1.

Masajul definiie, criterii de clasificare

Masajul se numese masaj clasic sau masaj suedez. Masajul reprezinta prelucrarea metodica a partilor moi ale corpului printr-un ansamblu de procedee manuale si sau instrumentale aplicate in scop profilatic, terapeutic (sedentari, sportivi) si de refacere (sportivi). Criterii de clasificare a masajului 1 Dupa modalitatiile tehnice de executie: masajul manual in care exista si automasajul avantaje= se poate adapta intensitatea si dozarea a manevrelor in functie de toleranta subiectului , si se poate efectua cand dorim dezavantaje= nu se poate obtine relaxare musculara la nivelul tuturor segmentelor, la automasaj nu poate adopta toate regiunile masajul instrumental aparaturi electrice, chingi,mansoane dezavantaje= cost, deplasarea subiectului, nu poate suplini masajul manual, 2 Dupa pronfunzimea structurilor asupra carora se actioneaza: masajul somatic(periferic) se adreseaza partiilor moi de la suprafata corpului, iar efectele sunt induse pe cale mecanica directa masajul profund care se adreseaza partiilor moi din pronfunzime , respectiv viscerelor, iar efectele se induc pe cale reflexa indirecta 3 Dupa suprafa corporala abordata si durata sedintei de masaj: masaj general care consta in prelucrarea integrala a suprafetei corporale , poate fi de feluri! - general extins cu durata de "#- $# min - general redus cu durata de %#-&' min (osibilitatiile de reducere a duratei sunt! - excluderea unor sau tutoror efectelor secundare - reducerea nr de repatari pt fiecare manevra - renutarea la masajul segmentar al membrelor superioare sau inferioare ca un intreg - combinarea manevrelor cu acelasi efect masajul partial el se adreseaza unor regiuni, segmente sau zone avand urmatoarele denumirii! - masaj regional ex! ms al spatelui, abdomenului durata #- 'min - masaj segmentar cu durata de )#-) min ex masajul coapsei, brat, antrebrat - masaj local cu durata de '-"min care se adreseaza tintit unei articulatii , unei grupe musculare, sau unei zone limitate la care exista o anumita afectiune 4 Din punct de vedere al mijloacelor utilizate: masajul uscat in care se folosec diferite pudre, masajul pe piele umeda, uleuri , creme masajul pe piele normala, fara absolut nimic 5 Din punct de vedere al scopului: masaj profilactic masaj terapeutic masaj de refacere

2. Procedee principale si secundare / definitie, clasificare, efecte

Tehnica procedeelor manuale de masaj *n functie de efectele produse asupra org avem procedee principale sau fundamentale si pro secundare care se mai numesc ajutatoare sau complementare (ro principale= nete irea sau efleuraj frictiunea framantat sau pretisaj tapotament sau !atere "i!ratii #ete irea se adreseaza in principal tegumentului si consta din alunecari ritmice si usoare, executate cu diferite parti ale mainilor in sensul circulatiei de intoarcere Criterii de clasificare 1 din punct de vedere tehnic - netezirea se executa cu diferite parti ale maini in functie de profun imea de lucru dorita - cand se doreste sa se actioneze strict superficial se vor folosi varful degetelor fata palmara sa fata dorsala a maini - cand se doreste o actiune mai profunda net se va face cu radacina maini marginea cubitala a acesteia sau cu pumnul inchis(palmar sau cubital) 2 din punct de vedere de aplicare a mainilor pe suprafata tegumentului - manevre simultane ( ambele maine lucreaza in acelasi timp in acelasi sens) alternati"e ( cate o mana dupa alta) de directiei- longitudinale, oblice, si transversale $ din punct de vedere metodic! - initiala sau productiva - finala +iferente intre cele doua = manevrele se executa in succesiune in"ersa iar ritmul si intensitatea scad treptat in cazul neteziri finale % din punct de vedere a specificului regiuni ( forme speciale de netezire) = - netezire sacadata care se adreseaza seg circulare! ( gamba, coapsa, brat, antrebrat) - net in perie care se adreseaza pers cu hipertricoza( cu par in exces) -net liniara care poate fi longitudinala sau transversala , se aplica la nivelul tendoanelor, al degetelor, a spatiilor intero-osoase

&rictiunea = se adreseaza in principal tesutului celular su!cutanat si consta din presiuni si deplasari ale tesuturilor moi subcutanate pe tesuturile profunde sau pe un plan dur ( osos sau cartilaginos) in limitele elasticitatii pielii subiectului = in anumite regiuni ale corpului tes celular subcut este subtire iar efectele se rasfrang a supra muchiilor Criterii de clasificare' 1 tehnic frictiunea se executa cu diferite parti ale maini in functie de sensi!ilitate de profun ime si de suprafata zonei masate, astfel pt zonele mai putin sensibile frict se face cu pumnii pt zonele cu suprafata redusa se vor folosi varfurile degetelor pt zone intinse se folosesc marginea cubitala a maini, radacina maini, fata palmara sau pumnul +in punct de vedere al profunzimi tesuturilor se modifica presiunea si unghiul sub care se aplica degetele sau mana pe tegument 2 din punct de vedere al directiei avem frict circulara (se poate executa in sens concetric sau excetric) frict liniara (poate fi longitudinala sau transversala). $ din punct de vedere metodic avem frict ! - simpla cand se executa folosind una din posibilitatiile tehnice cunoscute - com!inata in care se trece prin toate posibilitatile de la frict % din punct de vedere al specificului regiuni(forme speciale de frictiune ) ! - frictiunea in ig ag care se aplica in zona col vert ( se merge de sus in jos de la zona cervicala la cea lombara pe apofizele nervoase) - frictiunea in cleste care se adreseaza tendonului ahilian - frictiunea in ferestrau cu o mana sau cu ambele maini (in ambele sensuri) la nivelul tendoanelor

&ramantat sau petrisaj ( se adreseaza in principal muschilor si consta in prinderea,

ridicarea si stoarcerea muschilor prin comprimare (intre degete sau intre degete si palma, sau prin presiune pe planul profund) Clasificare' )) din punct de vedere tehnic avem framantat in cuta atat zonele plane (spate, abdomen) cat si zonele circulare (brate, picioare) - priza este diferita in functie de regiune ! - priza mica (intre police si index) medie (intre degetele -' si radacina maini) mare ( intre varfurile tuturor degetelor) - cuta poate fi pe loc sau deplasa!ila daca elasticitatea tesuturilor o permite (framantat in val executat longitudinal sau transversal) ) din punct de vedere al regiunii avem framantat circular sau serpuit (se aplica numai segmentelor circulare) Circular ! se aplica de la distal la proximal

- cu ambele maini cu cele police in prelungirea celuilalt de jos in sus (pe brat) - se realizeaza pozitionand cele police unul in prelungirea celuilalt )erpuit! - cele police sunt orientate anterior numai in sensul care se executa miscarea %) framantat intre marginile cu!itale ( numai la nivelul peretului abdominal)

Tapotament sau !atere'

- consta in aplicarea de lo"ituri ritmice si usoare executate cu diferite parti ale mainii, pumnilor sau cu treimea inferiara a antrebratelor (regiuni voluminoase) Criterii de clasificare: Tehnic ! 1. Mane"re de tocat' a) cu marginea cu!itala palmele sunt in pozitie intermediara de pronosupinatie (intr-o parte), coatele sunt lipite de trunchi si datorita duritati manevrei se pot folosi variantele cubito-dorsal sau cubito-palmar !* cu "arful degetelor = tocat tangential in care varful degetelor atinge perpendicular suprafata masata = tocat in manunchi de nuiele, iar lovirea propiu-zisa se real cu partea latero-dorsala a degetelor = tocat in picaturi de ploaie , aplicat la nivelul fatei si a scapulei c) tocat cu treimea inf a antre!rattelor (la regiunea voluminoasa) 2. +atatoritul - cu palma in cupa sau "entu a - cu pumnul cu!ital sau palmar $. Plescait sau lipait ,coatele apropiate* - plescaitul se face din toata palma - lipaitul se face cu degetele %. Percutat , executate cu "arf degetelor si sunt $ indicatii - indiferent de forma de tapotament, intercalam usor netezirea Mane"re secundare' Ciupiri si Pensari

,e aplica dupa framantat sau dupa tampotament +iferenta dintre ele consta in pri a folosita, ciupirile se fac cu priza mica, iar pensarile cu priza medie si mare , se aplica la nivelul membrelor , se aplica dupa framantat sau dupa tampotament,

efectul este excitant.

$. -giena spatiului de masaj / igiena maseurului/ igiena su!iectului

1) giiena spatiului de masaj ! temperatura ambianta #-%# grade, - pardoseala, pereti faianta sau lavabil, - mobilier redus la strictul necesar respectiv banchete, scaun pt maseur , obligatoriu vestiar, - cabine de dusuri - o sala de odihna 2) giena masourului ! - atentie la parfum - imbracaminte numai pt sala de masaj - unchii taiate, pilite - cat mai putine bratari, inele, lanturi - nu se fumeaza in sala de masaj -ptidudini ! sa fie sanatos fizic si psihic, re istent la oboseala, sa fie robust, sa posede un simt tactil f bine dezv, auz si vedere buna , aptitudini psihice deosebite, sa posede abilitatea manuala naturala care v-a fi crescuta prin exercitiul, pielea de pe palme tr sa fie ! calda, moale, neteda, uscata , sa posede cunostinte de anatomie, biomecanica si fiziologie , comportanment corect cu respectarea valorilor a moralitatii 3 ) giiena subiectului - igiena corporala #ote ! .u incepem sa facem masaj fara exercitii de incalzire a mainiilor .u dezgolim subiectul decat in zona pe care o lucram.

%.Contraindicatiile masajului
Contra indicatiile masajului a) indicatii eronate b) greseli de tehnica si metodica /riterii de clasificare a contraindicatiilor ! - durata = contraindicatii definiti"e si temporare - suprafata! contraindicatii totale (nici-o manevra pe nici o regiune) - partiale evitarea anumitor regiuni sau a anumitor manevre - definiti"e pot fi totale sau partiale

Totale = psihopatii, tumori maligne generalizate, osteoporoza, fragilitate vasculara .steoporo a a"ansata nu se face masaj /lasificare a contraindicatiilor definitive - partiale! - pete pigmentare care pot fi cingenitatle sau dobindite -regiuni anatomice pigmentate constitutional (ex! alveola mamara) /lasificare a contraindicatiilor! 1.temporale 2.totale ! - boli neuropsihice (meningo-ecenfalite,accidente vasculare) - boli acute ale ap respirator (pneumonii, pleurocxii, tbc) - boli ale aparat cardiovascular (infart miocardic acut, cardiopatie eschemica ureroasa, tulburari severe de ritm si de conducere cardiaca , hipertesiune arteriala stadiul ,%, endocardita miocardica, - boli de sange = leucemii acute, hemofilie - boli ale ap digestiv = hemoragie digestiva, pancreatita acuta, colecistita, perforatii0penetratii ale viscerelor abdominale (ulcer) - boli ale ap urogenital=insuf. renala, glomerulonefrita acuta - septicemiile

/.Masajul dupa antrenament

Masajul dupa antrenament - la incepatori (copii si juniori) in fazele de invatare a procedeelor th-ce se contracta inutil anumite gr-pe musculare pana la formarea deprinderi motrice, astfel miscarile se efectueaza sacadat , creste starea de incordare pshica , stare ce se mentine si dupa terminarea antrenamentului , tonusul musculare este crescut excesiv Manevrele se aplica in scopul scaderi stari de incordare - la sportivi consacrati = se urmareste inlaturarea o!oseli de efort - la sportivi de mare performanta =se urmareste inlaturarea stari de stres datorita constientizari riscului competitional si 0sau subestimari posibilitatilor proprii 1eguli de aplicare nu se face niciodata dupa antrenament , la),'2, iar ideal dupa %-& ore 3ariante de aplicare = - clasica - masajul se face direct pe gr-le musculare solicitate in efort se vor efectua manevre calmante respectiv in neteziri forma lunga, vibratii, rulat si cernut , - se acorda atentie deosebita tendoanelor si spatiilor dintre muschii - moderna - masajul nu se face pe gr-le musculare implicate in efort si se stimuleaza unul din reflexele de simetrie la distanta si de suprafata ,e face masajul dupa un micro ciclu saptamanal astfel ! ziua ) msj partial, nimic, % general, & nimic, ' partial, " nimic, 4 general. Masajul general nu se face cu mai putin de )#-) ore inaintea urmatorului antrenament, dupa masaj obligatoriu odihna intre # min - ) ora.

0.Masaj precompetitional
- se aplica in functie de tipologia prestart a sportivilor - sportivii cu bariere pshice urmate de bariere motrice la acest tip de sportivi se face un masaj stimulant (frictiuni, framantat, tapotament, neteziri cu ritm si intensitate crescuta) suprafata corporala v-a fi limitata pe gr-le musculare implicate in efort cu durata scurta. - sportivi nervosi car prezinta55 febra de start55 masaj relaxant pe suprafata intinsa si cu durata crescuta. - pt sportivi 55normali55 avem masaj usor stimulat pe suprafata corporala medie si cu durata medie . *ntodeauna masajul precompetitional este masaj partial, se poate aplica pe teren , peste echipamentul sportiv , iar dupa acest masaj fie v-a incepe exercitiile pregatitoare pt start fie face o scurta pauza pana incepe competitia. (t ramurile sportive in care competitiile se desfasoara in serii sau faze se v-a face masaj in pauzele dintre serii pt relaxare dupa efort si in scopul pregatiri pt etapa sau seria urmatoare , acest tip de masaj se numeste masaj de antract sau de recoditionare.

1.Masajul in contu ii / plagi/ entorse

M2)2345 6# C.#T47--

/ontuziile sunt leziuni ale p6r7ilor moi f6r6 interesarea tegumentului.

a. contu iile superficiale se manifest6 imediat dup6 traumatism prin! - echimoz6 (cauza= ruperea de capilare) - hematom ( se rup vase sanguine de calibru mai mare) - serom ( se rup vase limfatice de dimensiuni mici)

8ratament - imediat dup6 traumatism se aplic6! .eteziri ini7iale u9oare, repetate - efecte! scad sensibilitatea dureroas6

fr6m:ntat u9or, cu v:rful degetelor sau cu r6d6cina m:inii - efecte! disociaz6 lichidele stagnate prevenind organizarea fibroas6 .eteziri finale asociate cu presiuni - efecte! ;mpingerea lichidelor stagnate ;n torentul sanguin

b. contu iile profunde se manifest6 tardiv dup6 traumatism prin! - echimoz6 tardiv6 (cauza= leziuni musculare, aponevrotice, osoase ) - hematom de mari dimensiuni 8ratament ETAPA I II TRATAMENT comprese reci masaj cu ghea masaj reflexogen s!imularea reflexelor "e sime!rie# la "is!an# an!agonis!$ EFECTE - sc"erea "urerii - gr%irea resor%iei coleciei

- masaj usca!# clasic - uneori masaj pneuma!ic mo%ili'ri ar!iculare pasi&e

-fa&ori'ea' (n!oarcerea &enoas )i secun"ar resor%ia e"emelor - I"em e!apa II * cres!erea ar!iculare mo%ili!ii

III

Masajul in plagi

,unt leziuni ale partilor moi cu interesare tegumentara (lagile se pot vindeca in urmatoarele feluri! - "indecare normala si spontana = - se efectueaza masaj la ' cm distanta fata de plaga si consta in frictiunii circulare, concetrice si excentrice, efecutuate cu varful degetelor -efectele urmarite sunt! dezvoltarea supletei tesuturilor si evitarea proliferarii de tesut fibros 8 "indecare prin cicatrici ( - cicatrici atrofice sunt subtiri, lucioase, intinse, cu un ritm lent de vindecare, -pt accelerarea vindecarii se aplica masaj perilezional, constand in neteziri usoare, vibratii si frictiuni fine superficiale 8 "indecare hipertrofice si cheloide( - se caracterizeaza prin formarea in esces a tesutului fibros cicatricial care poate determina compresii vasculo nervoase si alterara mobilitatii articulare - se efectueaza masaj uscat (toate procedeele) iar daca aceste cicatrici sunt la nivelul membrelor se v-a incepe cu masajul de apel, masajul toracelui pt membrele superioare, si masajul abdomenului pt membrele inferioare apoi se v-a efectua masaj centripet (de la periferie spre radacina membrului favorizand intoarcerea venoasa) , in afara masajului se vor efectua mobilizari pasivo-active ale tuturor articulariilor membrului afectat fara afectarea plagii - mobilizarile se fac intodeanuna in sensul de pliere a plagi si nu de intinderea ei, - se poate face masaj umed cu diferite unguente sau cu ulei caldut Masaj la entorse a. 9ntorse de gradul - sunt ;ntinderi ale ligamentelor sau capsulelor articulare - indica7ia major6 masaj cu ghea76 (neteziri pe zona interesat6 '-4min, repet de %& ori0zi) -efecte! scade durerea< scade spasmul muscular< durerea 9i tumefac7ia local6 se reduc sau dispar dupa &-&= h - dup6 masajul cu ghea76 se fac mobiliz6ri pasive 9i pasivo-active !. entorse de gradul -- sunt rupuri par7iale sau totale ale ligamentelor sau capsulelor articulare cu acumul6ri de s:nge (hemartroz6) sau lichid sinovial (hidartroz6) - ;n perioada imobiliz6rii se face masaj reflexogen - dup6 suspendarea imobiliz6rii se face masaj la nivelul zonei lezate! neteziri, fric7iuni, vibra7ii, se adaug6 9i alte procedee prin tatonare - se fac 9i mobiliz6ri pasive 9i pasivo>active analitice 9i globale

c. entorse grad --- smulgeri ale ligamentelor de la inser7ia pe os sau periost - evolueaz6 ca o mic6 fractur6 - dup6 tratament oropedico-chirurgical masaj 9i mobiliz6ri idem b.