-1-

CURS NR. 4 Coci patogeni

1. GENUL STAPHYLOCOCCUS 2. GENUL STREPTOCOCCUS STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE (PNEUMOCOCUL !negrupabil ". GENUL NEISSERIA a. MENINGOCOCUL #. GONOCOCUL familie, trib, gen, grup, specie, tip 1. GENUL STAPHYLOCOCCUS DEFINITIE. INCADRARE Bacteriile din genul tap!"l#c#ccus sunt c#ci $ram-p#%iti&i, aer#bi, dispusi in grame%i neregulate, aer#bi, facultati& anaer#bi, im#bili, nesp#rulati, catala%#-p#%iti&i, #'ida%#negati&i. $rupe de interes medical( - tafil#c#ci c#agula%#-p#%iti&i tap!"l#c#ccus aureus - tafil#c#ci c#agula%#-negati&i) CN* tap!"l#c#ccus epidermidis tap!"l#c#ccus sapr#p!"ticus CARACTERE $ENERA+E 1. ,abitat tap!"l#c#ccus aureus c#l#ni%ea%a narile si c#l#nul de unde p#ate c#ntamina tegumentul. -r#p#rtia purtat#ril#r sanat#si &aria%a intre 1.-/.0 in c#lecti&itatea generala si /.-1.0 in mediul de spital. tafil#c#ci c#agula%#-negati&i c#l#ni%ea%a narile si tegumentul, fiind c#mp#nenti ai fl#rei cutanate n#rmale care se c#nstituie in bariera de aparare antimicr#biana. tafil#c#cii p#t fi gasiti si la unele mamifere si pasari care p#t c#ntamina mediul. up#rtul material al c#ntaminarii este repre%entat de s#l, apa de mare si apa dulce, alimente, imbracaminte, m#bilier, praful si aerul din incaperi. 2. Caractere m#rf#tinct#riale tafil#c#cii sunt c#ci $ram-p#%iti&i nesp#rulati, necapsulati.

-2-e fr#tiul efectuat din cultura de pe mediu s#lid, stafil#c#cii apar sub f#rma de c#ci perfect r#tun%i dispusi in grame%i neregulate )in ci#rc!ine de strugure*. -e fr#tiul efectuat din cultura din mediul lic!id sau din pr#dusul pat#l#gic, stafil#c#cii sunt dispusi in lanturi scurte, perec!i, tetrade sau c#ci i%#lati. 3. Caractere de cultura unt germeni nepretenti#si care se de%&#lta pe medii nutriti&e simple, in aer#bi#%a, in 142/ #re la term#stat )35-31 grade Celsius*. -#t creste si pe medii c#mple'e ca si pe medii !ipercl#rurate )C!apman*. -e medii s#lide creste sub f#rma de c#l#nii ,, 6 )sm##t! 7 neted*, crem#ase, r#tunde, cu diametrul de 2-3 mm, margini perfecte, suprafata neteda, b#mbata. In mediul lic!id pr#duc tulburarea unif#rma a mediului cu dep#sit m#derat la fundul tubului. tafil#c#cii pr#duc pigment nedifu%ibil care c#l#rea%a d#ar c#l#nia, de cul#are galbenauriu ) . aureus*, alba ) . epidermidis* sau galben-citrin ) .sapr#p!"ticus*. -e mediile cu sange p#ate apare hemoliza beta )c#mpleta*, dat#rata !em#li%inei alfa, sau hemoliza cald-rece) %#ne de !em#li%a inc#mpleta la 31 gr. Celsius, care dupa e'punerea culturii cate&a #re la / gr.Celsius de&ine c#mpleta* dat#rata !em#li%inei beta. /. Caractere bi#c!imice si de metab#lism unt germeni #'ida%#-negati&i, catala%#-p#%iti&i )ii diferentiem de strept#c#ci, care sunt catala%#-negati&i*. Fermentea%a multi carb#!idrati )gluc#%a, lact#%a, etc.*, au acti&itate pr#te#litica )lic!efia%a gelatina, c#agulea%a laptele*, desc#mpun f#sf#lipidele. 5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici tafil#c#cii sunt re%istenti in mediul e'tern. In pur#iul uscat re%ista 2-3 luni. unt relati& re%istenti la antiseptice si de%infectante. -#t fi distrusi in 1. min. de fen#l 20, 3.-8. min. alc##l 1.0. 9#r in 8. min. la 8. gr.Celsius. tafil#c#cii au # sensibilitate &ariabila la multe antibi#tice. tafil#c#cii sunt re%istenti la peniciline ):50 din ca%uri*; re%istenta la #'acilina )meticilina* este in pr#cent mai redus, situatie in care a&em de-a face cu tulpini p#lire%istente )fata de cefal#sp#rine, eritr#micina, clindamicina*. tafil#c#cii sunt in general sensibili la cefal#sp#rine de generatia I si la &anc#micina. 8. tructura antigenica Antigene legate de corpul celular a. <nele tulpini au cap$%&a, care c#nfera # mai mare re%istenta la fag#cit#%a.

-3#. Po&i'a(a)i*%& A )care este acidul teic!#ic legat de peptid#glican in peretele celular* pre%ent la . aureus, induce f#rmarea de antic#rpi. c. P)oteina A pre%enta la t#ate tulpinile de . aureus, induce f#rmarea de antic#rpi. *. Coag%&a'a &egata 7fact#r de agregare 7 clumping fact#r 7 fact#r de c#agulare 7 recept#r pentru fibrin#gen, care este as#ciat suprafetei bacteriene. Este pre%ent la tulpinile de .auriu, fi'ea%a fibrin#genul si determina aglutinarea stafil#c#cil#r ) in &itr#*. e. A*e'ine, cu r#l in in&a%ia tesuturil#r, re%istenta la fag#cit#%a, fi'are pe pr#teinele ga%dei. Antigene extracelulare a. E+op)oteine care sunt imun#gene #. Coag%&a'a &i#e)a este # pr#teina e'tracelulara cu r#l de en%ima care c#agulea%a plasma citratata. Dep#%itea%a fibrina la suprafata stafil#c#cil#r pr#te=andu-i de fag#cit#%a. Ea mai inter&ine in f#rmarea tr#mbil#r cau%at#ri de tr#mb#flebita supurata. c. Hi*)o&a'e( $ta,i&o-ina'a care pr#duce fibrin#li%a (ia&%)oni*a'a cu r#l in difu%area infectiei *. Lipa'e, ce c#ntribuie la supra&ietuirea stafil#c#cului la ni&elul dermului cu r#l imp#rtant in mecanismul de pr#ducere al furunculel#r. e. He.o&i'ine tafil#c#cul pr#duce / tipuri de !em#li%ine ( - a&,a! (e.o&i'ina (a&,a!to+iona care este resp#nsabila de !em#li%a beta de pe mediul cu sange. Este principala !em#li%ina secretata de . aureus si principalul fact#r de pat#genitate al acestei specii bacteriene. Are r#l in generali%area infectiil#r stafil#c#cice si aparitia septicemiei. - #eta!(e.o&i'ina ($,ingo.ie&ina'a este resp#nsabila de !em#li%a de tip ,, cald-rece>> si degradea%a sfing#mielina - gamma-!em#li%ina - delta-!em#li%ina are actiune derm#necr#tica ,. E+oto+ine pi)etogene Au efect piret#gen prin stimularea pr#ducerii de interleu?ina 1 - enterotoxine stafilococice )sapte tipuri ser#l#gice*, mai imp#rtante fiind enter#t#'inele A si D, iar enter#t#'ina B inter&ine pr#babil in pat#genia sindr#mului s#cului t#'ic stafil#c#cic si a enter#c#litei stafil#c#cice p#st-antibi#terapie. unt re%istente la temperatura de fierbere si la actiunea sucuril#r digesti&e. - to+ina $in*)o.%&%i $oc%&%i to+ic $ta,i&ococic (TSST elab#rata de 150 dintre tulpini; la #m pr#duce febra, rus! descuamati& al pielii, implicare multisistemica, s#c. indr#mul s#cului t#'ic stafil#c#cic a f#st descris la tinerele femei care f#l#seau tamp#anele &aginale abs#rbante. C#l#ni%area &aginala cu . aureus t#'igen in pre%enta tamp#nului creea%a c#nditii fa&#rabile multiplicarii bacteriei si pr#ducerii de t#'ina. - e+oto+ine pi)etogene A si B g. Le%coci*ine/ ce c#nfera re%istenta la fag#cit#%a (. E+,o&iatina (to+ina epi*e).o&itica / ce duce la f#rmarea de &e%icule si descuamare generali%ata, cau%a ,, sindr#mului pielii #parite>>.

-/1.Caractere de pat#genitate .auriu este pat#gen prin &irulenta si t#'in#gene%a. .sapr#p!"ticus c#ntine ade%ina care se leaga de un recept#r de pe suprafata celulel#r ur#epiteliele. .epidermidis este cau%a principala a infectiil#r de pr#te%a, tulpinile i%#late din infectii p#sedand # micr#capsula p#li%a!aridica ),,slime>>* ce c#nfera pr#tectie imp#tri&a macr#fagel#r si antibi#ticel#r. -R@CE <+ INFECTI@ TAFI+@C@CIC

Stafilococul auriu, germen #p#rtunist, p#ate de&eni pat#gen fie prin multiplicare si in&a%i&itate, cau%and pr#cese infecti#ase de tip in&a%i&, fie prin multiplicare si t#'igenitate cau%and t#'iinfectii. 1. procese infectioase de tip invaziv: f#liculita, furunculul, !idr#sadenita, panaritiu, mastita, impetigo )infectie a epidermei, l#cali%ata la fata sau membre*, infectii ale plagil#r c!irurgicale, muscate sau taiate, angina stafil#c#cica, #tita, sinu%ita, infectii urinare, ane'ite, septicemie, f#care septicemice metastatice, stafil#c#cia maligna a fetei, cu l#cali%are na%#geniana si cu risc de aparitie a tr#mb#flebitei faciale 2. toxiiinfectii de natura stafilococica: - t#'iiinfectia alimentara, care se dat#rea%a ingestiei enter#t#'inei elab#rate in aliment de catre .aureus - ,,sindr#mul pielii #parite stafil#c#cice>> 7 b#ala e'f#liati&a generali%ata 7 7b#ala Ritter, este necr#%a de #rigine t#'ica a epidermului) t#'ina e'f#liati&a* - impetig# bul#s )f#rma l#cali%ata a b#lii Ritter* - sindr#mul de s#c t#'ic stafil#c#cic )T T* Stafilococii coagulazo-negativi (SCN) sunt pat#geni #p#rtunisti - S.epidermidis - are cel mai inalt p#tential pat#gen dintre CN, fiind agentul eti#l#gic ma=#r al infectiil#r n#s#c#miale. -#ate determina mediastinita, infectii articulare, infectii urinare, infectii de pace-ma?er, de grefa &asculara, de &al&e pr#te%ate, de pr#te%a articulare, fiind si f#arte re%istent la antibi#tice - S. saprophyticus- este frec&ent intalnit in infectiile de tract urinar la femeile tinere, pr#statite, uretrite, infectii de plaga, septicemii. DIA$N@ TIC<+ DE +AB@RAT@R -r#dusul pat#l#gic p#ate fi( pur#i, sputa, sange, materii fecale, alimente, +CR, urina. e reali%ea%a fr#tiuri c#l#rate $ram din prele&atele nec#ntaminate si se e'aminea%a la micr#sc#pul #ptic. Culti&area se face pe placi cu gel#%a sange sau pe mediul !ipercl#rurat )C!apman* pentru pr#dusele intens c#ntaminate. +a ba%a identificarii stau caracterele m#rf#tinct#riale, de cultura, testul c#agula%ei si catala%ei.

-5TRATA9ENT Infectiile min#re nu necesita tratament cu antibi#tic. -urtat#rii asimpt#matici de .aureus care lucrea%a in c#lecti&itati de c#pii, in d#meniul sanitar, in d#meniul alimentar, p#t aplica in ca&itatea na%ala anteri#ara p#me%i antistafil#c#cice )mupir#cin* pentru a preantampina raspandirea stafil#c#cului pat#gen. In infectiile se&ere este necesara antibi#terapia c#ndusa dupa antibi#grama. E-IDE9I@+@$IE. -R@FI+AAIE Re%er&#rul de infectie este #mul b#lna& sau purtat#rul sanat#s de .aureus. Transmiterea se reali%ea%a ( - direct )picaturi na%#-faringiene* - indirect )aer, praf, #biecte, mana, insecte* -#arta de intrare p#ate fi #rice cale. -r#fila'ia este generala )igiena indi&iduala, antisepsie, de%infectie, etc.*, speciala )eradicarea p#rta=ului na%al de . aureus* si specifica )imuni%are*. 2. GENUL STREPTOCOCCUS DEFINITIE. INCADRARE. C+A IFICARE trept#c#cii sunt c#ci sferici sau #&ali, pretenti#si nutriti&, $ram-p#%iti&i, aer#bi, care f#rmea%a perec!i sau lanturi, im#bili, nesp#rulati, unele specii au capsula, facultati& anaer#bi. unt catala%#-negati&i, #'ida%#-negati&i; ma=#ritatea sunt !em#litici. Clasificare In acti&itatea curenta se impune utili%area a d#ua criterii de clasificare( aspectul !em#li%ei pe agar-sange si clasificarea antigenica +ancefield. Dupa aspectul (e.o&i'ei pe ge&o'a!$ange strept#c#cii se clasifica in urmat#arele categ#rii( - strept#c#ci beta-!em#litici( %#na clara de !em#li%a in =urul c#l#niei - strept#c#ci alfa-!em#litici( %#na de !em#li%a &er%uie - strept#c#ci alfa>-!em#litici( %#na de !em#li%a alfa inc#n=urata de # %#na ingusta de beta-!em#li%a )!em#li%a inc#mpleta* - strept#c#cci gamma( fara !em#li%a C&a$i,ica)ea antigenica Lance,ie&* are drept criteriu prezenta polizaharidului C in peretele celular. Acest p#li%a!arid este un antigen cu specificitate de grup fiind pre%ent la t#ate grupele de strept#c#ci cu e'ceptia grupei D la care este inl#cuit cu acid glicer#lteic!#ic. C#nf#rm clasificarii +ancefield strept#c#cii se impart in urmat#arele categ#rii( 1. strept#c#ci grupabili incadrati in 2. grupe ser#l#gice n#tate cu A-, si B-C 2. strept#c#ci negrupabili, care nu au antigenul de grup )p#li%a!aridul C*, aici incadrandu-se pneum#c#cul <n alt criteriu de clasificare este cel ,i&ogenetic cu 8 grupari de specii( grupul pi#genic, angin#sus , mits, sali&arius, b#&is, mutans.

-8CARACTERE $ENERA+E 1. ,abitat unt larg raspanditi in natura. <nii fac parte din fl#ra sapr#fita a tractului respirat#r, digesti&e, genital; altii determina afectiuni umane imp#rtante dat#rate partial infectiei strept#c#cice si partial raspunsului imun al ga%dei. 2. Caractere m#rf#tinct#riale trept#c#cii sunt c#ci $ram-p#%iti&i, sferici sau #&#idali, cu diametrul de circa 1 micr#n, ase%ati in lanturi de lungime &ariabila. <nii dintre ei au capsula. 3. Caractere de cultura Cei mai multi strept#c#ci cresc pe medii s#lide si f#rmea%a c#l#nii mici, cu diametrul de 1-2 mm. trept#c#cul pi#gen beta-!em#litic de grup A f#rmea%a c#l#nii punctif#rme. trept#c#cii beta-!em#litici de grup A,C,$ au c#l#nii mari de peste .,5 mm si care sunt in general transparente. trept#c#cii de grup B f#rmea%a c#l#nii alb-cenusii cu # %#na ingusta de alfa>-!em#li%a. trept#c#cii de grup D f#rmea%a c#l#nii alb-cenusii de cca 1mm, transparente, ne!em#litice sau alfa-!em#litice. trept#c#cii &iridans f#rmea%a c#l#nii mici ).,1-.,5mm*, b#mbate, cenusii, u%ual alfa!em#litice. /. Caractere bi#c!imice si de metab#lism trept#c#cii nu pr#duc catala%a si #'ida%a. 5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici -#t supra&ietui in secretii faringiene uscate, la temperatura camerei si intuneric timp de cate&a saptamani. trept#c#cul pi#gen este distrus in 3. min. la 58 gr. Celsius in caldura umeda. Este sensibil la antisepticele si de%infectantele u%uale. 8. tructura antigenica si caracterele de pat#genitate - -#li%a!aridul C sta la ba%a gruparil#r ser#l#gice +ancefield. Induce aparitia antic#rpil#r implicati in reactii imune incrucisate fata de tesut c#n=uncti& si glic#pr#teine cardiace. - Proteina M este cel mai imp#rtant fact#r antigenic si de pat#genitate pentru strept#c#cul beta !em#litic de grup A. Este # pr#teina antifag#citara. Are specificitate de tip )sunt apr#'. 1.. tipuri de pr#tein 9*.

-1e pare ca pr#teina 9 si pr#babil si alte antigene strept#c#cice au un r#l imp#rtant in pat#gene%a febrei reumatice )reumatismul articular acut*. - -r#teina as#ciata pr#teinei 9 )9A-* este # pr#teina care are inrudiri imun#l#gice cu tesutul cardiac. - Diferite t#'ine si en%"me( strept#?ina%a )fibrin#li%ina*, strept#d#rna%a, !ialur#nida%a, t#'ina eritr#gena s#lubila, !em#li%ine. trept#c#cul pi#gen beta-!em#litic de grup A elab#rea%a d#ua !em#li%ine( 1. strept#li%ina @, # t#'ina cit#litica de natura pr#teica, este antigenica, inacti&ata rapid in pre%enta #'igenului. Antic#rpii care apar dupa infectie bl#c!ea%a !em#li%a pr#dusa de strept#li%ina @ in &itr#. Acest fen#men este f#l#sit pentru determinarea titrului A +@ )antistrept#li%ina @*. Dal#area c#nsiderata n#rmala pentru titrul A +@ este 18.-2.. u. Daca &al#area A +@ este mai mare se presupune fie # infectie recenta, fie un raspuns imun e'agerat la # e'punere anteri#ara )ca%ul pers#anel#r !ipersensibile*. 2. strept#li%ina , care nu este antigenica si este #'igen- stabila. Este resp#nsabila de !em#li%a beta de pe gel#%a-sange. -AT@$ENIE. B@A+A +A @9 Streptococcus pyogenes )streptococul beta-hemolitic de grup A* p#ate determina( - eri%ipelul, cu p#arta de intrare cutanata; este # derm#-epidermita edemat#asa ins#tita de febra si stare t#'ica, cu e&#lutie fa&#rabila sub tratament cu penicilina - febra puerperala care se de%&#lta in ca%ul unei infectii strept#c#cice intrauterine. Este # infectie iatr#gena cu e&#lutie gra&a, frec&ent cu e&#lutie m#rtala a femeii. - sepsisul strept#c#cic - faringita strept#c#cica, cea mai #bisnuita infectie dat#rata strept#c#cil#r beta!em#litici. trept#c#cii &irulenti de grup A )cei care au pr#teina 9* adera la epiteliul faringian. E'tinderea la ni&el amigdalian si e&entual la ni&elul alt#r structuri, p#arta numele de angina strept#c#cica. B#ala se manifesta cu durere in gat, rin#faringita, amigdalita r#sie si purulenta, gangli#ni limfatici cer&icali mariti si durer#si, febra mare. E'ista )in special la c#pii mici* tendinta e'tinderii infectiei catre urec!ea mi=l#cie, mast#ida si meninge. De menti#nat ca 2.0 din infectii sunt asimpt#matice. - scarlatina, pr#dusa de unele tulpini care pr#duc t#'ina eritr#gena - pneum#nie - impetig# strept#c#cic, # infectie l#cala a straturil#r superficiale ale pielii, in special la c#pii ),,bube dulci>>* - end#cardita infecti#asa acuta sau subacuta - #o&i po$t$t)eptococice( RAA )reumatismul articular acut*, gl#merul#nefrita acuta p#ststrept#c#cica )$NA*, c#reea "den!am, eritem n#d#s, afectiuni care se dat#rea%a sensibili%arii la antigene strept#c#cice si aparitiei de aut#antic#rpi. Dupa # infectie acuta cu strept#c#ci beta-!em#litici de grup A urmea%a # peri#ada de latenta de circa 1-/ saptamani, dupa care se p#t de%&#lta b#lile p#ststrept#c#cice. RAA repre%inta cea mai seri#asa sec!ela a infectiei strept#c#cice de#arece duce la afectarea &al&el#r si a musc!iului cardiac. Apare dupa # infectie faringiana netratata, mai ales la c#pii cu &arste intre 8-15 ani. e manifesta prin febra, p#liartrita migrat#ie nesupurati&a si semne legate de inflamatia end#cardului si mi#cardului.

-4$NA apare la cca. 3 saptamani dupa # faringita acuta sau dupa # infectie cutanata si se manifesta prin !ematurie, pr#teinurie, ,TA, retentie de uree, edeme. Streptococcus agalactiae )streptococ de grup B* p#ate determina infectii ne#natale. Infectiile n#u-nascutului p#t fi( - prec#ce, cu aparitia in primele 5 %ile de &iata; c#ntaminarea n#u-nascutului are l#c intrauterin sau in timpul tra&aliului de la mame c#l#ni%ate &aginal cu trept#c#ccus agalactiae. C#pilul pre%inta infectie pulm#nara gra&a, septicemie. - tadi&e, cu aparitia la # saptamana pana la 3 luni de la nastere, transmise de pers#nalul de ingri=ire sau de membrii familiei. e manifesta ca meningita purulenta. DIA$N@ TIC<+ DE +AB@RAT@R Streptococcus pyogenes )strept#c#cul beta-!em#litic de grup A* Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic si ser#l#gic. Diagn#sticul bacteri#l#gic include rec#ltarea pr#dusului pat#l#gic, e'aminarea micr#sc#pica a acestuia, culti&area pe gel#%a-sange, identificarea caracterel#r de cultura, m#rf#l#gice )fr#tiul din cultura*, bi#c!imice si antigenice ale bacteriei i%#late. Antibi#grama nu este necesara de#arece strept#c#cii pi#geni isi mentin sensibilitatea la penicilina. Diagn#sticul ser#l#gic este util in ca% de !ipersensibilitate, RAA si $NA. 9et#da cea mai bine standardi%ata este d#%area antic#rpil#r antistrept#li%ina @, acceptandu-se ca n#rmal un titru de ma'im 2... 9enti#nam pentru trept#c#ccus p"#genes, testul la bacitracina, la care este unif#rm sensibil. E'ista teste de aglutinare pe lama cu antiseruri A, B, C, D, F, si $ care permit identificarea cel#r mai multi strept#c#ci beta-!em#litici implicati in infectii umane. TRATA9ENT Tratamentul de electie este penicilina. -entru pers#anele alergice p#t fi utili%ate eritr#micina, claritr#micina, a%itr#micina, cefal#sp#rine. E-IDE9I@+@$IE. -REDENIRE. C@NTR@+ ursa de infectie in ca%ul strept#c#cil#r beta-!em#litici de grup A este # pers#ana cu infectie clinica, subclinica sau purtat#are. Transmiterea se face prin picaturi de secretie na%#-faringiana, sali&a, c#ntact cu le%iuni cutanate. In ca%ul inter&entiil#r c!irurgicale cu risc se administrea%a antibi#tice in sc#p pr#filactic. Infectiile respirat#rii si cutanate cu strept#c#ci beta-!em#litici de grup A se &#r identifica si trata prec#ce. e &a face pr#fila'ia cu antibi#tice la pers#anele care au suferit un atac de RAA.

-:-entru trept#c#ccus agalactiae )strept#c#c de grup B* pr#fila'ia c#nsta in depistarea c#l#ni%arii &aginale a gra&idei, urmata de &accinare, administrare de ampicilina in perfu%ie in timpul nasterii la mama, iar la n#u-nascut in primele #re de &iata.

CURS NR. 40IS

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE (PNEUMOCOCUL 1negrupabil 2E3INITIE. INCA2RARE. -neum#c#cii sunt c#ci $ram-p#%iti&i, alungiti, lance#lati, dispusi in dipl# pe a'ul l#ngitudinal, f#rmea%a lanturi, au capsula, nesp#rulati, im#bili, aer#bi, facultati& anaer#bi. -neum#c#cul este principalul agent pat#gen implicat in eti#l#gia #titei medii si pneum#nie. CARACTERE $ENERA+E 1. ,abitat Fac parte din fl#ra n#rmala a tractului respirat#r superi#r )nas, faringe, ca&itate bucala*. -#ate c#l#ni%a si muc#asa genit#r-urinara sau intestinul. 2. Caractere m#rf#tinct#riale unt c#ci $ram-p#%iti&i, alungiti, lance#lati, dispusi in general in dipl# pe a'ul l#ngitudinal sau in lanturi scurte. Tulpinile pat#gene pre%inta capsula ce inc#n=#ara # perec!e sau un lant de pneum#c#ci. unt im#bili, nesp#rulati. 3. Caractere de cultura -neum#c#cii sunt germeni pretenti#si. -e gel#%a-sange f#rmea%a c#l#nii de tip R )rug#ase* pentru tulpinile necapsulate sau de tip 9 )muc#ide* pentru tulpinile capsulate, inc#n=urate de # %#na de alfa-!em#li%a. Dupa 14-2/ #re, cele de tip 9 &#r pre%enta in centru # deprimare dat#rita fen#menului de aut#li%a. /. Caractere bi#c!imice -neum#c#cii elab#rea%a en%ime %a!ar#litice, pr#te#litice, lip#litice. unt sensibili la #pt#c!in, caracter util in identificarea si diferentierea de alti strept#c#ci alfa-!em#litici. 5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici

-1.unt germeni slab re%istenti in c#nditii de uscaciune, la temperatura camerei, e'pusi ra%el#r s#lare. +a intuneric in sputa uscata p#t supra&ietui cate&a luni. @ pr#blema de#sebita este aparitia tulpinil#r re%istente la penicilina, sau c!iar tulpini multire%istente. 8. tructura antigenica Cel mai imp#rtant determinant antigenic si in acelasi timp caracter de pat#genitate este capsula p#li%a!aridica )antigenul B*. -r#teina 9 este specifica pentru fiecare tip. -#li%a!aridul C face parte din peretele celular si are specificitate de specie, fiind c#mun tutur#r pneum#c#cil#r. 1. Caractere de pat#genitate -neum#c#cul este un germene c#nditi#nat pat#gen, care p#ate de&eni pat#gen prin &irulenta ) multiplicare si in&a%i&itate*. Dirulenta depinde de pre%enta capsulei p#li%a!aridice care c#nfera re%istenta la fag#cit#%a si permite in&a%i&itatea. -neum#li%ina eliberata prin aut#li%a celulei bacteriene are efecte !em#litice, leuc#litice, derm#necr#tice. -AT@$ENIE. B@A+A +A @9 In ma=#ritatea infectiil#r pneum#c#cice a&em # fa%a initiala bacteriemica, atunci cand p#ate fi i%#lat in !em#cultura. In rap#rt cu l#cali%area infectiei p#t determuna( br#nsita, pneum#nie, sinu%ita, #tita medie acuta, mast#idita, perit#nita, meningita, end#cardita, c#n=uncti&ita. -neum#nia pneum#c#cica este mai frec&enta la adult. e manifesta prin fris#n, febra, tuse cu e'pect#ratie ruginie, =ung!i t#racic. +a c#pii apare mai frec&ent #tita medie acuta, meningita purulenta si perit#nita primiti&a. DIA$N@ TIC<+ DE +AB@RAT@R e ba%ea%a pe i%#larea si identificarea bacteriei din pr#dusul pat#l#gic sau depistarea antigenului p#li%a!aridic capsular )antigenul B*. In ca% de suspiciune de pneum#nie pneum#c#cica, se rec#ltea%a si se transp#rta cat mai repede sputa la lab#rat#r. e e'aminea%a la micr#sc#p fr#tiuri din sputa, urmarindu-se aspectul de dipl#c#ci lance#lati, $ram-p#%iti&i,capsulati. I%#larea se face pe gel#%a-sange si se urmaresc caracterele m#rf#l#gice, de cultura, bi#c!imice, antigenice si de sensibilitate la antibi#tice. ensibilitatea la #pt#c!in este caracteristica pneum#c#cului )il diferentiem de strept#c#cii &iridans care sunt re%istenti*

-11TRATA9ENT -neum#c#cul in general este sensibil la penicilina, dar au aparut si tulpini re%istente la penicilina si la mai multe antibi#tice, facand necesara efectuarea antibi#gramei. E-IDE9I@+@$IE. -R@FI+AAIE. C@NTR@+ E'ista un numar imp#rtant de pers#ane purtat#are de pneum#c#ci &irulenti, acestia fiind sursele de infectie, nu #mul b#lna& )/.-1.0 din #ameni fiind la un m#ment dat purtat#ri de pneum#c#ci*. Transmiterea se reali%ea%a pe cale aeriana. e p#ate face &accinare la pers#anele cu risc )c#pii, batrani, imun#deprimati*. ". GENUL NEISSERIA DEFINITIE. INCADRARE Bacteriile din genul Neisseria sunt c#ci $ram-negati&i, aer#bi, dispusi frec&ent in perec!i, cu partile adiacente plate sau c#nca&e )in b#abe de cafea* In genul Neisseria, speciile imp#rtante pentru pat#l#gia umana sunt N.meningitidis )mening#c#cul* si N. g#n#rr!#eae )g#n#c#cul* CARACTERE $ENERA+E 1. ,abitat 9ening#c#cul a f#st i%#lat la pers#ane sanat#ase de la ni&el na%al sau faringian. -#rat=ul rin#faringian repre%inta sursa epidemica ma=#ra si p#ate fi punctul de plecare al meningitei. +a pacientii cu meningita mening#c#cica germenul se multiplica in +CR. $#n#c#cul se p#ate gasi la ni&elul muc#asel#r genitale la ga%dele infectate, indiferent daca infectia este sau nu simpt#matica. 2. Caractere m#rf#tinct#riale unt c#ci $ram-negati&i, renif#rmi, dispusi in dipl# )aspect de b#abe de cafea*, #ca%i#nal f#rmea%a tetrade; sunt im#bili. 9ening#c#cii p#seda # capsula p#li%a!aridica, g#n#c#cii nu au capsula. 3. Caractere de cultura unt bacterii strict aer#be. Au necesitati nutriti&e mari, dar mening#c#cul p#ate creste si pe gel#%a-sange. 9ening#c#cul de%&#lta c#l#nii de tip , cu dimensiuni de cca. 1 mm, transparente, nepigmentate. Tulpinile incapsulate f#rmea%a c#l#n#ii de tip 9

-12$#n#c#cul de%&#lta c#l#nii de tip , cu dimensiuni de .,5-1mm nepigmentate transparente sau #pace. /. Caractere bi#c!imice unt #'ida%#-p#%iti&i, metab#li%ea%a unele %a!aruri. 5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici unt f#arte sensibile la uscaciune, lumina s#lara, la ma=#ritatea antisepticel#r si de%infectantel#r. eningococul este foarte sensibil in mediul extern. 8. tructura antigenica 9ening#c#cul p#seda structuri antigenice care permit incadrarea sa in ser#grupe si ser#tipuri. $#n#c#cul pre%inta # remarcabila !eter#genitate antigenica, isi m#difica structurile de suprafata e&itand mecanismele de aparare ale ga%dei. 1. Caractere de pat#genitate -at#genitatea este dat#rata fact#ril#r care permit atasarea de celulele ga%dei, multiplicarea la p#arta de intrare si capacitatea de in&a%i&itate. -AT@$ENIE. B@A+A +A @9 eningococul determina meningita mening#c#cica. 9ai intai are l#c c#l#ni%area muc#asei respirat#rii, in&a%ia l#cala, bacteriemia, in&a%ia meningeala. 9ening#c#cul mai p#ate determina( septicemie, rin#-faringita, #tita medie, c#n=uncti&ita, infectii ale tractului respirat#r inferi#r, pericardita, artrita. !onococul se atasea%a de muc#asa genit#-urinara sau #culara, penetrea%a in celule si se multiplica si pr#duce supuratie acuta. +a barbati determina uretrita g#n#c#cica manifestata prin secretie galben-&er%uie, crem#asa, dureri la mictiune; se p#ate c#mplica cu stricturi uretrale. Inflamatia cr#nica se numeste g#n#ree sau blen#ragie. +a femei, g#n#reea se l#cali%ea%a end#cer&ical, la ni&elul uretrei, &aginului, tr#mpel#r uterine si p#ate da sterilitate. e manifesta prin scurgere &aginala, disurie, dureri abd#minale. Daca mama are g#n#ree si n#u-nascutul se naste pe cale naturala, apare #ftalmia g#n#c#cica care este pre&enita prin instilatii de s#lutie de nitrat de Ag in sacul c#n=uncti&al al n#u-nascutului 10.

-13DIA$N@ TIC<+ DE +AB@RAT@R In meningita mening#c#cica dat#rita gra&itatii b#lii diagn#sticul este urgent. e rec#ltea%a +CR inainte de antibi#terapie si se transp#rta rapid la lab#rat#r. e rec#manda insamantarea pr#dusului pat#l#gic la patul b#lna&ului. In sedimentul +CR se #bser&a reactia inflamat#rie intensa cu p#lim#rf#nucleare si perec!i de c#ci gram-negati&i intra si e'traleuc#citari. Culti&area se face pe gel#%a-sange. In g#n#ree se rec#ltea%a secretie uretrala la barbat si secretie de c#l uterin la femei. Este de preferat in#cularea imediata pe mediul de cultura. 9icr#sc#pia fr#tiului c#l#rat albastru de metilen este utila in uretrita purulenta. @bser&area un#r c#ci $ram-negati&i, in dipl# intra si e'traleuc#citari pe c#l#ratia $ram are &al#are diagn#stica. TRATA9ENT 9a=#ritatea tulpinil#r de mening#c#c au ramas sensibile la penicilina. $#n#c#cul este sensibil la penicilina, dar au aparut si tulpini re%istente. E-IDE9I@+@$IE. -R@FI+AAIE. C@NTR@+ In ca%ul meningitei sursa de infectie este repre%entata de purtat#rul sanat#s de mening#c#c. In ca%ul g#n#reei, sursa de infectie este repre%entata de #mul b#lna&, simpt#matic sau asimpt#matic. Infectia mening#c#cica se transmite de #bicei pe cale aeriana )picaturi Flugge* in c#nditiile unui c#ntact apr#piat. Infectia g#n#c#cica se transmite pe cale se'uala, mai rar de la mama la n#u-nascut sau prin #biecte c#ntaminate.

-1/-

CURS NR. 4
0ACILUL TU0ERCULOS DEFINITIE. INCADRARE Bacilul tubercul#s face parte din genul ycobacterium ce cuprinde mai multe specii( - grupul ,,tubercul#sis>> cu speciile M5co#acte)i%. t%#e)c%&o$i$( ce& .ai patogen 9"c#bacterium b#&is )frec&ent pat#gen* 9"c#bacterium africanum - grupul ,, m"c#bacteriil#r atipice>>)sapr#fite, c#nditi#nat pat#gene* - 9"c#bacterium leprae M5co#acte)i%. t%#e)c%&o$i$ CARACTERE $ENERA+E Este agentul cau%al al tubercul#%ei, desc#perit de R#bert B#c! in 1442. Ne#ficial se mai numeste si ,,bacilul B#c!>>. Este un bacil acid-alc##l# re%istent, aspect dat#rat c#ntinutului mare in lipide al peretelui celular )apr#'. 8.0*, nesp#rulat, im#bil, aer#b. 1. ,abitat Este un pat#gen strict uman desi p#ate infecta si animalele de c#mpanie )caine, pisica, maimuta, papagal*. 2. Caractere m#rf#tinct#riale Bacil fin, us#r incurbat, de 2-5 micr#ni lungime, acid-alc##l# re%istent. -entru e&identiere se f#l#seste c#l#ratia Eie!l-Neelsen. C#rd-fact#rul este un lipid din peretele celular, c#relat cu &irulenta micr##rganismului. Acesta determina la tulpinile &irulente crestere bacteriana pe medii s#lide si mai ales lic!ide, din care efectuindu-se fr#tiuri se #bser&a dispunerea micr##rganismului in paralel, f#rmand c#r%i fle'uase. 3. Caractere de cultura Creste lent intrucat timpul de generatie este de 2. #re. Este aer#b, necesita medii de cultura speciale. Cel mai utili%at este mediul +#eFenstein-Gensen. C#l#niile apar in inter&al de 15-3. %ile si sunt de tip R )rug#ase*, cu suprafata %barcita, uscata, c#n#pidif#rme; p#t fi pigmentate crem-be=. -e mediul lic!id creste sub f#rma unei membrane gr#ase, cu multe pliuri care se ridica pe peretele flac#nului de cultura. Aceasta !idr#f#bicitate se dat#rea%a c#ntinutului b#gat in lipide al peretelui celular )ca si fungii*.

-15m"c#7fung7ciuperca

/. Caractere bi#c!imice si de metab#lism Este # bacterie strict aer#ba, fapt ce e'plica si predilectia sa pentru tesuturile bine #'igenate, cum ar fi l#bul superi#r al plamanului si rinic!iul. -r#duce acid nic#tinic, catala%a, urea%a, nitrat-reducta%a. Este sensibil fata de pira%inamida. 5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici Este sensibil la caldura, lumina s#lara, radiatii <D si A, alc##l 1. grade. Este distrus de fen#l, f#rm#l. Este re%istent la frig, antiseptice, de%infectante si detergenti. In mediul e'tern, in pr#dusele pat#l#gice uscate, la adap#st de lumina s#lara supra&ietuieste de la cate&a luni la un an. Re%istenta in mediul e'tern se dat#rea%a si c#ntinutului mare in lipide al peretelui celular. Este # bacterie care de%&#lta re%istenta fata de tubercul#statice prin mutatii. 8. tructura antigenica C#nstituentii peretelui celular induc aparitia unui raspuns imun de tip celular si a unei !ipersensibilitati de tip ID. 9"c#bacterium tubercul#sis pre%inta la ni&elul peretelui celular urmat#arele structuri antigenice( - tubercul#lipide; in peretele tulpinil#r pat#gene e'ista un sulf#-lipid numit ""cordfactor## care induce de%&#ltarea pe cultura sub f#rma de c#rd#ane. - tubercul#pr#teine - p#li%a!aride $$% )deri&at de pr#teina purificat* este # pr#teina antigen f#l#sita in testul cutanat de !ipersensibilitate intar%iata. 1. Raspunsul imun Imunitatea in tubercul#%a este mediata celular )de tip intar%iat, !ipersensibilitate de tipID* si dispare dupa &indecarea micr#bi#l#gica, iar antic#rpii decelabili nu au r#l pr#tect#r. Imunitatea este indusa d#ar de bacteriile &ii, nu este nici#data t#tala, ci c#nstituie # stare de ,,premunitie>>, adica # stare de re%istenta fata de # n#ua infectie. Fenomenul Koch e&identia%a diferenta de raspuns imun, intre tubercul#%a primara si cea secundara. Daca se in=ectea%a subcutanat la animal bacili tubercul#si &irulenti, dupa 2 saptamani apare la l#cul in=ectarii un n#dul care ulcereaza si care persista pana la m#artea animalului, cand are l#c in&a%ia limfatica. Daca la acelasi animal cu tubercul#%a se in#culea%a bacili tubercul#si in alta parte a c#rpului, apare un raspuns imun mai rapid si mai puternic; dupa 1-2 %ile la l#cul in#cularii apare # %#na de necroza )reactia necr#tica este caracteristica tubercul#%ei secundare* si care se elimina rapid impreuna cu bacilii, iar le%iunea se &indeca. Acelasi lucru incearca sa faca si &accinul BC$.

-18Raspunsul imun celular in care sunt implicate limfocitele & cu acea numita stare de premunitie face ca # parte din purtat#ri sa fie aparati de # n#ua infectie cu bacilul tubercul#s. !lergia tu"erculinica## este starea de sensibili%are fata de antigenele 9"c#bacterium tubercul#sis si se e&identia%a prin intraderm#reactia la tuberculina. -unerea in e&identa a infectiei tubercul#ase primare este p#sibila prin efectuarea intraderm#reactiei la tuberculina. H Testul la tuberculina p#ate apare pozitiv daca pers#ana respecti&a are un c#mple' primar si dupa &accinarea BC$ cand testul p#ate fi p#%iti& timp de 3-1 ani. <n test p#%iti& indica faptul ca pers#ana respecti&a a f#st infectata in trecut si c#ntinua sa p#arte in #rganism mic#bacterii &iabile ; nu indica # b#ala acti&a sau daca pers#ana este imuna. T#tusi un test mai mare de 1. mm p#ate fi apreciat ca fiind dat#rat unei infectii naturale. H Testul la tuberculina p#ate apare negativ dupa eliminarea din #rganism a bacilil#r tubercul#si &iabili, in depresii imune de di&erse cau%e,daca nu a e'istat nici#data intilnirea cu mic#bacteria respecti&a sau daca tulpina &accinala a decedat. Cand tulpina &accinala este &ie, ea se t#t multiplica si atunci da permanent stimuli antigenici si a&em IDR la --D p#%iti&. 4. Caractere de pat#genitate 9"c#bacterium tubercul#sis nu pr#duce t#'ine. Este pat#gen prin capacitatea sa de a se multiplica in #rganismul ga%da. -rin distrugerea bacteriei se eliberea%a c#nstituenti antigenici care induc # reactie imunitara de !ipersensibilitate ce sta la ba%a transf#rmarii ca%e#ase. -e suprafata e'terna a 9"c#bacterium tubercul#sis se gaseste ,, c#rd fact#rul>> care in!iba migrarea p#lim#rf#nuclearel#r si induce f#rmarea granul#mului. -AT@$ENIE. B@A+A +A @9 B#ala cau%ata de 9"c#bacterium tubercul#sis se numeste tubercul#%a si se manifesta sub f#rma de( - tubercul#%a pulm#nara Hprim#infectie latenta Hprim#infectie manifesta Hf#rma ca&itara c#muna Hpleure%ie Hf#rme mediastinale Hf#rme miliare - tubercul#%a pulm#nara cu l#cali%are meningiana, renala, #s#asa, articulara, genitala, gangli#nara, digesti&a Este imp#rtant sa de#sebim infectia tuberculoasa 'tuberculoza primara(, de boala tuberculoasa 'tuberculoza secundara(. )n infectia tuberculoasa se c#nstata &ira=ul sp#ntan al reactiei la tuberculina )--D*. )n boala tuberculoasa apar manifestari pat#l#gice clinice )febra, #b#seala, transpiratii n#cturne, scadere in greutate, tuse, !em#pti%ie* sau radi#l#gice.

-11B#lna&ul cu tubercul#%a pulm#nara elimina bacili tubercul#si prin sputa si prin picaturile -flugge. Aer#s#lii astfel c#ntaminati sunt in!alati , a=ung in al&e#le unde bacilul este fag#citat de macr#fage. H+e%iunea primara in tubercul#%a are l#c de #bicei in plaman, in l#bii inferi#ri, pe cand reacti&area are l#c in %#na apicala. +e%iunea e'udati&a parenc!imat#asa impreuna cu limfangita si gangli#nul limfatic c#respun%at#r se numeste c#mple' primar. -rim#infectia tubercul#asa e&#luea%a inaparent la cca. 450 din ca%uri. +e%iunea pulm#nara este minima si se &indeca cu # cicatrice fibr#asa discreta fara a se si sterili%a in m#d necesar. $ranul#mul tubercul#s are trei %#ne( -# %#na centrala ce cuprinde celule gigante multinucleate si bacili tubercul#si -# %#na mi=l#cie cu celule epiteli#ide ase%ate radial -# %#na periferica f#rmata din fibr#blasti , limf#cite, m#n#cite Celulele epiteli#ide sunt macr#fage m#dificate si care se aseamana micr#sc#pic cu celulele epiteliale. Celulele gigante multinucleate se f#rmea%a prin unirea mai mult#r celule epiteli#ide. Bacilii care d#rmitea%a in f#carul infecti#s latent intretin pe de # parte # imunitatea relati&a antitubercul#asa si pe de alta parte # stare de sensibili%are la tuberculina care face d#&ada infectiei tubercul#ase. Nec#mplicate, le%iunile tubercul#ase primare se p#t &indeca sp#ntan lasand t#t atatea f#care de infectie tubercul#asa latenta calcificate. Cand prim#infectia sur&ine la pers#ane cu deficit imun sau cand d#%a infectanta este mare e&#lutia este manifesta clinic si p#t apare c#mplicatii prin e'tinderea le%iunil#r. Bacilii p#t patrunde in curentul sang&in si se l#cali%ea%a in numer#ase tesuturi. Diseminarea pe cale !emat#gena este resp#nsabila de instalarea l#cali%aril#r e'trapulm#nare. Tubercul#%a miliara este caracteri%ata prin le%iuni multiple diseminate. -unerea in e&identa a infectiei primare se p#ate face prin efectuarea intraderm#reactiei la tuberculina. HH&uberculoza secundara apare ca urmare a inmultirii bacilil#r care au supra&ietuit in le%iunea primara sau ca urmare a unei reinfectii e'#gene. Depresia imunitatii celulare determina reacti&area f#carel#r latente cu aparitia tubercul#%ei secundare ale carei le%iuni nu se &indeca sp#ntan. Reacti&area incepe de regula la &arful plamanului unde tensiunea de #'igen este mai mare. 9"c#bacterium tubercul#sis se multiplica si determina raspunsul imun care sta la ba%a f#rmarii le%iunii caracteristice numita ""tubercul##. In general pr#cesul de f#rmare al granul#mului este acelasi ca in tubercul#%a primara, dar se pr#duce # distrugere mai mare a tesuturil#r cu f#rmarea un#r %#ne mari de ca%eificare, denumirea fiind de tubercul#ame. In tubercul#%a secundara nu apare le%area gangli#nara. Tuberculul se ca%eifica, ap#i se ram#leste, se f#rmea%a ca&erna pulm#nara care se inc#n=#ara de un tesut fibr#s. Din acest m#ment substantele antibacteriene &#r a=unge greu in f#carul infecti#s.

-14DIA$N@ TIC<+ DE +AB@RAT@R <rmareste e&identierea , i%#larea si identificarea 9"c#bacterium tubercul#sis. In tubercul#%a pulm#nara se rec#ltea%a sputa, secretii br#nsice, lic!id de spalatura br#nsica, spalatura gastrica. In tubercul#%a e'trapulm#nara se rec#ltea%a, dupa ca% , +CR, urina, secretii &aginale, lic!id de punctie, etc. e efectuea%a fr#tiuri din pr#dusul pat#l#gic, se c#l#rea%a Eie!l-Neelsen si se e'aminea%a la micr#sc#p. -e f#ndul albastru al preparatului, 9"c#bacterium tubercul#sis apare ca bacil fin, us#r incurbat, c#l#rat unif#rm sau neunif#rm, de cul#are r#sie. Culti&area se face pe mediul +#eFenstein- Gensen. Diagn#sticul imun#l#gic presupune detectarea starii de sensibili%are prin intraderm#reactii. Testul la --D este p#%iti& daca am # induratie de peste 1. mm la /4-12 #re. Acest fapt in dica # infectie in antecedente, nu neaparat # b#ala acti&a. Deasemenea imuni%area cu BC$ determina p#%iti&area testului --D. Este &#rba de !ipresensibilitate de tip intar%iat mediata de limf#citele T. TRATA9ENT e administrea%a antibi#tice antitubercul#ase( rifampicina, i%#nia%ida, pira%inamida, etambut#l etc. -entru e&itarea selectarii de mutante re%istente se impune as#cierea de substante antibacteriene. -entru c#ntacti este necesara c!imi#pr#fila'ie. E-IDE9I@+@$IE. -R@FI+AAIE. C@NTR@+ ursa de infectie este #mul b#lna& cu le%iuni desc!ise. Transmiterea este e'clusi& interumana pe cale aer#gena, mai rar prin c#ntact direct cu le%iuni desc!ise. -r#fila'ia nespecifica a b#lii c#nsta in depistarea prec#ce a sursel#r de infectie, i%#larea l#r, tratarea, educatia sanitara a p#pulatiei. -r#fila'ia specifica este reali%ata prin &accinare BC$ )bacille *almette-!uerine*, care este #bligat#rie la n#i in tara. Daccinul c#ntine # tulpina de 9"c#bacterium b#&is imun#gena, dar nu si pat#gena. Daccinul BC$ se f#l#seste din 1:21. M5co#acte)i%. #o6i$/ M5co#acte)i%. a,)ican%. -at#genie. B#ala la #m ycobacterium bovis este agentul cau%al al tubercul#%ei b#&ine la care induce mamita tubercul#asa sau tubercul#%a pulm#nara. @mul se c#ntaminea%a fie prin c#nsumul laptelui de &aca nefiert , fie prin in!alarea de aer#s#li eliminati de &itele cu afectare pulm#nara.

-1:ycobacterium africanum este intalnit in Africa de Dest si Centrala. Ambele specii induc la #m tubercul#%a pulm#nara care nu se deosebeste din punct de vedere clinic de cea cauzata de ycobacterium tuberculosis

CURS NR. 40IS

0ACILUL 2I3TERIC DEFINITIE. INCADRARE Bacilul difteric)C#r"nebacterium dip!t!eriae* determina difteria si este specia cea mai imp#rtanta din genul C#r"nebacterium. $enul cuprinde bacili mici $ram-p#%iti&i, maciucati )c#r"ne7maciuca; ba?teri#n 7bast#n mic*, ple#m#rfi, ase%ati sub f#rma de litere c!ine%esti sau in palisade, nesp#rulati, necapsulati, im#bili, aer#bi, facultati& anaer#bi. -re%inta granulatii metacr#matice )inegalitate tinct#riala* c#rpusculi Babes-Ernst, in ca%ul culti&arii pe mediu cu ser de b#u )+#effler*. CARACTERE $ENERA+E 1. ,abitat ,abitatul este strict uman, C#r"nebacterium dip!t!eriae fiind pre%ent in tractul respirat#r superi#r uman la 3-50 din pers#anele sanat#ase, precum si la ni&el tegumentar. 2. Caractere m#rf#tinct#riale Este bacil $ram-p#%iti&, necapsulat, nesp#rulat, im#bil, adesea are f#rma de maciuca, se dispune sub f#rma de grame%i in palisade, ca betele de c!ibrit sau litere c!ine%esti. 3. Caractere de cultura Necesita mediu imb#gatit cu numer#si fact#ri de crestere. +Mediul $oeffler cu ser c#agulat de b#u ) in tub* este mediul clasic utili%at pentru i%#larea C#r"nebacterium dip!t!eriae. C#l#niile se de%&#lta in 4-12 #re, sunt c#l#nii R, alb-galbui, luci#ase, b#mbate, aspect de picatura de spermantet sau de ceara alba. H-e mediul !undel-&ietz )mediu selecti&* cu gel#%a, sange, cistina si telurit, C#r"nebacterium dip!t!eriae creste sub f#rma de c#l#nii negre. Dupa aspectul c#l#niil#r de#sebim 3 tipuri de C#r"nebacterium dip!t!eriae, cu grade diferite de pat#genitate( - tipul gra&is pr#duce c#l#nii ne!em#litice, mari, cu suprafata granulara, gri-negre, in ,,margareta>>, cu margini crenelate )c#l#niiR*; sunt tulpini &irulente - tipul intemedius pr#duce c#l#nii ne!em#litice, mici, cu margini circulare, negre, cu suprafata granulara ) -R*; sunt tulpini intermediare

-2.- tipul mitis pr#duce c#l#nii !em#litice, c#n&e'e, cu margini circulare, negre de tip ; sunt tulpini a&irulente. H9ediul &insdale)agar, ser, cistina, telurit, ti#sulfat*, care este t#t un mediu selecti&, se de%&#lta c#l#nii negre inc#n=urate de un !al#u cafeniu in =ur. H9ediul @C T)#u-cisteina-ser-telurit* este un mediu lic!id de imb#gatire /. Caractere bi#c!imice si de metab#lism Este bacil catala%a p#%iti&, urea%a negati&,desc#mpune gluc#%a, reduce nitratii, desc#mpune cistina cu eliberare de ,2 , reduce sarurile de telur. 5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici Re%istenta in mediul e'tern este medie. -ersista timp indelungat )5 saptamani*, ferit de uscaciune si lumina, mai ales pe len=erie in fragmente din falsele membrane, praf. Este distrus de caldura umeda )1 minut la 1.. gr. Celsius*, alc##l, antiseptice u%uale, precum si de antibi#tice ) eritr#micina, penicilina, clindamicina, de electie fiind eritr#micina*. 8. tructura antigenica Cea mai imp#rtanta structura antigenica este repre%entata de t#'ina difterica, identica la t#ti bacilii difterici t#'igeni. 1. Raspunsul imun Raspunsul imun in difterie este um#ral. Antic#rpii antit#'ina neutrali%ea%a t#'ina.Antic#rpii antimicr#bieni nu #fera pr#tectie. tatusul imun p#st-b#ala sau p#st-&accin se aprecia%a prin d#%area titrului de antic#rpi antit#'ina. 4. Caractere de pat#genitate Bacilul difteric p#ate fi pat#gen prin multiplicare la p#arta de intrare si prin t#'in#gene%a. T#'ina difterica este aceeasi pentru t#ate tulpinile pr#ducat#are. Este # e'#t#'ina de natura pr#teica c#nstituita dintr-un fragment A, raspun%at#r de acti&itataea t#'ica )bl#carea sinte%ei pr#teice celulare* si un fragment B care permitec fi'area de recept#rul celular si patrunderea fragmentului A in celula. T#'ina difterica p#ate afecta t#ate celulele #rganismului, in primul rand ale inimii)mi#cardita*, ner&il#r)demielini%are*, rinic!il#r)necr#%a tubulara*. -AT@$ENIE. B@A+A +A @9 B#ala este specifica #mului, se numeste difterie si se manifesta prin le%iuni l#cale dat#rate c#l#ni%arii tesuturil#r si prin le%iuni generale dat#rate t#'inei.

-21-#arta de intrare este tractul respirat#r, mai rar le%iuni tegumentare, muc#asa genitala. C#r"nebacterium dip!t!eriae nu are capacitate in&a%i&a. e multiplica la p#arta de intrare unde cau%ea%a # inflamatie l#cala. In acelasi timp incepe sinte%a de t#'ina. T#'ina induce l#cal aparitia unei ,,structuri>> c#mpuse din fibrina, leuc#cite, celule respirat#rii m#arte si bacterii, respectis& ,,falsa membrana>>, de cul#are gri- mar#nie, f#arte aderenta de tesutul subiacent. Falsa membrana se p#ate e'tinde #bstructi#nand arb#rele tra!e#br#nsic. T#'ina difu%ea%a pe cale sang&ina si c#nduce la aparitia un#r tulburari la distanta( mi#cardita, afectarea ficatului, rinic!iului, afectea%a ner&ii cranieni ducand la parali%ia palatului m#ale, a musc!il#r #culari si pr#duce p#line&rite ale e'tremitatil#r. DIA$N@ TIC<+ DE +AB@RAT@R Difteria este # t#'iinfectie, iar fi'area t#'inei pe celulele tinta este practic ire&ersibila, astfel incat deci%ia instituirii tratamentului trebuie luata rapid. -entru purtator, pr#dusul pat#l#gic este secretia faringiana si secretia na%ala, care se rec#ltea%a pe cate un tamp#n si se insamantea%a pe mediul de imb#gatire @C T. +a bolnav se indepartea%a falsa membrana si se rec#ltea%a 3 tamp#ane( unul pentru fr#tiu, unul pentru mediul de imb#gatire @C T si unul pentru mediul +#effler. E'aminarea fr#tiului din pr#dusul pat#l#gic e&identia%a bacili $ram-p#%iti&i cu m#rf#l#gie si disp#%itie spatiala caracteristica. Identificarea C#r"nebacterium dip!t!eriae se face pe ba%a caracterel#r de cultura, m#rf#tinct#riale si bi#c!imice. E&identierea pr#ducerii de e'#t#'ina se face prin in#culare la animalul de lab#rat#r, reactia clasica de imun#precipitare )testul Ele?*, reactie de amplificare genica )-CR*. TRATA9ENT Antit#'ina neutrali%ea%a numai t#'ina circulanta, nu si pe cea care s-a fi'at. De aceea deci%ia administrarii de ser antidifteric trebuie luata urgent. De asemenea sunt indicate antibi#ticele pentru distrugerea micr###rganismului. In ca%ul #bstructiei respirat#rii se face tra!e#t#mie. E-IDE9I@+@$IE. -R@FI+AAIE. C@NTR@+ ingurul i%&#r de infectie este #mul ) purtat#r, b#lna&, infectat inaparent*. Transmiterea se face prin picaturi na%#-faringiene, secretii si e'udate, #biecte sau alimente c#ntaminate. -r#fila'ia specifica presupune administrarea de &accin antidifteric cu anat#'ina purificata, # e'#t#'ina tratata care pierde puterea t#'ica, mentinandu-si puterea antigenica. C#piii sunt imuni%ati cu tri&accinul DT- si ap#i cu di&accinul DT.

-22-

CURS NR. 7
0ACTERII INTESTINALE - GENUL ESCHERICHIA ($pecia E. COLI - GENUL SHIGELLA - GENUL SALMONELLA - GENUL PROTEUS - %&N'$ K$&(S)&$$! - %&N'$ *&+S)N)! - GENUL 8I0RIO ($pecia 8I0RIO CHOLERAE ALTE 0ACTERII PATOGENE SAU CON2ITIONAT PATOGENE - ANAERO0I SPORULATI - ANAERO0I NESPORULATI - COCO0ACILI GRAM NEGATI8I/ AERO0I 9 ! GENUL HAEMOPHILUS ! GENUL 0RUCELLA ! GENUL 0OR2ETELLA - 3AMILIA RIC:ETTSIACEAE - 3AMILIA SPIROCHAETACEAE 9 ! GENUL TREPONEMA ! GENUL LEPTOSPIRA ! !,-./ B011,/)A - 3AMILIA SPIRILLACEAE 9 ! GENUL HELICO0ACTER ! GENUL CAMPYLO0ACTER - GENUL CHLAMY2IA - GENUL UREAPLASMA - GENUL MYCOPLASMA 0ACTERII INTESTINALE In aceasta grupare &#m studia germeni care apartin familiei Enter#bacteriaceae si &ibri#nul !#leric care este # specie f#arte imp#rtanta din genul Dibri#. Din familia Enter#bacteriaceae fac parte genurile Esc!eric!ia, alm#nella, !igella, Blebsiella, Enter#bacter, ,afnia, erratia, Citr#bacter, -r#teus, -r#&idencia, 9#rganella, Iersinia. $ermenii din genul Dibri# determina cel mai frec&ent b#li gastr#intestinale, dar si infectii ale plagil#r e'puse la apa marina, septicemii. GENUL ESCHERICHIA $enul Esc!eric!ia face parte din familia Enter#bacteriaceae si reuneste specii pre%ente in intestinul uman. Cea mai imp#rtanta specie este E. Co&i.

-23E. C#li se gaseste in tractul gastr#intestinal al #mului si animalel#r. Repre%inta fl#ra d#minanta a intestinului gr#s la #m si are r#l imp#rtant in mentinerea unei fi%i#l#gii n#rmale a acestuia si in sinte%a un#r &itamine din grupul B si B. Eliminat in mediul e'tern cu materiile fecale, c#ntaminea%a apa, s#lul, alimentele. Este indicat#rul de p#luare fecala a mediului, in special a apei. E. C#li este un bacil $ram-negati& care pre%inta une#ri f#rme filament#ase. 9a=#ritatea speciil#r pre%inta cili peritric!i, fiind m#bile, necapsulate. E'ista insa si tulpini im#bile si capsulate. Este aer#b, facultati& anaer#b. Este un germene nepretenti#s, creste pe medii simple )mediu lact#%at 9ac C#n?e", gel#%a sange*. -e medii s#lide creste sub f#rma de c#l#nii de tip ,, >>, in mediul lic!id determina tulburare unif#rma si inel aderent pe peretele tubului. E. C#li fermentea%a gluc#%a si alti carb#!idrati cu pr#ducere de acid si ga%, fermentea%a lact#%a )e$te &acto'o!po'iti6*.Este #'ida%a negati&, urea%a negati&, nu pr#duce ,2 , nu f#l#seste citratul ca unica sursa de carb#n, desc#mpune pr#teinele cu f#rmare ind#l. Este # bacterie re%istenta in mediul e'tern. Este distrusa de antisepticele si de%infectanatele #bisnuite. Este un micr##rganism care de%&#lta re%istenta fata de substantele antibacteriene prin elab#rarea de en%ime care !idr#li%ea%a betalactaminele )penicilina%e, cefal#sp#rina%e* sau prin mutatii care afectea%a p#rinele de&enind astfel re%istente fata de amin#glic#%ide. Tulpinile de E. C#li p#seda urmat#arele structuri antigenice( - antigenul ""0## sau antigenul somatic, din peretele bacterian. Are specificitate de grup, este term#stabil si acid-alc##l#-re%istent. - antigenul ""2## sau antigenul flagelar, pre%ent d#ar la tulpinile ciliate. Are specificitate de tip, este term#labil si inacti&at de alc##l. - antigenul ""3## sau antigenul capsular" are specificitate de tip" a f#st identificat la tulpinile ur#pat#gene si la tulpini implicate in ca%uri de meningita ne#-natala E. C#li este pat#gen prin &irulenta si t#'igenitate. E. C#li este in ma=#ritatea ca%uril#r # tulpina sapr#fita sau c#nditi#nat pat#gena. E'ista insa si tulpini implicate in pat#l#gia umana. -#t determina infectii intestinale si e'traintestinale. Infectiile intestinale, sau enterocolitele infectioase p#t fi determinate de cele 5 pat#tipuri diareigene recun#scute( - ETEC )enter#t#'igenic E. C#li* - E-EC )enter#pat#genic E. C#li* - E,EC )enter#!em#ragic E.C#li* - EIEC )enter#in&a%i& E.C#li* - EAggEC )enter#agregati& E. C#li*

-2/Infectiile e'traintestinale p#t fi( - infectii urinare ( :.0 din infectiile tractului urinar sunt determinate de tulpini ur#pat#gene dec E. C#li )<-EC*. unt afectate cu precadere femeile tinere, acti&e se'ual, c#l#ni%ate initial in intestin cu tulpini <-EC - infectii intra-abd#minale )supuratii perit#neale, biliare, apendiculare, genitale* - septicemie - s#c end#t#'inic ca urmare a distrugerii masi&e de celule de E. C#li cu eliberarea unei mari cantitati de end#t#'ina - meningita ne#-natala - infectii n#s#c#miale Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic si se ba%ea%a pe identificarea tulpinil#r de E.C#li in pr#dusul pat#l#gic, prin culti&area pe medii pentru enter#bacterii )9ac C#n?e"*, identificarea pe ba%a caracterel#r bi#c!imice )se fac teste bi#c!imice pe mediile T I, 9I+F, mediu cu citrat, mediu cu uree*, ser#tipie. Tratamentul infectiil#r cu E. C#li se face in rap#rt cu l#cali%area infectiei si in c#nf#rmitate cu re%ultatele antibi#gramei. ursa de infectie este #mul si animalul, sup#rtul pentru transmitere fiind repre%entat de apa, alimente, diferite #biecte. -#arta de intrare este &ariata )tract digesti&, respirat#r, urinar, genital*. -r#fila'ia infectiil#r cu E. C#li presupune respectarea igienei c#lecti&e, pers#nale, alimentare. GENUL SHIGELLA $enul !igella face parte din familia Enter#bacteriaceae si reuneste / specii( . d"senteriae )$rupA* . fle'neri )$rupB* . b#"dii )$rup C* . s#nnei )$rupD* unt bacterii strict adaptate #mului, int#tdeauna pat#gene. unt intalnite in intestinul si materiile fecale ale b#lna&ului, c#n&alescentului si purtat#rului aparent sanat#s. unt bacili $ram-negati&i, neciliati, necapsulati, nesp#rulati. unt bacterii aer#be, facultati& anaer#be, care se de%&#lta pe medii slab selecti&e )9ac C#n?e"*, m#derat selecti&e si medii diferentiale )ADC+, Istrate-9eitert*. F#rmea%a c#l#nii , &acto'o!negati6e/ transparente. unt bacterii #'ida%a negati&e, fermentea%a gluc#%a, nu pr#duc ga%, nu pr#duc ind#l )e'ceptie . fle'neri*, nu pr#duc ,2 , sunt lact#%a negati&e, uree negati&e, citrat negati&, li%ina negati&.

-25peciile din acest gen re%ista in praf uscat )1. %ile*, in ape la 1-1. gr. Celsius ): %ile*, pe len=erie )2 saptamani*, in alimente )1-2 saptamani*, in g!eata )2 luni*. unt inacti&ate in 1. minutela 5.-8. gr. Celsius. Antigenele mai imp#rtante sunt( - antigenul somatic 0, care sta la ba%a impartirii in / grupe antigenice H $rupul A( . d"senteriae H $rupul B( . fle'neri H $rupul C( . b#"dii H $rupul D( . s#nnei - antigenul 3, unele tulpini p#seda capsula Aceste bacterii sunt pat#gene prin &irulenta si t#'igenitate. Dirulenta !igellei c#nsta in multiplicarea ei in epiteliul c#l#nului. !igel#%a este # b#ala diareica acuta, cu e&#lutie aut#limitata dat#rita capacitatii regenerati&e a epiteliului intestinal. Apare dupa 2-5 %ile de la ingestia bacteriil#r, debutul este brusc, cu febra, diaree ap#asa, tenesme, c#lici abd#minale intense. In peri#ada de stare pacientul p#ate a&ea si 3.-/. scaune nefecal#ide cu mucus, pur#i, sange. In urma acest#ra p#ate sa apara des!idratarea. 9icr##rganismul a=ungand in ile#nul terminal si c#l#n, se multiplica in lumen, patrunde in celulele intestinale prin end#cit#%a, se multiplica intracelular, distruge celula si se pr#paga la celulele alaturate. Apar astfel micr#abcese urmate de necr#%a si ulceratii superficiale, sangerare si f#rmarea unei pseud#membrane. !igelele pr#duc e'#t#'ine care acti#nea%a ca enter#t#'ine )t#'ina !iga in ca%ul infectiei cu !igella d"senteriae 1, cu efect neur#t#'ic, cit#t#'ic, enter#t#'ic* Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic. -r#dusul pat#l#gic este materia fecala si se transp#rta in mediul Car"-Blair. -rima i%#lare se face pe medii slab sau m#derat selecti&e si medii diferentiale )ADC+, Istrate-9eitert*. C#l#niile transparente, lact#%#-negati&e sunt insamantate pe mediile cu teste bi#c!imice )T I, 9I+F, imm#ns-citrat, uree*, pentru identificarea bi#c!imica pre%umpti&a. C#nfirmarea se reali%ea%a prin teste de aglutinare cu seruri specifice de grup si de tip. Fiind # b#ala aut#limitata, tratamentul cu antibi#tic este necesar d#ar in ca%urile se&ere de b#ala si se &a face c#nf#rm antibi#gramei @mul repre%inta re%er&#rul de !igella. Bacteriile sunt eliminate in mediul e'tern prin materiile fecale, c#ntaminand apa, alimentele, s#lul. Transmiterea este directa fecal-#rala. -#arta de intrare este tractul digesti&, prin c#nsum de apa si alimente c#ntaminate. peciile mai frec&ent intalnite sunt . d"senteriae si . fle'neri, fiind si cele mai &irulente. C#ntr#lul infectiei se face prin igiena pers#nala si c#munitara.

-28GENUL SALMONELLA $enul alm#nella face parte din familia Enter#bacteriaceae si cuprinde # singura specie, alm#nella enterica. Aceasta specie cuprinde peste 23.. ser#tipuri diferentiate pe ba%a antigenel#r s#matice @ si flagelare ,. -rincipalul !abitat al salm#nelel#r este tractul intestinal al #mului si animalel#r. Aceste d#ua surse &#r determina p#luarea s#lului, apel#r re%iduale, apel#r de suprafata in care p#t supra&ietui de la cate&a luni la cati&a ani , in c#nditiile de temperatura si p, fa&#rabile. unt bacili $ram-negati&i, nesp#rulati, pre%entand flageli peritric!i care asigura m#bilitatea, necapsulati. alm#nella p#ate creste us#r pe ma=#ritatea mediil#r de cultura, este aer#ba , facultati& anaer#ba. -e mediile selecti&e si diferentiale determina c#l#nii &acto'o!negati6e de tip . -r#ducerea de ,2 , e&identiata prin aparitia unei pete de cul#are neagra in centrul c#l#niil#r, face ca acestea sa se numeasca ,, in #c!i de pisica>>. -e mediul Cils#n-Blair f#rmea%a c#l#nii #pace, rug#ase, cu margini neregulate, negre, cu luciu metalic. 9ediile de imb#gatire pentru alm#nella sunt mediile selenit a%id de s#diu si buli#n 9uller-Bauffmann. unt bacterii lact#%#-negati&e, fermentea%a gluc#%a cu pr#ducere de ga%, ind#l negati&, uree negati&, pr#duc ,2 , citrat p#%iti&, li%ina p#%iti&. alm#nelele sunt germeni re%istenti; in s#lul pasunil#r p#t supra&ietui pana la 2.. %ile, in apa cate&a luni, in alimente intre 1.-14. %ile, in pulberile de #ua / ani. unt sensibile la caldura fiind distruse in 5 minute la 1.. gr. Celsius; de%infectantele le distrug in 3.-12. min. unt sensibile la cl#ramfenic#l, strept#mi#cina, tetraciclina, ampicilina, dar au aparut si tulpini plurire%istente. alm#nella pre%inta trei tipuri imp#rtante de antigene( - antigenul somatic O, este re%istent la caldura si alc##l, pre%inta specificitate de grup - antigenele *e suprafata (invelis), antigenul -i este un antigen specific de suprafata intilnit d#ar la trei ser#&aruri alm#nella( T"p!", -arat"p!" C, Dublin - antigenele flagelare ." sunt pr#teine labile termic situate la ni&elul cilil#r. Fen#menul de &ariatie de fa%a se intalneste la multe tipuri de alm#nele, astfel putand sa-si sc!imbe tipul de specificitate al flagelil#r cu un altul - /$S )lip#p#li%a!aridul* bacteriil#r din genul alm#nella este c#ntinut de in&elisul celular si eliberat dupa li%a bacteriana functi#nea%a ca end#t#'ina. Aceasta p#ate =uca un r#l imp#rtant in pat#gene%a mult#r manifestari clinice.; febra, acti&area sistemel#r de c#agulare, scaderea c#ntractilitatii mi#cardului, s#c septic. -at#genitatea salm#nelel#r este dat#rata fact#ril#r de &irulenta, ade%inele si t#'inele(

-21enter#t#'inele term#-stabila ) T*, term#-labila )+T*, &er#t#'ina )t#'ina !iga-li?e* cit#t#'ina implicata in in&a%ia si distructia celulara, antigenul Di cu r#l de ade%ina, fimbrii. alm#nel#%ele includ urmat#arele sindr#ame( - ,e#)e ente)ice ! ,e#)a ti,oi*a/ ,e#)a pa)ati,oi*a - gastr#enterite )t#'iinfectii alimentare* - infectii l#cale - septicemie Sa&.one&o'e&e .a;o)e (,e#)e&e ente)a&e !,e#)a ti,oi*a/ ,e#)a pa)ati,oi*a alm#nella T"p!i si -arat"p!i A,B sau C sunt agenti eti#l#gici ai febrel#r enterice. Imb#lna&irea cau%ata de Sa&.one&&a t5p(i, de #bicei mai se&era ca e&#lutie, este denumita ,e#)a ti,oi*a. B#lile pr#duse de alm#nella -arat"p!i A,B sau C se numesc febre paratif#ide. Calea de patrundere este digesti&a. <rmea%a # peri#ada de incubatie lunga de 1-2 saptamani, timp in care micr##rganismul tra&ersea%a muc#asa intestinala si in&adea%a gangli#nii limfatici me%enterici, trec in circulatia limfatica, ap#i in sange, reali%and prima bacteriemie. In aceasta etapa micr##rganismele se fi'ea%a in ficat, splina, rinic!i, madu&a #s#asa, tesut limf#id al intestinului, unde c#ntinua sa se multiplice si de unde &a in&ada din n#u sangele, pr#ducaindu-se a d#ua bacteriemie. Are l#c etapa septicemica a b#lii, cu febra )febra atinge un ni&el ma'im si se mentine in plat#u 1-2 saptamani*, b#lna&ii pre%inta "" stare tifica## manifestata cu cefalee intensa, stare generala alterata, pr#statie, #bnubilare, cefalee intensa, unii pre%inta # eruptie caracteristica sub f#rma un#r pete lenticulare mai frec&ente pe t#race si abd#men. 9#rtalitatea este crescuta in aceasta situatie. Febra tif#ida este de fapt # b#ala a sistemului reticul#-end#telial. Celulele m#n#nucleare infectate se agrega si f#rmea%a le%iunea pat#l#gica de ba%a, n#dulul tif#idic. In m#d #bisnuit n#dulii tif#idici se f#rmea%a in placile -e"er din intestin, in gangli#nii limfatici me%enterici, in ficat, splina, madu&a #s#asa. Ei se p#t necr#%a si ulcera. impt#mat#l#gia digesti&a c#nsta in an#re'ie, c#lici abd#minale, c#nstipatie sau diaree si este dat#rata agresiunii intestinale, !epatice si biliare. -lacile -e"er p#t sa ulcere%e si sa duca la perf#ratie intestinala si perit#nita. Eliberarea end#t#'inel#r p#ate duce la instalarea s#cului end#t#'inic, de aceea se e&ita administrarea de d#%e mari de antibi#tic ce risca # distrugere mare bacteriana cu eliberare masi&a de end#t#'ina din peretele bacterian. -rin aparitia si cresterea treptata a titrului de antic#rpi specifici , bacteriemia scade in intensitate. Dupa &indecarea b#lii, pacientul p#ate ramane purtat#r biliar de germeni timp de apr#'imati& un an. Salmonelele netifoidice p#t determina gastr#enterite, infectii l#cali%ate, septicemie. $ermenii patrund pe cale digesti&a #data cu alimentele c#ntaminate. Incubatia durea%a de la cate&a #re pana la # %i, germenii multiplicandu-se in epiteliul intestinal, pr#&#aca un sindr#m inflamat#r intestinal cu diaree muc#purulenta si sang&in#lenta. +a debut diareea este ins#tita de greturi si &arsaturi; febra, c#licile abd#minale mialgiile si cefaleea sunt simpt#me frec&ent intalnite in peri#ada de stare a b#lii. +a n#u-nascut des!idratarea

-24p#ate duce la # stare de t#'ic#'a gra&a. In general este # b#ala benigna, in m#d n#rmal nu apare septicemia. unt p#sibile l#cali%ari e'traintestinale( meningita la c#pii, #steite. In c#n&alescenta pers#anele care au f#st infectate cu ser#&aruri nontifoidice de alm#nella )in tara n#astra mai frec&ent ser#&arurile T"p!imurium si Enteritidis* pre%inta c#ntagi#%itate 3 luni. 9ulte din pers#anele care au f#st infectate cu alm#nella c#ntinua timp de %ile sau c!iar saptamani dupa insanat#sirea clinica sa elimine prin fecale alm#nella. Acele pers#ane care elimina alm#nella timp de un an )sau mai mult* se numesc p%)tato)i c)onici. Bacteriile se gasesc mai ales in &e%icula biliara si mai putin frec&ent in tractul urinar. Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic. Dupa cresterea bacteriil#r in mediul lic!id de imb#gatire pentru alm#nella )mediu cu selenit*, se e&identia%a c#l#nii lact#%#-negati&e pe mediile selecti&e si diferentiale )ADC+, 9ac C#n?e"*, din care se fac teste bi#c!imice )e&identiate pe mediile T I, 9I+F,citrat, uree*, fiind astfel p#sibil punerea diagn#sticului pre%umpti&; diagn#sticul de certitudine se reali%ea%a prin reactii de aglutinare cu seruri specifice p#li&alente si m#n#&alente. )n febrele enterale, in prima saptamana rec#ltam sange pentru !em#cultura. In a d#ua saptamana rec#ltam sange pentru !em#cultura si reactii ser#l#gice, materii fecale si bila. In a treia saptamana rec#ltam sange pentru !em#cultura si reactii ser#l#gice, materii fecale, bila, lic!id du#denal si urina. Din a patra saptamana se rec#ltea%a d#ar sange pentru diagn#stic ser#l#gic )reactia Cidal*. ,em#cultura este p#%iti&a din prima saptamana a b#lii, iar c#pr#cultura este p#%iti&a dupa cate&a %ile de la debutul b#lii, ea putand ramane p#%iti&a si in c#n&alescenta )purtata#ri biliari de salm#nele tif#idic*. In gastr#enterite se fac c#pr#culturi in prima saptamana. In septicemii se fac !em#culturi repetate +a purtat#ri se indica rec#ltarea de bila prin tuba= du#denal si sange pentru reactia Di. 1eactia 4idal pune in e&identa antic#rpii )anti-@ si anti-, * in dinamica in serul b#lna&il#r cu febra tif#ida si paratif#ida. Seroreactia 5i da titruri mari de antic#rpi anti-Di la purtat#rii de alm#nella tip!". In febrele enterice si septicemie este necesar tratamentul antimicr#bian )cl#ramfenic#l, ampicilina, c#trim#'a%#l sau flu#r#c!in#l#ne*. I n gastr#enterite nu este necesara antibi#terapia, care se face d#ar in ca%uri se&ere. e aplica terapie de sup#rt cu administrare de lic!ide si electr#liti. +a purtat#rii cr#nici de alm#nella tip!" se face c#lecistect#mie si tratament cu antibi#tice. alm#nella t"p!i si alm#nella parat"p!i au ga%da #mul; celelalte salm#nele au ga%da diferite specii animale.

-2:ursele de c#ntaminare pentru alm#nella t"p!i sunt f#rmele subclinice de b#ala, purtat#rii si mai putin #mul b#lna& care este de #bicei i%#lat rapid. Alimentele c#ntaminate cu de=ectii umane p#t fi ingerate si sa pr#duca b#ala. $astr#enteritele, determinate de celelalte salm#nele, se pr#duc ca urmare a c#nsumului de alimente c#ntaminate. @ul de rata c#nstituie # pr#blema de#arece se p#ate infecta in #&iduct inainte de f#rmarea c#=ii. 9asurile pr#filactice pentru febrele enterice au in &edere i%#larea si tratarea b#lna&il#r, supra&eg!erea si educatia sanitara a purtat#ril#r, supra&eg!erea sursel#r de apa si a alimentel#r, f#l#sirea &accinarii GENUL PROTEUS $enul -r#teus face parte din familia Enter#bacteriaceae si cuprinde trei specii cu imp#rtanta medicala( --r#teus mirabilis --r#teus &ulgaris --r#teus penneri $ermenii din genul -r#teus sunt ubicuitar raspanditi in natura, putandu-se intalni in s#l, ape re%iduale, ape de suprafata, in materiile #rganice in putrefactie, in intestinul #mului, in alimente si in pr#duse pat#l#gice. unt bacili $ram-negati&i, ciliati peritric!i sau l#f#tric!i. unt p#lim#rfi( au &ariate f#rme, de la bast#nase scurte pana la f#rme lungi, filament#ase. Nu pre%inta capsula si nici sp#ri. Cresc pe medii simple, nu sunt pretenti#si nutriti&. -e gel#%a simpla si pe gel#%a-sange cresc a&and # caracteristica unica in familia Enter#bacteriaceae de a in&ada mediul, fen#men numit ,,fen#men de catarare>>, ""invazie##, ,,r#ire>>. Din l#cul in#cularii, &aluri succesi&e de cultura migrea%a c#ncentric pana la marginea mediului sau pana la intalnirea cu &alul migrat#r al altei c#l#nii. -e mediile selecti&e -r#teus creste sub f#rma de c#l#nii &acto'o!negati6e/ de tip , netede , r#tunde, translucide, de cul#area mediului; pe mediile cu saruri biliare, de%#'ic#lat, c#l#nia apare ,, in #c!i de pisica>> dat#rita pr#ducerii de ,2 , e&identiat prin aparitia unei pete de cul#are neagra in centrul c#l#niei. unt germeni aer#bi, facultati& anaer#bi, fermentea%a gluc#%a cu pr#ducere de acid si putin ga%, lact#%#-negati&i, pr#duc ,2 , uree p#%it&, fenilalanina p#%iti&. pecia -r#teus &ulgaris este singura care pr#duce ind#l. -r#teus ia parte la pr#cesele de putrefactie. unt in general destul de re%istenti la de%infectanti si antiseptice #bisnuite. unt destul de raspandite in mediul spitalicesc si au re%stenta destul de mare la antibi#tice. peciile de -r#teus pre%inta( - antigen s#matic @, cu specificitate de grup - antigen flagelar ,, cu specificitate de tip

-3.- pili - enter#t#'ine -at#genitatea -r#teusului este determinata de fact#ri de &irulenta )pili, fact#ri fimbriari de c#l#ni%are, enter#t#'ine* unt germeni c#nditi#nat pat#geni. -#t cau%a t#'iinfectii alimentare si enterite la sugari si c#piii mici, pneum#nii n#s#c#miale, septicemii la batrani, perit#nite, meningite )meningita ne#-natala este # afectiune f#arte gra&a a n#u-nascutuli*, suprainfectarea plagil#r c!irurgicale sau a cel#r arse, abcese, cistite, induce litia%a urinara prin capacitatea sa de a desc#mpune ureea. Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic, pe ba%a caracterel#r de cultura si bi#c!imice . Tratamentul se face c#nf#rm antibi#gramei si l#cali%arii infectiei. Fiind germeni f#arte raspanditi in natura, infectiile cu acesti germeni depind de statusul imun#l#gic al ga%dei, de &irulenta tulpinii, de c#ntr#lul infectiil#r n#s#c#miale si al alimentel#r. %&N'$ K$&(S)&$$! $enul Blebsiella face parte din familia Enter#bacteriaceae, germenii din acest gen sunt bacili $ram-negati&i, nesp#rulati, neciliati, scurti si gr#si, cu capete r#tun=ite, dispusi in dipl#; in pr#dusele pat#l#gice apar sub f#rma de c#c#bacili inc#n=urati de capsula, aer#bi, facultati& anaer#bi. Nu sunt pretenti#si nutriti& si cresc pe mediile de cultura c#n&enti#nale; pe gel#%a simpla determina c#l#nii f#arte b#mbate, luci#ase, cu aspect muc#s )aspect de ,,miere de albine>>*; sunt &acto'o!po'iti6e, nu pr#duc ,2 , sunt uree p#%iti&, citrat p#%it&, ind#l negati&, fermentea%a gluc#%a cu eliberare de acid si ga% . -rincipalele afectiuni determinate sunt( pneum#nia, infectii ne#-natale, infectii urinare, infectii ale plagil#r, abcese, rin#scler#mul )# afectiune granul#mat#asa cr#nica si distructi&a a tractului respirat#r*, #%ena )atr#fia membranei muc#asei na%ale*. %&N'$ *&+S)N)! $ermenii din acest gen apartin familiei Enter#bacteriaceae si sunt agenti eti#l#gici ai un#r %##n#%e 'boli ale animalelor" cum ar fi rozatoare-sobolan" pasari" mamifere domestice" de unde se raspandesc in mediul incon6urator contaminand solul" alimentele7 sunt prezenti in organismul vectorilor: purecele de sobolan" purecele uman *. e transmit accidental la #m. unt bacili sau c#c#bacili $ram-negati&i, aer#bi. Trei specii sunt pat#gene pentru #m( Ye)$inia pe$ti$ care determina pesta bub#nica si pesta pulm#nara )ci%.a*,Iersinia pseud#tubercul#sis si Iersinia enter#c#litica care p#t determina gastr#enterite se&ere.

-31GENUL 8I0RIO ($pecia 8I0RIO CHOLERAE $enul Dibri# face parte din familia Dibri#naceae. 9icr##rganismele din genul Dibri# sunt bacili $ram-negati&i, incurbati in &irgula, m#bili printr-un flagel p#lar, nesp#rulati, necapsulati, catala%a p#%it&i , #'ida%a p#%iti&i. e multiplica in mediu alcalin )p, 1-:* fiind #rganisme ac&atice adaptate la &ariate salinitati. $ermenii din acest gen determina b#li gastr#intestinale dar si infectii in&a%i&e)septicemii*, infectii ale plagil#r e'puse la apa marina. pecii cu imp#rtanta medicala sunt( - 8i#)io c(o&e)ae/ agent%& etio&ogic a& (o&e)ei ! Dibri# para!aem#l"ticus, determina infectii gastr#intestinale, infecii ale plagil#r - Dibri# &ulnificus, determina septicemie, infectii l#cali%ate ale plagil#r 8i#)io c(o&e)ae Dibri#nii sunt micr##rganisme ac&atice, putand supra&ietui in ape marine sau ape dulci. unt bacterii in f#rma de bast#nase relati& scurte, incurbate sau drepte, $ram-negati&e, pre%entand un flagel la unul din capete,nesp#rulat, necapsulat. Dibri#nii sunt bacterii aer#be, cresc pe medii cu p, alcalin care au in c#mp#nenta saruri biliare. -e mediul s#lid f#rmea%a c#l#nii r#tunde, translucide, us#r b#mbate. -e apa pept#nata alcalina &ibri#nii au # crestere rapida, fac un &al fin la suprafata mediului si tulbura mediul. Dibri#nul c!#lerae este un germene aer#b, desc#mpune unele %a!aruri, este ind#l p#%it&, nu pr#duce urea%a, nu pr#duce ,2 . Dibri# c!#lerae m#are repede prin e'punere la lumina, uscare si antiseptice. -rin fierberea apei c#ntaminate, &ibri#nii se distrug in 2 minute. Dibri# c!#lerae p#seda un antigen flagelar , c#mun tutur#r &ibri#nil#r si un antigen s#matic @ pe ba%a caruia &ibri#nii au f#st incadrati in mai multe ser#grupe n#tate @1-@8 si @13:. Dintre acestea, patogene ((o&e)igene $%nt $e)og)%pe&e O1 $i O1"<. Se)og)%p%& O1 p)e'inta *o%a #iotip%)i9 c&a$ic $i E& To), diferentiate pe ba%a un#r pr#prietati fi%i#l#gice si a sensibilitatii fata de bacteri#fagi. T#t ser#grupul @1 pre%inta 13 fact#ri antigenici n#tati cu litere mari de la A la 9. -rin c#mbinatia acest#r fact#ri antigenici, bi#tipurile se subdi&id in 3 ser#tipuri( Inaba)AJC*, @gaFa)AJB*, si ,i?#=ima)AJBJC*. -32-

Cel mai imp#ratnt fact#r de pat#genitate este repre%entat de pr#ducerea de t#'ina !#lerica. Aceasta acti&ea%a adenilcicla%a din peretele intestinal si determina diaree ap#asa. Alti fact#ri de pat#genitate sunt m#bilitatea si pr#ducerea de c!em#ta'ine care permit &ibri#nil#r sa se indrepte direct catre suprafata enter#citel#r. Dibri# c!#lerae pr#duce !#lera, # t#'iinfectie alimentara caracteri%ata clinic prin diaree ap#asa, urmata de des!idratare gra&a, alterare pr#funda a starii generale, c#laps. up#rtul material al transmiterii este apa si alimentele c#ntaminate, mai rar #mul b#lna&. Bacteria patrunde pe cale #rala, c#l#ni%ea%a intestinul subtire, adera de muc#asa intestinala; dupa aderare secreta # enter#t#'ina care acti&ea%a sistemul adenilcicla%a KA9--ciclic si determina # diaree ap#asa )pierderea un#r mari cantitati de apa, apr#'.15-2. litriK%i* si pierdere de electr#liti. Dupa # incubatie scurta de 8 #re pana la 5 %ile, debutul este brusc cu diaree ap#asa, cu scaune frec&ente si neins#tite de c#lici abd#minale. -#t apare &arsaturi, febra, crampe musculare. In peri#ada de stare se disting trei stadii( stadiul diareic )scaune frec&ente, ap#ase, cu c#ntinut fecal#id minim, cu aspect de lic!id tulbure care c#ntine granule albici#ase, ca # %eama de #re%*, stadiul de c#laps algid )!ip#tensiune, puls imperceptibil, apatie, !ip#termie, m#arte prin prin s#c !ip#&#lemic* si stadiul de reactie )apare cand b#ala e&#luea%a spre &indecare* Diagn#sticul de lab#rat#r se ba%ea%a pe i%#larea si identificarea &ibri#nului !#leric din materiile fecale. e rec#lte%a materii fecale care se insamantea%a cat mai repede de#arece &ibri#nii !#lerici sunt f#arte sensibili la uscaciune sau se p#t utili%a mediul de transp#rt Car"-Blair sau apa pept#nata alcalina, care este si un mediu de imb#gatire. caunul este ap#s, cu aspect de %eama de #re%. e insamantea%a pe medii selecti&e alcaline si cu saruri biliare; c#l#niile suspecte se identifica printr-# reactie de aglutinare cu ser anti!#leric @1 sau @13:. -entru tratament se face antibi#grama, c!iar daca &ibri#nul !#leric este sensibil la multe antibi#tice. Ca antibi#tic de electie este tetraciclina administrata #ral. Cea mai imp#rtanta masura terapeutica este c#mpensarea rapida a pierderil#r !idr#-electr#litice. Re%er&#rul de infectie este #mul b#lna&, purtat#rul c#n&alescent, purtat#rul sanat#s, unele &ietuit#are marine. Transmiterea se face in principal prin c#nsum de apa c#ntaminata si prin c#nsumul de alimente marine insuficient tratate termic. Transmiterea se face fecal-#rala. 9asurile de pr#fila'ie sunt cele nespecifice )igiena generala si alimentara* pentru b#lile cu transmitere fecal-#rala si cele specifice )&accinare*.

-33-

CURS NR. 70IS

ALTE 0ACTERII PATOGENE SAU CON2ITIONAT PATOGENE ANAERO0I SPORULATI Bacteriile anaer#be si sp#rulate sunt bacili $ram-p#%iti&i si sunt repre%entate de genul *lostridium. Gen%& C&o$t)i*i%. DEFINITIE. INCADRARE unt bacili $ram p#%iti&i, ma=#ritatea pre%entand cili peritric!i, anaer#bi, sp#rulati, sp#rul fiind #&alar sau r#tund , dispus central, subterminal sau terminal. p#rul este term#re%istent, mai mare decat c#rpul bacterieipe care il def#rmea%a. Speciile de interes medical sunt: -Cl. tetani, agentul cau%al al tetanosului -Cl. b#tulinum, agentul cau%al al botulismului -Cl#stridiile gangrenei gazoase(-Cl. perfringens -Cl. !ist#l"ticum -Cl. septicum -Cl. #edematiens -Cl. difficile, agentul cau%al al un#r sindr#ame diareice p#stantibi#terapie sau al enter#c#litei pseud#membran#ase CARACTERE $ENERA+E 1. ,abitat unt bacili pre%enti in intestinul animalel#r si al #mului, de unde, eliminati cu materiile fecale a=ung pe s#l. Dat#rita end#sp#ril#r supra&ietuiesc timp indelungat, unele specii c!iar multiplicandu-se pe s#l. 2. Caractere m#rf#tinct#riale unt bacili $ram p#%iti&i sau $ram &ariabili, cu capetele r#tun=ite, cu c#rpul bacterian def#rmat de end#sp#rul mai mare decat c#rpul bacteriei. <nele specii pre%inta capsula.

-3/3. Caractere de cultura Cresc pe medii u%uale la 31 gr. Celsius, in stricta anaer#bi#%a. Cresc lent sub f#rma de c#l#nii

-e gel#%a sange ma=#ritatea speciil#r pr#duc !em#li%a beta. /. Caractere bi#c!imice si de metab#lism Identificarea speciil#r din genul Cl#stridium se face pe ba%a caracterel#r bi#c!imice si de metab#lism( fermentarea %a!aruril#r, elab#rarea de en'%ime pr#te#litice, c#agularea si acidifierea laptelui turnes#lat etc. 5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici F#rmele &egetati&e de Cl#stridii nu sunt f#arte re%istente in mediul e'tern, in timp ce sp#rii au # mare re%istenta. CLOSTRI2IUM TETANI DEFINITIE. INCADRARE unt germeni strict anaer#bi, sp#rulati, necapsulati, m#bili, cu cili peritric!i, care se p#t identifica pe s#l )germeni telurici*. Este pat#gen prin e'#t#'inele neur#tr#pe elab#rate. CARACTERE $ENERA+E 1. ,abitat In stare &egetati&a sunt pre%enti in intestinul #mului si al animalel#r, de unde, cu materiile fecale, a=ung in mediul e'tern, pe s#l, unde se sp#rulea%a. p#rii sunt f#arte re%istenti. In mediul spitalicesc p#ate c#ntamina banda=e, ata c!irurgicala, len=erie etc. 2. Caractere m#rf#tinct#riale Este un bacil mare cu capete r#tun=ite, $ram p#%iti&, cu cili peritric!i. F#rmea%a un sp#r sferic, terminal, mai mare decat diametrul celulei bacteriene, aspect de bat de c!ibrit, bat de t#ba, ac de gamalie. 3. Caractere de cultura Cresc pe gel#%a-sange in anaer#bi#%a. C#l#niile apar dupa /4 #re, sunt c#l#nii r#tunde, de /-8 mm in diametru, de tip inc#n=urate de # %#na puf#asa si de # %#na ingusta de beta !em#li%a.

-35/. Caractere bi#c!imice si de metab#lism Elab#rea%a !em#li%ina, e'#t#'ina neur#tr#pa, pr#tea%e, gelatina%e, etc.

5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici F#rmele &egetati&e sunt distruse de substantele de%infectante, sp#rii re%ista la temperatura de1.. gr. Celsius, dar sunt distrusi prin aut#cla&are la 12. gr.Celsius si 1 atm. timp de 3. min. iar la pupinel la 14. gr. Celsius timp de # #ra. In mediul e'tern in c#nditii de uscaciune sp#rii raman &iabili %eci si c!iar sute de ani. 8. tructura antigenica -re%inta antigene flagelare de tip ,, antigenul s#matic @ si # e'#t#'ina cu structura pr#teica 1. Raspunsul imun Apar antic#rpi antit#'ina care nu sunt utili pentru pr#tectie si diagn#stic. 4. Caractere de pat#genitate Este pat#gen prin multiplicare la p#arta de intrare; nu are capacitate in&a%i&a; pr#duce # e'#t#'ina neur#tr#pa )tetanospasmina* si # !em#li%ina #'igen labila )tetanolizina*. Tetan#li%ina are actiune litica pe p#lim#rf#nucleare, macr#fage, eritr#cite, fibr#blasti. -AT@$ENIE. B@A+A +A @9 p#rii de Cl. tetani patrund in #rganism prin intermediul un#r plagi adanci care asigura anaer#bi#%a, cu tesut %dr#bit, cu pamant, #biecte c#ntaminate cu sp#ri. p#rii &#r germina iar f#rma &egetati&a elab#rea%a cei d#i fact#ri de &irulenta, tetan#li%ina si tetan#spasmina. Tetan#spasmina are efect pe sistemul ner&#s, la ni&elul sinapsei neur#musculare si neur#nii m#t#ri spinali determinand spasme musculare generali%ate, se&ere si durer#ase la ni&elul musculaturii striate )paralizie spastica*, !iperrefle'ie si c#n&ulsii. T#'ina p#ate a=unge la ni&elul NC pe d#ua cai( retr#grad prin pr#pagare pe cale a'#nala de la p#arta de intrare sau pe cale sanguina. -acientul este c#nstient. Clinic, la /-5 %ile de la c#ntaminare apar spasme ale musculaturii din %#na c#ntaminata, ap#i ale musc!il#r masticat#ri, manifestate prin trismus si facies de tip ""risus sardonicus##. @rice stimul e'tern precipita un atac de tetan#s. 9#artea se p#ate pr#duce prin asfi'ie. DIA$N@ TIC<+ DE +AB@RAT@R -r#dusul pat#l#gic este pur#iul de la ni&elul plagii. e reali%ea%a fr#tiuri c#l#rate cu albastru de metilen sau $ram. e culti&a in stricta anaer#bi#%a. Bacteria se identifica pe ba%a caracterel#r bi#c!imice si prin dem#nstrarea t#'in#gene%ei )la s#arecele alb* -38TRATA9ENT

e administrea%a de urgenta, in paralel ser antit#'ic )ser antitetanic sau antit#'ina tetanica sau anat#'ina tetanica* inainte de fi'area t#'inei in tesut si penicilina. Antibi#grama nu este necesara. e impune deasemenea t#aleta c!irurgicala a plagii tetanigene. E-IDE9I@+@$IE. -R@FI+AAIE. C@NTR@+ ursa de infectie este #mul si animalele care elimina prin de=ecte f#rmele &egetati&e. Transmiterea se face prin pamantul c#ntaminat cu sp#ri. -#arta de intrare in #rganism este plaga c#ntaminata. -r#fila'ia specifica este &accinarea #bligat#rie in c#pilarie cu tri&accin anti-difter#tetan#-pertusis. CLOSTRI2IUM 0OTULINIUM DEFINITIE. INCADRARE unt germeni anaer#bi, sp#rulati, necapsulati, pat#geni prin pr#ducerea de e'#t#'ine neur#tr#pe. CARACTERE $ENERA+E 1. ,abitat Este pre%ent in intestinul #mului si al animalel#r in stare &egetati&a, de unde se elimina in mediul e'tern cu materiile fecale. -e s#l sp#rulea%a, sp#rii sunt f#arte re%istenti, feriti de s#are si ume%eala, supra&ietuind %eci de ani. 2. Caractere m#rf#tinct#riale unt bacili mari )3-2. micr#ni*, $ram p#%iti&i, cu cili peritric!i, necapsulati, pre%inta sp#r #&alar, situat central sau subterminal, mai mare decat diametrul bacteriei, care def#rmea%a bacteria, luand aspect de barcuta. 3. Caractere de cultura Cresc pe gel#%a-sange, la 31 gr. Celsius, in stricta anaer#bi#%a; dupa 1-2 %ile apar c#l#nii de tip , mari transparente fimbriate, inc#n=urate de # %#na puf#asa si de # %#na ingusta de beta !em#li%a.

-31/. Caractere bi#c!imice si de metab#lism -r#duc lipa%a, gelatina%a, lecitina%a, metab#li%ea%a gluc#%a.

5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici F#rmele &egetati&e nu sunt f#arte re%istente la fact#rii de mediu, sunt distruse la 8. gr. Celsius timp de 15-2. min. si de de%infectante; sp#rii sunt distrusi prin aut#cla&are la 12. gr.Celsius si 1 atm. timp de 3. min., iar la pupinel la 14. gr. Celsius timp de # #ra. p#rii sunt f#arte re%istenti la caldura, la 1.. gr.Celsius re%ista cel putin 3-5 #re. 8. tructura antigenica -re%inta antigene flagelare de tip ,, antigene s#matice si e'#t#'ine )e'ista 4 tipuri antigenice de e'#t#'ine*. T#'inele b#tulinice sunt re%istente la aciditatea gastrica si sunt term#labile. 1. Raspunsul imun Apar antic#rpi antit#'ina care nu sunt utili pentru pr#tectie. 4. Caractere de pat#genitate Nu se multiplica in #rganism, ci in alimente, unde pr#duce # e'#t#'ina care este distrusa prin fierbere la 1.. gr. Celsius timp de 2. min. Este pat#gen prin t#'in#gene%a. Elab#rea%a e'#t#'ine neur#tr#pe cu neur#tr#pism pentru sistemul ner&#s periferic. T#'ina b#tulinica este cea mai puternica #tra&a cun#scuta, d#%a letala pentru #m fiind de1-2 mg. -AT@$ENIE. B@A+A +A @9 B#tulismul apare prin ingestia de alimente care c#ntin t#'ina pref#rmata, fiind deci # t#'iinfectie alimentara de tip t#'ic. E'#t#'ina b#tulinica acti#nea%a la ni&elul sinapsel#r si a =#nctiunii neur#-musculare unde in!iba eliberarea de acetilc#lina si determina parali%ie flasca a intregii musculaturi. F#rme clinice de b#tulism( 1.T#'iinfectia alimentara b#tulinica Apare in urma ingerarii c#nser&el#r de legume, fructe, %ar%a&aturi, carne, alimente pastrate prin sarare sau afumare, me%eluri, carnati care sunt consumate fara o noua prelucrare termica. Alimentele c#nser&ate #fera c#nditii pentru pr#ducerea t#'inei, pe de # parte daca f#l#sim la prepararea l#r # temperatura mai sca%uta decat cea necesara distrugerii sp#ril#r, dar suficienta pentru acti&area sp#ril#r, cat si c#nditii de anaer#bi#%a pentru cresterea celulel#r &egetati&e ce &#r secreta t#'ina. Dupa ingerare, t#'ina se abs#arbe in intestin, a=unge in circulatie si ap#i la ni&elul placil#r neur#m#t#rii si -34determina paralizie flasca.-arali%ia apare la 14-2/ #re de la ingestie, incepe la e'tremitatea cefalicaafectand musc!ii gl#bil#r #cular, apare dipl#pie, parali%ie bulbara )imp#sibilitate de ing!itire si &#rbire*; parali%ia c#b#ara spre musculatura respirat#rie, cu

m#artea b#lna&ului, care ramane c#nstient pana apr#ape de e'itus. 9#rtalitatea in b#tulism este mare. 2.B#tulismul infantil Este urmarea f#rmarii t#'inei b#tulinice prin germinarea la ni&el intestinal a sp#ril#r ingerati. 9anifestarile clinice sunt similare. B#tulismul ne#-natal se pare ca apare la sugari sub 8 luni care c#nsuma miere de albina c#ntaminata cu sp#ri. 3.B#tulismul plagil#r Apare rar, manifestarile clinice sunt similare, apare la pers#anele care f#l#sesc dr#guri in=ectate intra&en#s, pers#ane cu plagi c#ntaminate cu pamant, gra&ide ce%ariate. DIA$N@ TIC<+ DE +AB@RAT@R In t#'iinfectia b#tulinica primea%a t#t diagn#sticul clinc. Diagn#sticul de lab#rat#r urmareste in principal stabilirea tipului de e'#t#'ina. -r#dusul pat#l#gic este repre%entat de materiile fecale, pr#be de alimente, ser de la pacient. -r#bele alimentare se insamantea%a in mediu lic!id pentru anaer#bi si pe mediu s#lid in anaer#bi#%a. upernatantul culturil#r lic!ide este in#culat intraperit#neal la s#arece si se urmareste e&#lutia b#lii la s#arece. TRATA9ENT e administrea%a ser antib#tulinic initial p#li&alent, ap#i dupa identificare m#n#&alent. E-IDE9I@+@$IE. -R@FI+AAIE. C@NTR@+ B#tulismul este as#ciat inprincipal cu c#nsumul de c#nser&e )de fructe, legume, carne* preparate in casa. -r#fila'ia este nespecifica si c#nsta in prelucrarea termica adec&ata a alimentel#r c#nser&ate. CLOSTRI2IILE GANGRENEI GA=OASE DEFINITIE. INCADRARE unt bacili $ram p#%iti&i, anaer#bi, sp#rulati, pre%enti pretutindeni in natura, mai ales in s#lurile culti&ate CARACTERE $ENERAE 1. ,abitat -3:unt germeni ubicuitari fiind pre%enti cu precadere in s#lurile culti&ate. Au f#st i%#lati ca si c#mp#nenti ai micr#bi#tei c#l#nului, tegumentului, &aginului. F#rmele &egetati&e eliminate din #rganism sp#rulea%a c#ntaminand s#lul.

2. Caractere m#rf#tinct#riale unt bacili mari )8-1. micr#ni*. $ram p#%iti&i care f#rmea%a end#sp#ri mai mari decat diametrul bacilil#r, l#cali%ati central, subterminal sau terminal, m#bili, cu cili peritric!i, necapsulati, cu e'ceptia Cl. perfringens care este capsulat si im#bil. 3. Caractere de cultura Cresc pe medii simple in c#nditii de stricta anaer#bi#%a, pe gel#%a-sange, mediul DF. -e gel#%a-sange pr#duc !em#li%a. Cresc c#l#nii r#tunde, transparente, c#n&e'e, in&a%i&e, puf#ase. Cl perfringens nu pr#duce c#l#nii in&a%i&e de#arece nu este m#bil. /. Caractere bi#c!imice si de metab#lism Au metab#lism strict fermentati&. peciile care pr#duc alfa-t#'ina desc#mpun lecitina. 5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici F#rmele &egetati&e nu sunt f#arte re%istente la fact#rii de mediu, sunt distruse la 8. gr. Celsius timp de 15-2. min. si de de%infectante; sp#rii sunt distrusi prin aut#cla&are la 12. gr.Celsius si 1 atm. timp de 3. min., iar la pupinel la 14. gr. Celsius timp de # #ra. p#rii sunt re%istenti timp indelungat pe s#l. F#rmele &egetati&e sunt sensibile la penicilina as#ciata cu metr#nida%#l, la eritr#micina, clindamicina, cl#ramfenic#l. T#ate speciile de Cl#stridium sunt re%istente la c#listin si sensibile la &anc#micina )test de identificare*. 8. tructura antigenica -re%inta antigene flagelare de tip ,, antigene s#matice, e'#t#'ine si antigen capsular pentru Cl. perfringens. 1. Raspunsul imun Apar antic#rpi antit#'ina care nu sunt utili pentru pr#tectie. 4. Caractere de pat#genitate Cl#stridiile gangrenei ga%#ase sunt pat#gene prin multiplicare, in&a%i&itate si t#'in#gene%a. $ermenii se multiplica la p#arta de intrare. $ermenii elab#rea%a e'#t#'ine -/.!ist#-t#'ice )lecitina%e, c#lagena%e, fibrin#li%ine, !ialur#nida%e, !em#li%ine, !emaglutinine* care acti#nea%a pe tesutul sanat#s si determina in&a%i&itatea germenil#r.

Acti#nea%a si pe leuc#cite cu distrugerea p#lim#rf#nuclearel#r, ceea ce e'plica raspunsul inflamat#r minim fata de infectie. -AT@$ENIE. B@A+A +A @9 Cl#stridiile gangrenei ga%#ase determina gangrena ga%#asa, # infectie a tesuturil#r m#i, a musculaturii sc!eletale, cu m#rtalitate ridicata. Afectiunea apare dupa traumatisme, inter&entii c!irurgicale pe tractul gastr#intestinal sau genit#urinar, dupa a&#rturi, amputatii, in=ectii, arsuri. -entru aparitia infectiei sunt necesare 2 c#nditii( -patrunderea sp#ril#r cl#stridieni in tesut -anaer#bi#%a -eri#ada de incubatie este de 12-2/ #re )cu limite 1#ra-8saptamani*, dupa care micr##rganismele se transf#rma in stare &egetati&a, se inmultesc si eliberea%a e'#t#'ine cu actiune l#cala si sistemica. Efectele l#cale includ necr#%a musculara, necr#%a tesuturil#r m#i, tr#mb#%a &asculara. Dat#ria fermentarii %a!aruril#r din tesuturi cu eliberare de ga% apare edemul dur, crepitant. Efectele sistemice c#nstau in !em#li%a se&era, !ip#tensiune, necr#%a tubil#r renali, insuficienta renala. Infectia cl#stridiana se caracteri%ea%a printr-un slab raspuns inflamat#r adesea lipsind c#lectia purulenta. DIA$N@ TIC<+ DE +AB@RAT@R Diagn#sticul gangrenei ga%#ase este clinic. Diagn#sticul de lab#rat#r este cel care c#nfirma diagn#sticul clinic. Diagn#sticul bacteri#l#gic c#nsta in e'amene micr#sc#pice, culturi in anaer#bi#%a si identificari pe ba%a caracterel#r bi#c!imice TRATA9ENT Tratamentul este de urgenta si se administrea%a ser antigangren#s, t#aleta c!irurgicala a plagii cu eliminarea tesuturil#r de&itali%ate si cu e'punere la #'igen. e administrea%a penicilina. E-IDE9I@+@$IE. -R@FI+AAIE. C@NTR@+ ursa de infectie este #mul si animalele care elimina prin de=ecte f#rmele &egetati&e. Transmiterea se face prin pamantul c#ntaminat cu sp#ri. -#arta de intrare in #rganism este # plaga cutanata. -r#fila'ia se reali%ea%a prin tratamentul c#respun%at#r al plagil#r adaci, c#ntaminate cu pamant. -/1CLOSTRI2IUM PER3RINGENS

Este implicat in t#'iinfectii alimentare cau%ate de c#nsumul de carne de pasare semipreparata )semiprepararea nu distruge sp#rii*. C#ntaminarea carnii se face cu sp#ri de Cl. perfringens pre%enti in intestinul pasarii. B#ala este determinata de # enter#t#'ina eliberata in aliment. Apar diaree ap#asa si crampe abd#minale, la 4-2/ #re dupa ingestie si persista 2/ #re. CLOSTRI2IUM 2I33ICILE Este bacil $ram p#%iti& sp#rulat anaer#b, ce determina c#lita pseud#membran#asa dupa antibi#terapie prelungita. Fact#rul principal de &irulenta este repre%entat de d#ua t#'ine( t#'ina A sau enter#t#'ina si t#'ina B sau cit#t#'ina. Este afectata muc#asa c#l#nului si a rectului cu le%iuni inflamat#rii, cu false membrane fibrin#ase, aderente. e pr#duce diaree ap#asa sau muc#asa, rare#ri sanguin#lenta. -#rta=ul intestinal la adult este mic ).-30*, la n#u-nascut este frec&ent )2.-1.0* Diagn#sticul bacteri#l#gic c#nsta in e&identierea bacteriei si a pre%entei t#'inel#r in materiile fecale. Tratamentul c#nsta in #prirea antibi#terapiei care era in desfasurare si se administrea%a metr#nida%#l sau &anc#micina. -re&enire( i%#lare, dec#ntaminarea mediului spitalicesc la e'ternare. ANAERO0I NESPORULATI Anaer#bi nesp#rulati p#t fi ( >Coci %ram pozitivi anaero"i nesporulati /-%enul Peptostreptococcus -%enul Peptococcus Fac parte din fl#ra n#rmala a #rganismului. unt c#ci $ram p#%iti&i de diferite dimensiuni, ase%ati in dipl#, lanturi scurte sau grame%i. Culti&area l#r este dificila. unt germeni f#arte pretenti#si, greu de i%#lat. unt sensibili la cl#ramfenic#l, metr#nida%#l, rifampicina, &anc#micina, flu#r#c!in#l#ne de ultima generatie. unt re%istenti la penicilina. Caracterul de pat#genitate este dat de capsula, en%ime pr#te#litice, !ialur#nida%a )implicata in b#ala par#d#ntala*. +a #m infectiile p#t apare la #rice &arsta, cu #rice l#cali%are, mai frec&ent as#ciate cu alte bacterii aer#be si anaer#be. -entru diagn#sticul de lab#rat#r sunt preferate pr#dusele pat#l#gice lic!ide sau fragmente de #rgane rec#ltate prin punctie si transp#rtate cat mai repede la lab#rat#r in recipiente care sa asigure anaer#bi#%a. e fac fr#tiuri care se c#l#rea%a $ram, se in#culea%a mediile de cultura b#gate nutriti&, in c#nditii de anaer#bi#%a; ap#i se fac fr#tiuri c#l#rate $ram din cultura care a crescut, teste bi#c!imice, antibi#grama. -/2Tratamentul c#nsta in t#aleta c!irurgicala a f#carului infecti#s, cu asigurarea unei bune #'igenari a tesuturil#r, antibi#terapie.

-r#fila'ia c#nsta in antibi#terapie pr#filactica in inter&entiile c!irurgicale intraabd#minale, irigarea plagil#r, debridarea tesuturil#r necr#tice, aspirarea secretiil#r #rale. >Coci %ram negativi anaero"i nesporulati /-%enul -eillonella peciile din acest gen fac parte din fl#ra n#rmala a ca&itatii bucale. unt c#ci mici $ram negati&i dispusi in dipl#, im#bili, nesp#rulati. e p#t c#nfunda cu tulpini de Neisseria. Nu sunt pat#gene. Culti&a in c#nditii de stricta anaer#bi#%a. >(acili %ram pozitivi anaero"i nesporulati / -%enul $acto"acillus /- cuprinde bacili $ram p#%iti&i, fini, alungiti sau p#lim#rfi, im#bili in cea mai mare parte, une#ri dispusi in lanturi. <nii lact#bacili fac parte din fl#ra n#rmala a &aginului )bacil D#derlein*, ca&itatii bucale, intestinului )+. acid#p!ilus*. unt pre%enti in pr#dusele lactate si determina fermentarea l#r. Culti&a in anaer#bi#%a sau micr#aer#filie pe medii care c#ntin diferiti fact#ri de crestere; c#l#niile apar dupa 2-3 %ile, sunt mari, r#tunde, c#n&e'e, albe. Rare#ri p#t determina end#cardite, supuratii bucale, infectii pulm#nare, meningite, infectii ale tractului urinar. Este sensibil la d#%e mari de penicilina as#ciata cu gentamicina. Este re%istent la &anc#micina. 9ulte specii de +act#bacillus fac parte din fl#ra &aginala n#rmala. -rin capacitatea l#r de a elibera acid lactic din gluc#%a, creea%a un -! acid care in!iba cresterea ma=#ritatii micr##rganismel#r implicate eti#l#gic in infectii ur#-genitale. -%enul !ctinom0ces /- sunt bacili $ram p#%iti&i de f#rma filament#asa, p#lim#rfi, ramificati, neciliati, adesea c#nfundati cu le&urile c#mensale ale fl#rei bucale sau digesti&e. Fac parte din fl#ra c#mensala bucala, intestinala, tract genit#-urinar. Cresc pe medii cu sange, c#l#niile sunt mari, pigmentate, rug#ase, aderente de mediu. unt sensibile la antibi#tice beta-lactamice, macr#lide, &anc#micina, tetraciclina, cl#ramfenic#l. unt re%istente la amin#glic#%ide. B#ala la #m se numeste actin#mic#%a, cu e&#lutie subacuta sau cr#nica ce se carateri%ea%a printr-# reactie inflamat#rie supurati&a si granul#mat#asa. Actinomyces israeli f#rmea%a p#st-traumatic, abcese l#cali%ate in special in regiunea cer&ic#-faciala, delimitate de tesut de granulatie si de tesut fibr#s, c#ntin pur#i cu granule actin#mic#tice de cul#are galbena ),,granule de sulf>>*, care nu sunt altce&a decat c#l#nii tisulare de actin#micete. Diagn#sticul de lab#rat#r f#l#seste ca pr#dus pat#l#gic pur#iul din fistula sau tesutul de granulatie; se e'aminea%a la micr#sc#p preparat nati& sau fr#tiu c#l#rat $ram; insamantarea se face pe medii speciale; c#l#niile cresc lent )8-21 %ile*, sunt c#l#nii R, aderente de mediu si f#rmea%a c#l#nii fiice. Tratamentul se face cu penicilina, tetraciclina, cl#ramfenic#l, macr#lide; se face si drena=ul c!irurgical al le%iunii. -/3-

-%enul Mo"iluncus / - cuprinde bacili strict anaer#bi, m#bili, incurbati. +a c#l#ratia $ram apar adesea $ram negati&i. unt agenti eti#l#gici ai &aginitel#r. e tratea%a cu ampicilina sau eritr#micina. -%enul (ifido"acterium / - sunt bacili sub f#rma un#r bast#nase maciucate, im#bili; fac parte din micr#bi#ta intestinala umana, este nepat#gen pentru #m; are efect pr#tect#r fata de infectiile digesti&e si fata de cancerul de c#l#n -%enul &u"acterium / - sunt c#mp#nenti ai micr#bi#tei intestinale -%enul Propioni"acterium/ - -r#pi#nibacterium acnes este c#mensal al pielii c#l#ni%and glandele sebacee. Determina infectii ale tegumentului alaturi de alti germeni )acnee =u&enila*, mai rar meningita, #ste#mielita, end#cardita. -e fr#tiu apar in grame%i, iar bast#nasele au tendinta de ramificare. Creste bine pe gel#%a-sange. Este sensibil la beta-lactamine, este re%istent la imida%#li. >(acili %ram negativi anaero"i nesporulati / -%enul (acteroides / - cuprinde bacterii care se gasesc in intestin; sunt bacili $ram negati&i, mari, p#lim#rfi, c#l#rati bip#lar, neciliati; cresc pe medii cu sange in anaer#bi#%a si de%&#lta c#l#nii mari, netede, luci#ase, in general ne!em#litice; pr#duc beta-lactama%a care inacti&ea%a penicilinele si cefal#sp#rinele si sunt sensibile la metr#nida%#l si clindamicina. pecia mai imp#rtanta este Bacterioides fragilis care p#ate determina infectii pleur#-pulm#nare, perit#neale, ginec#l#gice, septicemie. -%enul Porph0romonas / - cuprinde bacterii ce fac parte din fl#ra n#rmala intestinala si bucala; sunt bacili si c#c#bacili $ram negati&i, neciliati, nesp#rulati; p#t determina infectii gangren#ase sau ulcere ale pici#rului diabetic, b#ala par#d#ntala; sunt sensibile la am#'icilina, macr#lide, clindamicina, flu#r#c!in#l#ne, metr#nida%#l. -%enul Prevotella / -cuprinde germeni care sunt c#mp#nenti ai micr#bi#tei bucale; sunt bacili $ram negati&i, p#lim#rfi, pred#minand f#rmele c#c#bacilare, neciliati, nesp#rulati; sunt sensibili la penicilina si am#'icilina, macr#lide si metr#nida%#l.; sunt implicati in pat#genia par#d#nt#%ei -%enul Fuso"acterium / cuprinde germeni cu !abitat ca&itatea bucala sau intestin; sunt bacili $ram negati&i p#lim#rfi; sunt sensibili la clindamicina, carbapenem, metr#nida%#l; pr#duc beta-lactama%a; sunt implicati in pat#genia placii dentare, par#d#ntite acute si cr#nice, abcese cerebrale, !epatice, infectii ale tesuturilor moi faciale.

-//-

COCO0ACILI GRAM NEGATI8I/ AERO0I 9 ! GENUL HAEMOPHILUS ! GENUL 0RUCELLA ! GENUL 0OR2ETELLA GENUL HAEMOPHILUS $enul ,aem#p!ilus cuprinde c#c#bacili $ram negati&i, p#lim#rfi, im#bili, nesp#rulati, aer#bi, facultati& anaer#bi. Cresc pe medii cu sange, care le #fera fact#rii de crestere necesari )gel#%a c!#c#lat*; de%&#lta c#l#nii cenusii, #pace sau transparente, netede, cu margini bine delimitate asemanat#are cu picaturile de r#ua )de c#ndens*. ,aem#p!ilus influen%ae este pat#gen prin multiplicare si in&a%ie. pecia cea mai implicata in infectiile umane mai ales la c#pii este .aemophilus influenzae unde determina infectii ale tractului respirat#r, #tita, sinu%ita, mai rar pneum#nie, meningita acuta purulenta. $ermenul este f#arte sensibil in mediul e'tern, de aceea pr#dusul pat#l#gic trebuie adus repede la lab#rat#r. 9ulte din tulpini sunt sensibile la ampicilina, desi unele pr#duc beta-lactama%e, sunt sensibile la cl#ramfenic#l,ceftria'#n, cef#ta'im. Alta specie imp#rtanta este .aemophilus 1ucre0i care este agentul pat#gen al sancrului m#ale, maladie &eneriana specific umana, frec&enta in %#nele tr#picale si subtr#picale. GENUL 0RUCELLA Cuprinde mai multe specii care infectea%a animalele si se p#t transmite #mului. unt strict para%iti pentru animale, caracteristic l#cali%ati intracelular. unt c#c#bacili $ram negati&i, care se c#l#rea%a frec&ent bip#lar, e&entual pre%entand capsula, dispusi i%#lati sau mai rar in grame%i neregulate, im#bili, nesp#rulatui, strict aer#bi, relati& inacti&i metab#lic. unt bacterii pretenti#ase, cresc pe medii cu cerinte nutriti&e c#mple'e; cresc lent, c#l#niile apar dupa d#ua sau mai multe %ile, sunt initial de tip , ap#i trec la f#rma R #data cu scaderea &irulentei. Re%istenta in mediul e'tern este mare; in tesuturile fetale infectate eliminate p#t re%ista saptamani de %ile, in gun#iul de gra=d 2-3 luni, in bran%eturi 3-8. %ile. unt sensibile la de%infectantele u%uale. -asteuri%area laptelui le distruge. -/5-

Caracterele de pat#genitate se manifesta prin capacitatea germenil#r de a se multiplica si de a in&ada #rganismul. Deasemenea end#t#'ina este implicata in pat#genitate. Cele mai pat#gene specii sunt Brucella melitensis, urmata de Brucella suis si de Brucella abortus. B#ala la #m se numeste brucel#%a si este # %##antr#p#n#%a )antr#p#%##n#%a* )b#ala specifica animalel#r, #mul c#ntaminandu-se accidental*. +a animale brucel#%a are e&#lutie asimpt#matica, cu afectarea aparatului genital la femela ins#tita de a&#rt, iar la mascul apar le%iuni testiculare )#&ine, caprine, b#&ine, p#rcine*. Brucella se elimina prin lapte, urina, lic!ide fetale, placenta, a&#rt#ni. +a #m, p#arta de intrare este tractul digesti& sau tegumentul le%at, mai rar calea respirat#rie sau c#n=uncti&a. Brucella trece ap#i in gangli#nii limfatici regi#nali unde se multiplica, ap#i in ductul limfatic t#racic, a=unge in sange si se raspandeste in sistemul reticul#-end#telial al #rganel#r parenc!imat#ase si sistemului #s#s. Aici ca pat#geni intracelulari, declansea%a # reactie inflamat#rie cu c#nstituirea de noduli granulomatosi cu tendinta de abcedare. Incubatia este in medie de 2-3 saptamani, debutul este de #bicei insidi#s, cu astenie, indisp#%itie, cefalee, artralgii, febra m#derata, transpiratii abundente. In peri#ada de stare simpt#mele sunt p#lim#rfe, este # b#ala greu de recun#scut clinic, apare febra #ndulanta )creste in cursul dupa-amie%ii si scade in timpul n#ptii*, ins#tita de fris#ane, transpiratii abundente n#cturne, cu mir#s caracteristic, astenie, dureri sub di&erse f#rme, !epat#splen#megalie, aden#patii, neutr#penie, artrite, mening#-encefalita, afectari neur#-psi!ice etc. Durata b#lii &aria%a de la 3-/ saptamani, cel mai frec&ent depasind 3 luni, pana la ani de %ile in f#rmele cr#nice. In f#rmele cr#nice, din f#carele de infectie se descaraca peri#dic germeni in sange unde sunt pre%enti antic#rpi bacterici%i anti-Brucella; prin distrugerea unui numar mare de micr##rganisme se eliberea%a # cantitate mare de end#t#'ina care p#ate cau%a stari de s#c end#t#'inic. Diagn#sticul de lab#rat#r este esential, repre%entand unica met#da certa de diagn#stic. -r#dusul pat#l#gic p#ate fi sangele, madu&a #s#asa, material rec#ltat prin punctie !epatica, splenica sau gangli#nara, urina, bila, lapte, materiale necr#pticein functie de l#cali%area pr#cesului infecti#s. Identificarea bacteriei se face pe ba%a caracterel#r m#rf#tinct#riale, de cultura, bi#c!imice si prin aglutinarea pe lama cu seruri anti-Brucella. Diagn#sticul ser#l#gic e&identia%a antic#rpii anti-Brucella din sangele pacientului. Intraderm#reactie la brucelinaKmelitina e&identia%a raspunsul imun celular si este p#%iti&a in f#rmele cr#nice de b#ala, une#ri fiind unicul semn p#%iti& al infectiei. Tratamentul este dificil si &a fi prelungit )mai multe saptamani*, din cau%a l#cali%arii intracelulare a micr##rganismului. e p#ate utili%a rifampicina, bisept#l, tetracicline, cl#ramfenic#l, ampicilina; se p#ate utili%a # as#ciere de antibi#tic. In Brucel#%a cr#nica sau latenta antibi#tic#terapia este ineficienta.

-/8ursa de infectie este repre%entata de animalele b#lna&e. Transmiterea la #m se reali%ea%a prin ingestia de lapte sau prin c#ntactul cu pr#duse c#ntaminate pr#&enite de la animalele b#lna&e )tesuturile a&#rt#nului, balegar, pulberi*. Esentiala este eradicarea b#lii la animale. e p#ate face prin &accinarea l#r si sacrificarea animalel#r b#lna&e. Imp#rtanta este si pasteuri%area laptelui, e&itarea c#ntactului cu pr#duse animale c#ntaminate, lucrat#rii din sect#rul %##te!nic &#r purta ec!ipament de pr#tectie )brucel#%a este in principal # b#ala pr#fesi#nala*, e&entual &accinare. GENUL 0OR2ETELLA Cuprinde c#c#bacili $ram negati&i asemanat#ri cel#r din genul ,aem#p!ilus, srict aer#bi, im#bili sau m#bili cu flageli peritric!i. pecia tip este repre%entata de (2 pertussis, agentul eti#l#gic al t%$ei con6%&$i6e. Alte specii de interes medical sunt B. parapertussis, B. br#nc!iseptica, B. !#lmesii. B#rdetellele c#l#ni%ea%a cilii epiteliului respirat#r al mamiferel#r. Este un pat#gen al #mului si al primatel#r superi#are. Este un c#c#bacil $ram negati&, dispus i%#lat sau in perec!i, mai rar in lanturi scurte, une#ri pre%inta capsula, se c#l#rea%a bip#lar. B#rdetella pertussis si parapertussis sunt im#bile. Este # bacterie pretenti#asa, fiind culti&ata pe medii imb#gatite cu sange si di&ersi fact#ri nutriti&i. Cel mai cun#scut mediu este mediul B#rdet-$eng#u. C#l#niile apar dupa 3-8 %ile de incubare, sunt de tip , mici, c#n&e'e, us#r transparente, cu stralucire metalica, f#arte aderente, inc#n=urate de un !al#u de !em#li%a, care seamana cu picaturile de mercur. Re%istenta in mediul e'tern este sca%uta, re%ista ma'im 2 #re la temperatura camerei, lumina s#lara # distruge in 8. min. Este distrus de de%infectantele u%uale. Este sensibil la ampicilina, am#'icilina, macr#lide, c#trim#'a%#l )bisept#l*. B. pertussis este pat#gena in special prin l#cali%are, multiplicare si t#'in#gene%a. Fact#rii de pat#genitate sunt repre%entati de factorii de aderare si de toxine. 8actorii de aderare sunt( - fimbriile - aglutin#genele de suprafata )de natura pr#teica* - !emaglutinina filament#asa )de natura pr#teica, asigura ade%i&itatea la cilii epiteliului respirat#r, este unul din fact#rii de &irulenta ai acestei bacterii* - t#'ina pertussis &oxinele sunt( - t#'ina pertussis - fact#r ma=#r de &irulenta, dar si cel mai imp#rtant antigen si imun#gen; media%a aderarea la epiteliul tra!eal si stadiul de t#'emie; alterea%a acti&itatea !#rm#nala cu cresterea pr#ducerii de insulina urmata de !ip#glicemie; creste

-/1sensibilitatea la !istamina cu cresterea permeabilitatii capilare, !ip#tensiune, s#c; limf#cit#%a; in!iba acti&itatea macr#fagel#r - end#t#'ina - situata la ni&elul peretelui celular, antigen c#mun germenil#r $ram negati&i - cit#t#'ina tra!eala - are efect cit#t#'ic si determina im#bilitatea cilil#r - t#'ina derm#necr#tica )letala* - resp#nsabila de inflamatia si necr#%a l#cala, pred#minent pulm#nara - adenilatcicla%a calm#dulin dependenta - ce determina !ipersecretie de mucus ap#s, permeabili%ea%a epiteliul respirat#r pentru t#'ina pertussis, in!iba macr#fagele al&e#lare. B. pertussis este pat#gena numai pentru #m. B#ala cau%ata se numeste tuse convulsiva )tuse magareasca*, b#ala cu e&#lutie us#ara la adult dar cu rata de m#rtalitate mare la c#pil pana la intr#ducerea &accinarii #bligat#rii. Transmiterea se face pe cale aeriana prin picaturi na%#-faringiene eliminate intr-un acces de tuse. C#ntagi#%itatea este ma'ima in primul stadiu de b#ala si la inceputul stadiului al d#ilea )de tuse par#'istica*. Incubatia este de 1-1. %ile, dupa care incep manifestarile clinice care e&#luea%a in d#ua fa%e. $rimul stadiu este acela de c#l#ni%are a epiteliului respirat#r, cu manifestari clinice asemanat#are unei afectiuni respirat#rii us#are )febra , stranut, tuse*. 9icr##rganismul adera de epiteliul respirat#r si se multiplica rapid. Fa%a catarala durea%a 1. %ile si pacientul este f#arte c#ntagi#s, elimina prin tuse un numar f#arte mare de micr##rganisme. Diagn#sticul bacteri#l#gic este p#sibil prin prele&ari cu tamp#n steril de la ni&elul faringelui sau prin met#da ,, placil#r tusite>> . 8aza a doua 'paroxistica( durea%a 2-/ saptamani, este stadiul t#'emic, cu accese de tuse par#'istica, accese de multe #ri tipice )p#t fi pana la 3. accese pe %i, mai frec&ente in timpul n#ptii*. Accesul se p#ate termina cu &#ma si cu aspirarea &#mismentel#r. -#t aparea cian#%a, c#n&ulsii, an'ietate, edem palpebral, c#ngestie palpebrala. Apare limf#cit#%a periferica, caracteristica, precum si !ip#glicemie. e p#t pr#duce c#mplicatii pulm#nare, dat#rita #bstructiei br#n!i#lel#r mici cu d#puri de secretie muc#asa. In aceasta fa%a B. pertussis este rare#ri i%#lata de la pacient, iar tratamentul antibi#tic nu influentea%a e&#lutia b#lii. C#n&alescenta dure%a 2-3 saptamani. Diagn#sticul de lab#rat#r p#te fi bacteri#l#gic sau imun#l#gic. Diagn#sticul bacteri#l#gic se p#ate reali%a la b#lna& in timpul fa%ei catarale si in prima parte a fa%ei par#'istice, precum si la c#ntacti si pacientii asimpt#matici. -r#dusul pat#l#gic este e'udatul faringian, sputa, picaturi de secretie tra!e#br#nsica eliminate in timpul tusei. Rec#ltarea secretiei tra!e#br#nsice se p#ate face prin met#da ,, placil#r tusite>>( se e'pune # placa -etri cu mediul B#rdet - $eng#u la apr#'imati& 2. cm in fata gurii b#lna&ului in timpul accesului de tuse. Din pr#dusul pat#l#gic se efectuea%a un fr#tiu c#l#rat $ram. Identificarea bacteriei se face pe ba%a caracterel#r m#rf#tinct#riale, de cultura, bi#c!imice si prin aglutinarea pe lama cu seruri specifice anti-B#rdetella.

-/4Diagn#sticul ser#l#gic, care depistea%a antic#rpii din serul pacientului, are mai mult &al#are epidemi#l#gica decat diagn#stica. Tratamentul se face cu eritr#micina sau c#trim#'a%#l. I%&#rul de infectie este #mul b#lna&. C#ntagi#%itatea este f#arte mare. Transmiterea se reali%ea%a prin picaturi na%#-faringiene. +a n#i in tara &accinarea este #bligat#rie utili%andu-se &accinul DT- care c#ntine anat#'ina difterica, anat#'ina tetanica si &accin c#rpuscular pertussis inacti&at. 3AMILIA RIC:ETTSIACEAE Cuprinde bacterii de mici dimensiuni, caracteri%ate prin multiplicare e'clusi& intracelulara, raspandire larga in natura la pasari, insecte, mamifere si se transmite la #m prin artr#p#de - paduc!e de c#rp si de cap, paduc!e si purice de &e&erita, purice si paduc!e de s#b#lan, capuse, acarieni L )e'ceptie facand C#'iella burnetti, care se transmite prin aer#s#li si prin alimente c#ntaminate*. +a #m pr#duc b#li numite ric?etti#%e dintre care ( tifosul exantematic, febra patata a 9until#r tanc#si, febra mediteraneeana, febra but#n#asa, tif#sul de lastaris, febra tsutsugamus!i, febra M )ric?ettsi#%a pulm#nara*, febra de transee, etc. Familia Ric?ettsiaceae cuprinde tribul Ric?ettsia din care fac parte trei genuri ( - genul Ric?ettsia - genul C#'iella L cu specia C#'iella burnetti care determina febra M )ric?ettsi#%a pulm#nara* - genul R#c!alimaea !enul 1ic9ettsia cuprinde mai multe specii dintre care specia 1. pro:aze9ii )transmisa de paduc!ele de c#rp si de cap* care determina tifosul exantematic epidemic si 1. typhi )transmisa de puricele si paduc!ele s#b#lanului* care determina tifosul exantematic endemic ; aceste specii sunt grupate in ric9ettsiile grupului tifos. Ric?ettsiile sunt bacterii p#lim#rfe, apar sub f#rma de bacili scurti, c#ci i%#lati, in perec!i sau lanturi scurte, une#ri au aspectul un#r filamente; au perete celular tipic pentru bacteriile $ram negati&e. +a micr#sc#pul #ptic ric?ettsiile sunt &i%ibile prin c#l#rare in albastru cu $iemsa. Ric?ettsiile grupului tif#s se de%&#lta de #bicei in cit#plasma celulei ga%da. Ric?ettsiile sunt rapid distruse prin caldura, uscaciune si substante bactericide. In de=ectele uscate pr#&enind de la paduc!ii infectati, ric?ettsiile p#t ramane &iabile luni de %ile la temperatura camerei. unt in!ibate de tetracicline si cl#ramfenic#l. Ric?ettsi#%ele sunt in general %##n#%e )b#li ale animalel#r, care se pr#duc si la #m*, cu e'ceptia tif#sului e'antematic si a febrei de transee, care sunt b#li specific umane.

-/:Transmiterea ric?ettsiil#r de la #m la #m si de la animale la #m are l#c prin artr#p#de &ect#are( paduc!e, purice, capuse. ingura ric?ettsie care nu are un &ect#r #bligat#riu este C#'iella burnetti care se transmite prin aer#s#li si alimente infectate. -atrunderea ric?ettsiil#r are l#c prin le%iunea de intepatura sau le%iunile de grata=c#ntaminate cu fecalele artr#p#del#r. D#%a infectanta este mica, se aprecia%a ca 1. bacterii p#t pr#duce b#ala. Ric?ettsiile p#t patrunde in multe tipuri de celule dar au tr#pism pentru end#teliul &ascular. e multiplica intracelular si p#t distruge celula ga%da. In &asele mici ric?ettsiile pr#duc fen#mene de &asculita. Apar micr#tr#mbi de fibrina si tulburari de permeabilitate capilara. ecundar le%iunil#r &asculare apar in #rganele respecti&e m#dificari degenerati&e parenc!imat#ase. Tr#mb#%ele &asculare si !em#ragiile se manifesta sub f#rma de petesii cutanate si f#care !em#ragice in #rganele interne. E&#lutia clinica a ric?ettsi#%el#r se caracteri%ea%a in general prin eruptii cutanate, febra, cefalee, stare de rau, marirea de &#lum a splinei si a ficatului, cu e'ceptia C#'iellei burnetti care pr#duce pneum#nie interstitiala. Ti,o$%& e+ante.atic epi*e.ic debutea%a la 8-15 %ile dupa infectare sub f#rma unei eruptii maculare, mai intai pe trunc!i si a'ile ap#i se raspandeste; eruptia respecta fata, palmele si plantele. Febra atinge /.-/1 gr.Celsius si ramane in plat#u timp de 2 saptamani. In ca%urile gra&e apare !ip#tensiune, disfunctie renala si c#ma. Ric?ettsiile p#t persista in #rganism timp indelungat dupa infectie )c!iar 2. ani*. Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic si ser#l#gic. Diagn#sticul bacteri#l#gic f#l#seste ca pr#dus pat#l#gic sange pentru !em#cultura, urina, sputa, materii fecale, placenta, etc. E'aminarea micr#sc#pica se face pe sectiuni !ist#l#gice sau amprente c#l#rate. I%#larea se face prin in#culare la animalul de lab#rat#r, #ul embri#nat, culturi de tesuturi. Diagn#sticul ser#l#gic f#l#seste sangele pacientului pentru e&identierea antic#rpil#r )te!nici de !emaglutinare indirecta si imun#flu#rescenta* Tratamentul se face cu cl#ramfenic#l sau tetraciclina. Transmiterea tif#sului e'antematic epidemic se face de la #m la #m prin paduc!ele de c#rp si de cap. @mul este re%er&#rul de ric?ettsii. -aduc!ele se infectea%a de la #m si transmite bacteriile prin de=ecte pe pielea altei pers#ane. -aduc!ele infectat m#are dar ric?ettsiile raman &iabile in de=ectele acestuia. Tif#sul e'antematic a f#st f#arte raspandit in timpul ra%b#aiel#r si la pers#ane cu un standard de igiena sca%ut, care au paduc!i. Ca pr#fila'ie sunt necesare masuri de reducere a r#%at#arel#rsi de despaduc!iere a pers#anel#r infectate

-5.3AMILIA SPIROCHAETACEAE 9 ! GENUL TREPONEMA ! GENUL LEPTOSPIRA GENUL TREPONEMA 9icr##rganismele din acest gen sunt bacterii spiralate, subtiri, f#arte m#bile. unt strict aer#be sau micr#aer#file si sunt pretenti#ase nutriti& )speciile pat#gene nici nu se culti&a pe medii artificiale*. E'ista specii pat#gene si specii care fac parte din fl#ra n#rmala a ca&itatii bucale si a muc#asel#r genitale. pecia T)epone.a pa&&i*%. este specie pat#gena pentru #m si este agentul eti#l#gic al sifilisului. Trep#nema pallidum are ca unica ga%da #mul, nefiind i%#lata de la animale. Este f#arte sensibila in mediul e'tern, la uscaciune; este f#arte sensibila la actiunea de%infectantel#r. T. pallidum este # bacterie spiralata, cu spire regulate )8-1/ spire regulate* si cu capetele efilate, f#arte subtire si relati& scurta )2-2. micr#ni*, f#arte m#bila, a&and miscari de fle'ie, insurubare si translatie. T. pallidum nu se p#ate culti&a pe medii de cultura artificiale. -#ate fi mentinuta in &iata prin in#culari intratesticulare la iepure care de%&#lta # #r!ita sifilitica. In acest m#d s-a pastrat in lab#rat#arele de referinta tulpina -ichols din care se prepara antigenele necesare diagn#sticului ser#l#gic. T. pallidum este distrusa de uscaciune, saruri de mercur si bismut, antiseptice, de%infectante, temperaturi de /2 grade Celsius. Este sensibila fata de antibi#ticele betalactamice, in special fata de penicilina. T. pallidum c#ntine trei structuri antigenice imp#rtante( - antigenul cardi#lipinic- pre%ent la t#ate trep#nemele dar si la alte bacterii, la unele plante, in unele tesuturi animale, cum ar fi c#rdul de b#u. Acest antigen determina f#rmarea de antic#rpi antilip#idici, denumiti in trecut si reagine; - antigenul pr#teic Reiter, pre%ent la t#ate trep#nemele - antigenul specific numai pentru T. pallidum. T. pallidum este pat#gena prin multiplicare si in&a%i&itate. (oala la om se numeste $i,i&i$ 6ene)ian si se transmite prin c#ntact se'ual, direct cu le%iunile ulcerati&e ale pers#anei infectate. Transmiterea se p#ate face si de la mama la fat in peri#adele de bacteriemie, cand T. pallidum trece transplacentar, determinand sifilisul c#ngenital. Transmiterea se p#ate face si parenteral prin in#culare directa in sange. B#ala e&#luea%a in mai multe etape( sifilis primar, secundar, latent si tertiar.

-51In urma c#ntactului infectant spir#c!etele patrund in #rganism penetrand muc#asele sau epiteliile us#r scarificate. Dupa # incubatie de 3 saptamani se de%&#lta leziunea primara, denumita sancru de in#culare. De #bicei le%iunea este unica si l#cali%ata cel mai frec&ent pe #rganele genitale. Aspectul le%iunii este de papula care se ulcerea%a; ulceratia este nedurer#asa,cu marginile ridicate, indurate si ba%a neteda )sancru dur*. +a # saptamana apare si aden#patia regi#nala dura, discreta, nedurer#asa. Netratata le%iunea se &indeca in 3-8 saptamani, lasand # mica cicatrice atr#fica. In acest stadiu spir#c!etele se p#t e&identia in e'sudatul din sancru. Diseminarea !emat#gena incepe inca din acest stadiu, e&identiinduse bacterii in tesutul limfatic inca din primele #re de la in#culare. Sifilisul secundar apare la /-1. saptamani dupa aparitia sancrului daca pacientul nu urmea%a tratament. e manifesta prin le%iuni muc#-tegumentare diseminate si de aspect &ariat si care sunt infectante )trunc!i, membre, palme, plante, muc#ase*. 9ai p#t apare simpt#me ca de &ir#%a si manifestari ale di&ersel#r #rgane )gastrita, !epatita, nefrita, meningita*. <rmea%a # peri#ada de latenta, sifilisul latent in care b#lna&ul este asimpt#matic si nec#ntagi#s, cu e'ceptia transmiterii transplacentare sau prin sange. -eri#ada de latenta este &ariabila si p#ate fi intrerupta de recaderi ale sindr#mului cutane#-muc#s din sifilisul secundar. Sifilisul tertiar apare la 5-3.0 din pacientii netratati, dupa 1-/. de ani )in medie 15 ani* de la infectia primara. Este de fapt un raspuns imun celular la infectie. Afectea%a sistemul cardi#&ascular )in special a#rta* si sistemul ner&#s central. +e%iunea !ist#l#gica caracteristica este goma, # ulceratie necr#tica ce p#ate sa apara pe t#t c#rpul dar si in ficat, #ase sau testicule. In aceste le%iuni nu se mai e&identia%a spir#c!ete. Sifilisul congenital p#ate a&ea debut prec#ce )pana la 2 ani* sau tardi& )peste &arsta de 2 ani*. ifilisul c#ngenital prec#ce se manifesta asemanat#r cu sifilisul secundar al adultului. In sifilisul c#ngenital tardi& pred#mina manifestarile neur#l#gice, #s#ase, dentare, #culare. Diagn#sticul de lab#rat#r se ba%ea%a pe e&identierea trep#nemel#r din le%iunile sifilisului primar si secundar si pe diagn#sticul ser#l#gic in t#ate cele trei stadii. %iagnosticul bacteriologic( T. pallidum se p#ate e&identia prin e'amen micr#sc#pic direct, pe f#nd intunecat. In sifilisul primar se rec#ltea%a secretie din sancru; in sifilisul secundar se rec#ltea%a e'sudat din le%iuni, bi#psii; in sifilisul tertiar se rec#ltea%a +CR, piese necr#ptice; in sifilisul c#ngenital e'aminam placenta,c#dinul #mbilical, aspiratul na%al, prele&ate din le%iunile cutanate. Trep#nemele sunt #rganisme f#arte subtiri, care se c#l#rea%a slab prin met#da $ram si de aceea se #bser&a mai bine la micr#sc#pul cu f#nd intunecat sau prin c#l#ratii speciale. 9icr#sc#pia pe f#nd intunecat e&identia%a trep#nemele ca spir#c!ete fine, cu 8-1/ spire regulate, cu capete efilate, animate de miscari grati#ase de fle'ie, insurubare si translatie. %iagnosticul serologic( Este cea mai utili%ata met#da de diagn#stic a sifilisului. Testele f#l#site p#t fi nespecifice si specifice.

-52&estele serologice nespecifice utili%ea%a antigenele netrep#nemice, cum ar fi cardi#lipina e'trasa din c#rdul b#&in. Aceste teste e&identia%a antic#rpii antilip#idici care apar in b#ala acuta la /-8 saptamani de la infectie. Titrul creste in peri#ada de sifilis secundar ca ap#i sa scada in peri#ada de latenta si in sifilisul tertiar. Tratamentul b#lii determina scaderea titrului antic#rpil#r. Aceste teste se f#l#sesc pentru urmarirea eficientei tratamentului si pentru tria=. e fac #bligat#riu in ca% de casat#rie, anga=are, gra&ide, e'amene de admitere, #btinerea permisului de c#nducere. In m#d curent se face( - DDR+ )Deneral Diseases Researc! +ab#rat#r"*, care este # reactie de fl#culare - RBC )reactia B#rdet-Casserman*, care este # reactie de fi'are a c#mplementului - reactia R-R )Rapid -lasma Reagine*, care este # reactie de aglutinare Aceste teste p#t da reactii fals p#%iti&e in b#li aut#imune, infectii &irale sau bacteriene, imuni%ari recente, sarcina. Din acest m#ti& #rice re%ultat p#%iti& trebuie c#nfirmat printrun test specific. &estele serologice specifice utili%ea%a antigene trep#nemice. Testele se efectuea%a pentru c#nfirmarea diagn#sticului si nu au &al#are in urmarirea eficientei tratamentului de#arece se mentin p#%iti&e ani de %ile. Aceste teste sunt( - reactia FTA-Abs )flu#rescent antib#d" abs#rbti#n*, care este # reactie de imun#flu#rescenta indirecta - te$t%& TPHA/ ca)e e$te o )eactie *e (e.ag&%tina)e pa$i6a ! testul TIT )testul de im#bili%are al trep#nemel#r* Tratamentul de electie ramane penicilina $ administrata parenteral. +a ne&#ie penicilina se p#ate inl#cui cu alte antibi#tice. ursa de infectie este #mul b#lna& in stadiu de sifilis primar si secundar. B#ala se transmite prin c#ntact se'ual, transplacentar si prin sange infectat )transfu%ii* 9asurile de pr#fila'ie sunt nespecifice pentru b#lile cu transmitere se'uala. Tria=ul in masa depistea%a ca%urile n#u aparute si tratarea l#r reduce frec&enta b#lii in p#pulatie. GENUL LEPTOSPIRA DEFINITIE. INCADRARE +ept#spirele sunt spir#c!ete subtiri, fine, cu spire stranse si regulate si cu capete incarligate. unt #rganisme m#bile a&and # miscare caracteristica de insurubare si fle'ie. F#rma si m#bilitatea se #bser&a pe preparate nati&e la micr#sc#pul cu f#nd intunecat sau in c#ntrast de fa%a. Ele p#t fi culti&ate pe medii artificiale. -atrund in #rganism prin tegumente si muc#ase intacte sau us#r scarificate. $enul lept#spira cuprinde d#ua specii( +. interr#gans, pat#gena si +. bifle'a, sapr#fita.

-53CARACTERE $ENERAE 1. ,abitat /. interrogans este ga%duita de mamifere, reptile, amfibieni. $a%dele se impart in trei categ#rii( de mentinere, accidentale si de amplificare. $a%dele de mentinere )s#b#lan, s#arece, caine, p#rc* p#arta lept#spirele in rinic!i si p#sibil in #rganele de repr#ducere, fiind aparent sanat#ase. Infectia se transmite prin urina sau pe cale se'uala. $a%dele accidentale sunt repre%entate de #m sau animale d#mestice care se infectea%a prin elementele din mediu c#ntaminate cu urina ga%del#r de mentinere sau a alt#r ga%de accidentale. Infectia este frec&ent cu manifestari clinice. -#rta=ul renal este de scurta durata. $a%dele de amplificare sunt ga%de accidentale la care infectia se p#ate transmite epidemic. )in crescat#rii de animale d#mestice*. Animalele c#ntaminea%a prin urina apa, s#lul umed sau nam#lul unde lept#spirele p#t supra&ietui pana la /2 %ile la intuneric, mediu cald si p, neutru sau us#r alcalin. 2. Caractere m#rf#tinct#riale +ept#spirele sunt spir#c!ete subtiri, fine, cu spire stranse si regulate si cu capete incarligate; sunt m#bile; sunt bacterii $ram negati&e, dar se c#l#rea%a greu; se p#ate f#l#si c#l#ratia $iemsa. 3. Caractere de cultura Cresc pe medii lic!ide sau semis#lide suplimentate cu ser de iepure )mediul B#rt!#f*; se incubea%a la 24-3. gr. Celsius; c#l#niile cresc in 8-1/ %ile. /. Caractere bi#c!imice si de metab#lism +ept#spirele au un b#gat ec!ipament en%imatic( catala%a, #'ida%a, !ialur#nida%a, f#sf#lipa%a. 5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici unt sensibile in mediul e'tern, fata de uscaciune, lumina s#lara; sunt distruse de alc##l, cl#ramina, aci%i, ba%e. unt sensibile la beta-lactamine. 8. tructura antigenica $ermenii din genul +ept#spiraau urmat#arele antigene( - antigen s#matic @, are specificitate de gen fiind c#mun lept#spirel#r pat#gene si sapr#fite

-5/- antigene de suprafata, au specificitate de grup si de tip; sunt imun#gene, antic#rpii specifici c#nferind pr#tectie pe durata limitata 1. Raspunsul imun In urma trecerii prin b#ala se sinteti%ea%a antic#rpi fata de antigenele de suprafata. Durata pr#tectiei este &ariabila, de #rdinul anil#r si este specifica ser#tipului tulpinii infectante. Apar la /-8 %ile de la debutul b#lii, titrul este ma'im in saptamanile 3-8 de b#ala dupa care scade treptat disparand in decurs de cati&a ani. 4. Caractere de pat#genitate +ept#spira interr#gans este pat#gena prin multiplicare si in&a%i&itate. 9#bilitatea si gradul de inc#&#iere a e'tremitatil#r c#rpului bacterian c#nfera lept#spirei puterea de penetrare a tesuturil#r. -AT@$ENIE. B@A+A +A @9 +ept#spir#%a este %##n#%a cu cea mai larga raspandire, afectand numer#ase specii de mamifere salbatice si d#mestice. B#ala la #m este determinata cel mai frec&ent prin c#ntactul indirect cu apa sau s#lul c#ntaminate cu urina animalel#r infectate si mai rar prin c#ntact direct cu animalele purtat#are. -atrund in #rganism prin tegumente si muc#ase intacte sau us#r scarificate. -#t patrunde si prin c#n=uncti&a, muc#asa na%ala, sau c!iar prin plamani )aer#s#li*. +ept#spirele p#t strabate placenta si p#t pr#&#ca a&#rt sau deces fetal ante-partum. A=unse in #rganism, intra in circulatia limfatica, ap#i in sistemul circulat#r si a=ung in t#ate #rganele. +ept#spirele raman &iabile timp de saptamani sau luni in tesuturi ferite de actiunea antic#rpil#r( tubii renali, sistemul ner&#s central, camera anteri#ara a #c!iului. In b#ala acuta lept#spirele se multiplica in end#teliul &asel#r mici determinand &asculite in #rice sistem sau #rgan( rinic!i, ficat, plaman, piele, musc!i. -#sibilitate afectarii mai mult#r #rgane e'plica p#lim#rfismul clinic al b#lii. -#t fi f#rme us#are pana la f#rme gra&e cu insuficienta renala sau !epatica. Incubatia este de3-3. %ile, debutul este cu febra inalta, greturi, &arsaturi, tuse, dureri muscularesi eruptii tegumentare. In peri#ada de stare se p#t descrie lept#spir#%a anicterica sau lept#spir#%a icterica. F#rma anicterica are in general # e&#lutie aut#limitata si se manifesta ca un sindr#m pseud#gripal. F#rma icterica )b#ala Ceil* are # e&#lutie medie sau se&era fiind as#ciata cu sindr#m !em#ragic, insuficienta renala. 9ai p#t apare meningita cu lic!id clar, s#c end#t#'ic, c#lecistita acuta nelitia%ica, pneum#nie interstitiala, mi#cardita, sufu%iuni c#n=uncti&ale.

-55DIA$N@ TIC<+ DE +AB@RAT@R +ept#spirele se e&identia%a in sange in primele 5 %ile de b#ala, in +CR in %ilele /-4 de b#ala si in urina incepand din %iua a :-a de b#ala, timp de 8 saptamani. E'amenul direct se face printr-un preparat nati& e'aminat la micr#sc#pul cu f#nd intunecat si fr#tiu c#l#rat $iemsa. I%#larea bacteriei este de c#mpetenta lab#rat#arel#r de referinta; se face pe medii de cultura sau prin in#culare la animalulu de lab#rat#r. I%#larea se face din sange in prima saptamanade b#ala. Dupa prima saptamana lept#spirele se p#t i%#la din urina. e p#t lua si pr#be de tesuturi. %iagnosticul serologic se face prin( - teste de aglutinare micr#sc#pica - antigenul f#l#sit este lept#spira pr#&enita din culturi lic!ide de /-1 %ile, iar antic#rpul este din serul pacientului. - reactia de aglutinare pe lama )macr#sc#pica* - reactia de !emaglutinare indirecta - reactia de fi'are a c#mplementului - met#de imun#en%imatice In diagn#stic mai p#t fi f#l#site alte teste de lab#rat#r care sa e&identie%e m#dificarile sanguine date de afectarea diferitel#r #rgane si sisteme )!em#leuc#grama, ureea, creatinina, bilirubina serica, transamina%ele, teste de c#agulare*. TRATA9ENT -entru f#rmele nec#mplicate care nu necesita spitali%are se administrea%a d#'iciclina #ral. In f#rmele cu e&#lutie mai gra&a se administrea%a penicilina $ pe cale intra&en#asa. In f#rmele gra&e, cu insuficiente ale #rganel#r, se administrea%a antibi#tic si tratament sup#rti&. E-IDE9I@+@$IE. -R@FI+AAIE. C@NTR@+ +ept#spir#%a este pr#babil %##n#%a cea mai raspandita in lume, cu incidenta mai mare la tr#pice. ursa de infectie este animalul )r#%at#are, s#b#lani, caini, pisici, mamifere salbatice* care prin urina c#ntaminea%a s#lul si apa. Transmiterea la #m este indirecta prin apa si s#lul c#ntaminate. E'punerea in general este pr#fesi#nala la fermieri, medici &eterinari, muncit#rii din abat#are, agricult#ri, lucrat#rii din #re%arii sau accidentala la inn#tat#ri sau pescari amat#ri. 9asurile de pr#fila'ie nespecifica include e&itarea c#ntactu?ui cu animale b#lna&e sau cu s#luri si ape c#ntaminate. 9asurile de pr#fila'ie specifica include &accinarea umana si animala. C!imi#pr#fila'ia se aplica pers#anel#r cu risc temp#rar; se administrea%a d#'iciclina #ral 25. mg pe saptamana, in d#%a unica.

-583AMILIA SPIRILLACEAE 9 ! GENUL HELICO0ACTER ! GENUL CAMPYLO0ACTER GENUL HELICO0ACTER DEFINITIE. INCADRARE 9icr##rganismele din acest gen sunt bacili spiralati, $ram negati&i, cu /-8 flageli la un p#l, micr#aer#fili. Au ca !abitat natural #mul si animalele care le ga%duiesc in st#mac ),.p"l#ri, ,.!eilmanni, etc.* sau intestin ),.!epaticus, ,. bilis, etc* Imp#rtanta medicala # are .2 p0lori, mai putin ,. !eilmanni. E&identierea in 1:42, prin e'amen micr#sc#pic si cultura a ,.p"l#ri in bi#psiile de muc#asa gastrica a f#st pr#babil cea mai imp#rtanta desc#perire medicala de la sfarsit de sec#l, cercetarile ulteri#are dem#nstrand implicarea acestei bacterii in pat#genia afectiunil#r gastr#du#denale. HELICO0ACTER PYLORI CARACTERE $ENERAE 1. ,abitat ,.p"l#ri c#l#ni%ea%a muc#asa gastrica, inde#sebi %#na antrala. @data stabilit in st#mac p#ate persista # lunga peri#ada de timp, c!iar t#ata &iata. -#ate disparea sp#ntan #data cu instalarea gastritei atr#fice ce determina disparitia recept#ril#r specifici. 2. Caractere m#rf#tinct#riale unt bacterii $ram negati&e, incurbate, in f#rma de &irgula sau litera pre%entand /-8 flageli l#cali%ati la un p#l. 3. Caractere de cultura Creste pe medii cu sange , se incubea%a in micr#aer#filie, se urmaresc peste 1 %ile; pr#duce c#l#nii de tip , translucide de 1-2 mm. /. Caractere bi#c!imice si de metab#lism -rincipala caracteristica bi#c!imica este pr#ducerea de urea%a in cantitati mari. Testul urea%ei este asfel principalul test screening in diagn#stic. 5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici sau spiralate,

-51Are re%istenta sca%uta in mediul e'tern, dar este re%istent la p,-ul acid din st#mac. 8. tructura antigenica -#seda mai multe structuri antigenice( urea%a, pr#teinele de s#c termic, etc. 1. Raspunsul imun Imp#tri&a bacteriei #rganismul secreta IgA si Ig $ . +a ma=#ritatea pers#anel#r infectate, dat#rita alterarii muc#asei gastrice, Ig A repre%inta un mecanism de aparare ineficient. Dat#rita l#cali%arii e'tracelulare a bacteriei, la suprafata celulei epiteliale, spre ca&itatea st#macului, bacteria este ferita de actiunea Ig $. +ip#p#li%a!aridele din structura ,.p"l#ri determina pr#ducerea de aut#antic#rpi care &#r determina si ap#i accentua atr#fia muc#asei gastrice. Acest e&eniment se as#cia%a cu scaderea titrului Ig$. -re%enta ,. p"l#ri pe suprafata muc#asei gastrice se ins#teste de pre%enta unui infiltrat inflamat#r f#rmat din limf#cite, plasm#cite, macr#fage, p#lim#rf#nucleare. 4. Caractere de pat#genitate Fact#rii de pat#genitate sunt repre%entati de en%imele si cit#t#'inele pe care le secreta bacteria( urea%a, f#sf#lipa%a A, pr#tea%a, pr#teina s#cului termic, fact#ri de c#l#ni%are, ade%ine, flageli care asigura penetrarea in mucusul gastric, cit#t#'inele. -AT@$ENIE. B@A+A +A @9 Este implicat in eti#l#gia si pat#genia urmat#arel#r afectiuni( gastrita cr#nica acti&a, ulcer gastric sau du#denal, cancer gastric, limf#m gastric, reflu' gastr#-es#fagian, anemie feripri&a, b#li dermat#l#gice si reumatice, c#r#narite. N#rmal muc#asa gastrica nu este c#l#ni%ata cu bacterii. +a pers#anele recepti&e, dupa un scurt epis#d de gastrita acuta, infectia cu ,. p"l#ri determina c#nstant # inflamatie cr#nica a muc#asei gastrice, care creste semnificati& riscul aparitiei ulcerului gastr#-du#denal, a cancerului gastric, si a limf#mului gastric. $astrita cr#nica acti&a este caracteri%ata de pre%enta unui infiltrat inflamat#r b#gat al muc#asei gastrice. De n#tat ca bacteria nu in&adea%a muc#asa gastrica. Infectia cu ,. p"l#ri este pr#babil cea mai frec&enta si persistenta infectie din lume afectand apr#'imati& =umatate din p#pulatia gl#bului. Dintre pers#anele infectate d#ar # mica parte au infectie simpt#matica sau de%&#lta ulcer si cancer gastric, depin%and si de &irulenta tulpinii )cit#t#'inele pe care le secreta, c#dificate genetic*.

-54DIA$N@ TIC<+ DE +AB@RAT@R etodele invazive permit e&identierea directa a ,.p"l#ri de la ni&elul bi#psiil#r de muc#asa gastrica. Din fragmentul rec#ltat la gastr#sc#pie se efectuea%a testul urea%ei )bacteria desc#mpune ureea*, micr#sc#pie directa si culti&area bacteriei. etodele neinvazive sunt te!nici indirecte; se face testul respirat#r cu uree marcata si diagn#sticul ser#l#gic. Diagn#sticul ser#l#gic e&identia%a pre%enta antic#rpil#r specifici, de tip Ig$. Te!nicile f#l#site sunt imun#en%imatice )E+I A*. F#l#sirea acest#r teste este indicata d#ar in diagn#sticul infectiil#r acute. F#l#sirea l#r in e&aluarea eficientei tratamentului nu este indicata de#arece titrul antic#rpil#r p#ate ramane crescut c!iar si 8 luni de la eradicarea infectiei. Detectarea antigenel#r ,.p"l#ri in materiile fecale este un test rapid imun#cr#mat#grafic. Testul se p#ate f#l#si in stadiile initiale ale infectiei si pentru aprecierea eficientei tratamentului. TRATA9ENT e &#r trata d#ar pacientii care au infectia diagn#sticata sigur. e f#l#seste #mepra%#l )in!ibit#r de p#mpa de pr#t#ni*, am#'icilina si claritr#micina timp de 1/ %ile. Alta as#ciere este subsalicilat de bismut, metr#nida%#l si tetraciclina. -#ate apare re%istenta bacteriei la macr#lide. Nu este necesara respectarea unui regim alimentar de#sebit pe durata tratamentului. E-IDE9I@+@$IE. -R@FI+AAIE. C@NTR@+ ursa de infectie este #mul, calea de transmitere este fecal-#rala si #ral-#rala. -entru transmiterea infectiei este necesar un c#ntact strans )infectiile apar in c#lecti&itatile familiale si parafamiliale iar bacteria are re%istenta sca%uta in mediul e'tern*. GENUL CAMPYLO0ACTER $enul cuprinde bacili $ram negati&i, de f#rma spiralata, incurbata sau asemanat#are literei , pre&a%uti cu un singur flagel p#lar la una sau ambele e'tremitati, care ii c#nfera # miscare specifica ,,in %b#r de musculita6, nesp#rulati. $enul cuprinde mai multe specii ( C.=e=uni, C.c#li, C. fetus, etc. *.6e6uni si *.coli sunt implicate in numer#ase epis#ade de t#'iinfectii alimentare ce e&#luea%a cu diaree sang&in#lenta sau ap#asa, mai ales la c#pii. Aceste bacterii sunt germeni c#mensali in intestinul animalel#r )pasari, mamifere*. $ermenii c#ntaminea%a laptele, alimentele si apa p#tabila unde p#t supra&ietui mai multe saptamani.

-5:Cresc in c#nditii de micr#aer#filie, pe medii speciale, selecti&e, imb#gatite cu sange; se de%&#lta c#l#nii mici, de apr#'. 1 mm, ne!em#litice, c#n&e'e, netede, translucide, inc#l#re sau gri, cu aspect de picatura de miere, cu tendinta de curgere de-a lungul liniei de insamantare. unt germeni care nu pr#duc urea%a. unt sensibili la uscaciune si temperatura camerei. +a 8. gr.Celsius m#are intr-un minut. unt distrusi de alc##l, fen#l, !ip#cl#rit de s#diu. Astfel cl#rinarea apei pre&ine aceste infectii. unt sensibili la eritr#micina, gentamicina, cl#ramfenic#l, tetraciclina. unt re%istenti la trimet#prim, &anc#micina. Infectia acuta determina # imunitate de scurta durata. Fact#rii de pat#genitate ai Camp"l#bacter =e=uni sunt( pr#ducerea de t#'ine, structura suprafetei celulare, f#l#sirea fierului in metab#lismul bacteriei. C.=e=uni pr#duce enter#t#'ina, cit#t#'ina,si end#t#'ina. B#ala la #m este # t#'iinfectie alimentara. $ermenii a=ung in #rganism pe cale #rala prin c#nsum de alimente sau apa c#ntaminate sau prin c#ntact cu animale b#lna&e sau purtat#are sanat#ase. $ermenii a=ung in intestin, penetrea%a bariera &isc#asa a mucusului intestinal, se atasea%a de muc#asa intestinala, se multiplica pe suprafata muc#asei intestinale si elab#rea%a enter#t#'ina cu instalarea diareei ap#ase. Alt mecanism este pr#cesul in&a%i& prin care bacteria patrunde in peretele intestinului subtire si al c#l#nului. Ap#i se multiplica intracelular si diseminea%a in afara muc#asei, dar le%iunea ramane superficiala. Diareea in acest ca% este cu scaune !em#ragice care c#ntin si leuc#cite. Infectia tipica cu C. =e=uni se manifesta prin enter#c#lita acuta cu dureri abd#minale, diaree !em#ragica, inflamarea stratului lamina pr#pria si abcese criptice. E&#lutia este aut#limitata, &indecandu-se sp#ntan in 5-4 %ile. C. =e=uni p#ate determina si afectiuni e'traintestinale ca pancreatita, c#lecistita, a&#rt. In special la pers#anele imun#c#mpr#mise p#ate apare bacteriemie cu diseminare la distanta( artrita, mi#cardita, mening#encefalita, purpura tr#mb#cit#penica, sindr#m !em#litic-uremic Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic. -r#dusele pat#l#gice sunt materii fecale, &#mismente, alimente, mai rar sange pentru !em#culturi. Insamantarea se face pe mediul cu gel#%a c!#c#lat sau alte medii selecti&e, incubare in micr#aer#filie. Diagn#sticul se pune pe ba%a caracterel#r m#rf#tinct#riale, de cultura si bi#c!imice.

- 8.Tratamentul presupune reec!ilibrarea !idr#electr#litica si e&entual antibi#terapie. Este rec#mandata efectuarea antibi#gramei, desi ma=#ritatea tulpinil#r sunt sensibile la eritr#micina. Infectiile enterale cu C. =e=uni sunt frec&ente in t#ata lumea. ursa de infectie # c#nstituie re%er&#rul animal. Transmiterea la #m se face prin c#nsum de apa si alimente c#ntaminate. Ca masuri depre&enire este cl#rinarea apei p#tabile, pasteuri%area laptelui, igiena generala si educatie sanitara a p#pulatiei. GENUL CHLAMY2IA GENUL UREAPLASMA GENUL MYCOPLASMA GENUL CHLAMY2IA Cuprinde bacterii intracelulare. pecia C(&a.5*ia t)ac(o.ati$ pre%inta interes medical. Este # bacterie mica, are f#rma c#c#ida, este un para%it intracelular #bligat#riu, cu perete asemanat#r ca structura cu cel al bacteriil#r $ram negati&e. C#l#ratia $iemsa este f#l#sita mai frec&ent pentru e&identierea c!lam"diil#r intraceluare si permite diferentierea inclu%iil#r tinere L ce c#ntin corpi reticulati )se c#l#rea%a in albastru*, de inclu%iile mature L ce c#ntin corpi elementari )se c#l#rea%a in r#su*. Culti&area se face pe #ul embri#nat de gaina, culturi de celule, culturi de #rgan. C#rpusculii elementari raman infecti#si peri#ade lungi c!iar si in c#nditii de uscaciune; sunt inacti&ati de eter, fen#l, caldura umeda. C!lam"dia trac!#matis este sensibila fata de rifampicina, tetraciclina, macr#lide, flu#r#c!in#l#ne, sulfamide. +a #m determina tra!#mul )# infectie c#n=uncti&ala*, b#li cu transmitere se'uala )uretrite nespecifice, epididimite, pr#statite la barbat, iar la femeie uretrite, cer&icite, salpingita acuta si cr#nica, sterilitate tubara* si limf#granul#mat#%a ing!inala &eneriana )b#ala Nic#las-Fa&re*. +a n#u-nascutul c#ntaminat la nastere mai p#ate determina rinita, #tita, pneum#nie. Ciclul de de%&#ltare al C!lam"diei se desfas#ara in celula ga%da, in interi#rul unei &acu#le pr#&enita din in&aginarea membranei celulare. *orpii elementari repre%inta f#rma e'tracelulara infecti#asa a c!lam"diil#r. Dupa aderare la recept#ri specifici de pe suprafata celulei, c#rpii elementari sunt fag#citati intr-# &acu#la in interi#rul careia se transf#rma in corpi intermediari, ap#i in corpi reticulati, care repre%inta f#rma &egetati&a neinfecti#asa a c!lam"diil#r. e multiplica prin di&i%iune binara alcatuind #

-81microcolonie sau incluzie citoplasmatica in interi#rul &acu#lei de fag#cit#%a care &a creste transf#rmandu-se intr-# mare inclu%ie ba%#fila. Ap#i c#rpii reticulati sufera # maturare de&enind c#rpi intermediari ap#i, din n#u, c#rpi elementari. Ciclul ia sfarsit prin eliberarea n#il#r c#rpi elementari in urma li%arii celulei ga%da dupa un inter&al de /4-12 #re de la infectarea acesteia. N#ii c#rpusculi elementari infecti#si eliberati &#r c#ntamina alta celula. Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic si ser#l#gic. De#arece bacteria se gaseste intracelular este necesar ca prele&atul sa fie rec#ltat prin racla=ul bland al muc#asel#r in sc#pul de a rec#lta celule )racla= din end#c#l, uretra, sac c#n=uncti&al*. De la n#u-nascut se rec#ltea%a secretie na%#-faringiana, iar de la ca%urile de limf#granul#mat#%a ing!inala &eneriana se e'aminea%a aspiratul gangli#nar si pur#iul din fistula. e fac fr#tiuri care se c#l#rea%a $iemsa. Diagn#sticul ser#l#gic c#nsta in e&identierea antic#rpil#r prin met#da E+I A, RFC, imun#flu#rescenta, Cestern bl#t. In infectiile genitale se cauta antic#rpi de tip IgA a car#r pre%enta determina # infectie inalta, acti&a. Tratamentul antibi#tic este prelungit si trebuie facut cu antibi#tice cu # buna penetrare celulara. In infectiile genitale se p#ate da a%itr#micina in m#n#d#%a sau # ciclina timp de cel putin 5 %ile, tratand ambii parteneri. In c#n=uncti&ita cu inclu%ii se administrea%a rifampicina. Tratamentul tra!#mului se face pe durata a /-4 saptamani. Tra!#mul este endemic in Asia, Africa, ba%inul 9editeranei unde se transmite cu mana, pr#s#pul, batista c#ntaminate. Celelalte infectii se transmit pe cale se'uala. -r#fila'ia presupune educatia sanitara si se'uala. GENUL UREAPLASMA SI GENUL MYCOPLASMA Cuprind bacterii fara perete celular. Diferenta intre cele d#ua genuri c#nsta in sursa de energie utili%ata( 9"c#plasma utili%ea%a gluc#%a, iar <reaplasma utili%ea%a ureea. unt bacterii f#arte mici ce nu p#t fi e&identiate la micr#sc#pul #ptic, fara perete bacterian, cu membrana cit#plasmatica trilaminata. Cresc pe medii de cultura speciale, lent, in atm#sfera micr#aer#fila. e de%&#lta c#l#nii f#arte mici cu aspect de ,,#u pra=it6. pecia 9"c#plasma !#mins creste pe medii cu arginina, specia <reaplasma ureal"ticum creste pe medii cu uree. e de%&#lta c#l#nii f#arte mici cu aspect de ,,#u pra=it6. unt germeni sensibili in mediul e'tern. unt re%istenti fata de beta-lactamine. pecia 9"c#plasma pneum#niae determina ,,pneum#nia atipica6.

-82pecia 9"c#plasma !#minis si specia <reaplasma ureal"ticum au f#st i%#late de la ni&elul cail#r genitale si sunt adesea c#mensale. -#t determina ( - la barbat uretrite n#n-g#n#c#cice, pr#statite, epididimite - la femeie &aginite, cer&icite, salpingite, infectii urinare si pel&iene - la n#u-nascutul c#ntaminat la nastere infectie ne#natala pulm#nara cr#nica, meningita Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic si ser#l#gic. -entru ca este un pat#gen e'tracelular dar are # mare capacitate de aderare la suprafata celulel#r, pr#dusele pat#l#gice &#r c#ntine celule rec#ltate prin peria=. Diagn#sticul ser#l#gic este esential in infectiile cau%ate de 9"c#plasma pneum#niae. Tratamentul se face cu tetracicline, macr#lide, flu#r#c!in#l#ne de ultima generatie in infectiile cau%ate de 9"c#plasma pneum#niae. <reaplasma ureal"ticum este sensibila la eritr#micina, re%istenta la tetracicline. 9"c#plasma !#minis este sensibila la clindamicina si flu#r#c!in#l#ne, re%istenta la eritr#micina si une#ri la tetracicline.