 0 ⎪−7 x + 6 x + 5 x + 12 = 0
⎨ 1 ⎨
⎪ 2 3 ⎪ 1 2 3
⎩ x − 6 x − 2 x + 12 = 0
⎪ ⎩ 8x − 5x − 2 x + 3 = 0
⎪
⎧7 x1 + 6 x 2 − 5 x3 + 12 = 0
b. ⎪ ⎧5 x1 + 6 x 2 − 2 x3 + 8 = 0
D. ⎪
⎪ ⎪
⎨ 1 ⎨ 1
⎪ 2 3 ⎪ 2 3
⎩ 8x + 5x − 2 x − 3 = 0
⎪ ⎩8 x + 5 x − 2 x − 3 = 0
⎪
5. In spatiul afin real , spatiul afin real raportat la reperul cartezian R = {O; e1 , e2 , e3 } ,
se considera dreptele de ecuatii:
x1 −1 x 2 − 2 x3 + 1 x1 + 1 x 2 − 3 x 3 + 1
(d ) : = = şi (d ′) : = =
−1 1 2 2 −2 4
6. Ecuatia reprezinta in :
x1 −1 x 2 − 2 x3 + 1
(d ) : = = şi
−1 1 2
8. Ecuatia reprezinta
reprezinta:
A. un plan
b. un plan
c. un plan daca
reprezinta:
A. un punct nesiuat situat in plan
b. un punct situat in plan
reprezinta:
reprezinta:
a. un plan care trece prin punctul
b. un plan care trece prin origine
C. un plan care trece prin punctul
14. Ecuatiile parametrice ale planului ce trece prin punctul si are directiile
este
(1)
(2)
a. (1) B. (2)
15. Planul care trece prin punctul si este paralel cu palnul are ecuatia:
(1) (2)
a. (1) B. (2)
(1) (2)
A. (1) b. (2)
(1) (2)
A. (1) b. (2)
18. Ecuatia planului ce trece prin prin punctul si este paralel cu planul este
(1) (2)
a. (2) B. (1)
a. b. C.
a. b. C.
a. B.
a. B.
si
si
si
a.
dreapta de ecuatie:
B.
dreapta de ecuatie:
c. multimea vida
si
A. b. c.
si
a. b. C.
si
sa fie paralele.
a. B. c.
si
sa fie paralele.
a. b. C.
si
sa fie perpendiculare.
A. b. c.
si
sa fie perpendiculare.
a. B. c.
si
a. B. c.
si
a. b. C.
37. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin origine si este paralel cu planul:
A. b. c.
38. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin punctul si este paralel cu planul:
a. B. c.
39. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin punctul si este paralel cu planul .
a. B. c.
40. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin punctul si are normala data de
directia dreaptei:
a. b. C.
41. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin punctul si are normala data de
directia dreaptei:
a. b. C.
42. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin punctul si are normala data de
directia dreaptei:
A. b. c.
43. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin origine si este perpendicular pe dreapta:
A. b. c.
44. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin origine si este perpendicular pe dreapta:
a. B. c.
45. Sa se formeze ecuatia planului ce trece prin origine si este perpendicular pe planele:
,
a. B. c.
si
a. b. C.
, ,
, ,
, ,
, ,
A. b. , c. ,
, ,
A. , b. , c.
52. Determinati valorile parametrilor reali si a.i. planele:
, ,
a. B. , c. ,
53. Sa se determine planul care taie axele de coordonate in punctele in care planele
, intersecteaza respectiv, aceste axe.
a. b. C.
in punctele respectiv, .
a. b. C.
fata de planul
fata de planul
.
A. b. c.
a.
b.
C.
a.
b.
C.
a.
B.
c.
a. b. C.
, .
A. b. c.
a. b. C.
si .
A. b. c.
.
A. , b. , c. ,
A. b. c.
, , ,
si
A. b. c.
, , ,
cu planele de coordonate.
A.
b.
c.
72. Dreapta
contine
a. b. C.
74. Sa se scrie ecuatia planului ce trece prin dreapta obtinuta din interesectia planelor
A. b. c.
75. Sa se scrie ecuatia planului ce trece prin dreapta obtinuta din interesectia planelor
a. b. C.
76. Sa se scrie ecuatia planului ce trece prin dreapta obtinuta din interesectia planelor
si contine punctul .
A. b. c.
a. B. c.
,
si este perpendiculara pe planul
A. b. c.
79. Sa se scrie ecuatia planului sttind ca proiectiile sale pe planele de coordonate sunt
reprezenztate de dreapta
a. b. C.
A. b. c.
A.
b.
c.
a.
B.
c.
pe planul
A. b. c.
este dreapta
a. b. C.
A. b. c.
87. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul si are ca directie
vectorul .
a. B. c.
88. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul si este paralela cu
dreapta
A. b. c.
89. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul si este paralela cu
dreapta
A. b. c.
90. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul si este paralela cu
axa
A. b. c.
91. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul si este paralela cu
axa
A. b. c.
92. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul si este paralela cu
axa
a. b. C.
a. B. c.
a.
b.
C.
a. , B. , c. ,
A. b. c.
a. b. C.
si
a. b. C.
a. b. C.
Geometrie Analitica
D_Conice
MULTIPLE CHOICE
a. Hiperbola; ; ,
B. Elipsa; ; ,
c. Nu exista;
.A
, , ,
b.
,
c. ,
4. Sa se precizeze natura conicelor punand in corespondenta (1) (5) cu
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
.A (1) elipsa reala; (2) hiperbola nedegenerata; (3) elipsa imaginara; (4)hiperbola
degenerata
b. (1) elipsa reala; (2) parabola; (3) hiperbola nedegenerata; (4) elipsa degenerata
c. (1) elipsa reala; (2) elipsa imaginara; (3) hiperbola nedegenerata; (4) elipsa
degenerata
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
a. b. C.
.A b. c.
.A b. c.
.A b. c.
11. Sa se reduca conica la forma canonica
.A b. c.
b. hiperbola echilatera
a. elipsa imaginara
.
a. hiperbola degenerata in doua drepte
b. hiperbola imaginara
C. hiperbola reala
.
.A elipsa reala
b. elipsa imaginara
.A b. c.
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
18. Calculand eventual invariantul , corespunzator fiecarei conice sa se precizeze care dintre
urmatoarele conice este cu centru
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
a. (3) (4) (5) (6) b. (2) (3) (4) (6) C. (1) (2) (4) (6)
19. Calculand eventual invariantul , corespunzator fiecarei conice sa se precizeze care dintre
urmatoarele conice sunt fara centru
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
este de tip
a. hiperbola b. elipsa C. paraba
defineste
(1)
(2)
(3)
(4)
B.
(1) (2) (3) (4)
d.
(1) (2) (3) (4)
a. , B. , c. ,
sunt:
a. , b. , C. ,
29. Conica
este de tip
30. Conica
este degenerata in
MULTIPLE CHOICE
1. Cuadrica de ecuatie
reprezinta
c. un elipsoid
2. Cuadrica de ecuatie
reprezinta
c. o sfera
3. Cuadrica de ecuatie
reprezinta
a. un elipsoid d. o sfera
c. o cuadrica degenerata
4. Cuadrica de ecuatie
reprezinta
c. un paraboloid eliptic
5. Cuadrica de ecuatie
reprezinta
c. o sfera
6. Cuadrica de ecuatie
reprezinta
C. un paraboloid hiperbolic
7. Cuadrica de ecuatie
reprezinta
a. un hiperboloid cu o panza D. un paraboloid eliptic
c. o cuadrica degenerata
8. Cuadrica de ecuatie
reprezinta
C. un paraboloid eliptic
si planul
A. Elipsa de centru c.
Parabola de parametru
fata de cuadrica
a. b. C. d.
fata de elipsoidul
fata de cuadrica
A. b. c.
si dreapta
a. , B. , c. ,
a. , B. c. ,
in punctul
a. b. C.
a. . B. c. .
.
Cuadrica degenerata Cuadrica nedegenerata
Cuadrica nedegenerata
A. b. c.
Conica nedegenerata Conica degenerata Conica nedegenerata
A. b. . c.
. .
Cuadrica cu centru Cuadrica fara centru Cuadrica fara centru
a. b. C.
Sa se calculeze invariantii , ,
a. , , B. , , c. , ,
27. Fie cuadrica de ecuatie generala
A. b. c.
A. b. c.
A. b. c.
B. d.
a. C.
b. d.
a. B. c.
Cuadrica degenerata Cuadrica nedegenerata Cuadrica nedegenerata
a. b. C.
a.
b.
C.
A.
b.
c.
este o
a. , b. , C. ,
reprezinta
40. Daca A si sunt matricele asociate unei cuadrice, iar , si corespunzatori, atunci
a. , , c. , ,
B. , , d. , ,