Noapte de decembrie -caracter alegoric cu structura de opera epico-lirica-dramatica Simbolurile poemei: -eroul poemei (emirul)=expresia credintei in idealul de absolut

-calea cea dreapta =etica omului superior in raport cu idealul urmarit -drumul ocolit =comportamentul omului inferior urmarind izbanzi efemere -Mecca =intruchipare a absolutului,a ideei de perfectiune -omul pocit =slut, hain, jalnic, simbolul omului comun condus de o etica inferioara in masura sa-i asigure doar succese efemere !pare aspiratia spre absolut pe cai diferite dupa etici diferite" #omentariul textului pe parti: $" !pare disconfortul dintre poet si lumea in care este ne%oit sa traiasca se afla intr-un mediu ostil (&pustie', 'alba') care sugereaza raceala, ad%ersitate, dar camera moarta sugereaza si letargia poetului in asteptarea transfigurarii prin inspiratie"(oetul apare ca un romantic, marcat de un destin, epitetele (&de bune', 'pustiu', &alb', &moarte') semnifica insingurare, lipsa de perspecti%a a conditiei sale in aceasta lume" (utem obser%a o corespondenta intre starea naturii si cea a poetului, &ochiul otelit al lunii' reprezentand desprinderea poetului de lumea realului si intrarea sa in cea a imaginarului, cea fantastica")upii care il ameninta, nametii ce in jurui-$ se aduna sunt elmente amenintatoare ale lumii inconjuratoare care apar intr-un crescendo de tensiune interioara si presupune moartea"(oetul apare mort ca un prizonier al cotidianului, incremenit intr-o stare in care &urgia e mare si-n gandu-i, si afara', o experineta incarcata de trairi si framantari"')umile umbrei' reprezinta o metafora pentru moarte care ii %rea faptura dar si fruntea (moartea spiritului poetic)"*oata framantarea naturii este de fapt o confruntare a naturii interioare intr-un uni%ers dizarmonic in care lexicul intra in categoria uratului:'%iscol', 'fiara', &otelit', &lupi', &latra', &geme'=+o materialitate ce ameninta puterea spirituala a poetului" $$" Moti%ul inspiratiei:zbor,ele%atie,natura di%ina, angelica dar si demonica"!rhanghelul care apare cumuleaza in fiinta sa doua note, cea angelica dar si cea demonica, iesind din foc rosu pentru a face trecerea de la realitatea ostila la %isul din partea a $$$-a" ,l este inspirarea prin care poetul se poate desprinde de cotidian si poate lasa neingradita imaginatia sa el realizeaza un uni%ers compensator, o iluzie a spiritualitatii amxime dar poate si ca un pact mefistofelic mai putin inrobitor insa (similar cu opera lui -eothe prin redarea tineretii)" $$$" (recum in basme, in locul camerei friguroase apare un palat iar in locul zapezii apare frumosul oras al .agdadului (care in aceasta parte poate fi regasit ca un leit-moti%) descris prin cu%inte tipice (&emir', &ha%uz', &minarete', &alabastru') ce subliniaza atractia insolitului si in general tot ceea ce depaseste comunul" )umina este principala caracteristica a acestei descrieri, fiind mai ales concentrata in metalele pretioase, *udor /ianu spunand ce%a despre combinatia de feerie si atractie ce apare in poeziile lui Macedons0i datorita fascinatiei acestuia pentru culoarea fascinanta a metalelor pretioase" Se insista pe descrierea bogatiei emirului si eroului $ se acorda alte puteri pentru a se putea manifesta plenar"Metaforele subliniaza caracterul luxuriant ca o antiteza cu partea $, aparand o re%arsare a imaginilor %izuale si auditi%e pentru ca in mijlocul tabloului sa apara el, emirul, definit poetic prin serii enumerati%e de epitete" *rasnetul sugereaza insumarea %echilor puteri spirituale mostenite din calitatea de poet imbogatita cu puterea fizica data de tinerete"Se insista pe trasaturile noi, pe %iata data in frumosul .agdad nu ca o cheie spre fericire, aratand ca fericirea deplina nu sta in bogatie ci ca esenta naturii superioare %a contamina pana si fantezia prin tentatia spre un alt spatiu, himer, dorinta niciodata satisfacuta ca moti%" &1in talpi pana in crestet ii cere fiinta'-idde ce marcheza drumul ce indreapta intreaga chemare a emirului"!cum metaforele lasa locul %erbelor si repetitiilor (repetandu-se &Mecca' si in diferita alte ipostaze drept 'naluca sublima', &orasul preasfant', &alba naluca', &regina magiei' ca metafore ce se repeta pentru a e%identia focul interior ce arde in emir pentru implinirea idealului)" !pare un rau de natura epica, o conditie umana,meschina, ce ocoleste lupta, descris in linii groteste cu accent pe latura animalica bazata pe o existenta mediocra si dominata de compromisuri" $ntalnirea are loc la fantana (%azuta aici ca oglinda, poarta de cunoastere de sine, de patrundere in interior)"*otusi emirul apare in dubla ipostaza ca doua euri diferite insa expresie a conditiei umane normale, plina de compromisuri, si cea de geniu, ce alege &drumul drept'"!pa poate fi interpretata ca loc al transmutatiilor, al regenerarilor, al re%igorarii ai al renasterii",xista o diferenta de traire la personaje, la cersetor lipsind transfigurarea sufleteasca pe care intensitatea cautarii o ofera emirului" #el de-al doilea rau prezent este pustiul descris prin metafore si epitete sugesti%e (&flacari de soare', &cer rosu', &cer de otel', &aer in flacari2, &rosu de sange', &zarea in flacari') aflat sub semnul rosului malefic ca simbol al torturii morale prin cea fizica, al greului drum spre ideal"

#ele doua persanaje aprcurg drumuri diferite in atingerea destinatiei, lucru sugerat de repetitiile din &drum ce ocoleste' si 'drum ce coteste', in %reme ce cale aleasa de emir este cea dreapta" 1rumul emirului, desi ii %a pricinui moartea, il %a purifica, o purificare ce implica prezenta sangelui si a luminii in ideea de cal%ar, chin, cale fara sfarsit, sugerat in refrenul care &domina intreaga tehnica poetica a lui Macedons0i si realizeaza acea %irtute absoluta a poeziilor lui'-*udor /ianu" Magia in aceasta poezie simbolizeaza miraculosul, misteriosul drept naluca, sublima iar la final emirul constata ca cetatea nu este dacat o iluzie si, desi ramane o naluca, el tot o zareste si o il fascineaza"3aptul ca are doar impresia ca o zareste este ,in definiti%, o %ictorie a spirutului asupra trupului si asupra realitatii"(recum aprecia -" #alinescu, &Noapte de decembrie' este &un poem delirant al mirajului',in %reme ce )o%inescu aprecia ca concretizeaza 'tragedia idealului de neatins'" $/" 4e%enirea la partea $, apare ca o concluzie a poemei prin protestul romantic al poetului impotri%a societatii ce nu poate intelege a%antul creator, un strigat de disperare al poetului ce nu-si poate atinge idealul in aceasta societate, iar moartea emirului sa fie inteleasa ca o jertfa pentru o idee a omului insetat de absolut dar si %ictima a propriului ideal"#oncluzia finala ce se desprinde totusi este ca idealul superior necesita jertfa" Noapte de 1ecembrie #omparatii cu )uceafarul: !mbele prezinta destinul nefericit al geniului" (oetul se confunda cu geniul, primul fiind incompatibil cu mediul social din care pro%ine" !ici poetul tinde la conditia de geniu, in )uceafarul, aceasta este indeplinita pe tot parcursul" ,roului lui Macedons0i ii lipseste dimensiunea enoica a )uceafarului si &nemarginirile de gandire'(care ii confera lui 56perion apartenenta la 3iinta si calitatea de a fi %esnic)" ,ste prezenta si aici aspiratia perpetua a geniului spre absolut" 7 se %or concretiza aici intr-o calatorie initiatica ale carei parti se regasesc in cea de-a doua parte a poemului": a) faza pregatitoare intr-un spatiu feeric 7 .agdadul b) tentatia Me0ai al carei miraj de%ine porunca: &Spre Me0a-l rapeste credinta- %ointa' c) intalnirea cu (ocitan-ben-(ehli%an (ce-i marturiseste ca are acceasi tinta) d) drumul nesfarsit prin desert si moartea emirului" 1estinul geniului este identiic : osciland intre inaltare si suferinta( ele%atie si damnare) este gu%ernat de fascinatia %isului, himerei si idealului geniul ajunge la absolut abia in Me0a cereasca, adica in eternitate" Me0a si Me0a- (cereasca, terestra): Misc: !lcatuita din doua parti si un episod de legatura, Noapte de 1ecem%rie simbolizeaza drama geniului: &$ntr-o e%ocare de mari incandescente, rprezentati%a pentru intreaga conceptie a poetului si poate, mai mult, pentru drama propriei sale existente fascinanta de %is, himera si ideal, irealizabil ca orice absolut"'