CEHOV. Anton Pavlocici CEHOV.

"De vrei s nelegi viaa, nu mai crede ce i se spune sau ce citeti, ci observ tu nsui i judec."

Mi s-a spus ca te simi ofensat de glumele mele si ale lui Schachtel Insusirea de a se simti ofensat e apanajul sufletelor nobile. () De altfel daca nu glumesti si te consideri intraade ar ofensat! atunci ma grabesc sa-ti pre"int scu"ele mele. De obicei se rade de ceea ce are ha"! sau de ceea ce nu intelegi. Din aceste doua alternati e alege-o pe care rei. #ineinteles cea de-a doua e mai magulitoare. () $ orba ca tu insuti! ca un om de treaba ce esti! te simti intr-o situatie falsa! iar cel ce se crede ino at de ce a isi cauta totdeauna justifocare in afara% beti ul da ina pe nenoroc! &uteatea pe cen"ura! iar cel ce fuge de la Ia'iman'a! pentru a se arunca in desfrau! da ina pe frigul din sala! pe "eflemele! s.a.m.d. () (sa e omul. () )umea te intelege foarte bine Dar daca tu singur nu te intelegi! nu e ina nimanui () Dupa parerea mea oamenii bine crescuti indeplinesc urmatoarele conditii% *. Isi respecta semenii! de aceea sunt intotdeauna indatoritori! blan"i! politicosi! ingaduitori () +. Sunt milosi! si nu numai cu cersetorii si cu pisicile. Sufera in inima lor pentru lucruri care nu se ad cu ochiul liber. () ,. -especta bunul altuia! prin urmare isi platesc datoriile.

.. Sunt sincere si se feresc de minciuna ca de focnu mint nici cand e orba de maruntisuri. Minciuna ofensea"a oe cel care o asculta si injoseste in proprii tai ochi pe cel care o spune. /u po"ea"a! se poarta pe strada ca si acasa! si nu cauta sa arunce praf in ochii celor ai mici decat ei nu sunt flecari si nu ti se ara in suflet cu destainuirile lor! cand nu-i intreaba nimeni Din respect pentru urechile altora! de cele mai multe ori! tac. 0. /u se deprecia"a ca sa pro oace compatimirea altora. /u canta pe strunele altor suflete! pentru ca! drept raspuns! acestia sa ofense"e sis a-I rasfete. /u spun% nimeni nu ma intelege12 sau% Ma irosesc pe fleacuri12! pentru ca asta inseamna a cauta efecte ieftine! pentru ca e banal! in echit si fals 3. /u sunt anitosi. /u se lasa atrasi de stralucirea briliantelor false. () ade aratele talente stau intotdeauna in umbra! pierdute in multime! si nu le place sa faca pe paunul a spus si 4rilo ca un poloboc gol face mai mult "gomot decat unul plin 5. Daca au reun talent si-l respecta. &entru el ii sacrifice linistea! renunta la femei! la in la dsertaciuni Sunt mandri de talentul lor. () (fara de asta ei stiu ce insmena de"gustul 6. $i cauta sa-si culti e simtul estetic. () au ne oie de mens sana in corpora sano. () &entru toate astea se cere sa muncesti neintrerupt "i si noapte! sa citesti intr-una! sa in eti! sa ai ointa 7iecare ceas e scump2 (scrisoarea +.! 8atre /. &.8eho ) 8e principii frumoase. $ o lectie de iata9 $ o lectie de actorie9 &ur si simplu e 8$:;<1 8ine e acest 8eho 9 ( fost medic si dramaturg. Marele dramaturg rus (nton &a lo ici 8eho . &erfect1 Dar omul din spatele acestei masti de mare dramaturg9 8um era el9

8um poti intelege opera cui a! daca nu cunosti macar cate a aspecte ale omului care a scris-o9 Si cum poti sa cunosti mai bine un om din ce spun altii despre el!din ce spune el despre el sau din ceea ce spune el despre altii9 $u cred ca cel mai bine poti citi2 un om prin ceea ce spune! prin cum spune lucrurile. 8and orbeste cine a ti se deschide usa spre el si iti dai seama cine sta in fata ta. (sa ca usile de acces spre 8eho sunt scrisorile lui. Sunt .6* de scrisori care ne arata un om in multe situatii de iata! un om curajos! care isi asuma lucrurile pe cale le face! care e impartaseste din e=perenta lui celorlalti! care! dupa cum spune chiar el in scrisoare citata mai sus! nu face mult "gomot pentru nimic! un om care creste2 sub ochii celui care trec peste aceste scrisori.

481 de scrisori si o viata

Subsemnatul! (. &. 8eho ! m-am nascut la *5 ianuarie *63>! in orasul ?aganrog. (m inceput sa in at la scoala greceasca de pe langa biserica imparatului 8onstantin! apoi am urmat liceul din ?aganrog. In *65@ m-am inscris la facultatea de medicina a Ani ersitatii din Mosco a. &e atunci a eam o notiune destul de aga despre facultati si nu-mi mai aduc aminte ce moti e mau indemnat sa aleg facultatea de medicina! dar mai tar"iu nu mi-a parut rau ca am ales-o. inca din primul an am inceput sa public in "iare si re iste saptamanale! si aceasta indeletnicire literara a luat! chiar la inceputul anilor opt"eci! un character permanent! professional. In *666 mi s-a decernat premiul &us'in. In *6@> am facut o calatorie in insula Sahalin! cu gandul sa scriu mai tar"iu o carte despre munca silnica si despre colonia noastra de deportati de acolo. 7ara sa mai pun la socoteala reportajele judiciare! recen"iile! foiletoanele! notele! adica tot ce am scris "i cu "i pentru "iare (). De-a lungul celor +> de ani de acti itate literara! am scris si publicat pente ,>> de copi de tipar c nu ele si po estiri. (m scris si piese de teatru. 7ara indoiala ca preocuparea mea permanenta pentru stiintele medicale a a ut o mare influenta asupra acti itatii mele literare. $a mi-a largit cosiderabil campul de obser atie! a caror ade arata aloare pentru mine! ca scriitor! n-o poate intelege decat acela care e! el insusi! medic. Stiintele medicale au a ut de asemenea asupra mea si o influenta calau"itoare! si nu ramane

umbra de indoiala ca numai datorita contactului cu medicina am reusit sa inlatur nenumarate erori. Initierea mea in stiintele natural! in metoda stiintifica! m-a facut sa fiu totdeauna atent! cautand pe cat mi-a fost cu putinta sa tin seama de elementele stiintifice! iar atunci cand nu mi-a fost cu putinta! am preferat sa nu scriu. ?rebuie sa obser ca nu totdeuna conditiile creatiei artistice permit un acord perfect cu elementele stiintifice. De pilda nu se poate red ape scena e=act! ca in realitate! moartea unui otra it. Dar acordul cu elementele stiintifice trebuie sa se face simtit chiar si in cau"uri con entionale! adica cititorul sau spectatorul trebuie sa-si dea seama bine ca e orba de ce a con entional si ca are de-a face cu un scriitor competent. $u nu fac parte din acei scriitori care iau atitudine negati e fata de stiinta! si nici n-as rea sa ma numar printre cei ce patrund totul cu mintea lor. In ceea ce pri este practica medicinii! inca de pe cand eram student! am lucrat la spitalul de "emst a din <os'resens' (in apropiere de /o ii Iersusalim). () (Scrisoarea ,*5! 8atre B. I. -ossolimo) Dar personajul care ni se construieste sub ochi! de-a lungul scrisorilor e! e ident! mult mai mult de atat! e fascinant! plin pe dinauntru si cu fiecare scrisoare ne mai arata o particica de suflet. Inca din primele scrisori ni se infatisea"a un om! despre care iti dai seama! dupa ce ai citit si piesele! ca a daruit bucati! mai mici sau mai mari! din el fiecarui personaj. ?oate personajele dintr-o piesa puse cap la cap sunt 8$:;< ( ca sa poti mantui un personaj! trebuie sa stii tu insuti sa suferi2). 8eho a cunoscut oameni care l-au inspirat! dar asta nu a fost deajuns pentru a le da iata in piesele sale! pentru a crea personaje ii! 8eho s-a daruit pe sine. De aceea 8eho era atat de pretentios cand mergea la repetitiile pieselor sale! pentru ca el simtea tot ce simteau personajele lui! stia tot ce stiau personajele lui! e=ista odata cu personajele lui! iar actorii! din punctul lui de edere nu faceau decat sa nu-i inteleaga opera! mai corect spus sa nu-l inteleaga pe el. (s rea sa i-l arat pe 8eho asa cum l-am a"ut eu. (m citit scrisorile! si erau pasaje in care imi parareau in cap personajele din &escarusul! parca il edea pe Dorn! pe ?rigorin pe

?reple ! pe Med eden'o! pe Sorin! pe Masa spunand toate lucrurile pe care le spune 8eho C si am "is de ce sa nu-l compun2 pe 8eho din bucati de personaje din &escarusul. &asajele pe care le oi atasa in sustinerea propunerii mele de al pre"enta pe 8eho ! reau sa preci"e" ca sunt doar o mica parte din multimea de personajelor pe care le-am descoperit in scrisorile lui. )a fiecare rand poti edea alt personaj cum iti orbeste! fiecare scrisoare e o combinatie noua de personaje si pe masura ce a anse"i in lectura scrisorilor! caracterele sunt din ce in ce mai e idente si mai bine conturate. 8hiar daca unele trasaturi ale lui 8eho sunt e=acerbate cand sunt predate personajelor! ele pot fi sesi"ate la un moment dat in scrisorile lui. De pilda regasim in 8eho dorinta de a fi liber si de a a ea sen"atia ca poate controla lucrurile! a lui Samrae ! nu-i place sa fie constrans! se roaga sa i se ofere macar *+> de randuri pentru a scrie liber! el stie in ce ritm functionea"a lucrurile pentru el. Sub acest aspect se gaseste dorinte autentica de a crea! de a lasa scrisul sa curga2 asa cum "ici ?reple . &erechea lui Samrae isi are si ea locul ei in caracterul lui 8eho . (tat intelegerea de care da do ada &olina in problema Masei cat si dorinta sa sincera! de a ajuta plus rabdarea ei le ragasim si la 8eho . $l le raspunde celor care ii cer sfatul! e un cititor e=celent isi spune parerea despre scrierile pe care le primeste! in cele mai mici detalii si pe puncte! pentru a fi sigur ca nu scapa reun aspect! le spune cum ar trebui sa scrie! de ce anume sa se fereasca si el mai tar"iu respecta aceste reguli! desi lui nu i se pare ca le respecta indeajuns. $ mai ingaduitor cu cei care ii cer sfatul decat cu propriile scrieri! pe care nu se sfieste sa le critice in cele mai mici detalii. Dar e=ista o diferenta de ton in cum critica po erstirile altora si cum le critica pe ale sale. Mai degraba cand isi critica munca se critic ape el! celorlalti le da incredere in talentul lor! insa de al lui nu este sigur. (mprenta /inei din structura lui 8eho mi se pare e identa in acest pasaj% &entru toate astea se cere sa muncesti neintrerupt! sa citesti intr-una! sa in eti! sa ai ointa2( scrisoarea +.). (cest lucru apare la /ina doar ca principiu! ea il declara mai tot timpul! 8eho il declara o singura data si face tot ce-i sta in putinta sa se tina de el. 8iteste carti! e abonat nu doar la re istele in care publica! merge la teatru! rea sa creasca! sa e olue"e si actionea"a in sens.

/ici orgoliul (r'adinei nu lipseste din caracterul lui 8eho . In prima scrisoare ii spune fratelui sau% Stii in fata cui ai dreptul sa-ti recunosti nimicnicia9 In fata lui Dumne"eu! poate! n fata inteligentei! a frumusestii sau a naturii! dar nu in fata oamenilor. In fata lor trebuie sa fi demn.2. 8hiar daca nu e multumit de scrierile lui! e mandru de efectele pe care le produc% mai intai dupa ultimele esti! cartea mea are successC al doilea! in octombrie o sa am baniC al treilea! am inceput incet-incet sa culeg lauri% cand intru in reun buffet! ma arata oamenii cu degetul! mi se face un pic de curte si mi se ofera tartine..2. 8hiar daca trasaturile personajelor de mai sus sunt pre"ente intr-o mica masura ! ele completea"a pu""le-ul pe care am inceput sa-l construiesc. Dintre toate personajele din &escarusul2! piesa2 de ba"a este! din punctul meu de edere! ?rigorin! scriitorul celebru nemultumit de ceea ce creea"a! preocupat permanent de perfectionarea operei sale% 8eea ce-ti trimit acum face parte din lucrarile mele nereusite. Insemnarile sunt serbede! iar po estirea nu e destul de slefuita si e superficial! scriu mult! si-mi ia mult timp. Dar ma agit ca un be"metic% nu termin ce am inceput si ma apuc de alta lucrare (m o meteahma% nu-mi place niciodata ce am scris cu un an mai inainte. Mereu mi se pare ca la anul o sa fiu mai bine pregatit. De aceea nu ma grabesc sa risc! facand un pas hotarator % daca romanul meu ar iesi prost atunci situatia mea de scriitor ar fi compromisa. Ideile! femeile! barbatii! tablourile de natura pe care le-am adunat in mintea mea pentru roman or ramanea neatinse. /u le oi risipi pe nimicuri. <-o fagaduiesc. ! dar eu nu simt nici o satisfactie de pe urma muncii mele! din pricina lipsei ei de importanta si a altor pricini! iar publicul (nu i-am spus ticalos) e nesincer fata de noi% niciodata n-o sa au"i din gura lui ade arul! si de aceea n-o sa-ti poti da deama daca esti sau nu de folos. Mie imi face mai multa placere sa stau tolanit in fan! sau sap rind un biban cu undita! decat sa citesc recen"ii elogioase sis a aud aplau"ele galeriei. Imi incalt ci"mele inalte si ma duc fie la -amens'oe! fie la -ubto s'e sa atente" la iata bibailor! a crapustenilor si a linilor. Mosul sta la pescuit "ile intregi! dar eu ma multumesc cu 0-3 ore. (tat de minunata e natura aici1 Imi ine sa o mananc nu alta2.

Mi-am permis sa culeg o mica parte din citatele ce ii e identia"a lui 8eho caracterul pe care ?rigorin l-a primit in &escarusul2 si sa le unesc! pentru a-mi ser i scopului demonstrati . (cest scurt monolog2 e al lui 8eho . Si ne arata latura sa de artist2 care isi cauta refugiul si rela=area in bucurii simple. (sta este o alta parte a lui 8eho in completarea careia ine inocenta lui ?reple % 8ei mai buni (scriitori) sunt realisti si descriu iata asa cum este! insa! datorita faptului ca fiecare rand este imregnat de constiinta acestui scop D pe langa iata asa cum este o mai simti sip e cea care ar trebui sa fie! si lucrul asta te cucereste.() /oi scriem masinal () (s fi dorit sa fiu un artist liber! si atat! si-mi pare rau ca Dumne"eu nu mi-a ingaduit acest lucru. Arasc minciuna si asuprirea sub toate formele () 7ariseismul! prostia si sama olnicia nu salasluiesc numai in casele negustorilor si in inchisori. $u le ad si in stiinta! literatura! printre tineret De aceea deopotri a nu nutresc prea multa simpatie pentru jandarmi! macelari! oameni de stiinta! scriitori! tineret. Sunt de parere ca firma si eticheta nu-s decat prejudecati. &entru mine sfanta sfintelor e trupul omenesc! sanatatea! inteligenta! dragostea si libertatea absoluta! descatusate de minciuna si de constrangere! oricum s-ar manifesta ele. Iata programul dupa care m-as fi condus daca as fi fost un mare artist.2 Desi par ca sunt la fel ?reple si ?rigorin! e o diferenta esentiala% ?rigorin isi asuma conditia sa si continua sa scrie! pe cand ?reple nu-si poate accepta! ceea ce el crede ca e mediocritate! si alege sa renunte! definiti e la asumarea responsabilitatii. 8eho in schimb! isi asuma conditia sa si merge mai departe si ajunge in final sa creada in munca sa si sa scrie piese pentru a fi jucate! sau ajunge sa creada in munca sa datorita ;lgai 4nipper9 8eho a terminat facultatea de medicina! este medic si e asemeni lui Dorn! rea sa scrie! rea sa se indeparte"e de tot ce e marunt! neinsemnat! teluric! dar spre deosebire de doctorul din &escarusul! 8eho reuseste sa inalte spre alorile spirituale2! cum le numeste Dorn. Dupa cum marturiseste! facultatea pe care a ales-o a a ut o mare influenta asupra acti itatii lui literare%2$a mi-a largit considerabil campul de obser atie si mi-a imbogatit cunostintele! a caror ade arata aloare pentru mine! ca scriitor! n-o poate intelege decat acela care e! el insusi! medic.2 (u mai ramas cate a personaje care la inceput! cand m-am hotarat sa fac aceasta demonstratie pareau a nu a ea legatura cu 8eho ! dar pana si Med eden'o si problema lui cu

banii! nu sunt departe de dramaturg. 8a sa-si poata intretine familia a inceput sa publice in re iste umoristice% Datorita faptului ca intretin o familie numeroasa! niciodata n-am macar *> ruble de prisos. () 8and e orba de bani intotdeauna ma cuprinde spaima2 (re principii solide dupa care se ghidea"a si care le ofera mai departe ca sfaturi% 2Datoriile trebuie platite1 ?-$#AI$ platite cu orice pret! chiar daca ar trebui sa mori de foame2. Spre deosebire de Med eden'o! simtul umorului il ajuta sa suporte mai usor situatia financiara% nu stiu cum stau lucrurile cu Eola sau Fcedrin! dar mie unul imi cam sulfa antul prin bu"unare.. -epet! bani mai putini chiar decat talent poetic2. Desi fara reo legatura e identa! o fina nuanta din Masa am ragasit-o de asemenea printre randurile scrisorilor% ;mul nu poate sa sufere in acelsi timp pentru toata lumea2! sau /u am nici o copieca! dar imi fac urmatorul rationament% /u e bogat cel ce-i doldora de bani! ci cel ce are posibilitatea sa traiasca acum! in ambianta lu=urianta a unei prima era timpurii.2 &e langa ironia! pe care si personajul o are! se ede dorinta de a cauta ce a in care sa creada! ce a care sa-l lumine"e in momentul de cumpana. Daca aceste aspecte ale personajelor din &escarusul2 le edem cam pe tot parcursul scrisorilor! cu trecerea timpului descoperim in 8eho si trasaturi de-ale lui Sorin% Inainte de toate! rusul are ne oie de dorinti si de temperament. I s-a facut lehamite de lance"eala2 sau eu nu sunt sanatos! mai bine "is nu prea sanatos! si nu-s in stare sa scriu. (m a ut hemopti"ie si acum sunt slabit si furios! stau tot timpul cu comprese calde la coaste! iau creu"ot si alte fleacuri2. Spre deosebire de Sorin! 8eho nu se teme de moarte. 8and 8eho orbeste despre el intr-o scrisoare care ;lga 4nipper spune ca e aspru!

iolent! dar a in atat sa se stapaneasca pentru ca nu se cu ine ca un om cumsecade sa se lasa in oia pornirilor2. ?oate aceste trasaturi le-a imprumutat si personajelor sale. 8eho a fost darnic doar cu animate trasaturi ale sale. $l nu ne-a aratat cum iubeste !ne-a dat un indiciu Masa! si la ?reple ! in rest si-a lasat personajele sa iubeasca. Dupa ce am citit scrisorile am ramas cu o sen"atie puternica% daca relatia dintre Masa si ?reple ar fi e=istat! cu siguranta ar fi fost asemenea relatiei dintre 8eho si ;lga 4nipper.

8eho care apare in scrisorile care ;lga este alt om fata de cel care orbeste despre po estiri! piese de teatru. Desi subiectele acestea apar in scrisorile catre ea! el pare transformat. Imi scrii sa nu fiu trist! ca ne om edea curand. () In decembrie mi-ai scris ca ii in ianuarie! m-ai tulburat! m-ai emotionat! dupa aceea ai inceput sa-mi scrii ca ii in saptamana patimilor D si eu m-am ghemuit! am poruncit sufletului meu sa se linisteasca! iar acum strnesti din nou furtuna pe Marea /eagra. De ce9 () Sa-ti aduci aminte de sotul tau macar seara! cand te culci sa dormi. Dar principalul e sa nu fii posomorata. Doar sotul tau nu-I un beti ! nici scandalagiu! nici risipitor! ci! ca purtare! un ade arat sot neamtC port chiar si i"mene calduroase Imi imbratise" de o suta de ori sotia si o sarut la nesfarsit.2 $ incredibil cum un mare scriitor de ine (l tau ?oto2! e minunat cum de ine cu ade arat ulnerabil! cum se transforma cu fiecare scrisoare! in primul moment cand e"i ca sunt scrisorile pentru ;lga! esti curios sa e"i ce ar putea sa scrie! dar pe masura ce citesti! te incearca un puternic sentiment de rusine! citesti ce a intim care iti schimba imaginea despre marele dramaturg rus2. <e"i ca a fost un ;M. An om genial intr-ade ar! dar totusi un om. $ste e=traordinar sa e"i cum se transforma de la prima la ultima scrisoare! cum imbatraneste sub ochii tai pe masura ce dai pagina! cum ajunge sa capete detasare si maturitate desi la inceput nu era multumit de munca sa! poate nici atunci nu era multumit de ceea ce scrisese! dar se simte responsabil sa-si sustina si sa-si moti e"e micuta actrita2. $ frumos sa e"i cum il transforma iubirea! pare atat de implicat in scrisorile despre )i ada cu isini2! pare ca stie ce rea sa ada in acel spectacol! totul e gandit! ii scrie clar distributia! nu e"ita! ii spune cum sunt personajele! e rela=at si decis. &are un om complet in ultimele scrisori. Mai presus de bucati de iata pe care ni le ofera in acele scrisori! printre lectii2 despre cum se scrie! ne ofera niste lucruri foarte aloroase! lectii de moralitate in care crede. 8onsider aceste lectii! principiile lui de iata.

Din punctul meu de edere 8eho a fost un cautator de ade ar! a rut sa decopere lumea si sa o inteleaga si in mare masura a facut-o! drept marturie stau personajele lui atat de ii. (sta e din punctul meu de edere 8$:;<% omul care e nemultumit de ceea ce scrie! omul care lene este! pescuieste! omul care are principii si care crede! iubeste! omul care din prea plinul lui e gata oricand sa-i ajute pe ceilalti cu sfaturi si ganduri! toate astea condimentate cu un fin simt al umorului. (nton &a lo ici 8eho .