PROLOG

INTREBAREA LUI YALI

tim cu totii ca istoria s-a desfa~urat foarte diferit pentru popoarele diverselor regiuni ale globului. In cei 13 000 de ani care s-au scurs de la ultima era glaciara unele zone ale lumii au dat na~tere unor societati industriale alfabetizate, cu unelte de metal, in alte zone au aparut numai societati agricole nealfabetizate, dar au ramas ~i zone in care s-au pastrat societatile de vanatori-culegatori, cu unelte de piatra. Aceste inegalitati istorice au proiectat umbre lungi asupra lumii moderne, societatile alfabetizate, cu unelte de metal, cucerind sau exterminand celelalte societati. De~i diferentele respective constituie elementele fundamentale din istoria lumii, ratiunile lor raman incerte ~i controversate. Am pus aceasta problema enigmatica a originilor diferentelor in urma cu 25 de ani, intr-o forma simpla, personala. In iulie 1972 ma plimbam pe 0 plaja din insula tropicala Noua Guinee, unde, ca biolog, studiam evolutia pasarilor. Auzisem deja de un remarcabil politician local, pe numele de Yali, care tocmai se afla in turneu prin districtul respectiv. Intamplarea a facut ca eu ~i Yali sa ne plimbam in aceea~i directie in ziua respectiva, iar el sa ma ajunga din urma. Am mers impreuna aproximativ o ora, discutand.

Yali radia carisma ~i energie. Ochii ii straluceau cu 0 putere hipnotica. Vorbea cu multa incredere despre el insu~i, dar in acela~i timp punea multe intrebari ~i asculta cu interes. Conversatia noastra a debutat cu un subiect care ii preocupa atunci pe toti cei din Noua Guinee: ritmul rapid al evenimentelor politice. Papua Noua Guinee, cum se cheama acum natiunea lui Yali, inca mai era administrata la vremea respectiva de Australia, cu mandat din partea Natiunilor Unite, dar independenta plutea in aer. Yali mi-a explicat ca rolul sau era de a-i ajuta pe localnici sa se pregateasca pentru autoguvernare. Dupa 0 vreme Yali a schimbat subiectul, incepand sa-mi puna intrebari. Nu fusese niciodata altundeva in afara Noii Guinee ~i nu avea studii superioare, dar avea 0 curiozitate nesatioasa. La inceput a vrut sa afle amanunte

..

16

I VIRU~I, ARME ~I OIEL

despre cercetarile mele privind pasarile din Noua Guinee (inclusiv cu dit eram platit pentru asta). I-am explicat cum grupuri diferite de pasari colonizasera Noua Guinee in decursul milioanelor de ani. Apoi m-a intrebat cum ajunsesera stramo~ii lui in Noua Guinee in ultimii zeci de mii de ani ~i cum colonizasera europenii albi Noua Guinee in ultimii 200 de ani. Conversa!ia a ramas cordiala, de~i tensiunea dintre cele doua societa!i reprezentate de mine ~i de Yali ne era familiara amandurora. Cu doua secole in urma, tori ba~tina~ii din Noua Guinee inca mai "traiau in epoca de piatra". Adica se foloseau de unelte de piatra similare cu cele inlocuite in Europa de uneltele de metal cu mii de ani in urma ~i traiau in a~ezari rurale, fara a fi organiza!i sub 0 autoritate politica centralizata. Cand au sosit albii, ace~tia au imp us un guvern centralizat, adudind cu ei bunuri materiale a caror valoare ba~tina~ii au apreciat-o instantaneu, de la topoare de ole!, chibrituri ~i medicamente la imbracaminte, bauturi racoritoare ~i umbrele. In Noua Guinee toate aceste bunuri erau cunoscute sub numele colectiv "cargo". Mul!i dintre coloni~tii albi ii dispre!uiau Ia!i~ pe localnici pentru ca erau "primitivi". Chiar ~icei mai pu!in capabili dintre "stapanii" albi ai Noii Guinee, cum inca se mai numeau in 1972, se bucurau de un nivel de trai mult superior ba~tina~ilor, mai mare chiar dedit al unor politicieni carismatici ca Yali. Totu~i, Yali iscodise multi albi, a~a cum ma iscodea acum pe mine, iar eu iscodisem multi ba~tina~i. Amandoi ~tiam foarte bine ca ba~tina~ii sunt in medie la fel de inteligen!i ca ~i europenii. Toate aceste idei trebuie sa-l fi framantat ~i pe Yali, dind, cu 0 alta privire patrunzatoare a ochilor lui aprin~i, m-a intrebat: "Cum se face ca voi, oamenii albi, a!i prod us atat de mult cargo ~i l-a!i adus in Noua Guinee, iar noi, oamenii negri, n-am avut dedit foarte pu!in cargo de-al nostru?" Era 0 intrebare simpla, legata de esen!a vie!ii, a~a cum 0 traia Yali. Exista 0 diferen!a enorma intre stilul de via!a al unui locuitor mediu din Noua Guinee ~i eel al unui european sau american obi~nuit. Diferen!e comparabile separa ~i stilurile de via!a ale altor popoare din lume. Aceste discrepan!e uria~e ar trebui sa fie generate de cauze pe care Ie-am putea crede evidente. Cu toate acestea, este dificil de raspuns la intrebarea simpla pusa de Yali. N-am avut niciun raspuns atunci. Istoricii de profesie continua sa aiba opinii diferite in privin!a raspunsului; cei mai multi nici nu-~i mai pun intrebarea. In anii care au trecut dupa conversa!ia mea cu Yali am studiat ~i am scris des pre alte aspecte ale evolu!iei umane, istoriei ~i limbajului. Aceasta carte, scrisa dupa 25 de ani, incearca sa-i raspunda lui Yali.

INTREBAREA LUI YALl

I 17

De~i intrebarea lui Yali se refereadoar la stilul de viata al ba~tina~ilor Noii Guinee, contrastant cu al europenilor, ea poate fi extinsa la un set mai larg de contraste din cadrullumii moderne. Popoarele de extractie eurasiatica, in special cele care inca mai traiesc in Europa ~i estul Asiei, la care se adauga cele transplantate in America de Nord, domina lumea moderna din punct de vedere al bogatiei ~i puterii. Totu~i, de~i au abolit dominatia coloniala, alte popoare, inclusiv majoritatea celor din Africa, raman cu mult in urma in privinta bogatiei ~i puterii. Mai mult, alte etnii, cum ar fi aborigenii din Australia, America ~i sudul extrem al Africii, nici nu mai stapanesc propriile teritorii, fiind subjugate, decimate ~iin unele cazuri chiar exterminate de coloniali~tii europeni. Astfel, intrebarile privitoare la inegalitatea existenta in lumea moderna pot fi reformulate dupa cum urmeaza. De ce au ajuns bogatia ~i puterea sa fie distribuite a~a cum sunt distribuite in prezent ~i nu altfel? De exemplu, de ce n-au fost amerindienii, ba~tina~ii Africii ~i aborigenii australieni cei care i-au subjugat, decimat sau exterminat pe europeni ~i asiatici? Putem impinge foarte u~or intrebarea un pas inapoi. De pilda in anul1500 d.Hr.,.cand expansiunea coloniala mondiala a Europei tocmai incepea, popoarele diferitelor continente se deosebeau deja foarte mult din punctul de vedere al avansului tehnologic ~i al organizarii politice. In mare parte din Europa, Asia ~i Africa de Nord existau state sau imperii echipate cu arme ~i unelte de metal, unele aflate chiar in pragul industrializarii. Doua popoare americane, aztecii ~i inca~ii, ~i-au cladit intinse imperii cu arme de piatra. Regiuni intinse ale Africii subsahariene erau divizate in mici state sau domenii care foloseau unelte de metal. Majoritatea celorlalte popoare - incluzandu-Ie pe toate cele existente in Australia ~i Noua Guinee, in multe insule din Pacific, in mare parte din America ~i in mici portiuni ale Africii subsahariene - traiau grupate in triburi agricole sau chiar in grupuri de vanatori-culegatori, folosindu-se de unelte de piatra. Desigur, incepand cu 1500 d.Hr., aceste deosebiri tehnologice ~ipolitice au constituit cauza proxima a inegalitatilor din lumea moderna. Imperiile cu arme de metal puteau cuceri sau extermina triburi cu arme din piatra sau de lemn. Dar cum s-a ajuns ca lumea sa arate a~a cum era in 1500? Din nou, putem impinge foarte u~or aceasta intrebare un pas inapoi, Ia.cand apel la istoria scrisa ~i la descoperirile arheologice. Pana la sfar~itul ultimei ere glaciare, cu aproximativ 11 000 de ani i.Hr., toate popoarele de pe toate continentele inca mai erau formate din vanatori-culegatori. Ritmurile diferite de dezvoltare pe continente diferite, incepand cu 11 000 de ani i.Hr. ~i pana in 1500 d.Hr, au dus la inegalitatile tehnologice ~i politice din 1500. In timp ce aborigenii australieni ~i multi amerindieni au ramas vanatori-culegatori, in

18

I VIRU~I, ARME ~I 0TEL

cea mai mare parte din Eurasia, America ~i Africa subsahariana s-au dezvoltat treptat agricultura, pastoritul, prelucrarea metalelor ~i au aparut organiza!iile politice complexe. In unele regiuni din Eurasia ~i Intr-o regiune din America a aparut In mod independent scrierea. Insa toate aceste fenomene noi au luat na~tere mai devreme In Eurasia de cat oriunde altundeva. Spre exemplu, produc!ia de masa a uneltelor de bronz, care se afla abia la Inceput In Anzii sud-americani In secolele dinainte de 1500, era deja obi~nuita In unele regiuni eurasiatice cu 4 000 de ani mai devreme. Atunci cand a fost Intalnita pentru prima oad de exploratorii europeni, In 1642 d.Hr., tehnologia pietrei de care dispuneau tasmanienii era mult mai simpla decat cea raspandita In anumite par!i din Europa In Paleoliticul Superior, cu zeci de mii de ani mai devreme. Astfel, putem In sfar~it sa reformulam Intrebarea privitoare la inegalita!ile lumii moderne dupa cum urmeaza: De ce a cunoscut dezvoltarea umana ritmuri atat de diferite pe continente diferite? Aceste ritmuri diferite reprezinta cel mai raspandit tipar din istorie ~i subiectul car!ii mele. De~i cartea de fa!a este interesata In ultima instan!a de istorie ~i preistorie, subiectul ei nu numai ca prezinta interes din punct de vedere academic, dar are 0 importan!a practica ~i politica absolut covar~itoare. Istoria interac!iunilor dintre popoare diferite, este cea care a dat forma lumii moderne, prin cuceriri, epidemii ~i genocid. Aceste coliziuni au creat reverbera!ii care nu s-au stins Inca, persistand activ In unele dintre cele mai framantate regiuni ale lumii de azi. De exemplu, 0 mare parte din Africa Inca se mai lupta cu mo~tenirea colonialismului recent. In alte regiuni - inclusiv zone mari din America Centrala, Mexic, Peru, Noua Caledonie, fosta Uniune Sovietica ~i partial Indonezia revoltele civile sau razboiul de gherila Inca mai Invrajbesc popula!ia autohtona Impotriva guvernelor dominate de descenden!ii invadatorilor. Multe alte popula!ii indigene - cum sunt ba~tina~ii din Hawaii, Australia, Siberia, Statele Unite, Canada, Brazilia, Argentina ~i Chile - au scazut Intr-atat de mult ca numar din cauza genocidului ~i bolilor, Incat acum descenden!ii invadatorilor Ie depa~esc cu mult din punct de vedere numeric. De~i din aceasta cauza nu mai sunt capabile sa declan~eze un razboi civil, ele I~i cer tot mai vehement drepturile. Pe langa aceste reverbera!ii politice ~ieconomice curente ale unor coliziuni trecute, avem de-a face ~i cu reverbera!ii lingvistice, In special iminenta dispari!ie a majorita!ii celor 6 000 de limbi care au supravie!uit In lumea moderna, acestea fiind Inlocuite de engleza, chineza, rusa ~i alte cateva limbi al caror numar de vorbitori a crescut enorm In ultimele secole. Toate aceste probleme

INTREBAREA

LUI YALl

I 19

ale lumii moderne sunt cauzate de traiectoriile istorice diferite, implicite in intrebarea lui Yali. Inainte de a diuta raspunsuri la intrebarea lui Yali ar trebui sa facem 0 pauza ~i sa luam in considerare cateva obiectii ridicate in acest sens. Unele persoane se simt ofens ate doar la auzul intrebarii, ~i aceasta din mai multe motive. Una dintre aceste obiectii este urmatoarea. Daca reu~im sa explicam modul in care unele popoare au ajuns sa Ie domine pe altele, nu cumva acest lucru va justifica dominatia? Nu pare ca afirmam ca rezultatul era inevitabil ~i, in consecinta, ar fi lipsit de sens sa incercam sa schimbam rezultatul acum? Aceasta obiectie se bazeaza pe tendinta comuna de a confunda 0 explicatie cauzala cu justificarea acceptarii rezultatelor. Modul in care folosim explicatiile istorice este 0 chestiune separata de explicatia propriu-zisa. Intelegerea este folosita de cele mai multe ori pentru a modifica rezultatul, nu pentru a-I repeta sau perpetua. De aceea incearca psihologii sa inteleaga ce se petrece in mintea criminalilor ~i violatorilor, istoricii se straduiesc sa patrunda natura malefica a genocidului, medicii cauta sa inteleaga cauzele bolilor umane. Astfel de cercetatori nu doresc sa justifice crima, violul, genocidul ~i bolile. In schimb, cauta sa se foloseasca de intelegerea lantului cauzal pentru a-I intrerupe. In al doilea rand, raspunsul automat la intrebarea lui Yali nu implica in sine 0 abordare eurocentrica a istoriei, 0 glorificare a europenilor apuseni ~i 0 exhibare a obsesiei predominantei Europei ~i Americii europenizate in lumea moderna? Nu este aceasta predominanta doar un fenomen efemer al ultimelor secole, palind acum in in fata predominantei Japoniei in Asia de Sud-Est? De fapt, cea mai mare parte a acestei carti se va ocupa de popoare care nu sunt europene. In loc sa ne concentram exclusiv asupra interactiunilor dintre europeni ~i non-europeni, vom examina interactiunile dintre diverse popoare non-europene, in special cele care au avut loc in Africa subsahariana, Asia de Sud-Est, Indonezia ~iNoua Guinee intre popoarele ba~tina~e din aceste regiuni. Departe de a glorifica popoarele de origine europeana apuseana, vom vedea ca extrem de multe elemente fundamentale ale civilizatiei lor au fost dezvoltate de popoare din alte regiuni ale globului, fiind apoi importate in Europa. In al treilea rand, nu cumva cuvinte precum "civilizatie" ~i expresii ca "inflorirea civilizatiei" comunica falsa impresie ca, indubitabil, civilizatia este un lucru bun, ca vanatori-culegatorii sunt ni~te primitivi mizerabili, iar in ultimii 13 000 de ani istoria a presupus progresul spre 0 fericire umana tot mai mare? De fapt, eu nu pornesc de la ideea ca statele industrializate sunt "mai bune" decat triburile de vanatori-culegatori, ca abandonarea stilului de

20

I VIRU~I, ARME ~I OTEL

viata al vanatori-culegatorilor pentru 0 stare bazata pe producerea de metale reprezinta un "progres" sau ca a condus la 0 sporire a fericirii umane. Dupa ce mi-am impartit viata intre ora~ele din Statele Unite ~i satele din Noua Guinee, impresia mea este ca a~a-zisele binefaceri ale civilizatiei sunt de fapt dezechilibrate. Spre exemplu, in comparatie cu vanatori-culegatorii, cetatenii statelor industrializate se bucura de 0 asistenta medicala superi~ara, de un risc redus al decesului prin asasinare, de 0 durata de viata mai mare, insa beneficiaza de un sprijin social mult mai redus din partea prietenilor sau a membrilor familiei largite. Motivele pentru care am investigat aceste diferente geografice dintre societatile umane nu urmaresc sa slaveasca un anumit tip de societate in detrimentul alteia, ci pur ~i simplu intelegerea celor intamplate in istorie. Dar este oare necesara 0 noua carte pentru a raspunde intrebarii lui Yali? Oare nu cunoa~tem deja raspunsul? ~i, daca da, care este acesta? Probabil ca explicatia cea mai simpla presupune implicit sau explicit asumarea diferentelor biologice dintre oameni. In secolele de dupa 1500 d.Hr., cand au devenit con~tienti de uria~ele diferente tehnologice ~i politic-organizatorice dintre popoarele lumii, exploratorii europeni au presupus ca acestea erau rezultate ale diferentelor dintre abilitatile innascute. Odata cu impunerea teoriei darwiniste, explicatiile au fost reformulate in termenii selectiei naturale ~i ai descendentei evolutive. Popoarele primitive din punct de vedere tehnologic erau considerate vestigii evolutive ale descendentei umane din stramo~i de genul maimutelor. Dezradacinarea unor astfel de popoare de catre coloni~tii societatilor industrializate a exemplificat teoria darwinista a supravietuirii celui mai adaptat. Odata cu inflorirea ulterioara a geneticii, explicatiile au fost reformulate din nou, de aceasta data in termeni genetici. Europenii au inceput sa fie considerati mai inteligenti din punct de vedere genetic decat africanii ~i, mai ales, decat australienii aborigeni. Astazi unele segmente ale societatii apusene repudiaza in mod public rasismul. Totu~i, multi occidentali (probabil majoritatea!) continua sa accepte in secret sau in subcon~tient explicatii rasiste. In Japonia, dar ~i in multe alte tari, astfel de explicatii inca mai sunt formulate in mod public ~i tara reticente. Cand vine vorba de aborigenii australieni, chiar ~i unii albi educati din America, Europa sau Australia sunt de parere ca ace~tia sunt primitivi in sine. In mod cert, ei sunt diferiti de albi. Multor descendenti in viata ai aborigenilor care au supravietuit colonizarii europene Ie este greu sa reu~easca din punct de vedere economic in societatea alba australiana. Un rationament aparent imbatabil se deruleaza dupa cum urmeaza. Imigrantii albi din Australia au creat un stat alfabetizat, industrializat, politic

INTREBAREA

LUI YALl

I 21

centralizat ~i democratic, bazat pe uneltele de metal ~i pe productia de alimente, toate acestea in decnrsul unui secol de colonizare a unui continent pe care aborigenii traisera in societati tribale de vanatori-culegatori, fiira unelte de metal, cel putin 40 000 de ani. Erau doua experimente succesive in privinta dezvoltarii umane, desfii~urate intr-un mediu natural identic, singura variabila fiind oamenii care populau mediul respectiv. Ce alta dovada mai era necesara pentru a conchide ca diferentele dintre australienii aborigeni ~i societatea europeana erau generate de diferentele dintre oameni? Obieqiile impotriva unor astfel de explicatii rasiste nu se leaga doar de faptul ca sunt refractare, ci ~i de acela ca sunt gre~ite. Nu exista dovezi valide care sa certifice existenta unor diferente la nivelul inteligentei umane care sa oglindeasca diferentele tehnologice. De fapt, a~a cum voi explica imediat, oamenii moderni ai "epocii de piatra" sunt probabil mai inteligenti in medie decat cei dintr-o societate industrializata. Oricat ar suna de paradoxal, yom vedea in Capitolul15 ca emigrantii albi din Australia nu sunt demni de meritul care li se atribuie de obicei pentru construirea unei societati alfabetizate ~i industrializate, cu virtutile mentionate mai sus. In plus, unele popoare care pana recent erau primitive din punct de vedere tehnologic - cum ar fi aborigenii australieni ~i cei din Noua Guinee - stapanesc in mod curent tehnologii industriale atunci cand li se ofera aceasta oportunitate. Speciali~tii in psihologie cognitiva au depus un enorm efort pentru a cerceta diferentele de IQ intre persoanele cu origini geografice diferite care traiesc acum in aceea~i tara. Mai exact, numero~i psihologi americani albi incearca de mai multe decenii sa demonstreze ca americanii negri de origine africana sunt din na~tere putin inteligenti decat americanii albi de origine europeana. Insa, dupa cum bine ~tim, persoanele comparate se deosebesc radical in privinta oportunitatilor din mediul social ~i educational. Acest fapt dubleaza dificultatile eforturilor de testare a ipotezei conform careia diferentele intelectuale constituie un substrat al diferentelor tehnologice. In primul rand, chiar abilitatile noastre cognitive ca adulti sunt puternic influentate de mediul social in care am crescut in copilarie, devenind extrem de greu sa discernem influenta unor diferente genetice preexistente. In al doilea rand, testele pentru abilitati cognitive (cum sunt cele de tip IQ) tind sa masoare invataminte culturale, nu inteligenta pur nativa, oricum ar fi ea definita. Din cauza efectelor neindoielnice ale mediului copilariei ~i ale cunoa~terii dobandite prin educatie, cercetarile psihologilor inca nu au reu~it sa stabileasca convingator postulata deficienta genetica din IQ-ul persoanelor non-albe. Perspectiva mea asupra acestei controverse provine din cei 33 de ani de conlucrare cu papua~ii in cadrul societatii lor autarhice. Inca de la inceputul

22

I VIRU~I, ARME ~I OTEL

activitatii mele in Noua Guinee ace~tia mi-au facut impresia unei inteligente medii superioare, fiind mai alerti, mai expresivi ~i mai interesati de lucrurile ~i oamenii din jurullor decat europeanul sau americanul mediu. In cazul unor sarcini despre care am putea presupune in mod rezonabil ca reflecta aspecte ale functiei creierului, cum ar fi abilitatea de a crea 0 harta mentala a unor imprejurimi nefamiliare, ace~tia se prezinta considerabil mai bine decat occidentalii. Fire~te, papua~ii tind sa se descurce mai prost in cazul unor sarcini pe care occidentalii au fost educati sa Ie execute inca din copilarie, iar papua~ii nu. In consecinta, cand papua~ii fara ~coala din sate indepartate viziteaza vreun ora~, occidentalilor Ie par pro~ti. Pe de alta parte, sunt intotdeauna con~tient de cat de prost Ie par eu papua~ilor atunci cand sunt cu ei in jungla, dand dovada de incompetenta in cazul unor indatoriri simple (cum ar fi orientarea pe cararile junglei sau ridicarea unui adapost), pentru care ei au fost educati de mici, iar eunu. Sunt u~or de recunoscut doua motive pentru care impresia mea ca papua~ii sunt mai de~tepti decat occidentalii e corecta. In primul rand, europenii au trait vreme de mii de ani in societati dens populate, cu guverne centrale, politie ~i aparat juridic. In aceste societati epidemiile infectioase (cum ar fi varsatul de vant) au reprezentat in istorie principalele cauze de deces, in vreme ce uciga~ii erau relativ rar consemnati, iar starea de razboi a constituit mai degraba exceptia decat regula. Majoritatea europenilor care au rezistat unor infectii letale au rezistat ~i asaltului altor cauze potentiale de deces, apoi ~i-au transmis genele. Astazi, majoritatea nou-nascutilor din tarile vestice supravietuiesc infectiilor fatale, apoi se reproduc, indiferent de gradul de inteligenta sau de bagajul genetic. Pe de alta parte, papua~ii au trait in societati in care numarul membrilor era mult prea redus pentru a declan~a epidemii caracteristice populatiilor dense. In schimb, ba~tina~ii traditionali se confruntau cu 0 mortalitate ridicata din cauza crimelor, a razboaielor tribale cronice, a accidentelor ~i dificultatilor de procurare a hranei. Indivizii inteligenti au mult mai multe ~anse decat cei mai putin inteligenti sa supravietuiasca intr-o societate traditionala cu 0 mortalitate ridicata, cum sunt cele din Noua Guinee. Oricum, rata de mortalitate cauzata de epidemii in societatile europene traditionale avea foarte putin de-a face cu inteligenta, presupunand in schimb rezistenta genetica dependenta de procesele chimice din organism. Spre exemplu, indivizii cu grupa de sange B sau 0 manifesta 0 rezistenta mai mare la varsatul de vant decat cei cu grupa de sange A. Asta inseamna ca selectia naturala care a promovat genele inteligentei a fost probabil mult mai necrutatoare in Noua Guinee decat in societatile dens populate

INTREBAREA LUI YALI

I 23

~i complexe din punct de vedere politic, in care selectia naturala legata de alcatuirea chimica a organismului era mai puternica. Pe langa acest motiv genetic mai exista unul pentru care se poate ca papua~ii sa fi ajuns mai de~tepti decat vesticii. Copiii americani ~i europeni moderni i~i petree 0 mare parte din timp distrandu-se pasiv, la televizor, radio sau cinema. In medie, intr-o familie americana obi~nuita, televizorul e aprins timp de ~apte ore pe zi. Spre deosebire de ei, copiii obi~nuiti din Noua Guinee nu au aproape nicio oportunitate pentru acest gen de distractii, petrecandu-~i aproape fiecare ora a zilei in mod activ, jucandu-se sau discutand cu alti copii sau adulti. Aproape toate studiile privitoare la dezvoltarea unui copil pun accentul pe stimulare ~i actiune pentru promovarea dezvoltarii, subliniind degenerarea mentala ireversibila asociata cu stimularea redusa a copilului. Acest efect contribuie, desigur, cu 0 componenta non-genetica la media superioara a functiei menta Ie, caracteristica papua~ilor. Asta inseamna cii in privinta abilitatilor mentale papua~ii sunt probabil superiori occidentalilor din punct de vedere genetic, ~icu siguranta sunt superiori in privinta capacitatii de evitare a devastatoarelor dezavantaje legate de dezvoltare cu care se confrunta in prezent majoritatea copiilor din tarile industrializate. Desigur, nu exista niciun fel de indiciu al vreunui dezavantaj intelectual al papua~ilor care ar putea fi utilizat pentru un raspuns la intrebarea lui Yali. Aceia~i doi factori, eel genetic ~i eel al dezvoltarii mentale a copilului, pot diferentia nu numai papua~ii de occidentali, dar ~i vanatori-culegatorii ~i alti membri ai societatilor primitive de societatile avansate din punct de vedere tehnologic in general. A~adar, obi~nuita presupozitie rasista trebuie rasturnata. De ce europenii, in ciuda posibilului lor dezavantaj genetic ~i (in timpurile moderne) a evidentului dezavantaj in dezvoltarea mentala, au ajuns sa producii mai mult cargo? De ce au ramas papua~ii in urma din punct de vedere tehnologic, in ciuda a ceea ce eu consider cii reprezinta 0 inteligenta superioara? Explicatia genetic a nu este singurul raspuns posibilla intrebarea lui Yali. Un altul, popular mai ales printre locuitorii nordului Europei, invocii presupusele efecte stimulatoare ale climei reci din tinuturile lor natale ~i efectele inhibitoare din climatul tropical, umed-canicular, asupra creativitatii ~i energiei umane. Probabil clima variabilii intalnita la latitudini ridicate furnizeaza incerciiri mai diverse decat constanta clima tropicala. Probabil un climat rece presupune 0 inventivitate tehnologica sporita pentru a putea supravietui, deoarece sunt necesare case ~i ve~minte calduroase, in timp ce la tropice se poate supravietui cu locuinte mult mai simple ~i fiira imbraciiminte. Sau argumentul

24

I VIRU~I, ARME ~I OTEL

poate fi inversat, pentru a ajunge la aceea~i concluzie: iernile lungi Ie permit oamenilor mult mai mult timp liber pentru a ramane in casa ~i a inventa. De~i foarte populara candva, nici explicatia de acest tip nu rezista analizei. A~a cum yom vedea mai tarziu, popoarele din nordul Europei n-au contribuit cu vreo inovatie de 0 importanta fundamentala la civilizatia eurasiatica pana in urma cu 0 mie de ani; pur ~i simplu au avut norocul sa traiasca intr-o zona geografica unde au putut beneficia de progresele inregistrate in tinuturile mai calde ale Eurasiei (cum ar fi agricultura, roata, scrisul ~i metalurgia).rn Lumea Noua, regiunile friguroase de la latitudini mari au fost ~imai putin darnice pentru fiintele umane. Singurele societati nord-americane in care a aparut scrierea au fost cele din Mexic, la sud de Tropicul Cancerului; cea mai veche relicva ceramica din Lumea Noua vine de langa ecuator, in America de Sud tropicala; iar societatea Lumii Noi considerata in general cea mai avansata in materie de arta, astronomie ~iin multe alte privinte a fost clasica societate maya din zona tropicala a Yucatanului ~i Guatemala, in primul mileniu d.Hr. Totu~i, un al treilea tip de raspuns la intrebarea lui Yali invoca presupusa importanta a vailor raurilor de la ~es intr-un climat uscat, in care agricultura foarte productiva depindea de sisteme de irigatie pe scara larga, acestea presupunand la randullor 0 birocratie centralizata. Aceasta explicatie a fost sugerata de faptul de netagaduit ca primele imperii ~i cele dintai sisteme de scriere cunoscute au aparut in "Semiluna fertila", pe vaile Tigrului, Eufratului ~i Nilului. Se pare ca sistemele de control al apei au fost ~i ele asociate cu organizatiile politice centralizate din alte regiuni ale lumii, inclusiv Valea Indusului, din subcontinentul indian, vaile fluviilor Huang He ~i Yangtze din China, platourile maya din America Centrala ~i de~ertul costal din Peru. Dar studiile arheologice detailate au demonstrat ca sistemele de irigatie complexe n-au fnso;it aparitia birocratiilor centralizate, ci au urmat, dupa 0 perioada considerabila. Asta inseamna ca centralizarea politica a aparut din cu totul alte cauze, facilitand mai apoi construirea unor sisteme de irigatie complexe. Niciunul dintre evenimentele cruciale prealabile centralizarii politice in acele regiuni ale lumii n-a fost asociat cu vaile raurilor sau cu sistemele complexe de irigatie. Spre exemplu, in "Semiluna fertila" productia de hrana ~i viata de tip rural i~i au originile in zonele deluroase ~i muntoase, nu in valea propriu-zisa. Valea Nilului a ramas inapoiata cultural aproape 3 000 de ani dupa ce productia de hrana a inflorit pe colinele din "Semiluna fertila". in vane raurilor din sud-vestul Statelor Unite au aparut in cele din urma agricultura pe baza de irigatii ~i societatile complexe, dar numai dupa ce multe dintre progresele pe care se bazeaza aceste societati au fost importate din Mexic. 1ar

INTREBAREA LUI YALI

I 25

vaile diurilor din sud-estul Australiei au ramas populate de societati tribale care nu s-au ocupat niciodata cu agricultura. Un alt tip de explicatie trece in revista factorii imediati care Ie-au permis europenilor sa extermine sau sa cucereasca alte popoare, in special armele, bolile infectioase, uneltele din metal ~i produsele manufacturate. Aceasta explicatie este buna, deoarece s-a demonstrat ca ace~ti factori au fast direct responsabili pentru cuceririle europenilor. Dar ~i aceasta ipoteza este incompleta, pentru ca nu ne ofera decat 0 explicatie bazata pe cauze proxime, identificandu-Ie doar pe acestea. Ea ne invita sa cercetam cauzele mai indepartate: De ce europenii, ~i nu africanii sau amerindienii, au fost cei care s-au ales cu armele, otelul ~i cei mai teribili viru~i? De~i s-au facut unele progrese in ce prive~te identificarea acestor cauze indepartate in cazul cuceririi Lumii Noi de catre europeni, Africa ramane 0 mare enigma. Este continentul In care fiintele protoumane au avut cea mai lunga perioada de evolutie, unde este posibil sa fi aparut omul modern din punct de vedere anatomic ~i unde bolile indigene, ca malaria ~i frigurile galbene, i-au decimat pe exploratorii europeni. Daca 0 perioada timpurie indelungata conteaza atat de mult, de ce n-au aparut armele ~i metalul mai intai in Africa, permitand africanilor ~i viru~ilor acestora sa cucereasca Europa? ~i ce a contat atat de mult in cazul aborigenilor australieni, impiedicandu-i sa depa~easca stadiul de vanatori-culegatori cu unelte de piatra? Intrebarile generate de comparatiile dintre societatile umane au atras in trecut foarte multa atentie din partea istoricilor ~igeografilor. eel mai cunoscut exemplu de efort in acest sens 11constituie lucrarea in 12 volume Studiu asupra istoriei, a lui Arnold Toynbee. Autorul s-a interesat in special de dinamica interna a 23 de civilizatii avansate, dintre care 22 foloseau scrierea ~i 19 erau eurasiatice. A fost mai putin interesat de preistorie ~i de societatile mai simple, nealfabetizate. Totu~i, radacinile inegalitatii din lumea moderna coboara mult mai profund, in adancimile preistoriei. Toynbee nu ~i-a pus intrebarea lui Yali ~i nici nu s-a preocupat de ceea ce eu consider ca este eel mai larg raspandit tipar al istoriei. Alte carti despre istoria lumii tind in mod similar sa se concentreze asupra civilizatiilor eurasiatice avansate din ultimii 5 000 de ani, parcurgand foarte rapid istoria civilizatiilor amerindiene precolumbiene ~i trecand chiar mai rapid peste situatia restului lumii, cu exceptia catorva interactiuni recente cu civilizatiile eurasiatice. Dupa efortul lui Toynbee, incercarile de creionare a unor lanturi istorice cauzale care sa sintetizeze intreaga evolutie au cazut in dizgratia majoritatii istoricilor, dat fiind ca un asemenea demers ridica o problema insolubila.

26

I VIRU~I, ARME ~I 0IEL

Speciali~tii diverselor discipline au furnizat sinteze globale ale subiectelor acestora. Geografii ecologi, antropologii culturali, biologii interesaji in studiul plantelor ~i animalelor domesticite ~i diver~i cercetatori preocupaji de impactul istoric al bolilor infecjioase au avut contribujii foarte utile in acest sens. Studiile lor au atras atenjia asupra unor parji ale unui puzzle universal, dar nu au facut decat sa ofere piesele necesare sintezei generale, absenta ca atare. A~adar, nu exista un raspuns general acceptat la intrebarea lui Yali. Pe de o parte, explicajiile bazate pe cauze proxime sunt clare: unele popoare au avut arme, viru~i, Ojel ~i alji factori care Ie-au conferit putere politica ~i economica inaintea altora, care nu au dispus niciodata de ace~ti factori ai puterii. Pe de alta parte, explicajiile care folosesc cauzele mai indepartate - spre exemplu, de ce uneltele de bronz au aparut foarte timpuriu in unele regiuni eurasiatice, dar tarziu ~i numai in locajii restranse in Lumea Noua ~iniciodata in Australia
aborigena

- raman neclare.

Absenja unor astfel de explicajii bazate pe cauze mai indepartate creeaza un mare gol intelectual, din moment ce tiparul cel mai larg raspandit in istorie ramane astfel neexplicat. Insa mult mai grav este golul moral. Este absolut evident pentru toji, rasi~ti sau nu, ca popoare diferite au avut 0 evolujie diferita in istorie. Statele Unite moderne reprezinta 0 societate modelata in stil european, ocupand teritoriul amerindienilor ~i incorporand descendenjii a milioane de negri africani subsaharieni adu~i ca sclavi in America. Europa moderna nu este 0 societate modelata de negri africani subsaharieni care sa fi adus ca sclavi milioane de amerindieni. Aceste rezultate sunt complet asimetrice: nu putem spune ca America, Australia ~iAfrica au fost cucerite de europeni in proporjie de 51 %, iar Europa a fost cucerita de amerindieni, aborigeni australieni sau africani in proporjie de 49%. Intreaga lume moderna a fost modelata de ni~te rezultate dezechilibrate. Prin urmare, ar trebui sa existe ni~te explicajii clare, fundamentale, nu doar simple detalii referitoare la cine s-a intamplat sa ca~tige vreo batalie sau sa inventeze cine ~tie ce cu cateva mii de ani in urma. Pare logic sa presupunem ca tiparul istoriei reflecta diferenje inerente intre indivizii umani. Desigur, am fost educaji ca nu e politicos sa afirmam acest lucru in mod public. Citim studii tehnice care pretind ca demonstreaza existenja diferenjelor innascute, dar citim ~i critici care susjin ca acele studii tehnice sunt viciate de erori tehnice. Vedem in prezent ca unele popoare cucerite continua sa formeze clasa de jos, la cateva secole dupa ce au fost cucerite sau afectate de negojul cu sclavi. Ni se spune ca nici ~cest lucru nu trebuie atribuit vreunui deficit biologic, ci dezavantajelor sociale ~i oportunitajilor limitate.

INTREBAREA LUI YALI

I 27

Cu toate acestea, nu avem cum sa nu ne minunam. Continuam sa remaream aceste diferente persistente, izbitoare, in statutul oamenilor. Suntem asigurati ea aparenta explicatie biologica pentru inegalitatile lumii, din 1500 d.Hr. incoace, este incorecta, insa nu ni se spune care este explicatia corecta. Pana cand vom avea 0 explicatie convingatoare, detaliata ~i unanim acceptata pentru tiparul cel mai larg raspandit al istoriei, majoritatea oamenilor vor continua sa creada ca, de fapt, explicatia biologiea rasista este corecta. Ceea ce pentru mine constituie cel mai solid argument pentru a scrie aceasta carte. Autorii sunt in mod constant rugati de catre jurnali~ti sa rezume 0 carte voluminoasa intr-o singura fraza. lata fraza pentru aceasta carte: "lstoria a urmat diferite cursuri pentru popoare diferite din cauza diferentelor de mediu, nu din cauza diferentelor biologice dintre fiintele umane in sine." Fire~te, ideea ca geografia mediului ~i biogeografia au influentat dezvoltarea societatii este veche. Insa in prezent aceasta opinie nu este imbrati~ata de istorici; e considerata eronata sau simplista, fiind caricaturizata ca determinism al mediului inconjurator ~i respinsa, eaci altfel intregul demers de a incerca sa intelegem diferentele mondiale ar deveni mult prea dificil. Totu~i, geografia are un anum it efect asupra istoriei; ramane de stabilit cat de important este acesta ~i daca geografia poate da seama de tiparullarg raspandit al istoriei. Este momentul prielnic pentru 0 noua examinare a acestor chestiuni, date fiind noile informatii puse la dispozitie de disciplinele ~tiintifice aparent ara legatura cu istoria umanitatii. Aceste discipline includ in primul rand genetica, biologia moleculara ~i biogeografia aplicata plantelor de cultura ~i stramo~ilor salbatici ai acestora, ecologia comportamentala, aplicata animalelor domestice ~i stramo~ilor salbatici ai acestora; biologia moleculara a viru~ilor umani ~i a celor inruditi ai animalelor, epidemiologia bolilor umane, genetica umana, lingvistica, studiile arheologice intreprinse pe toate continentele ~i insulele importante, studiile privitoare la istoria tehnologiei, scrierii ~iorganizarii politice. Diversitatea acestor discipline ridiea unele probleme pentru eventualii autori ai unei earti menite sa raspunda la intrebarea lui Yali. Autorul trebuie sa pose de 0 expertiza care sa imbrati~eze toate aceste discipline, in a~a fel incat progresele relevante sa poata fi sintetizate. lstoria ~i preistoria fieearui continent trebuie sintetizate in mod similar. Subiectul eartii este istoria, dar abordarea trebuie sa fie una ~tiintifiea

mai exact, a ~tiintelor

istorice,

cum ar fi

biologia evolutiva ~i geologia. Autorul are datoria sa inteleaga, printr-o experienta nemijlocita, 0 gama larga de societati umane, de la vanatori-culegatori pana la civilizatiile moderne din era spatiala.

28

I VIRU~I, ARME ~I 0TEL

Toate aceste cerinte par a solicita munca mai multor autori. Dar 0 asemenea abordare ar fi sortita e~ecului inca din start, pentru ca esenta problemei presupune elaborarea unei sinteze unificate. Acest considerent impune un singur autor, in ciuda dificultatilor inerente demersului. Inevitabil, acel autor va trebui sa transpire copios pentru a asimila materialul mai multor discipline ~i va avea nevoie de indrumare din partea multor colegi. Pregatirea mea ma condusese spre mai multe dintre aceste discipline chiar inainte ca Yali sa-mi puna intrebarea, in 1972. Mama mea este profesoara ~i lingvist; tata este medic, specializat in genetica bolilor copiliiriei. Datorita exemplului tatalui meu, am mers la ~coala hotarat sa devin la randul meu medic. Intre timp am devenit ~i un fanatic observator al pasarilor, inca de la varsta de ~apte ani. In consecinta, a fost destul de simplu ca in ultimul an de facultate sa ma intorc dinspre medicina spre cercetare biologica. Insa pe tot parcursul ~colii ~i in anii de facultate m-am pregatit mai ales in domenii ca limbile striiine, istoria ~i literele. Chiar ~i dupa ce m-am hotarat sa obtin un doctorat in fiziologie, in primul an aproape ca am renuntat la ~tiinte, pentru a deveni lingvist. Dupa ce am terminat doctoratul, in 1961, mi-am impartit eforturile cercetarii ~tiintifice intre doua domenii teoretice: pe de 0 parte fiziologia moleculara, iar pe de alta parte biologia evolutiva ~i biogeografia. Ca 0 bonificatie neprevazuta pentru binele acestei carti, biologia evolutiva este 0 ~tiinta istorica obligata sa foloseasca metode diferite de cele ale ~tiintelor de laborator. Aceasta experienta a transformat dificultatile inerente gasirii unei abordari ~tiintifice a istoriei umane in obstacole familiare mie. Triiind in Europa din 1958 pana in 1962, printre prieteni europeni a caror viata a fost brutal afectata de istoria secolului XX, am inceput sa ma gandesc mult mai serios la modul in care lanturile cauzale opereaza in devenirea istorica. In ultimii 33 de ani activitatea mea ca biolog evolutiv m-a adus intr-un contact apropiat cu 0 gama larga de societati umane. Specialitatea mea este evol':ltia pasarilor, pe care Ie-am studiat in America de Sud, sudul Africii, Indonezia, Australia ~i, mai ales, in Noua Guinee. Triiind in mijlocul indigenilor din aceste regiuni, m-am familiarizat cu multe societati primitive din punct de vedere tehnologic, de la cele de vanatori-culegatori la cele de triburi agricole sau de pescari care se folosisera pana recent de uneltele de piatrii. Astfel, ceea ce majoritatea oamenilor educati ar considera un stil ciudat de viata, tributar preistoriei indepartate, a devenit cea mai intensa perioada a vietii mele. De~i nu acopera decat 0 fractiune infima din suprafata terestra, Noua Guinee cuprinde 0 fractiune disproportionat de mare a diversitatii umane. Dintre cele 6 000 de limbi vorbite in lume, 1 000 se regasesc doar in Noua Guinee. In

INTREBAREA

LUI YALI

I 29

timpul activiti'i!ii mele de studiere a pasarilor din Noua Guinee, interesul meu in lingvistica a fost resuscitat de necesitatea de a intocmi un catalog al numelor pasarilor in aproape 100 de limbi locale. Din toate aceste preocupari s-a nascut cea mai recenta carte a mea, 0 relatare deloc tehnica a evolu!iei umane, intitulata Al treilea cimpanzeu. Capitolul14 al acestei car!i, "Cuceritori accidentali", incerca sa in!eleaga rezultatul intalnirii dintre europeni ~i amerindieni. Dupa ce am terminat de scris acea carte, mi-am dat seama ca ~i alte intalniri moderne de acest gen, ca de altfel ~i cele preistorice, ridica probleme de acela~i tip. Am observat ca intrebarea cu care m-am confruntat in acel Capitol 14 era, in esen!a, ~iintrebarea pe care mi-a pus-o Yali in 1972, transferata insa intr-o alta regiune a lumii. Astfel, in cele din urma, cu
ajutorul multor prieteni, voi incerca sa satisfac curiozitatea lui Yali

~i a mea.

Capitolele acestei car!i sunt divizate in patru par!i. Partea I~intitulata "Din Eden la Cajamarca", este formata din trei capitole. Capitolull asigura un tur de for!a ame!itor al evolu!iei umane ~i al istoriei, pornind de la desprinderea noastra de maimu!e cu aproximativ ~apte milioane de ani in urma, pana la ultima era glaciara, de acum circa 13 000 de ani. Vom urmari traseele raspandirii oamenilor de la locurile de origine din Africa pana in cele mai indepartate col!uri ale celorlalte continente, pentru a in!elege situa!ia lumii chiar inainte de declan~area evenimentelor care sunt deseori conglomerate in sintagma "apari!ia civiliza!iei". Va reie~i ca dezvoltarea umana pe anumite continente a avut un start timpuriu in compara!ie cu dezvoltarea pe alte continente. Capitolul 2 ne pregate~te pentru explorarea efectelor pe care mediul continentalle-a avut asupra istoriei de-a lungul ultimilor 13 000 de ani, examinand succint efectele mediului insular asupra istoriei pe perioade de timp mai reduse ~i in arii restranse. Cand stravechii polinezienii s-au raspandit in Pacific, in urma cu 3 200 de ani, au intalnit insule care se deosebeau radical intre ele in privin!a mediului. In cateva milenii, 0 singura societate ancestrala polineziana a dat na~tere, in acele insule diferite, unei serii de societa!i diferite, de la triburi de vanatori-culegatori pana la protoimperii. Aceasta difuziune poate servi ca model pentru cele desIa~urate pe 0 durata mai lunga, la 0 scara mai mare ~i mai pu!in in!elese ale unor societa!i de pe diferite continente, petrecute dupa ultima era glaciara, in urma acestora aparand diverse triburi de vanatori-culegatori ~i imperii. Al treilea capitol ne ini!iaza in coliziunea dintre popoarele de pe continente diferite, repovestind prin intermediul unor martori oculari cea mai spectaculoasa intalnire de acest gen: capturarea ultimului imparat inca~ independent, Atahuallpa, in prezen!a intregii sale armate, de catre Francisco Pizarro

30

I VIRU~I, ARME ~I OTEL

~i mica lui trupa de conchistadori, in ora~ul peruvian Cajamarca. Astfel putem identifica lanlul factorilor primi care i-au permis lui Pizarro sa-l captureze pe Atahuallpa ~i care au funclionat ~i in cucerirea de catre europeni a altor societali amerindiene. Ace~ti factori includ viru~ii spanioli, cali, ~tiinla de carte, organizarea politica ~itehnologia (indeosebi corabiile ~iarmele de foc). Analiza cauzelor proxime constituie partea cea mai u~oara a acestei carli; partea cea mai grea este identificarea acelor cauze indepmate care au dus la cauzele proxime ~i la rezultatul actual, nu la un posibil rezultat contrar, adica sosirea imparatul Atahuallpa la Madrid ~i capturarea regelui Carol I al SpanieL Partea a II-a, intitulata "infIorirea ~i raspandirea producliei de hrana", formata din capitolele 4-10, este dedicata celei mai importante constelalii de cauze indepartate. Capitolul 4 schileaza modul in care produclia de hrana - culturile agricole ~i cre~terea animalelor, in locul vanatorii ~i culesului de plante saIbatice - a dus in cele din urma la aparilia factorilor care au asigurat triumfullui Pizarro. Dar inflorirea producliei de hrana a variat in societalile existente pe glob. A~a cum yom vedea in Capitolul 5, popoarele din unele regiuni ale lumii au dezvoltat ele insele produclia de hrana, in centre independente; alte popoare au dobandit-o in preistorie, preluand-o din aceste centre; iar alte popoare nici n-au recurs la productia de alimente in preistorie, nici n-au imprumutat-o, ramanand vanatori-culegatori pana in timpurile moderne. Capitolul 6 exploreaza numero~ii factori care au inraurit trecerea de la stilul de viata al vanatori-culegatorilor la cel al productiei de hrana in anumite zone. Capitolele 7, 8 ~i 9 prezinta modul in care au obtinut culturi agricole din plante salbatice ~i au domesticit animale primii agricultori ~i pastori, care n-ar fi putut prevedea in vreun fel rezultatul acestor aCliuni. Diferenlele geografice in gama locala a plantelor ~ianimalelor salbatice sunt foarte importante pentru explicarea motivului pentru care numai unele zone au devenit centre in dependente de productie a hranei ~ia celui pentru care in unele zone acest lucru s-a petrecut mai devreme decat in altele. Pornind de la acele cateva centre originare, productia de hrana s-a raspandit mult mai repede in anumite zone decat in altele. Un factor important care a contribuit la aceste diferenle dintre ritmurile de raspandire a fost orientarea axelor continentelor: predominant est-vest pentru Eurasia ~i nord-sud pentru America ~i Africa (CapitolullO). A~adar, capitolul 3 a trecut in revista factorii primi care au determinat cucerirea amerindienilor, iar Capitolul 4 dezvoltarea acelor factori pornind de la cauza indepartata a producliei de hrana. In Partea a III-a ("De la hrana la viru~i, arme ~i otel"), conexiunile dintre cauzele indepartate ~i cele proxime sunt analizate in detaliu, incepand cu evolutia viru~ilor caracteristici populatiilor dense (Capitolulll). Mult mai mulli amerindieni ~inon-eurasieni au murit

INTREBAREA

LUI YALl

I 31

din cauza viru~ilor eurasiatici decat din cauza armelor eurasiatice. Dimpotriva, in Lumea Noua cuceritorii europeni au fost intampinati de foarte putini viru~i letali. De ce a fost schimbul de viru~i atat de inegal? Aici cercetarile recente din biologia moleculara arunca lumina asupra legaturii dintre viru~i ~i inflorirea productiei de hrana care a fost mult mai intensa in Eurasia decat in America. Un alt lant cauzal conduce de la productia de alimente la scriere, po sibil cea mai importanta inventie in ultimele mii de ani (CapitolulI2). La fel, scrierea a evoluat numai de cateva ori in istorie, in zone care au constituit primele locuri de inflorire a productiei de hrana in regiunea respectiva. Toate celelalte societati care au adoptat scrisul au facut-o prin difuziunea sistemelor de scriere sau a ideii de scriere de la unul dintre acele putine centre primare. In consecinta, pentru cel care studiaza istoria lumii, fenomenul scrierii devine deosebit de util in explorarea altei constelatii importante de cauze: influenta geografiei asupra u~urintei cu care s-au raspandit ideile ~i inventiile. Acelea~i observatii sunt valabile ~i in cazul tehnologiei (Capitolul 13). 0 intrebare cruciala ar fi daca inovatia tehnologica este atat de dependenta de rarele genii inventatoare ~i de numero~i factori culturali idiosincratici incat sa ingreuneze intelegerea tiparelor mondiale. De fapt, vom vedea ca, in mod paradoxal, acest numar mare de factori culturali mai degraba u~ureaza de cat ingreuneaza intelegerea tiparelor mondiale ale tehnologiei. permitandu-le fermierilor sa genereze surplusuri, productia de hrana a facut ca societatile agricole sa sprijine continuu activitatea speciali~tilor care nu i~i cultivau propriile alimente, dar care concepeau ~i produceau tehnologii. Pe langa intretinerea scribilor ~i inventatorilor, productia de hrana le-a permis fermierilor sa-i sustina pe politicieni (CapitolulI4). Grupurile mobile de vanatori-culegatori sunt relativ egalitariste, iar sfera lor politica e limitata la propriul teritoriu ~i la incheierea de aliante cu grupurile vecine. Odata cu aparitia populatiilor dense, sedentare ~i producatoare de hrana, au aparut ~i conducatorii, regii ~i birocratia. Aceste birocratii au fost esentiale nu numai pentru guvernarea domeniilor intinse ~idens populate, ci ~ipentru mentinerea unei armate regulate, organizarea unor expeditii ~i a razboaielor de cucerire. Partea a IV-a (IIInconjurullumii in cinci capitole", capitolele 15-19) pune in practica lectiile partilor a II-a ~i a III-a in cazul fiecarui continent ~i al unor insule importante. Capitolul 15 examineaza istoria Australiei ~i a marii insule Noua Guinee, unita initial cu Australia intr-un singur continent. Cazul Australiei, vatra unor societati umane recente cu cele mai simple tehnologii ~i singurul continent pe care productia de hrana nu s-a dezvoltat indigen, constituie un test critic pentru teoriile privitoare la diferentele intercontinentale dintre societatile umane. Yom vedea de ce aborigenii australieni au ramas

32

I.

VIRU~I, ARME ~I 0TEL

vanatori-culegatori chiar ~i atunci cand majoritatea populatiilor Noii Guinee, din imediata vecinatate, au devenit producatoare de hrana. Capitolele 16 ~i 17 integreaza evenimentele din Australia ~iNoua Guinee in perspectiva intregii regiuni, acoperind Asia continentala ~iinsulele Pacificului. Inflorirea productiei de hrana in China a generat cateva mi~cari preistorice majore ale populatiei umane, ale trasaturilor culturale sau ale ambelor. Una dintre aceste mi~cari a dus la aparitia fenomenului politic ~i cultural al Chinei, a~a cum 0 cunoa~tem astazi. Alta evolutie a generat inlocuirea vanatori-culegatorilor indigeni cu agricultori originari din sudul Chinei in aproape intreaga Asie de Sud-Est tropicala. lar 0 alta evolutie, expansiunea austroneziana, i-a inlocuit in mod similar pe vanatori-culegatorii din Filipine ~i Indonezia, raspandindu-se pana in cele mai indepartate insule din Polinezia, insa nu a reu~it colonizarea Australiei ~i a Noii Guinee. Pentru cel care studiaza istoria lumii toate aceste coliziuni intre popoarele est-asiatice ~i cele din Pacific prezinta 0 dubla importanta: ele au dus la formarea tarilor in care traie~te 0 treime din populatia globului ~i in care puterea economica devine din ce in ce mai concentrata; in plus, ne ofera modele deosebit de clare pentru intelegerea istoriei popoarelor din alte colturi ale lumii. Capitolul18 se intoarce la problema ridicata in Capitolul 3, coliziunea dintre europeni ~i amerindieni. Un rezumat al ultimilor 13 000 de ani ai istoriei Lumii Noi ~i a Europei apusene clarifica modul in care cucerirea Americii de catre Europa a constituit in esenta momentul culminant al unor traiectorii istorice lungi ~i in mare parte separate. Diferentele dintre aceste doua traiectorii poarta amprenta diferentelor continentale dintre plantele cultivate ~i animalele domesticite, viru~i, momentele de aparitie a a~ezarilor, orientarea axelor continentale ~i barierele ecologice. In sfar~it, istoria Africii subsahariene (CapitoluI19) prezinta similitudini izbitoare cu istoria Lumii Noi, dar ~i contraste. Aceia~i factori care au modelat ciocnirile europenilor cu africanii au modelat ~iciocnirile cu amerindienii. Insa Africa s-a deosebit de America in privinta tuturor acestor factori. Prin urmare, cucerirea europeana nu a dus la 0 colonizare de durata a Africii subsahariene, cu exceptia sudului indepartat. 0 semnificatie mult mai durabila a avut-o mi~carea pe scad larga a populatiei africane, expansiunea bantu, care a fost declan~ata de acelea~i cauze care au actionat la Cajamarca, in Asia de Est, in insulele Pacificului, in Australia ~i Noua Guinee. Nu-mi fac iluzii ca aceste capitole reu~esc sa prezinte istoria tuturor continentelor pentru ultimii 13 000 de ani. In mod evident, acest lucru ar fi imposibil de realizat intr-un singur volum, chiar daca am avea toate raspunsurile la intrebarile ridicate, pe care insa nu Ie avem. In cel mai bun caz, aceasta carte

INTREBAREA LUI YALl

I 33

identifica anumite constelatii ale factorilor de mediu care, cred eu, furnizeaza o mare parte din raspunsulla intrebarea lui Yali. Recunoa~terea acestor factori scoate in evidenta reziduul neexplicat, a carui intelegere cade in sarcina viitorului. Epilogul, intitulat "Viitorul istoriei umane ca ~tiinta", expune unele elemente ale acestui reziduu, inclusiv problema diferentelor dintre diferitele zone ale Eurasiei, insistand asupra rolului factorilor culturali, rara vreo legatura cu mediul, ~i asupra rolului indivizilor. Probabil cea mai mare dintre aceste probleme nerezolvate este aceea de a impune istoria umana ca ~tiinta istorica, pe aceea~i treapta cu ~tiintele istorice recunoscute, cum ar fi biologia evolutiva, geologia ~i climatologia. Studiul istoriei umane ridica dificultati serioase, dar ~i ~tiinte istorice recunoscute se confrunta cu unele incercari similare. In consecinta, metodele perfectionate in unele dintre aceste domenii ar putea fi utile in cercetarea istoriei umane. Sper sa te fi convins deja, cititorule, ca istoria nu este "doar un ~ir de evenimente nenorocite", cum s-a exprimat un cinic. Exista intr-adevar tipare de ansamblu ale istoriei, iar cercetarea intreprinsa pentru explicarea lor este pe cat de productiva, pe atat de fascinanta.