O SCRISOARE PIERDUTA DE ION LUCA CARAGIALE

Ion Luca Caragiale

Ion Luca Caragiale, dramaturg i prozator, a fost un observator ironic al societaii romneti din vremea lui, un scriitor realist i moralizator, un excepional creator de personaje. Comediile sale (O noapte furtunoasa, O scrisoare pierduta, D-ale carnavalului, Conu Leonida fata cu reactiunea) ilustreaz un spirit de observaie necruptor pentru cunoaterea firii umane, de aceea personajele lui traiesc in orice epoca prin vicii, impostur, ridicol si prostie. El folosete cu miestrie satira si sarcasmul, pentru a ilustra moravurile societaii romneti i a contura personajele dominate de o trasatura de caracter reprezentativ pentru tipul uman. Intruct Caragiale a dat via unor tipuri umane memorabile, unor tipologii unice n literatura romna, G. Ibraileanu afirma c dramaturgul face concurena strii civile, iar Tudor Vianu considera ca formula artistica a lui Caragiale este realismul tipic. Reprezentat pe scena n 1884, comedia O scrisoare pierduta este a treia dintre cele patru scrise de autor, o comedie de moravuri, n care sunt satirizate aspecte ale societaii contemporane autorului, fiind inspirat din farsa electoral din anul 1883.

Tema operei
Tema comediei este demascarea prostiei umane i a imoralitaii publice i private, dezvaluirea mpletirii de interese dintre doua grupuri politice locale ale partidului de guvernamnt, ntr-un ora de provincie, capitala unui judet de munte.
Autorul critica minciuna vieii politice, minciuna activitaii electorale de la sfritul secolul XIX. Coninutul operei are un puternic caracter social, dar i de viaa familial. Nimeni nu se sinchisete de nimic, imoralitatea e suveran peste tot, la toate nivelele, in ora, n case pretenioase, la moieri i la burghezi.

Comedia este o specie a genului dramatic, care strneste rsul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neateptate, cu un final fericit. Conflictul comic este realizat prin contrastul ntre aparena i esen. Sunt prezente formele comicului: umorul, ironia. Incadrandu-se in categoria comediilor de moravuri, prin satirizarea unor defecte omeneti piesa prezint aspecte din viaa politic i de familie a unor reprezentani corupi ai politicianismului romanesc.

Structura operei
Titlul pune in eviden contrastul comic dintre aparena i esen. Pretinsa lupta pentru puterea politica se realizeaza, de fapt, prin lupta n culise, avand ca instrument al antajului politic o scrisoare pierduta pretextul dramatic al comediei. Articolul nehotrt indinc att banalitatea intamplarii, ct si repetabilitatea ei. Piesa este structurat in patru acte, fiecare dintre ele fiind alcatuite din mai multe scene. Personajele piesei, numite de catre autor persoane, sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are fiecare n cadrul comediei.

Actele operei

Actul I incepe cu o scena expozitiva in care se anunta pierderea unei scrisori de dragoste, n jurul creia se va petrece intreaga aciune.Punctul culminant al acestei scene, il constituie vestea ca Nae Catavencu nu vrea sa restituie scrisoarea decat in schimbul asigurarii ca va fi numit candidat pentru un loc de deputat, si apariia lui Zaharia Trahanache care anuna ca a descoperit o plastografie a lui Catavencu. Actul al II-lea incepe cu numaratoarea voturilor posibile si cu teama lui Farfuridi i Branzovenescu c vor fi trdati. O scena important este reprezentata de ntlnirea prefectului cu posesorul scrisorii, o scena tipica si de nuane caracteriologice memorabil prinse, gradat redate, in care vedem tehnica antajului si a schimbului. Actul al III-lea cuprinde doua pari, dominate de discursul agramat de betia de cuvinte, al lui Farfuridi i de discrusul categoric demagogic al lui Caavencu pn la punctul culminant cnd se pronuna numele candidatului propus de centru, dupa care urmeaza vacarmul si bataia. Actul al IV-lea aduce infrangerea lui catavencu si alegerea senilului Agamia Dandanache, adevarat maestru al antajului, de vreme ce cu o scrisoare bine pastrata i poate asigura alegerea perpetua. Salvat de consecintele unei plastografii, Caavencu accept ce i-a ordonat Zoe si conduce manifestaia n cinstea noului ales.

Personajele
n personaje, ca tipuri reprezentative, este concentrat toat prostia si corupia societtii trecute i a familiei, a politicianismului trecut: demagogie, laitate, perfidie, lcomie, antaj, umilire, servilism, imoralitate publica i intima, dar mai mult prostie decat toate. Trahanache se bucura de o veche i solid autoritate, de prestigiu recunoscut chiar i de opoziie. El susine ideea integritaii morale a societaii, dar practica nelaciunea, falsificnd listele cu alegatori, se opune corupiei, dar n jurul sau, peste tot, e corupie. Ambiia politic i comoditatea vieii il fac s pastreze cu strnicie enteresul de a fi prieten cu prefectul. Politician abil, tie ca funcia sa n partid depinde de efii de la Centru i se las manevrat cu uurinta de acetia.

Tipatescu este prefectul judeului pe care l administreaza ca pe propria moie, avnd o mentalitate de stpn absolut. Orgolios, abuziv, ncalc legea, dac o cer interesele partidului i admite, amuzat, escrocheriile poliaiului: ai tras frumuel condeiul. Tipatescu este lipsit de abilitai politice, singura cale de a parveni fiind amorul, de care tie s profite cu fler i diplomaie.
Comicul de nume, Tipatescu, trimite la cuvntul tip, care semnifica june prim, om rafinat, amorez abil, adventurier.

personajele
Zoe Trahanache este sotia lui Zaharia Trahanache i amanta lui Tipatescu. Este inteligent, autoritar, ambiioas i ii impune voina n faa oricui. Este o luptatoare hotart i folosete tot arsenalul de arme feminine ca sa-i salveze onoarea. Pendulnd ntre so i amant cu inteligena i abilitate, conduce din umbr manevrele politicii, toi fiind contieni de puterea i influena ei, avnd asupra brbailor o seducie aparte, care o face nelegtoare, generoas.
Ghia Pristanda, funcionarul linguitor, vrea s par modest, necjit, devotat unui prefect energic, dar se preteaza la mici furtiaguri, ghidndu-se dup o deviz a nevestei lui: Ghita, Ghita, pupa-l n bot i pap tot. Este arogant sau umil, n funcie de mprejurri, pendulnd cu o iretenie primitiva i avnd ca centru de greutate propriul interes. Incultur, sunt evidentiate pregnant prin comicul de limbaj: deformeaza neologismele bampir, famelie, catrindala, scrofulos, renumeratie -, are ticuri verbale care frizeaza prostia. De exemplu, alturarea cuvatului curat altor cuvinte, evidentiaza un nestapanit servilism, facndu -l insuportabil si ridicol. Nae Catavencu, parvenit, antajist, grosolan si impostor, se conduce dupa deviza scopul scuza mijloacele. Este nfumurat i impertinent atunci cnd stapnete arma antajului, spunndu -i prefectului asasin, dar devine umil, slugarnic i linguitor atunci cnd pierde scrisoarea si-i ureaza aceluiasi prefect, s traiasca pentru fericirea judetului. Lipsit de demnitate, el conduce manifestaia festiv n cinstea rivalului su politic, Dandanache, fr niciun scrupul, intuind c ansa de a ctiga in viitor este legat de Zoe. Incultura sa reiese atat din nonsensul afirmaiilor Industria romana e admirabila, e sublima putem zice, dar lipseste cu desavarsire precum i din confuzii semnatice, Catavencu numindu-i capitalisti pe locuitorii capitalei, iar el considerandu-se liber-schimbist, adica flexibil in conceptii.

personajele
Farfuridi si Branzovenescu sunt doi membri marcani ai partidului de guvernamnt. Ei formeaz un cuplu de imbecilitate, intruchipare a ramolismentului politic. Cei doi se atrag prin firilecomplet diferite: Farfuridi este coleric, prost, fudul, infatuat, iar Branzovenescu este, dimpotriv, placid, moale, fricos, o umbra a celuilalt. Comicul de nume farfuridi si branzovenescu consta in sufixele onomasticul grecesc -idi si romanesc -escu, precum si aluzia culinara branza si farfurie- care ilustreaza semnificativ relatia de dependenta reciproca dintre ei, fiindu-si numai unul altuia de folos. Cetateanul turmentat, reprezentantul omului simplu,al alegatorului care nu are ambiii, nu este nici el tocmai constient. Vicios pentru c e mereu beat, ateapt s fie dirijat, pentru ca el nu are nicio opinie, apoi daca-i pe pofta eu nu poftesc pe nimeni este o fire lene, gasindus-i scuze superficiale, da-i cu bere, da-i cu vin, da-i cu vin,da-i cu bere. Replica cea mai sugestiv pentru caracterul su labil si pentru lipsa de opinie a devenit memorabil: eu cu cine votez?, iar pentru ca Zoe l lamurete voteaz disciplinat cu cine i s-a indicat, apoi bea in sanatatea coanii Joiichii c e dama buna!.

COMICUL DE LIMBAJ
-greeli de vocabular
Vreau ceea ce mi se Trebuie s-o cuvine in orasul sta isclesti: o de gogomani unde dam sunt cel dinti. anonima! Familia mea de la patuzopt Avei in camera puintic rbdare!