Sunteți pe pagina 1din 10

1

UNIVERSITATEA DIN PITETI


FACULTATEA DE MECANIC
I TEHNOLOGIE
Specializarea ITT










SESIUNEA DE COMUNICRI
A CERCURILOR STIINTIFICE
STUDENTESTI







Autori:
Vacaru Patru Daniel, ITT III
Malea Dragos, ITT III


ndrumtor:
S.l. dr. ing. Sorin ILIE







Piteti, mai 2012
2


CUPRINS

Cap.1.Proiectarea transportoarelor cu banda.Studiu de caz.................2

1.1.Transportoare cu banda..................................................................2
1.2.Constructia transportorului cu banda............................................2
1.3.Dsipozitive de intindere,incarcare si descarcare
a transportoarelor cu banda.................................................................3
Cap.2.Proiectarea utilajului...................................................................4

2.1.Dimensionarea benzii......................................................................4
2.2 Dimensionare tobelor......................................................................5
2.3.Dimensionarea rolelor.....................................................................5
2.4.Determinarea fortelor in banda in puncte caracteristice.................6
2.4.1.Puterea necesara actionari...........................................................8
2.5.Alegerea motorului electric si verfificarea la demaraj...................9
2.5.1.Alegerea motorului electric...........................................................9
2.5.2.Verificarea la demaraj..................................................................10
2.6.Alegerea reductorului de turatie.....................................................11
2.7.Alegerea cuplajului Motor-Reductr................................................12
2.8.Alegerea cuplajului reductor-arbore principal..............................14
2.9.Dimensionarea subansamblului tobei de actionare......................15
2.9.1.Dimensionarea arborelui............................................................16
2.9.2.Dimensionarea tobei...................................................................16
2.9.3.Dimensionarea penelor..............................................................17
2.9.4.Alegerea rulmentilor..................................................................18
2.9.5.Dimensionarea capetelor arborelui..........................................18
2.10.Dimensionarea lagarului din capat...........................................19
2.10.1.Dimensionarea subansambluilui tobei de intindere..............20
2.10.2.Dimensionarea glisierelor......................................................20


















3


1.PROIECTARE TRANSPORTOARELOR CU BANDA

STUDIU DE CAZ

Instalaii cu organ de traciune flexibil, n princip al benzi, lanuri sau cabluri
cuprind transportoarele cu band, elevatoare cu band, elevatoare cu ficiune,
transportoare cu lanuri portante, cu lanuri i plci, etc.
1.1.TRANSPORTOARE CU BANDA
n industria alimentar, transportoarele cu band sunt folosite n silozurile de cereale
pentru transportul produselor cerealiere. Transportoarele cu band se utilizeaza pentru
transportul pe orizontal sau pe direcie nclinat fa de orizontal cu un unghi de 5-25,
att a sarcinilor vrsate ct i a sarcinilor n bucai.De asemenea traseul pe care lucreaz
transportul poate fi combinat,fiind format din zone orizontale,zone nclinate,unite ntre
ele cu zone curbe.
innd seama de rezistena benzilor, lungimea maxim a transportoarelor cu band
s-a limitat la 250-300m. n cazul n care sarcina trebuie sa fie transportat pe distane mai
mari, se utilizeaz o instalaie de transport compus din mai multe transportoare care se
alimenteaz n serie. n cazul transportoarelor nclinate, unghiul de nclinare al benzii se
ia n funcie de proprietile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului
transportat cu band, de mrimea unghiului de taluz natural, de vitez de transport si de
modul de alimentare al transortorul.

1.2. INCARCAREA SI DESCARCAREA TRANSPORTOARELOR
CU BANDA
Pentru funcionare transportorului cu band este necesar ca banda sa fie ntins astfel
ca ntre rolele de reazem s nu se formeze sgei prea mari i s se poat realiza
transmiterea forei de traciune corespunztoare frecrii necesare dintre tambur i
band.Aceast fora de ntindere este aplicat benzii cu ajutorul unui dispozitiv de
ntindere care este astfel conceput nct s poat prelua i alungirea permanent care o
sufer banda prin funcionare ndelungat.
Dispozitivele de ntindere sunt de dou feluri: cu urub i cu greutate.
Dispozitivul de intindere cu urub este de construcie simpl, dar prezent
dezavantajul ca fora de ntindere a benzii variaz pe msura ce banda se alungeste sau se
schimb gradul ei de ncarcare,ceea ce impune un control des al ntinderii benzii.

2. PROIECTAREA UTILAJULUI
2.1 DIMENSIONAREA BENZII

Benzile instalaiilor de transport continuu ndeplinesc att funcia de organ de
traciune ct i de aceea de organ de lucru.Pentru transportoarele cu band din industria
alimentar se folosesc benzile textile cauciucate i n anumite cazuri benzile metalice.
Materialul folosit pentru benzi se alege n funcie de condiiile de lucru ale instalaiei.
La benzile n construcie tiat,n unele cazuri,se intrebuinteaz n afara straturilor
intermediare normale,un strat special rar 2,ce nconjoar straturile intermediare fie numai
pe deasupra i lateral, fie numai lateral,care servete pentru a mri aderena dintre startul
superior i pojghia de cauciuc,precum i pentru ntarirea marginilor benzii.
4


Fig.1
1-nveli de cauciuc cu rol de suprafaa de lucru
2-esatur de aprare (ce poate lipsi)
3-strat de resistena a traciunii
4-inserii textile
5-strat de cauciuc cu rol de suprafa de sprijin
6-plas de srm
7-strat de azbest
8-cabluri metalice
Grosimea benzilor cauciucate este n funcie de grosimea straturilor de esatur i de
grosimea straturilor protectoare.Ea se determin cu relaia:

= a
.
i +
1
+
2
[mm]
Pentru banda plata:
m
= 150
.
B
2.

.
v
.
[ t/ h ]

B=
v 150


=
0,427 0,76 2,5 150
60

= 0,702 m
B= latimea benzii
B=800 mm

2.2 DIMENSIONAREA TOBELOR
Pentru antrenarea benzilor cauciucate cat si a celor din otel se utilizeaza tobe de actionare si
tobe de deviere.Tobele pentru antrenarea benzilor fie din forta marcilor Fe 250, Fc 150 turnate
dintr-o singura bucata , fie in constructie sudata din tabla si profile laminate.
Diametrul tobelor pentru benzi cauciucate se stabilete pe baza relaiei:
D = 130 ; D>(125...150)i D = 130
.
8 = 1040 mm.
L = 1,2
.
B L = 1,2
.
800 = 960 mm .

2.3 DIMENSIONAREA ROLELOR
In scopul miscarii sagetii benzii, intre toba de actionare si cea de intindere banda se sprijina pe
role. Rolele se executa turnate sau in constructie sudata , montandu-se liber pe ax , prin
intermediul rulmentilor, mai rar pe lagarele de alunecare.
In figura de mai jos se executa montajul unei role pentru sustinerea benzii cauciucate.


5


Fig.2

In cazul benzilor cauciucate distanta dintre rolele de sustinere,pentru ramura incarcata , se
poate determina si in functie de greutatea specifica a materialului transportat si de latime a
benzii,folosind relatia:
l = 1750 0,625
.
B [ mm ] pentru =10
4
[N/ m
3
]
l = 1750 0,625
.
800 = 1250 mm = 1,25 m
L
r
= B + 150 = 800 + 150 = 950 mm
D
r
= 110 mm.

2.4 DETERMINAREA FORTELOR IN BANDA IN PUNCTE
CARACTERISTICE

Marimea fortei din ramura ce se infasoara pe organul de actionare va trebui sa invinga
rezistentele la deplasare ale benzii de pe tot traseul. Forta intr-un punct i al benzii se determina
in functie de forta din punctul anterior si de rezistenta la deplasare a benzii intre cele doua puncte
.

S
i =
S
i -1
+ W
i-1



Fig.3
Pe baza acestei figuri se poate scrie sistemul de ecuatii:
S
1
= S
d
S
2
= S
1
+ W
12
S
3
= k
g

.
S
2
S
4
= S
3
+ W
34
6

S
i
= S
d

.
e

Din dezvoltarea sistemului rezulta:
S
i
= e

(k
g

.
W
12
+ W
34
)/ e

- k
g

S
d
= k
g

.
W
12
+ W
34
/ e

- k
g

unde: W
12
= rezistenta la deplasare pe tronsonul 1-2 [ N ] ;
W
34
= rezistenta la deplasare pe tronsonul 3-4 [ N ] ;
= unghiul de infasurare pe toba [ rad ] ;
= coeficientul de frecare intre banda si toba de actionare ;


2.4.1. PUTEREA NECESARA ACTIONARII

Depinde de sarcinile utile (greutatea materialului,greutatea benzii, greutatea rolelor),de
rezistentele la deplasare pe baza relatiei:

[ ]
1000
p
Fv
P kW
q


F
P
=S
i
S
d
+ W
a

Unde : F
p
= forta la periferia tobei de actionare [N ] ;
S
i
=forta in ramura ce se infasoara pe toba de actionare [ N ] ;
S
d
= forta in ramura ce se desfasoara pe toba de actionare [ N ] ;
W
a
= rezistenta la infasurare pe organul de actionare [ N ];
v = viteza transportorului [ m/s ]
= randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la toba ;
W
a
= k
a
(S
i
S
d
) = 0,01 ( 2280 1219 ) = 11 [N ]
F
p
= 2280 1219 + 11 = 1072 [ N ]

2.5 ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC SI VERIFICAREA LA
PORNIRE

2.5.1 Alegerea motorului electric
Alegerea motorului electric necesar actionarii transmisiei mecanice ce actioneaza toba de
actionare , se face in functie de puterea determinata anterior, cu conditia ca puterea nominala a
motorului ales sa fie mai mare ca aceasta.
P = 2,88 [ Kw ] ;
P
n
> P ; P
n
= 3 [kW ]

Se alege motorul ASI 132 M-38-8 : P
n
= 3 [kW ] , n
e
= 710 [ rot/min ]

7


Fig.4
Dimensiunile de gabarit ale motorului ASI M 132-38-8

Tipul
De
motor
A AA AB B BB D E H HD K L
ASI M
132-38-8
216 52 278 178 230 38 80 132 305 10 490


2.5.2 Verificarea la pornire
Puterea dezvoltata de motorul de actionare in perioada de pornire este:

Pd =
Fpd v
1000

Forta la periferia tobei este data de relatia:
F
pd
= S
max
S
d
+ W
a

Tensiunea maxima in ramura ce se infasoara pe toba de actionare este:
S
max
= S
i
+ S
din

S
din
= S

din
+ S

din

S

din
=
3
4

Gr
g
v
t d
n
[ N ]
Unde : g = acceleratia gravitationala [ m/s
2
] ;
v = viteza de transport [ m/s ] ;
t
d
= timpul necesar pornirii [ s ] ; t
d
= 2 [ s ] ;
n = nr. total de role de sprijin din zona incarcata si descarcata ;

S

din
=
3
4

102
10

2,5
2
24
= 230 [N]

2.6 ALEGEREA REDUCTORULUI DE TURATIE
t
i
n
t
n
n
=

] / [
60
s m
n D
v

=
8

min] / [ 93 , 45
1040 * 14 , 3
5 , 2 * 60
1040 3,14
60
rot
v
n
t
= =

=
45 , 15
93 45
710
= =
,
i
t
16 =
STAS
i
P
n
= 6,15 [ kW ] ; A = 285 mm
Se alege reductorul cu doua trepte seria 2H1-001.


Fig.5
Dimensiunile principale de gabarit pentru A= 285 mm .
A= 285 mm A
1
= 125 mm A
2
= 160 mm
B= 156 mm C= 95 mm D = 25 mm
E= 210 mm F= 250 mm G = 200 mm
H= 180 mm K= 360 mm K
o
= 336 mm
L = 578 mm L
o
= 470 mm M = 155 mm
N = 60 mm P = 91 mm d
1
= 30 mm
d
2
= 55 mm d
3
= 18 mm l
1
= 58 mm
l
2
= 82 mm s = 22 mm
Filetul suruburilor de fixare M16 Masa(fara ulei) kg 115

2.7.ALEGEREA CUPLAJULUI MOTOR- REDUCTOR

Fig.6
Se alege cuplajul elastic cu bolturi. Acest cuplaj permite deplasari axiale pana la 5 mm ,
radiale pana la 1 mm si unghiulare pana la 1
o
, amortizeaza socurile si vibratiile torsionale,
schimba frecventa oscilatiilor proprii ale arborilor evitand rezonanta . Cuplajul elastic cu bolturi
9

este standardizat, in STAS 5982-79 , executandu-se in doua variante (tip N si tip B) . Cel mai
utilizat este cuplajul tip N.


Dimensiuni constructive :
l
2
= 24 mm l
3
= 42 mm
D = 112 mm D
1
= 85 mm
D
2
= 62 mm d
4
= 6 mm (M6)
s = 2 mm nr.bucati= 6
= 1,5
.
d
4
= 1,5
.
6 = 9 mm ;
1
= 8 mm ;


2.8.DIMENSIONAREA PENELOR








Fig.7

d
5
= 70 mm ; b = 20 mm; h = 12 mm; t
1
= 7,5 mm; t
2
= 4,9 mm
P
u
= F
p

.
v [ kW ] ; P
u
= 1072
.
2,5 = 2680 [ kW ]
min] / [ 37 , 44
16
710
rot
i
n
n
STAS
n
t
= = =

] [ 26 , 577081
37 44 3,14
2680 1000 30
*
* 10 * 30
3
Nm
, n
P
M
t
u
t
=


= =
t

Forta care actioneaza in asamblarea cu pana paralela , se calculeaza cu relatia :
] [
4
1
2
2
2
N

+ d
M
F
t
=
|
.
|

\
|

=
Unde : M
t
= momentul de torsiune la arbore pe care se afla pana [ N mm ]
d
2
= diametrul arborelui pe tronsonul respectiv al asamblarii
= 0,15 coeficientul de frecare dintre pana si butucul rotii

] [ 85 , 17626
3,14
4
0,15 1 55
26 577081 2
2
N
+
,
F =
|
.
|

\
|

=
d
2
= 55 mm ; b = 16 mm; h = 10 mm; t
1
= 6 mm; t
2
= 4,3 mm
] [
2
2
1
mm
p h
F
l
a

=
Unde : h = inaltimea penei
P
a
= presiunea admisibila de contact , pentru sarcini pulsatorii
10

BI BLI OGRAFI E

Marian,I.Transport minier. Editura Tehnica, Bucuresti,1978
Alamoeranu, M.,Iofocea, D Album de desene si elemente tipizate pentru masini de ridicat si
transportat. Partea a II-a. I>C>B> 1982.
Sbora, T; Serban, D; Nistorescu, T Sistemul unitar al transporturilor, Scrisul
Romanesc,Craiova 1984
Constantinescu, I>N>,Darabont,AL., Meret,N. - Mecanica masinilor si a instalatilor miniere si
de preparare. Editura Tehnica, Bucuresti,1978
Manea, Gh,. Organe de Masini. Editura Tehnica, Bucuresti 1970
Bostan,I,.Dulgheru, V,.Grigoras, S,.- Transmisii Planetare Precesionale si Armonice. ATLAS.
Editura Tehnica, Bucuresti 1997,
Editura Tehnica, Chisinau 1997

S-ar putea să vă placă și