Succesul i insuccesul colar

Reuita colar constituie o tem permanent i complex a psihopedagogiei de care se lovete zi de zi cadrul didactic n activitatea lui instructiv-educativ. Este necesar s cunoatem unele elemente care manifest un rol important n realizarea progreselor n rndul elevilor. n consecin este necesar s se cunoasc factorii principali n determinarea succesului ! eecului colar rolul profesorilor "ca atitudine a modalitilor de evaluare a elevilor# modul n care ne raportm la propria persoan i valoarea pe care i-o d individul lui nsui "stima de sine#. $onceptul de %succes colar& n evoluia sa conceptul a fost neles n sensuri diferite determinat i de stadiul cunoaterii particularitilor psihofizice individuale ale elevilor. $ercetari privind identificarea factorilor care explic nivelul rezultatelor colare au condus la determinarea capacitii de nvare a elevilor ca ansam'lu de nsuiri individuale var(ate) nivel de dezvoltare intelectual* - interes i motivaie fa de activitatea colar* - starea de sntate* - capacitate de efort* - condiii de studiu etc. Succesul scolar i-a conturat coninutul i totodat i-a delimitat sensul i semnificaia fa de ali termeni care definesc nivelul rezultatelor o'inute de elevi n activitatea colar. +stfel acest concept cuprinde urmatoarele criterii) - nivelul elevului fa de rezultatele precedente* - nivelul elevului fa de nivelul clasei* - nivelul elevului fa de cerine. +ceast ntelegere a succesului colar conduce la cel puin dou concluzii importante pentru practica colar) - prima su'liniaz faptul c succesul colar concretizat n rezultatele o'inute de elevi reprezint o realitate colar complex incluznd deopotriv) cunostinele nsuite capacitile intelectuale formate a'ilitile de aplicare a cunostintelor n rezolvarea unor pro'leme teoretice i n aciuni practice trsturi non-cognitive de personalitate. - a doua concluzie pune n eviden faptul c privit n perspectiva succesului tinerilor pe treptele superioare ale sistemului colar i integrrii lor n viaa social i n activitatea profesional succesul colar nglo'eaz i reuita acestora n activitatea postcolar cu posi'ilitatea de a psi pe treptele urmtoare ale nvmntului si este corelat cu cerinele reuitei elevilor pe treptele urmtoare n activitatea socio-profesional. ,uccesul se poate atinge n mai multe domenii) colar profesional tiinific artistic militar etc. i se manifest prin rezultate maxime la examene concursuri olimpiade festivaluri si presupune o'ligatoriu conduita scopului cunoaterea de sine contientizarea forelor mo'ilizarea n depirea o'stacolelor perseverena in depirea lor. -upta cu sine conflictele interioare invingerea proprillor limite fac parte din lupta pentru succes . .n spatele succesului colar se afl renunri la activiti plcute nelinitea si teama de nereuit spectrul eecului.

$onceptul de %insucces colar& este simptomul unei discordane ntre solicitari si nivelul dezvoltarii psihofizice a elevului si presupune raportarea concomitenta atat la exigentele externe cat si la posi'ilitatile interne ale elevului. $alitatea performantelor scolarului sunt masurate evaluate constituind un criteriu de apreciere a eficientei procesului de nvatamant si implicit un o'iectiv de referinta n analizarea insuccesului. .nsuccesul scolar poate avea caracter) /. generalizat - un elev cu insucces generalizat prezinta lacune grave in cunostinte a'senteaza nemotivat manifesta aversiune fata de invatatura si dispret fata de autoritatea scolara in general iar in clasa pertur'a orele prin tachinarea colegilor si realizarea unor glume de prost gust "'ufonerie# are dificultati de adaptare la viata scolara n ansam'lu nu rezista o perioada de timp mai mare ntampinand greutati n fata 'aremurilor simple la ma0oritatea disciplinelor* 1. particular - un elev cu insucces particular ntampina greutati o anumita perioada de timp sau numai la anumite discipline ca expresie a lipsei de interes si de inclinatii "aptitudini# pentru respectivele materii sau ca urmare a unui mod neinteresant in care sunt predate aceste materii.#. .nsuccesul scolar poate fi) /. de tip cognitiv- se refera la nerealizare de catre elevii in cauza a o'iectivelor pedagogice. +cest tip de esec atesta niveluri scazute de competenta la elevii respectivi provocand rezultate sla'e la examene si concursuri scolare respectiv corigente repetentie 1. de tip necognitiv care se refera la inadaptarea elevului la exigente am'iantei scolare. +cest tip de esec vizeaza mai precis inadaptarea la rigorile vietii de elev la exigente de tip normativ pe care le presupune functionarea corespunzatoare a fiecarei scoli sau a oricarei colectivitati scolare. Elevul dezadaptat recurge la a'andonul scolar la parasirea precoce a scolii in favoarea unui mediu mai putin coercitiv de regula cel al strazii sau al grupurilor de tineri necontrolati. $auzele aceste dezadaptari scolare constau fie in pro'leme individuale de natura afectiva "de exemplu teama sau repulsia fata de scoala aparute in urma unor pedepse severe sau a unor conflicte repetate cu parintii profesorii# fie in determinari psiho-nervoase de natura congenitala "de exemplu hiperexcita'ilitate dezechili'ru emotional autism impulsivitate excesiva#. 2. exista in realitatea scolara si numeroase situatii de false esecuri scolare sau incercari de exagerare ori diminuare de catre unii elevi a nereusitelor lor de moment. +stfel timizii autentici indecisii resemnatii apreciaza de o'icei in mod exagerat dificultatea sarcinilor scolare de moment considerandu-le chiar de netrecut deoarece nu au incredere in propriile posi'ilitati de actiune. $el mai mic esec inregistrat ii determina pe acesti elevi sa se devalorizeze si mai mult si sa dezvolte o teama de esec pe care-l vor privi ca pe o fatalitate. .nsuccesul colar se manifest su' dou aspecte) rmnerea n urm la nvtur sau retardul colar i eecul colar "aspect foarte sever# su' dou forme) a'andon i repetenie. /. Rmnerea in urm la invtur sau retardul scolar se manifest prin incapacitatea temporar de a face fa activitatilor colare incapacitatea sau refuzul de a inva de a nu avea rezultate in concordan cu capacitile elevul nu poate avea rezultatele pe care le-ar dori sau care i se cer sau aparent elevul poate s invee dar refuza ii lipsete motivaia. Retardul este de scurt durat explicat prin dificulti temporare o'oseal stare de 'oal dup vacan evenirnente stresante din viaa intima sau de familie* sunt anse mari de redresare. Retardul poate fi de lung durat cu anse reduse de redresare cu eforturi mari din partea elevului i a celor ce vor s-/ a0ute.
Insuccesul

1. Esecul scolar este periculos deoarece determina efecte negative atat in plan psihologic individual "alterarea imaginii de sine a elevului in cauza# cat si in plan social "marginalizarea sociala a elevului in cauza -respectiv o limitare a dreptului elevului la o calificare profesionala autentica si la exercitarea unor roluri sociale apreciate si recunoscute ca fiind valorizante pentru personalitate#. 3. 4anopnic56 a a0uns la concluzia c exist patru faze care determin apariia eecului colar) n prima faz elevul apare nemulumit de coal pentru c nu nelege leciile i nu poate rezolva temele colare. $a urmare apar primele goluri n cunotine priceperi i deprinderi precum i complexele de inferioritate o'servnd c ceilali colegi reuesc mai 'ine dect el. 7aza a doua se caracterizeaz prin apariia unor lipsuri grave n cunotine i incapacitatea elevului de a realiza independent sarcinile colare. n faza a treia apar note nesatisfctoare urmate de corigene profesorii ncearc unele msuri dar de cele mai multe ori fr s cunoasc adevratele cauze. Elevul manifest uneori rezisten sau revolt alteori face dezordine n clas sau devine nelinitit. 7aza a patra este faza nepromovrii clasei ca urmare a eecului ncercrilor colii sau familiei de a nltura insuccesul colar al elevului. n unele cazuri ca urmare a unor deficiene n metodele folosite de coal sau familie elevul poate merge n continuare pe o cale greit fiind greu de recuperat"fug de la coal vaga'onda0 refuzul de a nva a'andonarea colii#. 8ediocritatea este i ea o form a insuccesului colar dar care poate fi mai uor nlturat ntruct elevii din aceast categorie au posi'iliti intelectuale dar nu vor s nvee din diferite cauze. $auzele mediocritii pot fi) cauze psiho-individuale) anatomo-fiziologice psihice cauze socio-familiale) familii dezorganizate dezinteresul prinilor sau dimpotriv cerine prea mari din partea familiei ce depesc posi'ilitile elevului conflicte familiale atitudinea familiei fa de coal comportamentul prea dur sau prea li'eral al prinilor cauze pedagogice) metode ineficiente de nvare lipsa de ndrumare a elevilor deficiene n controlul i evaluarea randamentului colar relaia profesor-elev lipsa de motivaie a nvrii orientarea colar i profesional greit atmosfera nefavora'il din clas sau coal privind activitatea de nvare.

Factorii

care stau la 'aza succesului!insuccesului scolar)

Reuita!nereuita elevilor poate fi explicat prin natura i aciunea factorilor implicai n organizarea i desfurarea activitii colare. 9nii dintre acetia acioneaz ca factori interni i privesc condiia 'iopsihic a su'iecilor iar alii sunt externi referindu-se la cadrul n care se realizeaz activitatea de instruire!nvare. /# 7actorii interni "'iopsihologici# pot fi) a# factori 'iologici starea de sntate a organismului - influenteaza puterea de munca si rezistenta la efort dezvoltarea fizica" statura greutate forta musculara maturizare fizica# - anomaliile si dereglarile acesteia nlesnesc instalarea starii de o'oseala ce se rasfrange apoi asupra activitatii intelectuale a elevilor. echili'rul fiziologic " modul de realizare a functiilor vitale ale organismului starea generala a sistemului nervos si a analizatorilor#* anumite deficiene ale analizatorilor precum si anumite tul'urri nervoase se manifesta prin reducerea capacitatilor de mo'ilizare si invatare* uneori parintii si!sau copiii reactioneaza fata de acestea printro atitudine de su'estimare a dereglarilor fiziologice "sunt considerate forme ale caracterului scolarului & lene& &rea vointa& &imprastiere: # sau dimpotriva devin supraprotectivi caz in care se perpetueaza peste limita statutul de &copil&mic& prin conduite pasive si dependente " .. ;icola <ratat de pedagogie scolara Ed. +ramis 1==2 pag. >?@#. '# factori psihologici cognitivi "dezvoltarea intelectual) gandire imaginatie lim'a0 memorie atentie creativitate etc#* inteligenta sau aptitudinea generala asigura elevului adaptarea la situatii noi inedite anticiparea unor solutii potrivite pentru ndeplinirea unor sarcini* n cazul insuccesului scolar inteligenta " prin toate formele ei# prezinta un randament scazut al operatiilor gandirii al corelatiilor al descoperirii relatiilor intre o'iecte si fenomene etc. Aosi'ilitatea adaptarii elevului la situatiile pro'lematice din timpul lectiilor este strans legata de functiile psihice ale acestuia. +ptitudinea scolara se 'azeaza si pe programul genetic al fiecarui individ. non-cognitivi "atitudini interese aspiraii atitudinea fa de munc voina de a nva temperament#. 8otivatia scazuta a invatarii duce la neparticiparea elevului la activitatea de nvatare " fie refuza categoric implicarea n procesul nvatarii fie are participari sla'e lipsite de dinamica #. 7actorii motivationali se pot clasifca dupa mai multe criterii dar pentru activitatea scolara specifica este motivatia cognitiva "dorinta copilului de a nvata de a sti de performanta de statut de competitie de evitare a insuccesului sau a pedepsei etc#* motivele insuccesului tin si de trasaturile de personalitate ale individului* insta'ilitatea emotionala depinde de mediul familial si scolar atunci cand copilul nu se adapteaza cerintelor activitatii scolare insta'ilitatea emotionala manifestandu-se prin dezechili'ru agitatie lipsa de concentrare care toate se rasfrang asupra organizarii interne a personalitati asupra capacitatii de autoreglare. +titudinea fata de nvatatura devine negativa atunci cand elevul evita sau refuza ndeplinirea o'ligatiilor scolare aceasta si n functie de specificul sarcinilor si de aprecierea " evaluarea# rezultatelor nvatarii de catre parinti profesori colegii de clasa. nvatarea presupune efort pentru a nvinge dificultatile interne si externe iar trasaturile caracterului unui elev pot fi pozitive atunci cand acesta este perseverent

constiincios cu spirit de initiativa independent dar pot m'raca si forma negativa a lenei nestapanirii apatiei ncapatanarii dependentei. 1# 7actorii externi "sociopedagogici# pot fi) a# factori sociali mediul familial pregateste ntretine si influenteaza spiritul de respect pentru coal si efortul de invare. Arin regimul de viata pe care parintii l impun si controleaza se formeaza stilul individual de munca si unele trasaturi de caracter ale copilului acestea fiind rezultatul organizarii si supravegherii activitatii copilului sta'ilirea unor relatii intrafamiliale 'une n care copilul sa fie integrat si implicat n diferite roluri si activitati care sa-l anga0eze n formarea unui su'strat motivational adecvat. grupul colar"extrafamilial# de prieteni cu aspiraii prosociale procolare influeneaz aspiratiile colare i profesionale. '#factori pedagogici organizarea i desfurarea procesului de nvmnt includ) - informatia didactica - modul n care este prelucrata B ceea ce-i confera accesi'ilitatea si cum este ordonata* tehnologia procesului de nvatamant "metode procedee mi0loace de nvatamant evaluarea#* personalitatea profesorului " pregatirea lui psihopedagogica afectiunea si ntelegerea de care da dovada stilul lui de predare "totalitatea trasaturilor ce caracterizeaza comportamentul profesorului n procesul de nvatamant# care este strans legat de personalitatea lui experienta pregatire interese temperament caracter aptitudini competente. proiectarea i realizarea situaiilor de nvare Cznd care sunt factorii care determin apariia insuccesului colar este nevoie s se cunoasc unele metode de prevenire i nlturare a acestor eecuri) Realizarea educaiei n zonele defavorizate i atenuarea discrepanelor dintre anumite regiuni ale rii cu privire la condiiile de educaie la atenia acordat elevilor i alocarea de resurse materiale. m'untirea cola'orrii dintre coal i familie $reterea rolului nvmntului precolar pentru c multe din cunotinele pe care de do'ndesc se datoreaza acestei perioade. +'ordri multi i pluridisciplinare. $orelri ntre disciplinele de nvmnt. Aregtirea de specializare a profesorilor du'lat de o 'un pregtire psihopedagogic. Ela'orarea unor strategii de tratare difereniat i individualizat a elevilor aflai n situaie de insucces colar. Evaluarea s se concentreze pe progresul elevilor i nu pe comparaii i ierarhizri. +meliorarea practicilor educaionale din clas) evitarea discrepanelor etichetrii reaciilor impulsive neadecvate ameninrilor intimidrii elevilor etc. Depistarea precoce a eventualelor pro'leme de nvare nc de la nceputul colaritii "dac se poate chiar din etapa precolaritii#* 9tilizarea ntregului arsenal de metode psiho-pedagogice de stimulare i recuperare a dificultilor colare*

Erientarea colar-profesional adecvat n care tre'uie s primeze interesele elevilor dar i cererea pieei muncii aciune desfurat pe tot parcursul colarizrii dar mai ales la sfrit de cicluri i la trecerea n viaa activ.

.mportana prevenirii insuccesului colar Relaia succes-insucces este o relaie dinamic complex. ,uccesul total nu exist aa cum nu exist nici insuccesul definitiv echivalent cu situaia n care nu se mai poate face nimic pentru un elev anume din perspectiva colii a educatorului a prinilor i a tuturor factorilor interesai. .dentificarea factorilor care condiioneaz rezultatele colare permite sta'ilirea cailor prin care creeaz premisele succesului colar asigurndu-se reuita colar a elevilor.
Concluzii :

,uccesul!insuccesul scolar are un caracter complex si presupune raportarea cocomitenta atat la exigentele externe cat si la posi'ilitatile interne ale elevului. $alitatea performantelor lui " masurate si evaluate# constituie un criteriu de apreciere a eficientei procesului de nvatamant. Reuita colar poate fi definit deci att ca adaptare a elevului la exigenele colii i ale profesorului n raport cu propriile posi'iliti individuale ct i ca adaptare a colii respectiv a profesorului la aceste posi'iliti. .nsuccesul este simptomul unei discordane ntre exigene-posi'iliti-realizri* include forme de inadaptare colar fenomenul mediocritii i su'realizrii colare "performane colare inferioare posi'ilitilor intelectuale# a'andonul colar .

Fi'liografie ) Dumitriu Gh - Psihologia dezvoltarii si educatiei Editura +lma 8ater Facau 1==2 Dumitriu Gh. Dumitriu $onstanta - Psihopedagogie Curriculum suport pentru examenele de definitivare si gradul II n nvatamant EDA Fucuresti 1==2 ;icola .. B Tratat de pedagogie scolara, Editura +ramis Fucuresti 1==2