SISTEME BIOTEHNOLOGICE INOVATIVE PENTRU DEZVOLTAREA ENERGETIC DURABIL

BIOETANOL DIN MATERII PRIME CELULOZICE

Prof. Univ. Dr. Petru Niculi

Masterand Ciprian Mircea

Cuprins

Pagina 3.Introducere 4.Cap.1 Bioetanolul i obinerea lui 5.Cap.2 Biomas lignocelulozic 6..Cap.3 Obinerea bioetanolului sin materii prime lignocelulozice 14...Concluzii i bibliografie

INTRODUCERE

Bioetanolul este considerat un combustibil alternativ. Combustibilii alternativi sunt acele substane chimice (alcooli, eteri, esteri etc.) obinute prinutilizarea unor diverse procedee fizico-chimice i biologice, in scopul transformarii biomasei vegetale, reprezentate de plantele lemnoase i erbacee, deeurile forestiere i agricole, precum i a unor reziduuri industriale i municipale, n produse care pot degaja prin combustie o mare cantitate de energie, fara a genera efecte poluante majore. Combustibilii alternativi reprezint cea mai corecta definire lingvistica a produselor chimice obtinute n mod artificial, pentru a fi utilizate ca surse alternative de energie, indifferent de procedeele de sintez chimic, biochimic sau microbian, care sunt utilizate. Sub aspectul proprietilor fizico-chimice, precum si al potenialelor efecte poluante asupra mediului, exista diferene semnificative ntre combustibilii alternativi menionai anterior i combustibilii convenionali, reprezentai de produsele petroliere, crbunii i gazele naturale. Din acest motiv, cobustibilii alternativi constituie, prin nsi denumirea lor, surse noi de energie pentru consumul uman, menite s diminueze impactul negativ asupra mediului, generat prin ecploatarea fr discernmnt a unor surse naturale de energie i prin efecte poluante majore. Bioetanolul este definit ca alcool etilic de provenien natural. Materiile prime utilizate n fabricarea etanolului sunt trestia i sfecla de zahr, sorgul zaharat, unele fructe. O resurs mult mai importat o reprezint materiile prime amidonoase, respectiv porumbul, grul, cartoful, maniocul. La acestea se adaug materiile prime lignocelulozice (lemnul i alte materiale din plante fibroase). ns cea mai important surs de obinere a bioetanolului, din punct de vedere cantitativ, o reprezint materiile prime lignocelulozice sub form de deeuri agricole (paie de cereale, deeuri de trestie de zahr, fibre i deeuri de bumbac etc.). Coninutul n energie al bioetanolului este apreciat a fi n jur de 65% din cel al benzinei. La nivelul cercetrilor i produciei actuale, cele mai utilizate materii prime pentru obinerea de bioetanol rmn cerealele.

Cap.1 Bioetanolul i obinerea lui

Bioetanolul se obine fie prin utilizarea biotehnologiei de conversie microbian a biomasei vegetale, n cursul unor procese fermentative, fie prin sintez chimic din petrol, fiind cel mai utilizat nepoluant, utilizat n intreaga lume, cifra anual de consum fiind de aproximativ 25 de miliarde de litri. Conform datelor statistice, n 1995, aproximativ 93% din totalul produciei de etanol de pe glob a fost realizat prin fermentaia biomasei vegetale si numai 7% prin metod sintetic.

1.1

Resursele de biomas

Resursele de biomas sunt reprezentate de materialele organice regenerabile, care include culturile de plante agricole i furajere, culturile de plante erbacee i acvatice, precum i plantaiile forestiere destinate producerii de energie, deeurile i reziduurile agricole, deeurile de origine animal, deeurile municipale, precum i alte tipuri de deeuri rezultate din prelucrarea biomasei vegetale. Pdurile reprezint aproximativ 80% din biomasa Terrei. n general, lemnul conine cantiti mari de lignin, care are att un rol structural, de susinere a arborilor respective, ct i un rolprotector, prin rezistena deosebit de mare la agenii fizici, chimici i biologici de degradare. Lignina este, n marea majoritate a cazurilor, complexat cu hemiceluloze i celuloze, fapt care face extrem de dificil hidroliza acestor complexe macromoleculare formate din polimeri organici. Moleculele de celuloz sunt formate din lanuri lungi de molecule de glucoz, asemntoare celor din compoziia amidonului, dar care au o configuraie structural diferit de acesta. Moleculele de hemiceluloze sunt alcatuite din lanuri lungi de molecule glucidice, formate din cte 5 i 6 atomi de carbon. Deoarece glucidele cu cte 5 atomi de carbon reprezint un procent destul de ridicat de zaharuri, recuperarea i utilizarea lor n fermentaia alcoolic este extrem de important pentru eficiena economic a procesului.

2.1 Procedee de obinere a etanolului din biomas

n prezent, etanolul este singurul combustibil lichid, obinut din surse naturale regenerabile, de tipul biomasei vegetale, care se poate produce in cantiti industriale. Cfiar daca, actualmente, producia cea mai mare de etanol din lume este realizat n Statele Unite ale Americii, cu toate acestea etanolul nu poate asigura mai mult de 5% din necesarul energetic naional pentru combustibilul destinat vehicolelor de transport. Una dintre materiile prime importante pentru producerea etanolului o reprezint amidonul, care este o substan constituit din lanuri lungi de molecule de glucoz. Drept urmare, materialele organice care conin aceast substan pot fi n molecule mai simple, formate din monomeri de glucoz. Asemenea materiale bogate n amidon sunt: porubul, grul, catoful dulce etc. nainte de a fi supuse proceselor de fermentare, aceste materiale trebuie prelucrate prin hidroloz pentru scindarea amidonului in zaharuri fermentescibile. n acest scop, amidonul se amestec cu apa pentru formarea unei suspensii care este,

ulterior, ncalzit i omogenizat pentru ruperea pereilor celulari. n timpul procesului de ncalzire a soluiei de amidon sunt adaugate diferite enzime care scindeaz legturile chimice dintre moleculele de glucoz. Din punct de vedere economic, aceste materii bogate n amidon, precum i cele constituite preponderant din zaharuri fermentascibile (fructele, sfecla de zahr) sunt destul de scumpe, ceea ce impune utilizarea biomasei lignocelulozice ca materie prim pentru producerea etanolului. Producia industrial de etanol se realizeaz. n principal, prin fermentarea carbohidrailor prezeni n structura materialelor lignocelulozice.

1.3. Argumente pro i contra etanolului obinut din materii prime celulozice

Pro: - combustibil cu cifr octanic mare; - emisii reduse de gaze cu efect de ser; - nu utilizeaz materii prime alimentare sau furajere. Contra: - dificulti n transportul prin conducte; - este mai scump dect etanolul din cereale.

Cap. 2 Biomasa lignocelulozic

Ce este biomasa lignocelulozic? Orice subprodus, deeu agricol, menajer sau industrial care conine celuloz. Biomasa lignocelulozic reprezint o surs abundent i ieftin de resurse energetice regenerabile. De exemplu, reziduurile de trestie de zahr numite bagase rezultate n urma extraciei zahrului din trestia de zahr sunt generate n cantiti foarte mari n ri ca Brazilia, Tailanda, India, Hawaii i sudul SUA. Teoretic, o ton de bagase uscat poate genera circa 424 litri etanol. Alte produse lignocelulozice care pot fi folosite ca surse de energie pot fi: reziduuri sau subproduse agricole: coceni de porumb, paie de gru sau orez; reziduuri forestiere; reziduuri din industria de celuloz i hrtie; plante ierboase energetice. ns, spre deosebire de amidon, care este un polimer omogen i uor de hidrolizat, materia lignocelulozic vegetal conine celuloz, hemiceluloz, lignin i alte componente greu de hidrolizat. Toate aceste componente trebuie iniial tratate chimic i enzimatic pn sunt transformate n zaharuri care pot fi fermentate la alcool. Cu toate c biomasa lignocelulozic este disponibil n cantiti foarte mari, provocarea principal pentru a face produsul competitiv din punct de vedere comercial este reducerea costurilor procesului de conversie a biomasei la etanol. Preul materiilor prime extrem de volatil poate afecta costurile de producie a bioetanolului. Materia lignocelulozic poate servi ca materie prim ieftin i

abundent,neceasar pentru a produce bioetanol din surse regenerabile, la costuri rezonabile. n 2007 , Departamentul de Energie al SUA a alocat mai mult de 1 miliard de dolari pentru proiecte privind dezvoltarea produciei bioetanolului lignocelulozic, cu scopul de a facecombustibil competitiv la 1.33 dolari/galon pn n 2012. Nivelul de sprijin oferit de UE este mai mic, dar este ns semnificativ (aproximativ 68 milioane de dolari n 2006). Materialele lignocelulozice pot fi clasificate n patru grupe, pe baza tipului de resurs: 1. reziduuri forestiere; 2. deeuri municipale solide; 3. deeuri de hrtie; 4. reziduuri din agricultur. n literatura de specialitate apar diferite rapoarte care descriu utilizarea ca materie prim a diverse deeuri lignocelulozice cum ar fi: paie de orez, coceni de porumb, plante erboase, reziduuri de palmier etc. M a t e r i a l e l e l i g n o c e l u l o z i c e a r p u t e a p r o d u c e p n a l a 4 4 2 m i l i a r d e d e l i t r i d e bioetanol pe an. Paiele de orez reprezint una dintre cele mai abundente surse de deeuri lignocelulozice din lume. Anual se produce aproximativ 731 milioane de tone , fiind distibuite astfel: n Africa (20,9 milione de tone), Asia (667,6 milioane de tone), Europa (3,9 milioane de tone), America (37,2 milioane de tone) i Oceania (1,7 milioane de tone). Aceast sum de paie de orez poate produce 205 miliarde de litri de bioetanol/an, reprezentnd ce mai mare cantitate dintr-o singur materie prim de biomas.

Cap.3 Obinerea bioetanolului din materii lignocelulozice

Aceste materii prime sunt reprezentate de deeurile din agricultur cum ar fi: paie, coceni, vrejuri , deeurile de material lemons tare sau moale din paduri sau de la prelucrarea iniial a lemnului cum ar fi : achii i rumegu. In structura materiilor prime lignocelulozice intr celuloza , hemiceluloza , lignina. Tabel nr.1 Structura materiilor prime lignocelulozice. Deeuri agricultur 30-35% 35-45% 20-25% din Deeuri din lemn Deeuri din lemn tare moale 28-33% 28-33% 35-48% 38-42% 20-24% 25-30%

Componentul Hemiceluloza Celuloza Lignina

Celuloza, un polimer format din uniti de anhidroglucoz legate beta-1glucozidic, lungimea macromoleculei variind in funcie de sursa si de gradul de procesare suferit. Hemicelulozele sunt polimeri glucidici liniari la care sunt ataai diferii monomeri prin intermediul diferitelor legaturi. Astfel in lemnul tare se gasesc urmatoarele hemiceluloze; -O-acetil-4-O-metil-glucoronoxilan care reprezint 10-30% din totalul de biomasa i care este format dintr-un lan liniar homopolimeric. -glucomananii din lemnul tare reprezint 3-5 % din biomas. Lemnul moale conine trei tipuri de hemiceluloz i anume: -galactoglucoman reprezint 5-10 % din biomasa iar coninutul de -D-galactoza este echivalent cu cel de beta-d-glucoza. 6

-arabino-4-metil glucoronoxilan reprezinta 10-15% . Lignina este un component de baz al biomasei lignocelulozice , ea avnd un caracter fenolic. Biomasa are un coninut relativ sczut de hidrogen. Randamentul de hidrogen nu depinde doar de acest lucru legat de hidrogenul scazut , dar din divizarea chimic a apei n reformarea cu aburul d o reacie, aceasta are un dezavantaj n comparaie cu gazul natural ca fiind o surs de hidrogen, n special n scopul unui coninut mai mic de energie din unitatea de mas. 3.1 Hidroliza enzimatica a materialului lignocelulozic Hidroliza materialului lignocelulozic se poate face pe cale : -acid , folosind acid sulfuric concentrat sau diluat; -enzimatic , folosind enzime celulolitice (celulaz i hemicelulaz) Hidroliza acida cu acid sulfuric diluat, necesita temperaturi ridicate de hidroliza, in schimb, hidroliza acida cu acid sulfuric concentrat se poate face la temperaturi mai scazute( 45 C ). 3.1.1 Procedee de obinere prin hidroliz acid: 3.1.1.1 Procedeul Inventa AG Acest procedeu folosete acid sulfuric diluat la concentraia de 0,6% n greutate , materialul lignocelulozic fiind marunit. Hidroliza se face ntr-un reactor (1) care lucreaz sub presiune de 100kPa i la temperatura de 140-180C . Se hidrolizeaz att hemiceluloza ct i celuloza din paiete lemnoase , produsele n funcie de degradare fiind xiloza i glucoza. Soluia acid coninand glucidele fermentascibile, este adus n colectorul racitor (2) , de unde ies de la partea superioar vaporii de furfural care sunt condensai ntr-un rcitor (3) , iar pe la partea inferioara iese soluia adic glucidica ce se neutralizeaz in vasul cu agitator (4), unde se aduce carbonat de calciu. Soluia neutralizat trece n filtrul (5), unde se separ de sulfatul de calciu format , iar soluia este trimis la un racitor flash (6), de unde iarai se separ furfural care se condenseaz ntr-un rcitor (3), lichidul fiind trimis n instalaia de fermentare-distilare-rectificare n coloana azeotropica , obinandu-se alcool carbonat. Schema de principiu a instalaiei de funcionare dupa Procedeul Inventa AG

3.1.1.2 Procedeul BC International SUA Foloseste hidroliza cu acid sulfuric diluat in 2 trepte: o treapt n care se hidrolizeaz hemicelulozele , obinandu-se o soluie acid coninand n principal xiloza; - o treapta n care se hidrolizeaz celuloza, obinndu-se o soluie acida care conine in principal glucoz. n ambele etape se lucreaz la temperaturi nalte . Dup neutralizarea hidrolizatelor i filtrarea acestora , se realizeaz fermentarea cu E.coli modificat genetic (cu gena de la Zymomonas). Microorganismul obinut prin recombinare genetica este capabil s fermenteze att glucoza ct i pentoza cu o eficacitate de 90%. Schema tehnologic folosit n acest procedeu este aratat n fig.de mai jos. Schita de principiu a instalaiei de funcionare a Procedeul BC International SUA

3.1.1.3 Procedeul ARKENOL (SUA) Folosete hidroliza cu acid sulfuric in cele 2 trepte de hidroliza acida. Procesul folosete separarea cromatografic a soluiei glucidice i a acidului sulfuric sub form diluat , din care apoi reconcentrat pentru folosire in proces . Subprodusele realizate din proces sunt sulfatul de calciu si lignina. Schia procedeului este artat mai jos in figura. Schia de principiu a instalaiei de funcionare Procedeul Arkenol (SUA)

3.1.1.4 .Procedeul cu predigestie dup metoda Hokkaido Se realizeaz cu acid sulfuric diluat.

3.1.1.5 Procedeul ACOS Se folosete pentru solubilizarea componentelor din materialul lignocelulozic o soluie de aceton care conine i o cantitate mic de acid sulfuric. Tratamentul are loc la 200 C si presiune de 40 bar, timp de 0,5 h Dup extracie soluia coninnd glucide fermentescibile este trecut printr-un tanc pentru autoevaporare , unde se recupereaz o parte din acetona i se produce i o racire pana la 100C . n continuare soluia intr la hidroliza secundar care are loc la 100 C 20 de min., cnd se recupereaz i restul de aceton. Dup racire i filtrare , inclusiv filtrare pe carbune , soluia se neutralizeaz i se trece la fermentare n dou etape: etapa de fermentare a glucozei , cu recuperarea de alcool etilic i etapa de fermentare a zilozei, cu recuperarea alcoolului etilic. Borhotul rmas dup fermentarea xilolatului este folosit pentru obinerea xilolatului cristalizat. Procedeul ACOS poate fi utilizat pentru procesarea unor surse de materii prime lignocelulozice.

10

3.1.1.6 Procedeul Bioeneering Resources La acest procedeu se folosete CO2 i H2 ca materie prim pentru producia de alcool etilic . Fermentarea se face la 37C i presiune moderata , cu o bacterie din genul Clostridium . Etanolul fiind toxic pentru cultura de microorganisme , concentraia acestuia in bioreactor trebuie s fie meninut la 3%(v/v). La fermentare se formeaz i acid acetic a carei producie este minimizat prin recircularea poriunii inferioare de acid acetic a crei producie este minimizat prin reciclarea poriunii inferioare de lichid din distilator. Reactiile care conduc la formarea alcoolului etilic sunt: 6CO+3H2O 6H2+2CO2 C2H5OH+4CO2 C2H5OH+3H2O

Schia instalaiei care lucreaz dupa Procedeul Bioeneering Resources

3.1.2 Procedee de obinere prin hidroliza enzimatic Enzime celulolitice Celulazele reprezinta un complex enzimatic si sunt capabile sa hidrolizeze celuloza. Acest complex enzimatic cuprinde: - 1. endo 1,4 gluconaza care actioneaza la intamplare in interiorul lanturilor poliglucidice ce formeaza lanturi poliglucidice ce formeaza celuloza, realizand in final ruperea legaturilor 1,4 glucozidice si formarea de lanturi mai scurte avand capete reducatoare libere. - 2. exo 1,4 - D- glucanaza care include doua enzime si anume:

11

1,4- - D- glucanglucohidralaza care elibereaza unitati de glucoza de la capatul reducator al lanturilor de celuloza , dar care hidrolizeaza lent si celobioza formata de o alta enzima si anume - 1,4- - D- glucan celobiohidrolaza care elibereaza unitati de celobioza care elibereaza unitati de celobioza de la capatul reducator al lanturilor fragmentate de celulaza. - 3. - D- glucozidaza sau - D- glucozid glucohidrolaza care hidrolizeaza celobioza si oligozaharidele cu lant scurt pana la glucoza. Degradarea celulozei din materialul lignocelulozic nu este posibila decat dupa un tratament preliminar al acestuia prin macinare, tratare cu abur la o temperatura de 200-250C , tratament cu agenti de umflare (alcalii, baze organice, saruri metalice), tratament cu microorganisme , care produce degradarea ligninei , tratament cu acizi minerali diluati,etc. Pot produce celulaze bacteriile aerobe(specii de Pseudomonas si Actinomycates), facultativ anaerobe (Bacillius si Cellulomonas)si strict anaerobe (Clostridium), precum su micegaiurile din speciile Trichoderma,Penicillium,Aspergillus Phanerochaete Chrysosporium. Din punct de vedere al randamentului in celulaze si al complexitatii acestora cea mai buna sursa de celuloza este Trichoderma reesei modificat genetic . complexul enzimatic prosus este Trichoderma reesei care este format din - 1,4- - D- glucan celobiohidrolaza care scindeaza unitatile de celobioza pornind de la capatul nereducator al lanturilor de celuloza. - . endo 1,4 gluconaza care scindeaza legaturile glucozidice din interiorul lanturilor de celuloza. - 1,4 - D- glucozidaza care scindeaza celooligozaharidele si celobioza cu producere de glucoza. Enzimele mentionate au masa moleculara 56000-89000 si sunt ineficace fata de celuloza cristalina. Complexitatea sistemului celulolitic excretat in mediu de cultura de catre Trichoderma reesei este determinata de multitudinea de gene ce induc producerea enzimelor a caror macroeterogenitate se bazeaza pe formarea de agregate multienzimatice , iar microeterogenitatea se bazeaza pa capacitatea enzimelor celulolitice de a forma complexe cu proteinele , glicoproteinele sau polizaharidele. Celulazele produse de Trichoderma reesei au o specificitate redusa si sunt usor inactive , chiar la temperatura optima de lucru 50C , si sunt sensibile la produsii de reactie (inhibitie de pridus). Hemicelulazele si microorganisme producatoare de hemicelulaze Hemicelulazele pot fi clasificate in trei categorii: - endo-hemicelulaze care actioneaza in interiorul lantului de hemiceluloza si care au activitate limitata asupra oligomerilor cu lant scurt. - endo-hemicelulaze care actioneaza progresiv fie de la capatul reducator fie de la cel nereducator al hemicelulozei. Anumite exohemicelulaze hidrolizeaza preferential limitari scurte de hemiceluloza, altele lanturi mai lungi - enzime hemicelulazice , care hidrolizeaza hemiceuloza din plante native Endo-hemicelulaze pot fi la randul lor :endoarabinaze, endoarabinogalactanaze endooglucanaze, endoxilanaze,ferulice endoxilanaze. Microorganisme producatoare de hemicelulaze sunt in principal mucegaiurile: -aspergillius niger -aureobasidium pullulans -trichodermareesei

12

-trichoderma viridi. Exo 1,4 D- glucanaza include doua enzime si anume 1,4 - D glucanglucohidralaza care elibereaza unitati de glucoza de la capatul reducator al lanturilor de celuloza , dar care hidrolizeaza lent si celobioza formata de o alta enzima si anume 1,4--D-glucan celebiohidroliza care elibereaza unitati de celobioza de la capatul reducator al lanturilor fragmentate de celulaza. D- glucozidaza hidrolizeaza celobiozasi oligozaharidele cu lant scutr pana la glucoza.degradarea celulozei din materialul lignocelulozic nu este posibila decat dupa un tratament preliminar al acestiua prin macinare, tratare cu abur cu temperatura de 200-250C , tratament cu agenti de umflare , tratament cu microorganisme , care produce degradarea ligninei , tratament cu acizi minerali diluati,etc. 3.1.2.1 Procedee de obinere Procedeul Jotech Corp Structura cristalina a celulozei din lemn se distruge printr-o metoda de expandare exploziva. Se foloseste lemn macinat marunt, intr-un reactor tun incalzit cu abur saturat la o temperatura de 240-300 C, la 35-66 atm., la un timp de retentie cuprins intre 5 secunde si 5 minute. Prin expandare brusca la presiunea atmosferica, lemnul explodeaza transformansu-se intr-o pulbere fina, de celuloza amorfa, care se supune hidrolizei enzimatice. Fermentarea etanolului se face dupa procedeele uzuale. Se obtin solutii cu 10-12% monozaharide si in final solutii cu 5-6 % etanol. Procedeul Berc-ITT Acest procedeu este aplicat in India, se obtine etanol din lemn,ce consta din prelucrarea catalitica cu solvent dupa procedeul Organosolv. In acest procedeu are loc separarea, cu randamente mari, in stare pura, a ligninei, hemicelulozei si cdelulozei. Separarea hemicelulozei are loc in proportii de 90-95% si a ligninei in proportie de 75-80%. Solventul se recupereaza cu unh randament de 75-80%. In final se obtine un preparat hidrolizabil enzimatic in proportie de peste 80%. Fermentarea la etanol are loc cu ajutorul bacteriilor mezofile Zymomonas Mobilis. Se considera ca din punct de vedere energetic etanolul, este cel mai rentabil procedeu. Conform tehnologiei puse la punct de US Departament of Energy prin procedeul ABCs of Biofuels, etapa de pretatrare se realizeaza cu acid sulfuric diluat si are drept scop transformarea hemicelulozei in zaharuri. Urmatoarea etapa are drept scop hidroliza celulozei cu enzima celulaza care transforma celulaza in zaharuri fermentescibile etapa denumita si zaharificare care se supune fermentatiei cu drojdii pentru obtinerea etanolului. Urmatoarele etape se desfasoara conform procedeelor clasice. Important este faptiul ca hemiceluloza contine zaharuri C5 denumite pentoze.Xiloza principalul component, nu poate fi fermentat la etanol cu Sachromyces cerevisiae, fermentarea acestuia realizandu-se cu Zymomonas mobolis. Lignina separata ca produs secundar este utilizat drept combustibil pentru producerea aburului si energiei electrice necesare in proces. Un proces important in fidroliza biomasei a fost introducerea simultana a zaharificerii si fermentarii (SSF)care permite cofermentarea diferitelor tipuri de substraturi.

13

Concluzii
Pentru a se menine un climat ct de ct sntos pe Terra n urmtoarele secole, va trebui s se intervin drastic n ceea ce privete eliminarea emanrii gazelor nocive. n acest scop omenirea trebuie s neleag c acei combustibili care se utilizeaz n prezent va trebui s dispar i chiar dac costurile pentru producerea biocombustibililor sunt ridicate, pentru moment, cercetarea tiinific n aceast direcie va trebui s fie susinut pentru a obine biocarburani din ct mai multe surse vegetale posibile.

Bibliografie
1. 2. 3. 4. Manual Biotehnologia protectiei mediului, volumul 2 (Marian Petre si Alexandru Teodorescu) Forum softpedia.com Biocombustibili-tm.ro Scribd.com

14