Tehnica procedeelor de masaj

În funcţie de efectele asupra organismului procedeele de masaj au

fost împărţite în:
1. Principale (fundamentale)
2. Secundare (sau ajutătoare) de completare a efectelor celor
principale
Procedeele principale nu pot lipsi din nici o şedinţă de masaj. În
funcţie de specificul fiecărei regiuni, zone, le putem aplica pe toate sau doar
pe unele dintre ele.
În funcţie de profunzimea structurilor anatomice asupra cărora se
acţionează metodic se folosesc:
1. Netezirea sau efleurage
2. Fricţiunea
3. Frământatul sau petrisajul
4. Tapotamentul sau baterea
5. Vibraţiile

NETEZIREA

Definiţie:
Se adresează tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare
executate cu diferite părţi ale mâinilor în sensul circulaţiei de întoarcere
(venoase şi limfatice).
Mişcarea constă în acţiunea de împingere şi tragere a mâinilor cu o
anumită apăsare în funcţie de scopul urmărit.
Clasificarea netezirilor:
1. Când acţionăm superficial se fac neteziri cu vârful
degetelor, cu faţa palmară sau cu cea dorsală. Presiunea manevrelor
va fi răsfrântă strică asupra pielii.
2. Când acţionăm mai profund avem neteziri cu marginea
cubitală, cu rădăcina mâinii, cu pumnul palmar sau cubital. În timpul
netezirilor intensitatea apăsărilor va alterna ritmic şi la distanţe egale
pentru a nu stânjenii circulaţia din artere.
A. Din punct de vedere al modului de lucru al mâinilor avem:
- neteziri simultane
- neteziri alternative

3
 B. Din punct de vedere al direcţiei netezirilor:
- pe direcţie longitudinală a segmentului:
 simultane lungi
 alternative lungi
- pe direcţie oblică:
 simultane medii
 alternative medii
- pe direcţie transversală:
 simultane scurte
 alternative scurte
Manevrele lungi pierd din viteză şi presiune în timp ce manevrele
scurte devin din ce în ce mai rapide, au ritm vioi şi presiune crescută.
C. Din punct de vedere metodic.
- netezire introductivă
- netezire finală (de încheiere)
Netezirea introductivă are loc în orice şedinţă, orice regiune,
segment sau zonă.
Tipuri:
1. simultane lungi
2. alternative lungi
3. simultane medii
4. alternative medii
5. simultane scurte
6. alternative scurte
Ritmul şi intensitatea manevrelor vor creşte în mod treptat,
deoarece se urmăreşte obţinerea încălzirii subiectului pentru următoarele
tehnici şi obţinerea acomodării subiectului cu maseurul.
Netezirea finală. Succesiunea manevrelor este invers ca la cea
introductivă. Manevrele vor scădea treptat în ritm şi intensitate.
Sensul netezirilor este pentru membre de la segmentul distal la cel
proximal.
D. Din punct de vedere al specificului regiunii avem:
- neteziri pentru regiuni cu pilozitate crescută – hipertricoză,
neteziri în perie cu degetele în semiflexie
- neteziri pentru regiuni liniare (tendoane, degete), neteziri în cleşte
- Neteziri pentru segmentele circulare, tronconice (braţe, gambe,
antebraţe), neteziri în brăţară sau inel, se realizează sacadat. Se prinde
segmentul în priză circulară cu policele unul înaintea celuilalt şi se
deplasează cu o mişcare sacadată.