DINAMICA GRUPURILOR CURS 1 1.

Dinamica grupurilor : definire Primele utilizri ale expresiei dinamica grupurilor i aparin lui Kurt Lewin, n cteva articole scrise ntre 1 !! "i 1 !#$ %&inamica' acest cuvnt$$$ desemneaz totalitatea sc(im)rilor adaptative care se produc n structura de ansam)lu a unui grup ca urmare a unor sc(im)ri survenite ntr*o parte oarecare a acestui grup$$$ ntr*un grup$$$, se ntmpl ceva analog cu autodistri)uirea +orelor ntr*un cmp de +ore +izice ,Krec( "i -rutc(+ield, 1 !., pp$ //*/0, apud 1eculau, 1 23$ 4cela"i termen desemneaz, n acela"i timp, totalitatea cercetrilor experimentale asupra grupurilor mici "i toate te(nicile de grup care constituie a"a* numitele mi5loace de aplicare6, instrumente de +ormare, de terapie, de animaie, de intervenie, care au n comun spri5inirea pe un grup$ ,Lapassade, 1 #7, pp$ ! *873$ 9ermenul ,,dinamica provine de la cuvntul grecesc d:namis care nseamn +or, putere, mi"care$ &inamica grupului ar nsemna +orele care acioneaz n interiorul unui grup, iar cercetarea dinamicii grupului s*ar centra asupra acestor +ore' na"terea lor, modi+icrile ulterioare, consecine etc$ ;ntr*o prim etap, termenul desemna o "tiin experimental, practicat n la)orator, asupra unor grupuri reunite arti+icial$ -ercetrile asupra dinamicii grupului urmreau' +uncionarea grupului, coeziunea "i comunicaiile, creativitatea grupului, conducerea$ ;ntr*o etap secund, acela"i termen desemneaz organizarea grupului "i e+orturile de sc(im)are ale indivizilor$ ;nseamn mai puin grupul de la)orator "i mai mult grupurile reale, grupurile +ormate n snul organizaiilor$ 4stzi, dinamica grupurilor se constituie din dou mari pari' ;n primul rnd, ansam)lul +enomenelor psi(osociale ce se produc n grupurile primare "i legile care le reglementeaz$ 4ceste +enomene sunt'
1

a3 relaiile ce se sta)ilesc ntre grupul primar "i mediul su< )3 in+luena exercitat de un grup primar asupra mem)rilor si, pentru care constituie o realitate "i o valoare, in+luena generatoare a unui anumit ,,climat psi(ologic< c3 viaa a+ectiv a grupului "i evoluia sa n diverse circumstane< d3 +actorii coeziunii "i disociaiei$ ;n al doilea rnd, dinamica grupului este ansam)lul metodelor de aciune asupra personalitii prin grup "i a metodelor de aciune a acestor grupuri asupra grupurilor mai largi$ 4ceasta cuprinde' a3 studiul proceselor de sc(im)are= ,atitudini, sentimente, percepii de sine "i de altul3 prin grup, adic a te(nicilor de manipulare a grupurilor< )3 utilizarea metodelor de grup pentru tratarea tul)urrilor de personalitate ,metodele de psi(oterapie prin grup3< c3 studiul sc(im)rilor sociale prin grupurile mici$ . Grupul !ocial: defini"ie #i carac$eri%are general& >timologic, termenul grup nsemna n artele +rumoase ,?talia3 mai muli indivizi, pictai sau sculptai, care +ormeaz un su)iect 'gruppo sau groppo3$ ?n general, se accept ca microgrupurile sociale prezint urmtoarele caracteristici eseniale ,-ristea, /7713 ' Un numr redus de membri, care +ace posi)il o percepie interpersonal direct "i reciproc, ce st la )aza dezvoltrii unui sistem complex de interaciuni a+ective, in+ormaionale, de in+luen sau acionale$ Limita superioara este apreciat la cca$ /7*07 mem)ri, dincolo de care interaciunile directe de tipul +aa n +a nu mai sunt posi)ile$ Relaii afective intime i nemijlocite( mani+estate su) +orma de simpatie, antipatie sau indi+eren sociometric< acest tip de interaciuni constituie +undalul pe care se des+"oar procesele "i +enomenele psi(osociale de grup$
/

 Strnsa interdependen a membrilor( aprut n contextul aciunilor comune "i avnd ca )az sentimentul solidaritii "i coeziunii de grup$ Diferenierea rolurilor ntre mem)rii grupului< din acest punct de vedere, grupul apare ca un sistem de distri)uie a rolurilor, ast+el nct +unciile sale s poat +i ndeplinite n condiii optime$ Existena unor scopuri i valori comune. @icrogrupurile reprezint sisteme interacionale dinamice, +ormate dintr*un numr relativ mic de mem)ri ,/*073, care poseda urmtoarele caracteristici' ,a) participa nemijlocit si constant la reali area unei sarcini comune , impuse sau adoptate prin consens< ,)3 interacionea direct pe tot parcursul realizrii sarcini, pe )aza unor valori, modele si norme comportamentale, acionale si atitudinale impuse sauAsi adoptate de grup< ,c3 au contiina apartenenei la !rup si se recunosc reciproc ca mem)rii ai acestuia< ,d3 de volt relaii stabile si non"ntmpltoare ntre mem)rii si, condiionate nemi5locit de tipul de activitate pe care o des+"oar n comun, respectiv de tipul de sarcina asumata$ &e Bissc(er ,1 13 a realizat o analiz critic a de+iniiilor propuse "i discutate de mai muli autori$ Crmtoarele caracteristici apar ca inevita)ile oricui vrea s cali+ice un conglomerat de persoane ca grup restrns' o unitate de timp i de loc, un aici "i acum' asocierea spaio*temporal a persoanelor presupune o relativ proximitate, o distan interindividual minimal< semnificaie# o raiune ,sau raiuni3 de a +i "i de a rmne mpreun< aceasta nu implic existena unor o)iective identice "i nu presupune nici un trecut, o motivaie sau experiene comune< de asemenea, nu este necesar s +i existat intenia de asociere, participanii putnd s +ie reunii su) constrngere<
0

 o soart relativ comun' participanii vor mprt"i, ntr*o msur care poate +i varia)il, evenimente sau experiene, precum "i e+ectele lor< posibilitatea perceperii i a repre entrii fiecrui membru de ctre ceilali' unii vor)esc, ast+el, de grupuri +a n +a< aceasta nu nseamn totu"i c, de la nceput, +iecare participant are o percepie net a tuturor celorlali< o $entitativitate) ,agregat, entitate uni+icatoare3 rezona)il, grupalitate perceput de ctre mem)ri "iAsau de ctre persoanele exterioare grupului< posibilitatea de instaurare a unui proces interactiv efectiv' aceasta presupune ca mem)rii s poat comunica ntre ei, +ie "i nonver)al "i s se in+lueneze reciproc< existena unor procese de interaciune individual exclude anonimatul "i depersonalizarea +enomenelor de mas "i induce legturi a+ective< o durat suficient pentru ca un eventual proces de instituionalizare s +ie declan"at' s*ar putea dezvolta o structur, n sensul de pattern relativ sta)il de relaii, exprimat prin +uncii, roluri, norme, +acilitnd pe termen lung integrarea "i identi+icarea mem)rilor$ ;n acest context, grupul ar +i o mulime de indivizi, avnd cel puin una dintre urmtoarele caracteristici' ,13 interaciuni directe de*a lungul unei perioade de timp mai ndelungate< ,/3 apartenena comun la o categorie sociala, )azat pe sex, ras ori alte atri)ute< ,03 un destin comun, con"tiina identitii "i a unor eluri mprt"ite de toi mem)rii grupului$ &in perspectiva acestor criterii, oamenii care asist mpreuna la un concert sau care lucreaz la aparate, unii lng ceilali, ntr*o sala de +itness nu +ormeaz ni"te grupuri reale$ 4st+el de adunri ocazionale se numesc, de regula, colectiviti D oameni care des+"oar n comun o anumit activitate, dar care interacioneaz +oarte puin si super+icial$ &e"i unele procese psi(osociale importante au loc numai la nivelul

grupurilor propriu*zise, unele procese speci+ice grupurilor se petrec "i la nivelul colectivitilor$ *. Specificul grupului !ocial +n rapor$ cu al$e forme de organi%are >xpresia $formaiune social% desemneaz o reea de indivizi care au n comun modele culturale sau su)culturale, ce contri)uie la sta)ilirea unor procese de uni+ormizare, pe de o parte, de redistri)uire a statutelor, poziiilor "i rolurilor, pe de alt parte$ Printre formaiunile sociale, se pot distinge grupuri sociale, pe de o parte, colectiviti, pe de alt parte, "i organizaii$ Eiecare dintre aceste +ormaiuni +ace parte dintr*o societate glo)al, +ormaiune social nglo)ant$ Prin grup social se nelege o +ormaiune social n interiorul creia indivizii sunt n interaciune con+orm unor reguli +ixe ,criteriu o)iectiv3, mprt"esc sentimentul de a constitui o entitate aparte ,un prim criteriu su)iectiv3, ast+el nct mem)rii s*ar putea recunoa"te ca atare ,al doilea criteriu su)iectiv3 ,&e -oster, 1 7, apud 1eculau, 1 23$ -onceptul de colectivitate se aplic unor medii ai cror mem)ri mprt"esc un anume numr de norme sau principii, dar n interiorul crora interaciunea lipse"te, n general' etnii, mi"cri sociale, pu)lice, c(iar colectivele a)stracte, mai ales, Ftatul "i Giserica$ Hrganizaiile ar putea +i de+inite ca arte+act, +ormaiuni sociale pe care indivizii le*au +ondat "i construit n mod deli)erat, n snul crora ei "i amena5eaz mi5loace de decizie, de execuie, de control, totul n vederea unui o)iectiv speci+ic, ce determin sensul general al interaciunilor ntre persoanele asociate n urmrirea acestui o)iectiv$ Fpeci+icitatea acestor +ormaiuni sociale depinde de importana interaciunilor interpersonale ,n cazul grupurilor sociale3, de sl)irea sau de +ragmentarea interaciunilor ,n cazul colectivitilor3, de caracterul deli)erat al procesului asociativ ,cazul organizaiilor3$ Focietatea glo)al nglo)eaz oamenii n totalitatea lor pe un teritoriu dat$

,. -unc"iile #i rolurile grupului !ocial Euncia de inte!rare social a individului, a nevoilor "i aspiraiilor sale$ Hrice mem)ru al grupului "i dore"te s se ncadreze n viaa de grup "i s se articuleze normelor pe care acesta le propune$ >l parcurge un proces adaptativ, realiznd un du)lu e+ort' de ,,nvare a semni+icaiilor "i regulilor grupului "i de trans+ormare a acestui mediu, pentru a*l apropia de scala sa de valori$ ?ndividul este supus unui proces de socializare pn la do)ndirea statutului de ,,socia)il$ ;n grupul +amilial, apoi cel educativ, el nva valori, i se dezvolta potenele intelectuale, a+ective, morale, aici exerseaz roluri si deprinderi de a interaciona$ Euncia de difereniere se mani+est prin oportunitatea pe care grupul o o+er mem)rilor de a )ene+icia de ,,imaginea sa de marc, dar "i de a se a+irma personal$ Eiecare mem)ru al grupului are tendina de a se compara cu ceilali, de a pretinde recunoa"tere$ &i+erenierea social este modalitatea de a cuta identitatea, ocazia de a se valoriza, de a dezvolta strategii inovatoare$ Irupul se prezint "i ca un mi5loc "i loc al sc(im)rii. Lewin prezint grupul ca pe un cmp dinamic in care persoana, prin interaciune, do)nde"te experiene, intervine asupra evenimentelor, "i reprezint anticipat e+ectele aciunilor sale, "i proiecteaz viitorul$ &uncia de securitate D grupul o+er protecie "i siguran. Rspunde nevoilor asociative i de apartenen 'nevoilor psi(osociale / ale omului.

Dinamica grupurilor Cur! 1. Propie$&"ile 'carac$eri!$icile/ grupului !ocial >xista o gam larga de caracteristici prin care grupurile pot +i particularizate' a. M&rimea: numrul de mem)ri care compun grupul$ 4cest parametru in+lueneaz sensi)il ali indicatori ai grupului, innd de per+orman, creativitate, intimitatea relaiilor interpersonale etc$ Fe +ace distincie ntre proprieti statistice "i proprieti de ordin psi(ologic ,memorie, inteligen etc$3 ale mrimii grupului$ Proprietile statistice vizeaz considerarea grupului ca agregat, urmrindu*se e+ectele variaiilor de mrime asupra unor indicatori ca media, varia)ilitatea grupului, pro)a)ilitatea de a regsi o caracteristic etc$ Fe pare c resursele materiale cresc proporional cu mrimea, n timp ce resursele psi(ologice cresc proporional pn la o limit, dincolo de care adausul nu mai d e+ecte liniare$ -u ct grupul este mai mare, cu att cresc "ansele de a ntlni extreme, divergene de opinii "i atitudini, amestecul de caliti "i de+ecte, de con+ormism "i noncon+ormism$ ;n grupurile mici ,cu numr de mem)ri spre limita in+erioar * J18*/73, mem)rii grupului pot participa, dac doresc, mai u"or n mod egal la rezolvarea sarcinii$ >+iciena total a grupului mic depinde mai mult "i n mod mai direct de valoarea +iecrei persoane$ Liderul, cel instituional, poate o)serva mai u"or contri)uia +iecrui mem)ru$ &e regul, in+luena unui mem)ru asupra ansam)lului este mai mare$ Fatis+acia de participare este mai mare$ 9otu"i, n interapreciere poate exista o su)iectivate mai mare$

;n grupurile mici cu numr de mem)ri spre limita superioar ,K18*/73, principalul +enomen care apare este apariia su)grupurilor ,clici in+ormale3 pentru c nu se poate interaciona cu egal intensitate cu 07 de persoane$ &e regul, mai ales n grupurile in+ormale, su)grupurile tind s se ierar(izeze, mai ales cnd resursele sunt limitate$ Cneori, lupta pentru ierar(ie poate recurge la mi5loace agresive, situaii con+lictuale$ -re"te ns o)iectivitatea n interapreciere$ ;n acest grup, posi)ilitile de a participa n mod egal la o sarcin sunt reduse$ 4cest grup creeaz condiii +acilitatoare pentru c(iulul Alenea social,3$ -apacitile mem)rilor sunt mai numeroase "i mai diversi+icate, apare posi)ilitatea de compensare$ @otivaiile sunt "i ele mai diversi+icate "i mai greu de satis+cut, posi)ilitatea de +rustrare este mai mare$ @rimea grupului este o varia)ila independent, iar importanta ei psi(ologic provine din +aptul ca indivizii nu constituie simple prezente +izice n grup$ Hdat cu prezena lor +izic, ei aduc in grup un ansam)lu de cuno"tine, capacitai, tre)uine "i motive care alimenteaz procesele de interaciune din grup$ ;n resursele numerice ale grupului rezid resursele lui psi(ologice ,cognitive, a+ective "i acionale3$ 4ceasta, n sensul c n realizarea unui anumit o)iectiv, cantitatea resurselor unui grup tinde s creasc odat cu cre"terea numrului de mem)ri$ -u +iecare nou mem)ru adugat cre"te pro)a)ilitatea ca mcar unul dintre mem)rii grupului s posede capacitatea necesar rezolvrii pro)lemei$ 4ceasta nu nseamn ns c di+eritele aptitudini, cuno"tine "i priceperi ale mem)rilor se traduc automat n e+ecte de grup$ $ Lelaia acestor dou varia)ile, aptitudini*per+ormane, este mediat de procesul interaciunii dintre mem)ri, n spe de modul n care comunic "i reacioneaz ceilali la soluia propus de unui dintre ei' msura n care mem)rii grupului sunt sensi)ili la propunerile partenerilor lor, vd utilitatea acestor propuneri, le neleg, le critic, le accept, le +ormuleaz ei n"i"i$ -re"terea dimensiunilor grupului tinde s contri)uie la calitatea rezolvrii numai dac aceste elemente intermediare, de ordin atitudinal "i motivaional, +uncioneaz n regim pozitiv$
.

4portul mem)rilor la activitatea de grup nu const, deci, numai n cuno"tinele "i capacitile lor, ci "i n tre)uinele, atitudinile, interesele, cerinele, a"teptrile "i motivele care stau la )aza comportamentului lor$ Hdat cu cre"terea dimensiunilor grupului, cre"te "i cantitatea preteniilor, cerinelor "i a"teptrilor individuale$ @rimea grupului nu se a+l n acela"i +el de relaii cu aportul de cuno"tine "i cu aportul de motivaii la viaa de grup' odat cu cre"terea numrului de mem)ri cresc att volumul resurselor "i contri)uiilor individuale, ct "i cuantumul de motivaii "i, tocmai din cauza acestui +apt, se diminueaz capacitatea grupului de a distri)ui mem)rilor satis+acii ec(ivalente$ 0. Compo%i"ia re+lect caracteristicile psi(osociale ale mem)rilor grupului, su) aspectul vrstei, sexului, etniei, nivelului de instrucie, strii civile, statutului pro+esional etc$ ;n +uncie de sarcini se pune pro)lema compati)ilitii mem)rilor su) di+erite aspecte$ c. S$ruc$ura const din modul de con+igurare a relaiilor interpersonale dintre mem)ri ,relaii socioa+ective, de comunicare, in+luen, coordonare, control etc$3, respectiv din distri)uia rolurilor si +unciilor in cadrul grupului$ d. Sarcina grupului const din o)iectivul care tre)uie realizat n urma activitii comune a mem)rilor, o)iectiv care are att o componenta o)iectiv, ct "i una su)iectiv< acest parametru are o deose)ita +uncie structurant asupra ntregii viei de grup$ e. Coe%iunea este dat de ansam)lul +orelor care menin unitatea grupului "i circumscrierea limitelor sale, +iind o rezultant a relaiilor intra* "i extragrupale, caracteristicile psi(osociale ale mem)rilor, natura sarcinii, contextul n care se des+"oar activitatea de grup$ f. Ni1elul de in$egrare este expresia gradului de maturizare a relaiilor psi(osociale din cadrul grupului, a gradului de ela)orate a normelor "i valorilor comune care structureaz viaa de grup, a msurii identi+icrii mem)rilor cu grupul din care +ac parte "i a

participrii la di+erite aspecte ale vieii colective< indirect, nivelul de integrare exprim "i gradul de ela)orare a con"tiinei colective, element de +ond al coeziunii grupale$ g. 2ec3imea grupului este dat de timpul scurs din momentul constituirii sale< prin corelare cu nivelul de integrare "i per+ormana rezult un parametru derivat, care exprim viteza de maturizare "i structurare a grupului$ 3. 4ficien"a exprim sintetic parametrii calitativi "i cantitativi de realizare a sarcinii, dar "i pe cei care se re+er la meninerea grupului "i satis+acerea tre)uinelor mem)rilor si$ Eiecare dintre aceste caracteristici este condiionat att de ansam)lul proceselor "i +enomenelor psi(osociale de grup, ct "i de celelalte caracteristici$ 9re)uie avut n vedere c la nivelul grupului acioneaz un sistem de determinri structurale, n care +iecare +actor poate +i *succesiv sau simultan*cauz, condiie sau e+ect$ . S$adiile e1olu"iei grupului 9ucMman ,1 28, 1 ##3 descrie ca stadii ale evoluiei grupului' 1$ Eormarea ,Eorming3< /$ Eurtuna ,Ftorming3< 0$ 1ormareaAnormativitatea ,1orming3< !$ Per+ormarea ,Per+orming3< 8$ Fuspendarea ,4d5orning3$ 1. -ormarea$ ;n aceast etap, relaiile se caracterizeaz prin dependen$ @em)rii grupului se )azeaz pe modele comportamentale cunoscute "i a"teapt de la lider ndrumare, direcionare$ @em)rii grupului doresc s +ie acceptai de ctre grup "i au nevoie s "tie c grupul este securizant$ Fe evit controversele, su)iectele serioase sau emoiile nu se a)ordeaz$ @em)rii se orienteaz att ctre sarcin, ct "i spre ceilali$ &iscuiile se centreaz pe de+inirea scopului sarcinii, pe cum ar tre)ui a)ordat$ 9recerea la etapa urmtoare se realizeaz dac +iecare mem)ru este dispus s ri"te posi)ilitatea unui con+lict$

17

. -ur$una D etap caracterizat de competiie "i con+lict la nivelul relaiilor interpersonale "i de organizare la nivelul orientrii ctre sarcin$ Pe msur ce mem)rii grupului ncearc s se organizeze pentru a realiza sarcina, con+lictul apare inevita)il la nivelul relaiilor personale$ ?ndivizii tre)uie s*"i adapteze emoiile, ideile, atitudinile "i credinele pentru a se mula modului de organizare a grupului$ 9eama de a se simi expus sau teama de e"ec genereaz o dorina mai mare de clari+icare$ Fe ntrea) cine este responsa)il "i de ce, care sunt regulile, care sunt criteriile de evaluare$ 4cestea re+lect con+licte legate de conducere, structur, putere "i autoritate$ 4)ilitatea de a asculta pare s +ie cel mai important aspect ce a5ut grupul s treac la urmtoarea etap$ *. Normarea5norma$i1i$a$ea 6 relaiile interpersonale se caracterizeaz prin coeziune$ @em)rii pot recunoa"te contri)uiile altora, sunt interesai s +ormeze o comunitate "i s o menin, s rezolve pro)lemele grupului$ Funt dispu"i s*"i sc(im)e ideile preconcepute pe )aza +aptelor prezentate de ali mem)ri$ -onducerea este mprt"it, clicile sunt dizolvate$ -nd mem)rii ncep s se cunoasc "i s se identi+ice unul cu celalalt, nivelul de ncredere n relaiile lor interpersonale contri)uie la dezvoltarea coeziunii de grup$ @em)rii ncep s simt c +ac parte dintr*un grup "i au un sentiment de u"urare ca urmare a rezolvrii con+lictelor interpersonale$ ,. Performarea 6 n acest etap, mem)rii pot lucra cu aceea"i u"urina att independent, in su)grupuri, ct "i ca un tot unitar$ Lolurile lor "i aria de autoritate se modi+ic n +uncie de nevoile individului sau ale grupului$ Lelaiile interpersonale se caracterizeaz prin interdependen, iar domeniul sarcinii prin orientarea ctre rezolvarea de pro)leme$ @em)rii au sigurana de sine "i nu mai au nevoie de apro)area grupului$ >xista unitate' identitatea grupului este complet, moralul grupului este ridicat, loialitatea este mare$ Fe o+er suport pentru experimentare n rezolvarea pro)lemelor "i se pune accent pe realizri$ Fcopul glo)al este productivitatea, prin rezolvare de pro)leme "i munc$

11

7. Su!pendarea 6 implic terminarea comportamentelor orientate ctre sarcin "i dezanga5are la nivelul relaiilor$ Fe poate exprima recunoa"terea participrii "i a realizrilor, apare ocazia de a*"i lua rmas*)un$ ;nc(eierea vieii unui grup poate genera o anumit team, o criz minor "i poate +i un moment de o mare ncrctur emoional$

1/

Dinamica grupurilor Cur! *

1. Cla!ificarea grupurilor !ociale Irupul mic sau grupul restrns a +ost descris pt$ prima data de -(arles -oole:, in lucrarea Focial Hrganization ,1 7 3, numindu*se grupuri primare$ -aracteristica lor este asociaia intima a mem)rilor, cooperarea si interaciunea directa, +aa in +aa$ >le contri)uie decisiv la +ormarea naturii sociale si a idealurilor individului$ &upN natura relaiilor dintre mem)rii componeni grupurile se pot mpri n: grup primar sau de contact "i grup secundar$ -oole: a descris patru tipuri de grupuri primare, pe care le*a numit ,,universale, pentru ca au aparinut tuturor timpurilor si stadiilor de dezvoltare a omenirii' 13 +amilia * primul ,,grup primar= pe care*l cunoa"te civilizaia uman< /3 grupul de 5oc al copiilor * caracterizat prin spontaneitate si cooperare, prin promovarea am)iiei si onoarei< 03 grupul de vecintate, exprimnd viata sociala si a+ectiv a ruralului ,caracteristicile sale sunt autoguvernarea, generozitatea, veneraia eroilor si un acut sentiment de dreptate3< !3 comunitatea de )trni, +ormata din indivizi care se cunosc din copilrie si adolescenta, lund adesea +orma clu)urilor sau societilor in care liantul este a+eciunea reciproca$ ;n cadrul grupului primar sau de contact, relaiile interindividuale sunt directe, putnd +i cuprinse nemi5locit "i n ntregime de ctre individ$ Eiind n contact "i cunoscndu*se direct, nemi5locit, componenii grupului pot sta)ili ntre ei relaii personale$ ;n grupurile primare scopurile "i interesele sunt pro+und mprt"ite, existnd o orientare valoric mprt"it, comun, ele constituind mediul principal de satis+acie "i mplinire a+ectiv "i n mare msur, spiritual a tuturor +iinelor umane$ @ucc(ielli ,/77/3 mparte, la rndul su, grupurile primare n patru categorii' 1$ grupuri primare naturale ,+amilia, satele mici, vecintile, grupul de amici3< /$ grupuri primare arti+iciale sau ocazionale ,grupul de vacan, grupul de la)orator, grupul de +ormare3< 0$ grupuri primare dura)ile ,clasa "colar, clu)ul, )anda3< !$ grupuri primare momentane ,grupurile de discuie, comitetele de conducere3$
10

;n cazul grupurilor secundare, nu toi mem)rii se cunosc personal$ -omunicarea are loc mai degra) prin intermediari, legturile interpersonale, intimitatea sunt reduse, iar con"tiina celorlali este glo)al$ Irupurile secundare au mai puin o +uncie de socializare "i de interiorizare a normelor "i valorilor$ &e"i exist un interes comun, scopurile personale de )az sunt altele$ Prin grupuri secundare se satis+ac nevoi speci+ice, pragmatice, de aceea ele pot +i numite "i %instrumentale ) ,Garon "i G:rne, 1 13$ &e exemplu colegii de )irou sau o unitate de munc reprezint grupuri primare, iar organizaia sau ntreprinderea constituie grupul secundar$ -(antal Leclerc ,1 3 de la Cniversitatea Laval ,-anada3 a inventariat urmtoarele tipuri de grupuri restrnse' 1$ grupul de sarcina, reunit pentru o ndatorire comuna ,ec(ipa de munc, un comitet de aciune, un consiliu de administraie, o asociaie3< /$ grupul de +ormare psi(osociala are ca o)iectiv cre"terea sau +ormarea personala ,dinamica grupului3, consolidarea unei ec(ipe, susinerea psi(osociala a unei aciuni, dezvoltarea unor a)iliti psi(osociale, do)ndirea unor experiene< 0$ grupul de aciune comunitar poate avea ca o)iectiv dezvoltarea locala, aciunea politica pentru aprarea drepturilor sociale ale unor categorii de populate, organizarea serviciilor comunitare< !$ grupul +ormat la s+r"itul unei cercetri are o )aza voluntara si reune"te indivizi care au participat la realizarea unor o)servaii, care au discutat mpreuna rezultatele unei investigate empirice, a5ungnd la reprezentarea comuna a unei realiti, care si*au con+runtat reaciile si credinele$ 4cest tip de grup mai este cunoscut si ca grupul de cercetare*aciune< 8$ grupul de nvare ,clasa de elevi, grupa de studeni, grupul de +ormare in ntreprindere3< 2$ grupul de loisir este organizat pentru di+erite aciuni sportive, culturale, artistice< #$ grupul de persoane dintr*o rezidena reune"te indivizi intr*o ,,unitate de viaa=, in interiorul unei instituii de educaie, sntate, loisir ,cmin de elevi, or+elinat, casa de odi(na3< .$ +amilia este considerata primul grup de apartenena, +acilitnd do)ndirea celor dinti experiene sociale$ >$ @a:o clasi+ica grupurile in +ormaleA in+ormale ( dup gradul de instituionalizare$ ILCP EHL@4L ILCP ?1EHL@4L se constituie pe )az de acte o+iciale, Fe constituie pe )az de interese, preala)ile +ormrii grupului preocupri, atracie scop productiv, economic, de nvmnt scopuri psi(ologice, de cutare a identitii cadrul normativ este explicit "i o)ligatoriu de promovare a unei idei, de satis+acere a unor tre)uine psi(ologice< condus de un "e+ ierar(ic investit o+icial pot +i conduse de un lider reunoscut, acceptat
1!

9a)elul 1$ -aracteristici ale grupului +ormal si in+ormal Irupul +ormal "i grupul in+ormal ,>$ @a:o/ implic statutul acordat legal$ ;n grup indi+erent de mrimea sa, exist aspecte "i relaii o+iciale, +ormale, reglementate prin legi, decizii, adic prin documente o+iciale$ >xist apoi "i aspecte "i relaii in+ormale, care nu sunt reglementate prin documente o+iciale, ci se nasc n mod spontan, graie proceselor de interaciune$ Ftructura +ormal reprezint organizarea ierar(ic "i +uncional a grupului, re+lectat n organigram ,relaii +uncionale3$ Ftructura +ormal este relativ la o)iectivele grupului$ Ftructura in+ormal a grupului se )azeaz n primul rnd pe relaii de natur a+ectiv, "i reprezint modul de distri)uie a simpatiei "i antipatiei n grup, cile prin care se mani+est in+luena, polii de atracie "i de con+lict, dincolo de structura o+icial$ Ftructura in+ormal apare n principal datorit unor mecanisme de aprare$ 4st+el grupa de munc adopt norme in+ormale de producie, care oscileaz n 5urul normei prescrise n mod o+icial$ ?ndivizii se prote5eaz mutual "i se neleg ntre ei$ 4cest mecanism de protecie prive"te att controlul "i regulamentele punitive ct "i activitatea stresant sau istovitoare$ >ste de remarcat ns c, pe lng +aptul c n +iecare grup sau organizaie exist "i +uncioneaz %+ormalul "i %in+ormalul, n societate se ntlnesc "i grupuri in+ormale n sine, cum sunt grupurile de prietenie sau g"tile de cartier$ Irupurile de apartenen "i grupurile de re+erin ,L$K$ @erton3 +ac distincia ntre cei ce sunt n interiorul unui grup "i ceilali, din a+ara lui, dintre noi "i ei$ Irupul de apartenen este grupul primar cruia i aparine un individ n prezent ,+amilia, ec(ipa sportiv, grupul de excursioni"ti, corul "colii3$ 4ici, individul particip la viaa colectiv, se ptrunde treptat de normele grupului "i este ancorat n sistemul de valori recunoscut de toi mem)rii$ 4partenena la grup nu este un +apt pur administrativ, ci presupune asimilarea standardelor sale de conduit, precum "i a imaginii de sine, condensate n calitile privilegiate "i valorizate pe care grupul "i le atri)uie ,Ladu, 1 !3$ Irupul de re+erin este grupul la care aspir individul "i de la care se inspir$ >l ndepline"te o +uncie comparativ "i una normativ, individul asimilnd "i trans+ormnd valorile grupului prin propria conduit$ ;n psi(ologia social, nelesul grupului de re+erin s*a extins, incluznd pe de o parte categorii macrosociale ,clase, pro+esii3, iar pe de alt parte, persoane ca modele re+ereniale ,Ladu, 1 !3$ ?ngroup ,grupul propriu/ 6 outgroup 'grupul strainAcelalalt grup/: aceasta distinctie apare in situatii de competitie sau con+lict intre grupuri$ Hrdinul de mrime mparte grupurile n' 1$ grupuri mari ,pro+esiuni, clase "i pturi sociale, etnii, naiuni3$ /$ grupuri mi5locii ,de ordinul zecilor "i sutelor3, di+erite organizaii sau instituii, grupare de strzi, 0$ grupuri mici, cum ar +i +amilia, ec(ipele sportive, +ormaii muzicale, grup de studeni$
18

Fta)ilitate temporal "i gradul de integralitate a intereselor sunt criterii care mpart grupurile ast+el' 1$ grupuri ocazionale, unde exist minime trsturi "i scopuri comune, dar de +oarte scurt durat ,cei care particip la o cltorie, pu)licul de la un spectacol3< /$ grupuri naturale, cu interese "i scopuri comune pe termen lung ,+amilia, un colectiv de munc3$ Ftatutul ontic se re+er la' 1$ grupuri reale, n care mem)rii, c(iar dac nu se cunosc nemi5locit, sunt n anumite relaii, au trsturi comune, grupul exist ca atare< /$ grupuri nominale, unde indivizii sunt adunai n grup doar pe (rtie, cu numele$ &up permea)ilitatea de intrri "i ie"iri, avem' 1$ grupurile nc(ise prezint avanta5ul de a +unciona cu mai mult e+icacitate c(iar "i n termeni temporali' scopurile sunt atinse ntr*un timp mai scurt$ Plecarea prematur a unor mem)rii este resimit cel mai adesea dramatic de ctre grup, ceea ce poate in+luena dinamica proceselor de grup ,recul, stagnare pentru un timp3$ /$ grupurile desc(ise admit continuu noi mem)ri "i totodat se con+runt cu plecarea timpurie a unora$ Prin urmare, grupurile desc(ise sunt supuse sc(im)rii +recvente a mem)rilor$ 4vanta5ul grupurilor desc(ise este c aduc noi modele comportamentale, care ulterior vor contri)ui la rede+inirea normelor "i practicilor vec(iului grup$ &ezavanta5ul primirii continue de noi mem)rii este legat de in(i)area proceselor de desc(idere, scderea ncrederii n promisa con+idenialitate$ ;n grupurile desc(ise, mem)rii se a+l n etape di+erite ale acomodrii cu procesele de grup$ Oean @aisonneuve ,1 73 propune clasi+icarea grupurilor dup' D +unciile lor ,educative, economice, culturale3< D +ormarea lor ,voluntare, impuse3< D modul lor de accesare ,desc(ise sau nc(ise3$

12

Me$ode de cunoa#$ere a grupurilor !ociale Cur! 1. Au$o0iografia grupurilor Cna din metodele de cunoa"tere a grupurilor, sugerat de @$ 4$ Gan: "i L$ B$ Oo(nson, este auto)iogra+ia acestuia' mem)rii sunt solicitai s*"i aminteasc momentele mai importante din evoluia grupului lor, ntmplrile "i situaiile pe care le* au trit$ Fe o)ine ast+el o caracterizare a grupului, +cut c(iar de mem)rii acestuia$ 4uto)iogra+ia grupului permite ast+el diagnosticarea acestuia, evideniind situaia de +apt, dar are "i valoare prognostic, prin anticiparea evoluiei viitoare a grupului$ Fe o)serv desc(iderea mem)rilor spre relaii, dinamica lor, rivaliti, apariia liderului, mani+estarea unor atitudini, opinii, comportamente colective$ >ste important s +ie luate n considerare elementele constante care apar n toate auto)iogra+iile, redactate de mem)rii grupului, deoarece ast+el vor +i cunoscute punctele pozitive dar "i cele nevralgice ale grupului$ 4ceasta este o metod li)er de studiu, dar este pre+era)il s +ie diri5at ast+el nct s permit o)inerea acelor in+ormaii care intereseaz "i sunt utile, ca de exemplu' date re+eritoare la compoziia grupului ,numrul de mem)ri, vrst, sex, pregtire pro+esional, mediu de provenien3, care o+er in+ormaii despre gradul de omogenitateAeterogenitate a grupului< indicarea momentelor mai semni+icative din evoluia grupului ,cele de nceput, de consolidare, con+licte3< particulariti ale interaciunii "i comunicrii ntre mem)rii grupului ,caracter unilateral sau reciproc, reele "i structuri de comunicare, pertur)area comunicrii3< scopurile mem)rilor grupului "i ale grupului ca ntreg ,acceptarea lor, anga5area n realizarea lor3< particulariti ale normelor de grup ,gradul de acceptare a normelor, dac sunt )une sau rele, deviane, con+ormism3< principalele +enomene de grup ce au avut loc sau sunt anticipate n viitorul grupului ,coeziune, consens, tensiuni, divizare n su)grupuri3< conducerea grupului ,stilul de conducere practicat, tipul de lider, +ormal sau in+ormal3< structura grupului ,statutul "i rolul +iecruia, centralizarea sau descentralizarea grupului, relaii intergrupale3<
1#

proprieti ale grupului care i acord o personalitate, o sintalitate ,personalitatea grupului3 ,-attell3 ,cooperator sau re+ractar, unitar sau dez)inat3$ 4uto)iogra+ia grupului a5ut la conturarea unei imagini unitare, concrete asupra grupului, asupra dinamicii "i evoluiei lui$

. O0!er1a"ia !i!$ema$ic& a grupurilor pe 0a%a ca$egoriilor informa"ionale H metod de o)servaie sistematic a grupurilor se )azeaz pe categoriile in+ormaionale$ 4ceast metod presupune urmrirea "i consemnarea mani+estrilor de comportament n di+erite situaii sociale$ Psi(osociologul american Lo)ert Gales ,1 283 ncearc s rspund la urmtoarele pro)leme' -e se ntmpl n grup la nivelul microinteraciunilor dintre mem)riP -are este sensul "i valoarea celor comunicateP -ine cu cine comunicP -e comunicP -um particip +iecare mem)ru din grup "i mai ales grupul n ntregul sauP -um de)uteaz "i cum evolueaz comunicareaP Pornind de la varietatea comportamentelor exprimate de mem)rii n cadrul grupului, Gales sta)ile"te 1/ categorii interacionale, reprezentnd comportamente tipice mani+este n procesul comunicrii' 1$ )anifestarea solidaritii' comportamente ce exprim solidaritatea desc(is< ex' adresarea unor cuvinte agrea)ile grupului sau unui mem)ru , concilierea mem)rilor grupului, +elicitarea lor$ /$ )anifestarea destinderii: diminuarea "i nlturarea tensiunilor din cadrul grupului< ex' exprimarea )ucuriei, a plcerii, glume, reacii de )ucurie "i mulumire la propunerile grupului, la glume$ 0$ *probarea pasiv: acordul dat la cele ce se discut, consimmntul la soluii, +r a +i nsoite de tendina de a+irmare, de punere n valoare a celui care exprim acordul$ !$ Emiterea de su!estii: sugestiile aduse de un mem)ru al grupului cu respectarea autonomiei celorlali, orientarea discuiilor ast+el nct s se ias din impas$ 8$ Emiterea de opinii: acte care exprim o opinie, o dorin, o valoare, care analizeaz, interpreteaz, evalueaz sarcinile sau contri)uiile aduse de alii$ 2$ Emiterea de informaii' aducerea de in+ormaii noi, suplimentare, care permit +acilitarea nelegerii prin in+ormaii o)iective, neutre din punct de vedere a+ectiv$ #$ Solicitarea de informaii' solicitarea de in+ormaii noi, suplimentare, prin care se cer clari+icri, con+irmri, in+ormaie neutr din punct de vedere a+ectiv "i care nu cuprinde evaluri$ .$ Solicitarea de opinii' cererea adresat mem)rilor grupului de a emite opinii, preri, aprecieri, evaluri, 5udeci de valoare$ $ Solicitarea de su!estii' cererea +ormulrii unor direcii de aciune, indicrii unor mi5loace de rezolvare a unor situaii, +ixarea unor scopuri noi$ 17$ De aprobarea pasiv: dezacord pasiv al unor mem)ri +a de ceea ce se petrece n grup sau n +aa soluiilor avansate$
1.

11$ )anifestarea tensiunii: acte care cresc anxietatea, +rustrarea, sentimente de vin$ 1/$ )anifestarea anta!onismului: opoziia net desc(is, dezacord activ, violent, tendina de a comanda "i diri5a, +r a*i psa de dorinele celorlali< agresivitate, ironie, arogan, mnie$ Pentru ca o)servarea derulrii interaciunii dintre mem)rii unui grup s se realizeze optim este necesar respectarea unor condiii' plasarea o)servatorului ast+el nct s*i permit perceperea, din +a sau din pro+il, a tuturor mem)rilor< crearea condiiilor ast+el nct o)servatorul s identi+ice rapid pe +iecare mem)ru n procesul interacional< antrenamentul evaluatorului n a ncadra corect actele interacionale o)servate n categoria corespunztoare< mnuirea cu u"urin de ctre evaluator a unor instrumente a5uttoare' te(nica de codi+icare a discuiilor, nta)elarea o)servaiilor e+ectuate$ Ctilitatea acestei metode const n +aptul c, prin intermediul ei, se pot sta)ili pro+ilul comunicaional*participativ al grupului, portretul psi(osocial al grupului investigat, pro+ilul comunicaional*participativ al +iecrui mem)ru grupului "i poate a5uta la sta)ilirea locului "i rolului +iecrui individ n cadrul grupului$ @etoda poate +i utilizat pe orice +el de grup social, dar nu n orice moment al evoluiei sale, ci atunci cnd grupul analizeaz, dez)ate, decide, rezolv pro)leme, deci n grupurile de discuie sau decizie$ *.8e3nica !ociome$ric& H alt metod de cunoa"tere a grupului este te(nica sociometric iniiat de )oreno ,1 883, psi(osociologul american de origine romn, care are o larg rspndire n investigarea "i cunoa"terea relaiilor interpersonale dintre oameni, ndeose)i a celor a+ectiv simpatice, de pre+erin sau de respingere$ 9ermenul sociometrie provine din termenii latini socius "i metrum, care nseamn social "i msurtoare$ &up cum sugereaz "i rdcinile cuvntului, sociometria este o modalitate de msurare a interrelaiilor dintre oameni$ Fociometria nu studiaz structura grupului +ormal, ierar(ia o+icial, dar permite autoo)servarea "i analiza grupurilor "i poate +i utilizat, ca instrument de lucru, n grupurile de terapie sau antrenament$ Fociometria este de+init ca o metodologie de urmrire a energiei vectorilor din cadrul relaiilor interpersonale din grupuri$ @oreno nsu"i de+ine"te sociometria ca un studiu matematic al proprietilor psi(ologice ale populaiei, te(nic experimental "i rezultat o)inut prin aplicarea metodelor cantitative$ ;n cadrul unui test sociometric, alegerile se +ac dup criteriile ,operationalizate prin intre)arile testului3 care intereseaz ntr*un anumit domeniu, loc, timp "i con5unctur$ -riteriul de selecie tre)uie s +ie mai degra) speci+ic, dect general sau vag$ &e+inite vag, criteriile evoc rspunsuri vagi$
1

-ei interesai tre)uie s ai) o experien +a de criteriu, alt+el ntre)rile nu strnesc rspunsuri importante$ &e asemenea tre)uie s +ie actual, real "i nu ipotetic, exprimat simplu "i ct mai exact$ >xplorrile sociometrice se aplic n interiorul unui grup dat' comunitate, +amilie, grup de lucru$ 4ceste explorri pot +i didactice sau orientate spre aciune$ Fcopul sociometriei include' Eacilitarea sc(im)rilor individuale sau de grup< Fporirea reciprocitii, a interaciunii sociale "i a empatiei< >xplorarea modelului alegerii sociale "i reducerea con+lictelor< &ezvluirea dinamicii desc(ise sau ascunse a grupului< -re"terea coeziunii "i productivitii grupului$ 9e(nica sociometric, descris de @oreno n cartea sa Q(o F(all FurviveP din 1 0!, necesit respectarea unor rigori metodologice dar "i capacitatea de a desci+ra +enomenele relevante$ 9estul sociometric msoar relaiile a+ectiv*simpatetice dintre mem)rii grupului$ >l conine ntre)ri de genul' &ac ar +i s te sta)ile"ti ntr*un apartament, cu cine ai pre+era s coa)iteziP &ac ec(ipa ta de munc s*ar restructura, cu cine i*ar plcea s lucrezi n continuare dintre actualii mem)ri ai ec(ipeiP -u cine nu i* ar plceaP 4tunci cnd o+er instructa5ul, cel care aplic testul tre)uie s respecte cteva cerine' motivarea aplicrii testului' li se explic mem)rilor grupului +inalitatea aplicrii testului< ex' restructurarea grupului de munc< asigurarea caracterului con+idenial al testului' rspunsurile date intereseaz, nu "i numele< determinarea situaiei de alegere, care cuprinde' precizarea criteriului testului, ordinea de pre+erin, limitarea sau nelimitarea numrului rspunsurilor$ ;n +aza aplicrii testului, su)iecilor li se cere s nu comunice ntre ei, s rspund cu sinceritate, prin nominalizri la toate ntre)rile$ Socioma$ricea reprezint un ta)el cu du)l intrare, n care sunt consemnate toate alegerile sau respingerile emise "i primite de +iecare$ Sociograma reprezint redarea gra+ic a relaiilor a+ectiv*simpatetice dintre mem)rii grupului$ 4ceasta poate +i individual ,red situaia relaiilor a+ective doar a unui singur mem)ru al grupului3 "i colectiv ,red situaia dintre a)solut toi mem)rii grupului3$ ?ndicii sociometrici se calculeaz pornind +ie de la datele nscrise n sociomatrice, +ie de la cele ce sunt +igurate n sociogram$ ?ndicii sociometrici includ' indicele de statut sociometric ?ssR alegeri primite de x A ,1 D 13 unde 1 este numrul de mem)ri ai grupului indicele de statut pre+erenial

/7

?spR alegeri D respingeri primite de x A ,1 D 13 unde 1 este numrul de mem)ri ai grupului indicele de putere pre+erenial o+er in+ormaii despre intensitatea +orei de atracie pre+erenial intragrupal< zonele delimitate de cercurile concentrice ,83 ale sociogramei desemneaz zone pre+ereniale di+erite' su)iecii +oarte populari, plasai n centru au indice de putere S0, cei populari ,al doilea cerc3 un indice de S/, cei acceptai ,al treilea cerc3 S1, cei izolai ,al patrulea cerc3 7, cei respin"i ,ultimul cerc3 *1$ ?pI R T ,E ?p3 A 1 unde ?p este +recvena indicelui de putere pre+erenial individual, E este numarul de mem)ri care au acelasi indice de putere pre+entiala ,se a+la in acelasi cerc3 "i 1 numrul total de mem)ri ai grupului indicele de sta)ilitate pre+erenial a grupului evideniaz ec(ili)rul interpersonal realizat n cadrul grupului sau ntre mem)rii care intr n relaii reciproce$ -u ct un grup va avea mai multe reciprociti pozitive, cu att sta)ilitatea sa pre+erenial va +i mai mare$ ?sp I R ,Lp D Ln3 A1 unde Lp reprezint reciprociti pozitive, Ln reciprociti negative, iar 1 numrul de mem)ri ai grupului indicele de coeziune -I R - A 1 ,1 D 13 A / unde - este numrul alegerilor reciproce ,pozitive3 din cadrul grupului, iar 1 numrul de mem)ri ai grupului Pe )aza datelor o+erite de testul sociometric se pot a+la' locul individului n cadrul grupului, expansivitatea sa a+ectiv ,cte alegeri +ace din grup3, gradul n care pre+erinele unui su)iect sunt cunoscute de ceilali mem)ri ai grupului ,transparena relaiilor3, gradul n care un su)iect con+irm exact toate alegerile emise de toi ceilali mem)ri ,transptrunderea relaiilor3, disonana sociometric ,di+erena dintre alegerea sociometric "i percepia sociometric3, tipurile de relaii dintre mem)rii grupului, reciprocitatea sau unilateralitatea relaiilor, poziia la nivel in+ormal a liderului +ormal, liderul in+ormal$ Limitele metodei sociometrice constau n +aptul c nu exist garania c rspunsurile sunt omogene "i sincere ,unele sunt spontane, altele generate de situaia de aplicare a testului3, nu se sondeaz planul real al relaiilor, ci cel imaginar, dorit$ &e aceea este recomandat utilizarea "i a altor te(nici care s completeze datele sociometrice ,ex' o)servarea conduitelor reale, notarea +recvenei contactelor interpersonale, cercetarea structurilor de comunicare n grup3$ ,. Profilul p!i3o!ocial al grupului Pro+ilul psi(ologic nu reprezint o metod propriu*zis de investigare, ci este o metod de reprezentare gra+ic a rezultatelor unor msurtori utiliznd di+erite pro)e, pe un su)iect sau pe un e"antion de su)ieci$ 4cesta are menirea de a vizualiza per+ormanele o)inute de un individ la un set de pro)e$ Pro+ilul psi(ologic o+er o imagine glo)al +oarte precis asupra nivelului de dezvoltare a di+eritelor +uncii psi(ice ale individului$
/1

La +el se poate proceda ns "i n cazul grupului$ @ai nti este necesar sta)ilirea acelor particulariti ale grupului care urmeaz a +i msurate "i apoi vizualizate su) +orma pro+ilului$ 4st+el pot +i reinute proprieti ale grupurilor mici precum' consensul ,atitudini asemntoare n grup3, con+ormismul ,respectarea normelor de grup3, autoorganizarea ,capacitatea grupului de a se organiza singur3, coeziunea ,unitatea grupului3, e+iciena ,ndeplinirea o)iectivelor3, autonomia ,independena n raport cu alte grupuri3, controlul ,grupul ca mi5loc de control al aciunilor mem)rilor si3, strati+icarea ,ierar(izarea statutelor3, permea)ilitatea ,cooptarea altor mem)ri "i acceptarea lor3, +lexi)ilitatea ,mani+estarea comportamentelor variate3, omogenitatea ,similaritatea psi(ologic "i social a mem)rilor3, tonul (edonic ,plcerea apartenenei la grup3, intimitatea ,apropierea psi(ologic dintre mem)ri3, +ora ,tria, puterea grupului3, participarea ,acionarea pentru grup3, sta)ilitatea ,persistena n timp a grupului3$ 4ceste proprieti se trans+orm n ntre)ri ce vor +i adresate mem)rilor grupului$ ;ntre)rilor li se ata"eaz o unitate de msur a acelor proprieti ,de ex' o scal de tip LiMert3$ @etoda o+er in+ormaii despre orientarea general, pozitiv sau negativ, a proprietilor grupului, despre msura n care +iecare proprietate este dezvoltat n grup, indic att cauzele pro)a)ile ale unei situaii de grup, ct "i unele e+ecte ce s*ar putea o)ine$ @etodele de cunoa"tere a grupurilor sociale sunt utile n di+erite situaii din viaa social' nceperea activitii cu un grup oarecare impune deinerea unor in+ormaii despre el' sunt utile metoda auto)iogra+iei grupului "i cea a pro+ilului psi(osocial al grupului< aprecierea gradului de participare a oamenilor sau c(iar a grupului ca ntreg la activitate' se poate utiliza metoda o)servaiei sistematice pe )aza categoriilor in+ormaionale, alturi de alte metode< aprecierea e+icienei grupului n +uncie de relaiile dintre mem)rii acestuia, de atmos+era creat "i existent n grup' te(nica sociometric<
//

 seleciile sau promovarea oamenilor "i situaiile de +ormare "i reconstrucie a grupurilor sociale' sta)ilirea personalitii interpersonale $

Me$ode de ac$i1are a grupurilor !ociale Cur! 7

1. Me$ode de !$imulare a anali%ei pro0lemelor grupului +,+, )etoda ca ului sau studiul de ca . -az poate +i orice situaie concret n care este vor)a de contexte, detalii reale, +apte "i evenimente, opinii "i atitudini, ast+el nct ele s dea na"tere la o pro)lem ce se cere s +ie analizat, neleas, diagnosticat sau rezolvat' incidente semni+icative ,con+licte n cadrul grupului3, acumularea unor evenimente n decursul timpului ,msuri luate de lider care duc la e"ec3, situaii tensionale, dramatice ,accidente produse din vina unor mem)ri3, momente de suspans pro+esional din viaa grupului ,situaii de promovare, pedepsire a unor mem)ri, des+iinarea unor grupuri sociale3$ Cn caz )un tre)uie s +ie autentic, s presupun urgena interveniei, s +ie centrat pe preocuprile su)iecilor "i s +ie complet, adic s conin toate in+ormaiile de care e nevoie pentru rezolvarea lui$ Eazele unui studiu de caz sunt' nelegerea cazului, diagnosticarea lui, alegerea sau decizia, conceptualizarea cazului$ +,-, .ocul de rol presupune transpunerea unui individ n pielea unor persona5e diverse "i relaionare interuman$ 4ceast metod este experimental ,de diagnostic3 "i relev gradul de di+ereniere la care a a5uns o cultur determinat la un individ, dar "i terapeutic tinznd ctre ameliorarea relaiilor dintre oameni, crescnd ast+el gradul de adapta)ilitate la viaa social a grupului$ Oocul de rol se poate des+"ura att n variant individual, ct "i de grup$ ;n cazul 5ocului de rol pentru grup, mai muli indivizi, care nu se cunosc ntre ei, sunt plasai ntr*o situaie care urmeaz s*i pun n relaie unii cu alii$ Ftructura 5ocului de rol des+"urat n grup este complex' dezg(earea grupului, n vederea acceptrii 5ocului de rol "i a anga5rii n el, delimitarea situaiei "i a persona5elor situaiei pro)lematice, organizarea grupului, derularea 5ocului "i analiza lui$ @etoda este utilizat ntr*o varietate de contexte' n domeniul industrial pentru ameliorarea relaiilor
/0

interpersonale, n domeniul comercial pentru optimizarea relaiilor cu clienii, n procesul educaional pentru +acilitarea socializrii copiilor$ +,/, 0rupurile de formare sau de antrenament ,9raining*group sau 9*group3 s*a nscut din o)servaiile psi(osociologilor si din datele experimentale privind nevoile mem)rilor grupului' de recunoa"tere, de status social, de integrare si de a+irmare$ Leunii in mod arti+icial, mem)rii grupului sunt invitai sa realizeze ,,ce se intmpla=, ,,ce se poate +ace=, urmrindu*se ca, prin discuii, sa se a5ute reciproc, sa se vad a"a cum ii vad alii, sa ineleaga ce se a"teapt din partea lor$ Irupul este orientat deci spre +ormare reciproca, antrenament, nvare prin cooperare$ 9*group*ul s*a nascut in 1 !2, in cursul unui seminar de +ormare iniiat de K$ Lewin$ 9*Iroup*ul ,9raining*Iroup, grupul de invatare sau de +ormare3 s*a constituit treptat din dorinta de a intelege mai )ine ce se petrece in grup, care e dinamica lui, cum se realizeaza o comunicare autentica intre mem)rii acestuia$ 9*Iroup*ul este o inventie pedagogica, deoarece presupune constituirea unui grup care este, concomitent, atat su)iect cat si o)iect de experienta, +iecare participant +ormandu*se pe sine, invatand sa diagnostic(eze +unctionarea grupurilor mici in vivo, in c(iar grupul din care +ace parte, in s+arsit, ac(izitionand capacitatea de a se autoanaliza$ >+ectele pozitive ale metodei constau n +aptul ca mem)rii grupului nva di+erite lucruri despre ei n"i"i, despre alii, despre grupuri, despre procesele de +ormare$ 4re ca scop dezvoltarea a)ilitatilor necesare pentru )una +unctionare a indivizilor in cadrul unui serviciu socialAorganizatiiAagent economic etc$ ?n acest tip de grupuri se deprind modalitati de a5ustare la stres in conditii de la)orator in care unele varia)ile sunt controlate, unde datele o)isnuite pot +i analizate iar modalitatile e+iciente de a5ustare sunt incura5ate si dezvoltate$ H)iectivele 9*Iroup*ului au +ost +ormulate de K$ Lewin' de a o+eri participantilor posi)ilitatea de a trai experiente existentiale in interiorul grupului$ 9*Iroup*ul nu are o structura interna, o autoritate recunoscuta sau o anume sarcina de indeplinit< el nu este un grup de munca centrat pe realizarea a ceva anume, nici un grup de discutie centrat pe analiza, dez)aterea unei teme, pe solutionarea ei$ H)iectivele 9*grupului pot viza' -resterea gradului de intelegere a evolutiei si dinamicii grupului< H mai mare intelegere a proceselor sociale su)iacente ce se des+asoara in cadrul grupului< &ezvoltarea a)ilitatilor personale care +aciliteaza e+icienta grupului< &ezvoltarea a)ilitatilor de relaionare interpersonala< Fc(im)area comportamentului propriu< -resterea gradului de constientizare a propriilor emotii "i de asumare a acestora< @arirea nivelului de intelegere asupra impactului pe care il are propriul comportament asupra celorlalti< -resterea sensi)ilitatii +ata de emotiile celorlalti<
/!

 &ezvoltarea capacitatii de a o+eri si de a primi +eed)acM*uri< &ezvoltarea capacitatii de a invata din experienta proprie si a grupului' &ezvoltarea capacitatii de a gestiona si a utiliza con+lictul Fuccesul in atingerea acestor o)iective depinde in mare masura de disponi)ilitatea +iecarui participant de a*si dezvalui propiile stari a+ective in raport cu ceilalti participanti si de a cere +eed)acM de la ceilalti in legatura cu propria persoana$ -entrarea se +ace asupra invatarii individuale$ -a te(nica, 9*Iroup*ul consta in urmatoarele' constituirea unor grupuri mici, +ormate din 17*1/ persoane, de pre+erinta care nu se cunosc intre ele, de sexe, varste, pregatiri si pro+esiuni di+erite< inmanarea unor consemne acestora, in care sunt notate pe scurt cateva instructiuni in legatura cu ceea ce vor avea de +acut< instruirea o)servatorilor in legatura cu activitatea lor< dispunerea lor in +orma de cerc in 5urul mem)rilor din cadrul grupului de discutie< analiza re+eratelor o)servatorilor dupa terminarea sedintelor de discutie< Practicarea unei asemenea te(nici se soldeaza cu o serie de e+ecte pozitive atat asupra mem)rilor grupului de discutie, cat si asupra o)servatorilor$ H)servatorii isi pot dezvolta capacitatea de a sesiza +enomenele autentice de dinamica a grupurilor sociale$ 9*Iroup*ul are largi aplicatii in diverse domenii, cum ar +i' procesul instructive*educativ )azat pe considerarea grupului ca mediu sau ca mi5loc de +ormare< conducerea reuniunilor, in care un rol important revine animatorilor acestora< terapia de grup, care reeduca, in principal, capacitatea de comunicare cu altii grav a+ectata, ca sic ea de relationare interumana, sursa importanta a dezadaptarilor$ Procesul de invatare si sc(im)are personala pe care il implica 9*grupul poate +i etapizat ast+el' &ezg(etarea raspunsurilor (a)ituale la situatii' aceasta este +acilitata de dorinta participantilor de a explora noi modalitati de actiune "i de nondirectivitatea animatorului, care ramane tacut, o+erind un minim de structura si sarcina< Fc(im)area autogenerata si aleasa de catre participant< >xperimentarea noilor comportamente< ?ntarirea noilor comportamente prin +eed)acM pozitiv, evaluarea participantilor asupra legaturii dintre comportament si propriile dorinte, mediu suportiv "i dezvoltarea increderii$ Fursele sc(im)arii in grup includ' 4utoo)servarea' atentie mai mare acordata de participanti propriilor intentii, emotii, reactii< Eeed)acM' participantii primesc in+ormatii despre impactul pe care il au asupra celorlalti' ?nsig(t' participantii experimenteaza autocunoasterea<
/8

 4utodezvaluire' participantii o+era mai multe in+ormatii despre ei insisi celorlalti< Cniversalitatea experientei' participantii devin constienti de +aptul ca ceilalti impartasesc aceleasi di+icultati, ingri5orari< -oeziunea grupului' participantii experimenteaza increderea, acceptarea "i intelegerea< Fperanta' participantii ii o)serva pe ceilalti cum invata, cum isi ating o)iectivele, cum se dezvolta< ?nvatarea vicarianta' participantii invata a)ilitati si atitudini de la ceilalti< -at(arsis$ Lolul animatorului consta in urmatoarele' Fa a5ute grupul si persoanele sa analizeze si sa invete din ce se petrece in grup$ >l poate atrage atentia asupra situatiilor si comportamentelor din grup si poate invita grupul sa*si o)serve propria experienta$ Fa o+ere un suport teoretic, un model sau un studiu care par corelate cu ceea ce se petrece in grup$ Fa incura5eze grupul sa respecte regulile ce par sa +avorizeze procesul de invatare, de exemplu +ocalizarea pe aici si acum Fa o+ere suport in dezvoltarea capacitatilor ce sustin procesul de invatare, de exemplu capacitatea de o+erire a +eed)acM*ului$ Fa nu induca o structura in interactiunile participantilor, sa ramana tacut, permitand grupului sa experimenteze anxietatea generata de acceptare, in+luenta$ Fa +ie dispus sa se autodezvaluie, sa +ie desc(is +ata de grup, sa o+ere uneori +eed)acM sau sa provoace pe cineva din grup$ Fa evite sa devina prea directiv sau implicat personal$ . Me$ode de !$imulare a di!cu"iilor +n grupuri -,+, Discuia pro!resiv sau evolutiv asigur caracterul organizat al discuiilor din cadrul grupurilor sociale$ 4cest tip de discuie presupune organizarea dez)aterilor "i con+runtrilor de idei, ast+el nct s se o)in progresul, evoluia de la un moment la altul, pentru ca n +inal s se a5ung la rezolvarea pro)lemei respective$ -onductorul discuiei lanseaz pro)lema sau tema discuiei, apoi prime"te toate rspunsurile "i reaciile mem)rilor grupului, rspunznd corespunztor la ele, o)lig pe mem)rii grupului s se anga5eze total n rezolvarea pro)lemei, centreaz re+lexia colectiv asupra dez)aterii respective, orientnd*o spre ceea ce este esenial$ -,-, Pentru a +acilita cunoa"terea atitudinilor, opiniilor reale, ct "i pentru cunoa"terea in+luenei celor dorite, se utilizeaz discuia liber ca instrument de exteriorizare a prerilor "i sentimentelor despre alte persoane sau situaii din viaa grupului$ @em)rii grupului sunt reunii "i rugai s*"i exprime sincer, desc(is, ct mai le5er, +r nici o reinere, ceea ce simt sau gndesc, tot ceea ce i nemulume"te sau i determin s mani+este di+erite tipuri de comportament n grup$ &iscuia li)er +ace pu)lice opiniile
/2

"i atitudinile mem)rilor grupului unii +a de alii "i are ca scop concilierea opoziiilor, punerea premiselor rezolvrii tensiunilor "i con+lictelor din cadrul grupului$ >a este centrat pe grup, esenial +iind interaciunea dintre toi mem)rii grupului< de asemenea +aciliteaz con"tientizarea cauzelor unor situaii tensionale, sc(im)area opiniilor "i comportamentelor, cre"terea coeziunii grupului$ -,/, 1e(nica riscului are ca scop exprimarea tuturor riscurilor, temerilor legate de o anumit sc(im)are "i este centrat pe reaciile mem)rilor grupului +a de conductor$ >a d posi)ilitatea testrii atitudinilor mem)rilor grupului +a de anumite practici "i duce la clari+icarea gndirii cu privire la anumite +enomene de sc(im)are, care urmeaz a interveni n dinamica viitoare a grupului$ -,2, 3(ilips 454 este o metod de sc(im)are a prerilor n grupuri$ Fe preteaz pentru orice situaie care necesit enumerri "i +ormulri de pro)leme, care urmeaz a sta n atenia organizatorilor "i conductorilor grupului social$ >a presupune divizarea grupului n grupuri mici ,2 persoane3, asigurndu*se ast+el posi)ilitatea tuturor mem)rilor de a participa la discuie$ Irupurile mici "i aleg cte un conductor al discuiei, cu sarcina de a coordona, de a +acilita o)inerea soluiilor$ 4poi urmeaz discuia propriu*zis, care dureaz 2 minute, n grupurile constituite asupra temei date$ -,6, Discuia "n panel evit instalarea unor stri psi(ologice negative n cadrul grupului, provenite din lipsa de atenie acordat tuturor mem)rilor grupului sau lipsa popularizrii deciziilor n rndul mem)rilor grupului$ >a presupune prezena unui grup de experi ,8* # persoane cali+icate "i competente n tema ce urmeaz a +i discutat3 care reprezint 5uriul, ceilali mem)ri D auditoriul "i un animator sau conductor al discuiei$ &e o)icei mem)rii panelului sunt plasai n +orm de semicerc, iar cealalt 5umtate de cerc e ocupat de mem)rii auditorului, animatorul +iind la limita dintre 5uriu "i auditoriu$ -,4, &ocus !rupul. ?nterviul de tip +ocus grup este un interviu de grup, +ocalizat pe o anumit tem, strict delimitat, care este condus de un moderator "i +ace parte din categoria te(nicilor calitative de culegere a datelor pentru analiza percepiilor, motivaiilor, sentimentelor, nevoilor "i opiniilor oamenilor$ 4ceast te(nic este o discuie de grup plani+icat organizat pentru o)inerea percepiilor legate de o arie de interes strict delimitat, des+"urat ntr*un mediu permisiv< discuia este relaxat "i adesea plcut pentru participanii care "i mprt"esc ideile "i percepiile< mem)rii grupului se in+lueneaz reciproc, rspunznd ideilor "i comentariilor$ @etoda "i are originile n anii U07, +iind +olosit de Lazars+eld "i @erton n cercetri e+ectuate n timpul celui de*al doilea rz)oi mondial$ Parametrii principali ai +ocus grupului' %participanii au o experien speci+ic sau o opinie pe tema delimitat de investigaie, este utilizat un g(id de interviu explicit "i experienele su)iective ale participanilor sunt explorate din perspectiva ntre)rilor preela)orate ale anc(etei$ Fcopul principal al cercettorului care utilizeaz +ocus grupul n cadrul unei cercetri calitative de tip explorativ ,@i+tode, /7703 este acela de a o)ine in+ormaii directe, %cu valoare de opinii ,@i+tode, /7703 de la )ene+iciarii
/#

unor programe, de la mem)rii comunitii care sunt pu"i ntr*o situaie de grup pentru a* "i exprima experienele, atitudinile, sentimentele +a de o anumit tem$ 4rii de aplica)ilitate a +ocus grupului . >l poate +i aplicat n toate domeniile vieii sociale atunci cnd se urmre"te o)inerea unor in+ormaii n mod nemi5locit de la persoane$ 9e(nica +ocus grupului este una calitativ, dar care nu exclude te(nicile de tip cantitativ$ >a poate +i +olosit' naintea cercetrilor "i evalurilor cantitative pentru a se o)ine in+ormaii exploratorii, la ra+inarea instrumentelor de cercetare care vor +i +olosite n culegerea datelor, pentru apro+undarea in+ormaiilor despre o anumit tem, dup culegerea "i analiza datelor cantitative, pentru interpretrea calitativa a materialului in+ormaional cules sau independent de orice cercetare cantitativ atunci cnd ne intereseaz doar opiniile, sugestiile, reaciile persoanelor selectate pentru interviul de grup$ Eocus grupul poate +i utilizat n evaluarea nevoilor unei comuniti, a resurselor acesteia "i a modului cum mem)rii comunitii gndesc, simt "i reacionez +a de o anumit situaie$ -aracterul explorativ al +ocus grupului poate +i un avanta5 pentru' identi+icarea unor pro)leme care nu au +ost con"tientizate de ctre comunitate, identi+icarea pro+ilului unui potenial grup int a unor servicii sociale n construcie, surprinderea percepiilor asupra unor instituii, organizaii, asupra unor servicii sociale o+erite populaiei de ctre autoritile locale "iAsau organizaii non* guvernamentale, evidenierea e+ectelor pe care le*a avut o anumit decizie la nivel comunitar privind o+erirea unor +aciliti pentru populaie, identi+icarea unui anumit serviciu social "i poziionarea acestuia n registrul serviciilor o+erite ctre populaie, identi+icarea percepiilor, opiniilor "i reaciilor privind calitatea unor servicii primite de ctre mem)rii comunitii, testarea unor mesa5e de campanie +olosite n promovarea unor idei, servicii, organizaii, identi+icarea unor reacii, comportamente, motivaiilor ntr*o situaie real, Hrganizarea +ocus grupului. Eocus grupul este o discuie de grup la care particip ntre 2 "i 17 persoane$ Cnii cercettori consider c numrul participanilor poate +i mai mare, n +uncie de %tema de cercetare "i gradul de implicare a moderatorului ,@organ, 1 23$ Fe consider c numrul ideal de participani pentru un +ocus grup este de . persoane, mai ales dac %se dez)ate o tem cu o mare ncrctur emoional, n care persoanele participante sunt puternic implicate, este recomandat un grup mai mic, n special datorit +aptului c moderatorului i este mai u"or s controleze discuii cu un nivel nalt de implicare emoional ntr*un grup mai mic ,-o5ocaru, /7703$ Hrganizarea +ocus grupului presupune'
/.

 sta)ilirea temei de discuie sta)ilirea structurii grupului "i a modalitilor de selectare a participanilor' Participanii tre)uie s ai) caracteristici comune, s alctuiasc un grup omogen n +uncie de tema de discuie$ >ste recomandat ca persoanele participante la +ocus grup s nu se cunoasc ntre ele sau s nu ai) contacte permanente, deoarece +amiliaritatea relaiilor dintre acestea a+ecteaz rspunsurile care vor +i date n timpul discuiilor, datorit interaciunilor cu persoanele cunoscute, evitarea unor rspunsuri sincere "i introducerea unor +iltre cauzate de imaginea sa n oc(ii celorlali$ ela)orarea "i testarea g(idului de interviu sta)ilirea datei, locului "i pregtirea acestuia pentru ntlnire pregtirea moderatorului, a asistentului moderator derularea +ocus grupului D 1,8 pana la / ore$ *. Me$ode de !$imulare a crea$i1i$&"ii grupurilor /,+, 7rainstormin!8ul ,asaltul de idei, +urtun n creier )/ este o metod de stimulare a creativitii grupului ela)orat de 4$E$ Hs)orn$ >a presupune' un specialist n pro)lematica creativitii< un animator al discuiilor< un grup de lucru de .*1/ mem)ri< !*2 o)servatori, cte unul la doi mem)ri al grupului< un 5uriu de selecie a soluiilor, +ormat din 0*! persoane$ Legulile ce tre)uie respectate n "edinele de )rainstorming sunt' ?maginaia li)er este )inevenit, +ie ea "i a)erant ,>mitei n +raze scurte "i concerte ct mai multe idei, li)er, spontan, a"a cum v vin n minteV3$ Oudecata critic imediat este interzis ,>liminai orice atitudine critic +a de ideile emise, proprii sau ale altoraV3$ -antitatea genereaz calitatea ,>mitei maxim de idei n minim de timpV3$ 4sociaia li)er de idei este recomanda)il ,Putei prelua "i m)unti ideile altora$3$ /,-, Sinectica este o metod ela)orat de Iordon$ Leprezint o te(nic mult mai structurat "i mai speci+ic de organizare "i diri5are a imaginaiei$ Finectica propune dou mecanisme ce orienteaz imaginaia mem)rilor grupului' trans+ormarea necunoscutului n +amiliar "i trans+ormarea +amiliarului n necunoscut "i utilizarea mai multor tipuri de analogii$ Irupul de sinectic include !*17 persoane ,optimul este de 8*# persoane3$ &intre ace"tia, unul are rolul de animator al discuiei, ali doi au rolul de productori de idei, iar ceilali sunt mem)ri participani$ >ste recomanda)il ca mem)rii s ai) /8*!7 de ani, s dispun de un nivel cultural "i educaional similar, dar s ai) pro+esii di+erite, s ai) anumite capaciti ,+antezie, atitudine cooperatoare, ncredere n sine3$
/

/,/, 7rain9ritin! sau 45/56, @etoda const n' 2 persoane noteaz 0 soluii pe o +oaie de (rtie timp de 8 minute, dup care +oile se rotesc ntre participani, +iecare adugnd alte trei soluii$ @etodele de activare pot +i utilizate n diverse domenii' n +ormare pro+esional, mai ales psi(osocial, interpersonal< n selecia managerilor< n procesul lurii deciziilor$

S8RUC8URIL4 GRUPULUI CURS 9

@icrogrupurile sociale se constituie ca sisteme dinamice cu autoreglare in urma dezvoltrii unui ansam)lu de relaii determinate intre mem)ri, pe +ondul des+"urrii unor activiti comune$ &es+"urarea in timp a acestor relaii de+inesc procesele psi(osociale de grup ,aspectul diacronic, dinamic, discursiv al raporturilor interpersonale3, iar modul de con+igurare a relaiilor la un moment dat de+inesc structurile psi(osociale ,aspectul sincronic al raporturilor interpersonale3$ -ele doua aspecte au caracter dialectic "i complementar, procesele conducnd la con+igurarea structurilor, iar acestea D la rndul lor * constituie )aza des+"urrii proceselor psi(osociale de grup$ @odul cum se mani+esta in plan o)servaional interaciunile dintre procese "i structuri reprezint +enomenologia psi(osocial de grup, cea de a treia dimensiune eseniala a dinamicii grupurilor sociale$ -ercetrile teoretice "i experimentale evideniaz existena a patru categorii principale de structuri ,respectiv procese3 psi(osociale de grup' structura socioa+ectiva ,procesele pre+ereniale3, structura comunicaiei ,procesele de comunicaie3, structura puterii ,procesele de in+luen3 "i structura activitii ,procesele de realizare a sarcinii3$ &intre acestea, structurile comunicaiei, in+luenei "i activitii pot avea att un caracter +ormal, determinate +iind de normele constitutive ale grupurilor instituionale, cat "i un caracter in+ormal, generate spontan in contextul interaciunii mem)rilor, in cadrul oricrei categorii de grupuri$ Ftructura socioa+ectiva are preponderent un caracter in+ormal, cu mani+estri in cadrul oricrui tip de grup, c(iar daca anumite aspecte ale structurilor +ormale ii pot in+luena modul de con+igurare "i de mani+estare$ 1$ S$ruc$ura !ocioafec$i1a a grupului
07

Ftructura socioa+ectiva a grupului consta in modul de con+igurare a relaiilor pre+ereniale dintre mem)ri la un moment dat, relaii care pot m)rca +orma atraciei, respingerii sau indi+erenei sociometrice$ @icrogrupul social o+er condiiile necesare unei structurri complexe a relaiilor a+ective ale mem)rilor si, structurare care se realizeaz in doua planuri principale, +iecare implicnd la rndul sau doua +orme relativ distincte de mani+estare' 13 n plan intra!rupal, procesele a+ective m)rca att +orma relaiilor pre+ereniale interpersonale, cat "i pe aceea a tririlor a+ective +ata de grup ca ntreg$ ?ntre cele doua +orme ale a+ectivitii intragrupale exista strnse intercondiionri, prima gsindu*si expresia in matricea sociometrica a grupului, iar cea de a doua la nivelul coeziunii, climatului psi(osocial "i per+ormanei ,tema importanta pentru psi(osociologia microgrupurilor3$ /3 n plan extra!rupal, procesele a+ective se structureaz att in raport cu alte grupuri cu care se a+la in raporturi de conexitate, cat +i in raport cu mediul social in care "i des+"oar activitatea, mediu constituit din organizaiile, instituiile "i condiiile sociale generale care au incidena asupra vieii de grup ,tema importanta pentru psi(osociologia organizaiilor "i psi(ologia mulimilor3$ Pentru a surprinde aspectul diacronic, evolutiv al structurii sociometrice a grupului si pentru a depasi una din limitele testului sociometric se poate utiliza P41>LCL FH-?H@>9L?- ,teste sociometrice repetate la un interval de timp3$ Eactorii care condiioneaz alegerile sociometrice $ 4legerea sociometrica este +undamental condiionata de coninutul axiologic al relaiilor interpersonale$ &in aceasta perspectiv, orice =ntlnire= sociala are un caracter implicit evaluator "i valorizator, grila de valori individuale, grupale si culturale +iind cea care condiioneaz apariia =a+initilor elective=$ H)servaiile si cercetrile con+irma aceasta ipoteza, cu urmtoarea meniune' grilele "i criteriile valorice care intervin cu o anumita pondere in structurarea relaiilor a+ective sunt la rndul lor condiionate de o serie complexa de +actori motivaionali, cognitivi "i con5unctural*existeniali$ Irila axiologica care sta la )aza alegerilor sociometrice are o =coloratura= +oarte personala, sintetiznd in +apt o multitudine de +actori psi(oindividuali, psi(osociali "i socioculturali$ Cnele cercetri evideniaz o strns legtura intre alegerile sociometrice "i e+ortul unui anumit mem)ru pentru consolidarea "i a+irmarea grupului$ 4ceasta corelaie se explica prin semni+icaia pe care grupul ca ntreg o are pentru +iecare dintre mem)ri si, in urma realizrii +unciei de satis+acere di+ereniata a tre)uinelor individuale, a valorizrii mem)rilor in plan social si crerii unui cadru indispensa)il mani+estrii personalitilor$ ?n acest context, orice e+ort de consolidare a grupului este convergent cu o importanta serie de +actori motivaionali individuali si colectivi, ceea ce +aciliteaz +ormarea unor relaii pre+ereniale pozitive +ata de cei ce contri)uie implicit la satis+acerea respectivelor vectori motivaionali$
01

Eactorii cei mai semni+icativi care condiioneaz +ormarea si structurarea relaiilor pre+ereniale in cadrul grupurilor sunt considerai' inteligena sociala, capacitatea de comunicare interpersonala, +armecul personal, prestigiul intra* "i extra*grupal, altruismul si disponi)ilitatea de ntra5utorare, competenta "i implicarea in rezolvarea pro)lemelor cu care se con+runt grupul, statutul recunoscut in plan +ormal "i in+ormal$ H)iectivele aplicrii te(nicii sociometrice pot viza di+iculti reale cu care se con+runta grupul, dorina de optimizare a unei situaii prezente, nevoia de optimizare a climatului psi(osocial si per+ormanelor de grup, stimularea creativitii, eliminarea sau reducerea con+lictelor intra sau extragrupale, identi+icarea cauzelor unor situaii dis+uncionale con5uncturale, realizarea unor prognoze privind evoluia grupului ca ntreg sau a unor raporturi interpersonale semni+icative din cadrul acestuia, raporturile tensionale dintre unele su)grupuri, pregtirea grupului pentru con+runtarea cu anumite situaii deose)ite etc$ . S$ruc$ura comunica"iei

4tt constituirea grupului ca sistem dinamic cu autoreglare cat si des+"urarea activitilor care ii sunt speci+ice presupun un ansam)lu de interaciuni sistematice intre mem)ri, interaciuni care au loc pe +ondul unui proces continuu de comunicare interpersonala$ -omunicarea reprezint condiia eseniala a +uncionarii oricrui sistem social "i a des+"urrii activitilor prin care se realizeaz sarcina constitutiva$ -lasi+icarea +ormelor de comunicare intragrupal se poate +ace dup mai multe criterii' a3$ in +unctie de caracterul oficial, comunicarea este +ormala ,in context organizational, intre se+ si su)ordonat, de exemplu3 si in+ormala ,des+asurata in contextul structurii in+ormale a grupului3 )3 n +uncie de direcia pe care se realizeaz, comunicarea se poate des+"ura pe orizontala, intre mem)ri a+lai la acela"i nivel al structurilor +ormale, sau pe verticala ,care poate +i ascendenta si descendenta3, intre mem)ri a+lai pe paliere di+erite ale structurilor +ormale de autoritate ale grupului$ c3 dup modul de implicare a participanilor in actul comunicrii, aceasta poate +i unilateral, cnd se des+"oar unilateral intre sursa si receptor, sau )ilaterala, cnd rolurile de emitor si receptor sunt ndeplinite succesiv de mem)rii participani la actul comunicrii$ d3 n +uncie de obiectivele propuse si modul de utili are a informaiei ve(iculate, comunicaia poate +i instrumental, cnd in+ormaia transmisa este destinata des+"urrii "i coordonrii activitilor de grup, sau de consum, in cazul unei comunicri interpersonale spontane, prin care se realizeaz contactul psi(ologie dintre mem)ri, +r o +inalitate explicita$ e3 dup numrul persoanelor implicate, comunicarea poate +i 0iunivoca, cnd se des+"oar intre doi mem)ri, sau multivoca, atunci cnd se des+"oar n grup, cu participarea cvasi*simultana a mai multor mem)ri$
0/

+3 dup modalitatile folosite pentru codificarea i transmiterea informaiei, comunicarea poate +i ver)ala, orala sau in scris, nonver)ala, prin +olosirea semnelor, gesturilor, mimicii, posturii, paraver)al$ Eunciile comunicrii in cadrul grupurilor sociale' 4sigura organizarea grupului, coordonarea activitilor de realizare a sarcinilor "i rezolvarea pro)lemelor curente$ Eaciliteaza realizarea contactului psi(ologic dintre mem)ri grupului, condiie a satis+acerii tre)uinelor psi(ologice ale acestora ,de a+iliere, comunicare, a+eciune, mani+estare a personalitii etc$3$ -ondiioneaz constituirea "i mani+estarea coeziunii, prin uni+ormizarea valorilor, normelor, opiniilor, credinelor "i atitudinilor care +undamenteaz viaa de grup$ Eundamenteaz +ormarea palierului sim)olic al vieii de grup, prin care grupul se o)iectiveaz, se 5usti+ica "i se mani+est in plan intergrupal, organizaional si sociocultural$ Eaciliteaz realizarea integrrii sociale "i in+luentei +ormative a grupului asupra mem)rilor si, precum si a in+luenei acestora asupra grupului, condiie a constituirii ansam)lelor interacionale care dau unitate structurala si +uncionala sistemului grupal$ -analele de comunicare reprezinta modalitatea sau mi5locul prin care am acces la celelalt in procesul comunicarii$ Leelele de comunicare reprezinta totalitatea legturilor sta)ile ,a canalelor3 prin intermediul crora se transmit in+ormaiile dintre mem)rii unui grup$ Leeaua poate avea caracter +ormal sau in+ormal, permanent sau temporar, activ sau latent, 1umeroase cercetri au evideniat o puternica relaie intre tipul reelelor de comunicare, pe de o parte, "i per+ormana grupului, satis+acia mem)rilor, creativitate, e+iciena leaders(ip*ului si climatul psi(osocial, pe de alta parte$ &e"i in +uncie de numrul de mem)ri pot +i imaginate o mare varietate de reele, acestea pot +i reduse la cteva tipuri generale' lan, cerc, stea, rami+icata, mixta si completa$

00

S8RUC8URIL4 GRUPULUI : con$inuarea : CURS ;

*. S$ruc$ura pu$erii5au$ori$a$ii @em)rii unui grup se di+erentiaza si dupa capacitatea de care dispun de a in+luenta activitatea colectiva si comportamentul celorlalti mem)ri$ Ftructura autoritatii exprima ierar(izarea +ormala sau in+ormala a mem)rilor unui grup in +unctie de aceasta capacitate, care este conditionata de o serie complexa de +actori psi(oindividuali, psi(osociali si situationali$ Puterea poate proveni din di+erite surse$ Erenc( and Laven ,1 8 3 descriu 8 surse de putere sau tipuri de putere' * puterea de recompensare' in+luenta este o)tinuta prin o+erirea de recompense< puterea coercitiva' in+luenta este o)tinuta prin aplicarea de pedepse< * puterea legitima' puterea este exercitata in )aza unei investituri +ormale$ 4utoritatea +ormala cu care este investit un manager ii con+era acestuia putere legitima$ * puterea de re+erent' in+luenta este o)tinuta in )aza +aptului ca su)ordonatii isi admira liderul, se identi+ica puternic cu acesta$ >ste cazul liderului c(arismatic$ * puterea de expert' in+luenta este o)tinuta in )aza +aptului ca liderul este perceput ca expert intr*un anumit domeniu$ &e aceea ea este dependenta de context$

0!

Primele trei tipuri de putere sunt associate cu rolurile pe care le au oamenii in organizatii +ormale, pe cand ultimele doua se asociaza cu calitatile psi(oindividuale percepute ale persoanei$ 4ceasta tipologie nu epuizeaza toate tipurile de putere$ Fe mai poate adauga ca sursa de putere, de ex$ accesul la in+ormatie sau controlarea in+ormatiei$ Gass ,1 273 distinge intre puterea pozitiei si puterea personala$ Puterea pozitiei include autoritate +ormala, control asupra recompenselor, pedepselor, in+ormatiei, asupra mediului +izic, asupra te(nologiei si organizarii muncii$ Puterea personala deriva din relatia pe care persoana o are cu ceilalti$ ?n+luenta potentiala )azata pe expertiza, prietenie, loialitate pot +i vazute ca putere personala$ -ele doua tipuri de putere sunt relative independente$ Erecvent autoritatea este intersan5a)ila ,se poate sc(im)a3 cu puterea$ >le sunt insa di+erite$ Puterea reprezinta a)ilitatea de a in+luenta pe cineva sa +aca ceva ce nu ar +i +acut, iar autoritatea se re+era la legitimitatea, 5usti+icarea si la dreptul de a exercita puterea$ &e ex$' avem puterea de a*l pedepsi pe (otul pe care il surprindem la noi in casa ,daca avem +orta musculara3, insa nu avem autoritatea de a*l pedepsi, acesta +iind dreptul sistemului 5uridic$ &eci puterea legitima, institutionalizata devine autoritate, ce reprezinta exercitatea 5usti+icata, indreptatita si acceptata a puterii$ 4lti autori considera ca autoritatea nu deriva din relatia cu altii, ci reprezinta capacitatea innascuta sau do)andita de a exercita ascendenta asupra unui grup$ Ftructura autoritarii +ormale ,sau a puterii institutionale3 corespunde organigramei institutiei careia ii apartine grupul, atri)utiile di+eritelor pozitii +iind exercitate cu grade di+erite de competenta, experienta si autoritate de catre cei care le ocupa$ -el mai important aspect care tine de exercitarea puterii si autoritatii in cadrul grupurilor se re+era la raportul dintre structurile +ormale si cele in+ormale ale acestora$ 4ceste raporturi pot +i de convergenta, divergenta, complementaritate, competitie sau con+lict, cu grade di+erite de intensitate si nuante in +orma de mani+estare$ -ei mai important +actori psi(osociali care determina gradul de autoritate al unui mem)ru sunt considerati urmatorii' Statutul sociometric' raportul dintre alegerile si respingerile socioa+ective pe care le realizeaza in cadrul grupului< acest parametru este esential in cadrul grupurilor in+ormale$ :ompetenta profesionala' capacitatea de rezolvare a pro)lemelor te(nice care deriva din contextul activitatii de realizare a sarcinii< acest parametru are o pondere cu atat mai mare cu cat sarcina este mai importanta si mai di+icila pentru grup si pentru mem)ri sai$ 3o itia formala in ierar(ia grupului' statutul ocupat in organigrama organizatiei sau institutiei careia li apartine grupul si puterea cu care este investit de nivelul ierar(ic superior$
08

Statutul socioeconomic extra!rupal ' pozitia ocupata in mediul social caruia ii apartine ,prin +amilie, instructie, sistem de relatii extragrupale, situatie materiala, domiciliu etc$3$ ;ivelul de cultura !enerala' este vor)a mai ales de acele zone ale culturii generate care inter+ereaza cu activitatea grupului, precum si cu tre)uintele si sensi)ilitatile culturale ale mem)rilor sai$ *ccesul la informatie, initiativa si capacitatea de asumare a riscului, -ercetarile pe cele mai variate categorii de microgrupuri au evidentiat tendinta generala de dezvoltare a unei structuri de in+luenta in+ormala, paralel sau in opozitie cu structurile puterii +ormale$ ,. S$ruc$ura ac$i1i$a$ii5!arcinii Farcina reprezinta principalul +actor care orienteaza si structureaza activitatea grupului si in raport cu care se apreciaza per+ormanta$ Farcina este de+inita ca un ansam)lu o)iectiv de cerinte, conditii si modele actionale ela)orate si validate social, impuse din exterior sau adoptate prin consimtamant$ Prin structura sarcinii se intelege totalitatea relatiilor +unctionale dintre mem)rii grupului, relatii impuse de des+asurarea optima a activitatii de realizare a o)iectivului propus$ Farcina poate +i caracterizata prin' gradul de structurare, care exprima existenta modelelor, in+ormatiilor si strategiilor explicite de realizare practica< modul de conexare cu sarcinile altor grupuri< complexitate< durata de realizare integrala etc$ 9ipul sarcinii, gradul de structurare si modul de conexare la sarcinile altor grupuri sunt principalii +actori care vor regla interactiunile de )aza ale mem)rilor grupului$ &e aceea, analiza celorlalte structuri ,comunicationale, socioa+ective si de in+luenta3 tre)uie sa se raporteze continuu la structura sarcinii< compati)ilizarea si armonizarea acestor structuri constituie calea cea mai sigura pentru cresterea per+ormantelor de grup$ 4naliza structurii sarcinii reprezinta una dintre cele mai importante etape in activitatea de =proiectare= a grupurilor, precum si in cea de diagnoza, prognoza si optimizare a dinamicii grupurilor sociale$ 9oate celelalte structuri, ale comunicatiei si in+luentei tre)uie sa +ie structurate ast+el incit sa rezulta un indice maxim de congruenta, care este o premiza esentiala pentru o)tinerea unei per+ormante superioare$ Lezolvarea sarcinii presupune un ansam)lu de relatii intre mem)rii grupului, dintre care cele strict +unctionale reprezinta numai o parte$ L$ E$ Gales evidentiaza un numar de 1/ categorii de interactiuni, +iecare avand un continut speci+ic' 4ria socioa+ectiva pozitiva' Fe arata solidar$ Fe arata destins ?si arata acordul 4ria sarcinilor socio*operatorii: Propune directiiAsugestii >xprima opinii
02

H+era in+ormatie -ere in+ormatie Folicita pareri -ere o directieAsugestii 4ria socioa+ectiva negativa: &ezapro)a @ani+esta tensiune @ani+esta ostilitate >xista perec(i de categorii interactionale care corespund principalelor tipuri de pro)leme ivite in timpul rezolvarii sarcinilor' a3 pro)leme re+eritoare la in+ormatii ,H+era in+ormatie$ -ere in+ormatie3< )3 pro)leme de evaluare ,>xprima opinii$ Folicita pareri$3< c3 pro)leme de control ,Propune directii$ -ere o directie$3< d3 pro)leme legate de decizie ,?si arata acordul$ &ezapro)a$3< e3 pro)leme legate de starile de tensiune ,Fe arata destins$ @ani+esta tensiune$3< +3 pro)lemele re+eritoare la integrare ,Fe arata solidar$ @ani+esta ostilitate$3$ $ -on+orm tezei lui Gales, orice grup a+lat intr*o activitate de rezolvare a unei sarcini , respectiv a unei pro)leme de interes comun3 parcurge succesiv aceste +aze, dupa reguli care conduc la un sc(ema*tip de rezolvare$ Fuccesiunea este urmatoarea' in+ormare asupra pro)lemei * sarcina< evaluarea situatiei< cautarea de solutii si in+luentarea reciproca pentru o anumita varianta rezolutiva< control interpersonal pin reactii a+ective +ata de mersul discutiilor< luarea deciziei$ -onceptul de con!ruenta a structurilor de !rup este un indicator care exprima gradul de compati)ilitate +unctionala dintre doua sau mai multe structuri psi(osociale de grup' structura sarcinii, comunicatiei, in+luentei si socioa+ectiva$ -u cat un grup are un indice mai mare de congruenta a structurilor sale +unctionale, cu atat per+ormanta sa este mai )una, climatul psi(osocial mai +avora)il, tendinta generala a unui ast+el de grup +iind de evolutie pozitiva$ &impotriva, o congruenta scazuta indica dis+unctionalitati active sau latente la nivelul compati)ilitatilor dintre structurile grupului$ Per+ormanta grupului va +i scazuta, tendinta generala va +i de inrautatire a climatului psi(osocial si de alterare si mai accentuata a relatiilor interpersonale$

0#

NORMALI<AR4A( CON-ORMISMUL( O=4DI4N8A Cur! >

?n+luenta sociala este o actiune asimetrica, cu predominanta unilaterala, pe care o exercita asupra individului evenimentele, +enomenele mediului, dar mai ales ceilalti oameni cu care intra in contact$ 1. Normali%area Irupurile sta)ilesc o serie de norme D reguli de conduita ale mem)rilor lor$ 1ormele pot +i +ormale sau in+ormale$ ?nstitutiile militare, administrative sau scolare, de exemplu, +ormuleaza reguli scrise de comportament, care este asteptat din partea mem)rilor ce intra in componenta lor$ 1ormele in+ormale sunt mai su)tile ,-u ce sa ma im)racP ?mi pot permite sa*i dau un tele+on ori sa*i +ac o vizitaP -ine plateste pentru una sau altaP -ine saluta primulP -ine desc(ide usa si cine trece primulP3$ Fesizarea regulilor nescrise ale unui grup poate +i o misiune care solicita mult timp si care, cateodata, da nastere la anxietate$ ;orma este o modalitate de evaluare ce indica un interval accepta)il si un interval inaccepta)il in privinta comportamentului$ 1orma prescrie ce comportamente sunt accepta)ile si care nu, +ata de un anumit su)iect$ 1ormele prescriu comportamentul de mem)ru al grupului< se aplic numai comportamentului nu gndurilor "i sentimentelor private< se dezvolt, n special, pentru comportamentele considerate
0.

importante de mem)rii grupului$ 1ormele prevd un anumit grad de li)ertate individual, anumite limite de varia)ilitate ntre care comportamentul rmne accepta)il$ 1erespectarea normelor are consecinte di+erite ,daca este vor)a de norme +ormale, consecintele sunt pedepse consemnate o+icial D avertismente, mustrari, penalizari materiale etc$< incalcarea normelor in+ormale se asociaza cu costuri de nivel psi(ologic, emotional, social D izolare, excludere din grup3$ 1u orice a)atere de la norma este insa sanctionata$ >xista un grad de deviere tolerata de la norma, care permite o incalcare minora a normei$ 1ormele sunt instrumente ela)orate de grup, n ncercarea sa de a maximiza "ansele de succes "i a mic"ora "ansele de e"ec< de a +acilita per+ormana grupului "i a nltura o)stacolele n atingerea scopurilor< de a ridica moralul ,a asigura satis+acia mem)rilor si "i a preveni discom+ortul interpersonal3$ Per+ormana "i moralul grupului ar tre)ui s +ie scopurile +ormale urmrite prin norme$ 1ormele asigur succesul sau supravieuirea grupului, normele re+lect pre+erinele "e+ilor sau ale altor persoane, in+luente, din grup, normele reduc incertitudinea privind adecvarea comportamentului n situaii complexe< normele +oreaz mem)rii grupului n asumarea rolurilor care a5ut grupul s o)in succesul ori s supravieuiasc, normele a5ut grupul s*"i rezolve pro)lemele interpersonale$ Ftudiul lui @$ F(eri+, privitor la e+ectul autocinetic, este considerat prototipul +ormarii unei norme in grup$ >+ectul autocinetic apare cand un stimul vizual nu are un cadru de re+erinta ,in intuneric deplin, un punct luminos +ix apare ca o lumina ce se deplaseaza3$ Procedura experimentala vizeaza doua conditii D in prima dintre ele, su)iectul este singur cu experimentatorul, iar in a doua, se a+la intr*un grup$ Eiecare su)iect este pus sa +aca mai multe serii de evaluari, urmarindu*se ce anume se sc(im)a in evaluarile su)iectilor in situatia individuala +ata de situatia de grup$ ?n varianta individuala, in lipsa unui punct de re+erinta exterior, +iecare su)iect sta)ileste un interval de variatie propriu si un punct de re+erinta intern sau norma ,distanta pe care se deplaseaza punctul di+era de la un individ la altul, dar ramane relativ constanta la acelasi individ3$ ?n a doua conditie experimentala, su)iectii evaluatori, care au de5a norme individuale +ixate, in ciuda di+erentelor initiale ale perceptiilor lor, a5ung sa sta)ileasca o norma intrunind adeziunea tuturor$ 4ceasta norma este acceptata privat, dovada +iind +aptul ca su)iectii +ac apel la ea in sedinte individuale ce urmeaza sedintelor de grup, adica atunci cand presiunea grupului lipseste$ Eenomenul +undamental in situatiile de normalizare consta in inexistenta unei norme sta)ilite dinainte, pe care grupul ar impune*o indivizilor +ara ca el insusi sa +ie sensi)il la pozitia acestora$ Lipsa consensului ma5oritatii cu privire la raspunsul corect +ace ca mem)rii, nesiguri pe raspunsurile lor, sa exercite in+luenta unul asupra altuia si sa s+arseasca prin a adopta o norma comuna, ce intruneste adeziunea tuturor si exprima pozitia grupului +ata de stimulul respectiv$ F(eri+ considera ca +actorul +undamental ce explica normalizarea consta in lipsa criteriului o)iectiv pentru determinarea exactitatii 5udecatilor$ @ecanismul ce intervine este castigarea certitudinii prin +ixarea unor repere$ Elo:d 4llport explica normalizarea
0

prin conceptul de concesii reciproce ,experiment' in prezenta altora, su)iectii apreciau mirosuri respingatoare ca +iind mai putin respingatoare si mirosuri deose)it de placute ca +iind mai putin placute3$ ?ndivizii converg spre o valoare centrala pentru a evita dezacordul cu ceilalti' o 5udecata moderata are mai mari sanse sa intruneasca adeziunea celorlalti$ . Conformi!mul -on+ormismul reprezinta procesul prin care grupul exercita presiuni asupra mem)rilor pentru a respecta normele de grup$ 4 +i di+erit de ceilalti poate avea consecinte mari in raport cu receptionarea recompenselor sau pedepselor ,pierderea statutului de mem)ru al grupului, etic(etarea ca anormal3$ Ftudiul lui Folomon 4sc( asupra proceselor care determina gradul de independenta sau de supunere a unui mem)ru +ata de grup cand acesta exercita presiuni uni+ormizatoare este +oarte cunoscut$ 4utorul prezinta su)iectilor sai sarcina ca pe una de discriminare vizuala$ Fu)iectii au de rezolvat o sarcina simpla' compararea lungimii a 0 linii cu o linie etalon pentru a identi+ica linia identica$ @em)rii grupului sunt complicii experimentatorului si dau raspunsuri gresite la trei s+erturi din itemi, iar su)iectul naiv raspunde in pozitie penultima$ Irupul reuseste sa de+ormeze 5udecatile indivizilor, 0/W dintre raspunsuri +iind gresite, +ata de 7,2.W raspunsuri gresite in grupul de control$ Bariind dimensiunea grupului ,de la 1 pana la 18 complici3, 4sc( arata ca raspunsurile eronate se inmultesc de la 1 la ! mem)ri ai grupului ce exercita in+luenta, dupa aceasta limita +iind constante$ H conditie esentiala este unanimitatea grupului$ ?n+luenta scade cand exista un complice instruit sa dea mereu raspunsul corect$ Fuportul social rupe consensul ma5oritar$ 4sc( explica acest lucru prin disparitia +ricii de costurile sociale ale deviantei$ >+ectele con+ormismului au +ost explicate prin in+luenta in+ormationala si in+luenta normativa$ Lealitatea in care traiesc oamenii nu este de multe ori clara, precis de+inita, ceea ce genereaza o anumita insecuritate in privinta perceperii si evaluarii ei corecte$ &e aceea oamenii cauta la ceilalti garantii de corectitudine pentru opiniile lor$ ?n+luenta in+ormationala apare din incertitudinea su)iectilor cu privire la raspunsul corect si din nevoia lor de a avea opinii exacte, in concordanta cu adevarul o)iectiv$ H sursa capa)ila sa exercite in+luenta in+ormationala este o sursa experta sau care detine in+ormatii ce*i lipsesc tintei$ &ependenta individului de grup nu este numai in+ormationala, ci si normativa, grupul exprimand expectante privind comportamentul adecvat in grup$ ?n+luenta este normativa atunci cand oamenii se tem de consecintele +aptului de a aparea ca deviant$ 1e place sa ne consideram unici, dar lipsa acordului intre noi si grupul de apartenenta poate +i +oarte stresanta D indivizii care deviaza de la norma de grup sunt, in general, re5ectati$ 4ceste doua tipuri de in+luenta releva doua tipuri distincte de con+ormism ' conformismul 'acceptare) privat sau intern D apare atunci cand persoana accepta in +orul sau intim ca 5udecatile celorlalti sunt corecte$ 4ceasta presupune ca nu isi
!7

sc(im)a doar comportamentul ca sa +aca pe plac, ci si convingerile$ 4cest tip de con+ormism implica interiorizarea regulilor$ conformismul public sau de comple enta D nu atinge convingerile su)iectului, este doar de supra+ata, are rol instrumental ,a5uta persoana sa o)tina ceva, de exemplu acceptare din partea grupului3, su)iectul mimand acordul cu ceilalti, pentru a o)tine un avanta5$ ?n cazul in+luentei in+ormationale, ne con+ormam atunci cand ' situatia este ambi!ua ,cand apar zvonurile3 D cand suntem nesiguri asupra raspunsurilor sau reactiei corecte intr*o situatie, atunci receptivitatea noastra la in+luenta celorlalti creste$ este vor)a despre o situatie de cri a ,de +orta ma5ora3 D nu avem timpul necesar pentru a gandi asupra cursului pe care*l vor lua evenimentele$ Panica, de exemplu, inlaturand luciditatea ne +ace sa actionam ca o turma, +acand ceea ce +ac ceilalti$ alta persoana este perceputa ca expert$ ?n cazul in+luentei normative, urmatorii +actori sunt relevanti ' 3uterea pe care o are grupul asupra noastra< :at de aproape in spatiu si timp ne a+lam de grupul care exercita in+luenta< ;umarul mem)rilor grupului< -at de semnificativ este grupul pentru noi, in+luenta normativa +iind cu atat mai puternica cu cat provine de la oameni pe care ii respectam, iu)im sau veneram, intrucat exista costuri serioase pentru noi daca prin conduita noastra devianta vom pierde prietenia, dragostea sau respectul lor< :oe iunea grupului, in sensul ca aderarea la o norma este cvasiunanima< 9ipul de cultura in care ne*am +ormat< 9ipul de personalitate D cei cu anxietate sociala, stima de sine scazuta, care au continuu nevoie de validare externa, este pro)a)il sa dezvolte mai +recvent acest tip de comportament$ *. O0edien$a H)edienta ,supunerea +ata de autoritate3 reprezinta conduita de ascultare si urmare a indemnurilor, ordinelor venite de la o persoana investita cu autoritate$ -a si in cazul con+ormismului, se poate vor)i despre o)edienta ca despre o trasatura de personalitate, pe care o detinem intr*un grad mai mic sau mai mare, ca de o caracteristica indusa intr*o cultura anume unei anumite parti ,clase, etnii etc$3 de catre societate D de exemplu, pentru +emeia musulmana, o)edienta +ata de sot este singura conduita considerata adecvata D dar si ca de un +enomen psi(osocial$ >xperimentul lui Ftanle: @illgram asupra o)edientei este cele)ru$ ?n cadrul acestuia, experimentatorul este luat in considerare nu numai in rolul sau de instructor ce asigura o procedura, ci in rolul sau explicit de sursa de in+luenta$ ?n cadrul
!1

experimentului standard, li se propunea voluntarilor sa participe ,contra unei remuneratii modice3 la un test menit sa studieze in+luenta pedepsei asupra capacitatii de memorare$ 9estul consta in citirea unor perec(i de cuvinte pe care elevul tre)uia sa le memoreze, el +iind supus apoi veri+icarii$ Fu)iectul naiv este, intotdeauna pro+esor , iar elevul este un complice al experimentatorului, un om de varsta medie, cu in+atisare simpatica$ La +iecare greseala a elevului, pro+esorul tre)uie sa*l pedepseasca pe acesta prin aplicarea unor socuri electrice, progresive, mergand de la 18 la !87 de B, esalonate +iind din 18 in 18 volti$ Lezultatele au depasit asteptarile cele mai pesimiste ale studentilor, adultilor din clasele medii si c(iar ale psi(iatrilor, care prevazusera un soc mediu maxim de aprox$ 107 de volti si un procent de o)edienta de 7 W$ Focul mediu maxim administrat a +ost de 027 de volti, iar 2/, 8W dintre su)iecti s*au supus pana la capat$ >xplicatia acestui +enomen este legata de autoritatea experimentatorului si de reactia pe care cei mai multi dintre noi suntem conditionati sa o avem in +ata autoritatii sau insemnelor sale$ &incolo de tendinta de a +ace pe plac celui investit cu autoritate, exista si un +enomen de plasare a responsa)ilitatii in a+ara propriei persoane, c(iar daca actele ne apartin, prin 5usti+icarea ca am actionat la ordin$ 4 primi un ordin ec(ivaleaza deci cu exonerarea de raspundere$ @ilgram vor)este de ?starea agentica)( su)iectul simtindu*se un instrument in mana autoritatii$ @ilgram a investigat experimental diversi +actori ce pot duce la diminuarea o)edientei' ordinele date prin tele+on de experimentator au dus la o scadere a o)edientei +ata de situatia in care erau trasnmise prin comunicare +ata*n +ata< locul de des+asurare a experimentului ,intr*un spatiu ce presupune o anumita autoritate*la)oratorul din Cniversitate* sau unul neutru din acest punct de vedere* un )irou dintr*un orasel de provincie< di+erentele nu sunt semni+icative3< ordinele contradictorii ale autoritatii scad o)edienta ,/ cercetatori care dau ordine opuse incura5eaza independenta su)iectului3< relatia spatiala dintre pro+esor si elev ,victima3 ,o)edienta scade o data cu cresterea distantei dintre agresor si victima si pe masura ce victima devine mai impersonala3$

!/

Manipularea Cur! @
F$ -(elcea ,/77.3' 9ermenul manipulare designeaza actiunea de sc(im)are a opiniilor, atitudinilor si comportamentelor prin expunerea la mesa5e a persoanleor si grupurilor, in vederea atingerii unor scopuri dorite de altcineva ,persoane sau organizatii3, +ara aplicarea constrangerilor +izice si +ara constientizarea discrepantei dintre scopurile indepartate ale persoanelor si grupurilor*tinta si scopurile indepartate ale celor care exercita in+luenta$ @anipularea comportamentala se )azeaza pe con+ormare si pe supunere$ &aca in con+ormism, presiunea grupului provoaca sc(im)area in comportamente si in atitudinile exteriorizate, complezenta ,pentru unii autori sinonima con+ormismului pu)lic3 implica o in+luenta strict interpersonala$ >a vizeaza situatiile in care individul se con+runta cu tentativele de in+luentare ale prietenilor, rudelor, colegilor, cunostintelor intamplatoare, ca si ale unor pro+esionisti ai in+luentei ca politicienii sau vinzatorii$ ?n incercarea de a distinge mecanismele su)iacente si de a alcatui o taxonomie a strategiilor de in+luentare, -ialdini a sta)ilit sase principii' 3rincipiul an!ajamentului$ Ftrategiile )azate pe acest principiu urmaresc sa determine tinta sa ia o atitudine, +ormulind apoi cereri consistente cu aceasta pozitie$ -ea mai cunoscuta te(nica respectind acest principiu este te(nica =piciorului in usa= ,Ereedman si Eraser, 1 223$
!0

3rincipiul reciprocitatii$ Potrivit acestuia, persoana devine mai complezenta daca a5unge sa creada ca accepta cererea ca raspuns la un comportament )inevoitor al partenerului$ ?n virtutea normei reciprocitatii, ea va raspunde unui serviciu printr*un serviciu si mai mare$ -a atare, o strategie e+icienta consta in a*i o+eri ceva inainte de a +ormula cererea$ -ialdini et al$ ,1 #83 au postulat un corolar al legii reciprocitatii, norma concesiilor reciproce, ce poate +i pus de asemenea in slu5)a inducerii complezentei$ Ereedman si cola)oratorii sai ,1 2#3 au studiat cu a5utorul metodei experimentale o strategie e+icienta, apropiata de cele )azate pe principiul reciprocitatii' provocarea sentimentului de vinovatie inainte de +ormularea cererii$ ?ndivizii care traiesc acest sentiment sunt mai inclinati sa cedeze, pentru ca percep indeplinirea cererii ca pe o conduita ce compenseaza si sterge vinovatia$ 3rincipiul validarii sociale$ ?n virtutea acestui principiu, agentul de in+luenta incearca sa +aca tinta sa creada ca altii, similari cu ea, ar da curs cererii$ -a atare, mesa5ul cuprinde in+ormatii cu privire la aceste modele care s*au con+ormat de5a$ 3rincipiul autoritatii$ @ilgram a demonstrat capacitatea uriasa a persona5elor dispunind de autoritate de a induce o)edienta$ Crmand acest principiu, pro+esionistii complezentei cauta sa treaca drept autoritati in+aili)ile in oc(ii tintei$ 3rincipiul raritatii. -eea ce e rar e mai greu de o)tinut$ &in acest punct de vedere, tinta in+luentei tre)uie convinsa ca produsul ce i se o+era reprezinta o raritate sau ca este din ce in ce mai greu accesi)il$ 3rincipiul atractivitatii$ ?n domeniul persuasiunii este )inecunosct +aptul ca o sursa atractiva o)tine mai multa in+luenta$ Politicienii, de exemplu, la +el cu oricine solicita un serviciu, incearca sa se +aca acceptati si simpatizati$ H strategie su)ordonata acestui principiu o reprezinta lingusirea, studiata de Oones si Qortman in 1 #0$ Prin lingusire si lauda, sursa de in+luenta se declara de acord cu tinta, a5ungind sa +ie simpatizata$ -ele mai e+iciente te(nici de inducere a complezentei se )azeaza pe cererile multiple$ ?n loc de a adresa direct o singura cerere, in ast+el de te(nici prima cerere are rolul de a pregati terenul si a +acilita acceptarea de catre tinta in+luentei a celei de*a doua cereri$ Geauvoie si Ooule au ela)orat paradigma supunerii li)er consimtite sau a supunerii +ara constrangere$ &eclansarea actului de complezenta se +ace +ara exercitarea de presiuni si, de multe ori, +ara ca manipularea sa devina evidenta$ ?n contextul acestei paradigme, teoria disonantei cognitive, ela)orata de L$ Eestinger ,1 8#3, este invocata ca )aza explicativa$ 9eoria a+irma ca oamenii valorizeaza consistenta cognitiva, iar atunci cand doua cognitii ,+apte de constiinta, ganduri, opinii etc$3 interdependente intra in con+lict, persoana experimenteaza o stare de disonanta cognitiva, adica o stare de discon+ort sau tensiune interna, psi(ica, ce va motiva persoana sa actioneze in sensul diminuarii si eliminarii acestui discon+ort psi(ologic$ H modalitate +recventa de diminuare a disonantei este recursul la rationalizare, mecanism de aparare ce consta in a gasi explicatii 5usti+icative,
!!

accepta)ile moral sau social, pentru comportamente proprii greu de acceptat$ >x' elevul a+irma ca a luat o nota mica pentru ca pro+esorul nu*l place, nu pentru ca el nu a invatat +oarte )ine$ ?n unele situatii, decizia noastra de a ne arata complezenti poate +i o alegere rationala, in care au +ost cantarite atent argumentele impotriva si pentru$ 9otusi, adesea actionam +ara sa gindim prea mult$ Psi(ologii sociali au demonstrat ca multe din raspunsurile noastre din situatiile de complezenta apar intr*o stare de mindlessness ,sla)a tensiune cognitiva3 * o stare in care gindirea nu e centrata pe realitatea imediata$ >llen Langer si cola)oratorii sai au realizat experimente in care su)iectii au +ost con+runtati cu cereri care erau sau nu completate cu 5usti+icari$ ?ntr*unul din aceste experimente, o persoana ce +olosea un copiator pu)lic era intrerupta de un experimentator, ce*i cerea sa +aca si el, peste rind, niste copii$ >xperimentatorul spunea, in +unctie de conditia experimentala' Fcuza*ma, as vrea sa +ac si eu cinci copii$ Fcuza*ma, as vrea sa +ac si eu cinci copii, +iindca tre)uie sa +ac cinci copii$ Fcuza*ma, as vrea sa +ac si eu cinci copii, +iindca ma gra)esc sa prind auto)uzul$ -ele trei conditii pot +i sc(ematizate ast+el' -erere +ara Ousti+icare$ -erere * Ousti+icare a)surda ,non*credi)ila3$ -erere * Ousti+icare credi)ila$ Lezultatele au aratat ca atita vreme cit cererea nu implica prea mult e+ort, su)iectii ii dau curs, c(iar daca motivul invocat nu are nicio relevanta$ &impotriva, atunci cind nu se invoca nici un motiv, complezenta se produce intr*o masura mult mai redusa$ 4cest experiment demonstreaza ca nu exista nici o di+erenta intre conditiile / si 0 in ceea ce priveste complezenta su)iectilor in +ata cererii$ Pentru ca su)iectii sa se arate complezenti, cererea tre)uie insotita de o 5usti+icare$ >i constata ca cererea a +ost 5usti+icata, dar nu analizeaza 5usti+icarea, a+landu*se intr*o stare de mindlessness$ 8e3nici de manipulare u!oara +, 1e(nica piciorului in usa 4ceasta consta in a +ormula o cerere mica, ce nu implica un mare e+ort din partea tintei, urmata de solicitarea o)iectului sau serviciului pe care sursa l*a urmarit de la inceput$ 4re la )aza ideea ca daca +aci pe cineva sa +ie de acord cu o cerere mica, persoana va +i mai dispusa apoi sa curs unei cereri mai mari$ ?n experimental lui Ereedman si Eraser din 1 22, su)iectii care au +ost mai inainte contactati pentru a raspunde la citeva intre)ari simple privitoare la tipul de sapun pe care*1 utilizeaza, au consimtit intr*o mai mare masura in +ata unei cereri mult mai mari, aceea de a primi sase persoane sa le +aca inventarul ustensilelor de )ucatarie$ 4cordul su)iectilor se )azeaza in principal pe anga5amentul lor +ata de decizia luata la inceput< odata ce au decis sa se arate ama)ili si sa raspunda pozitiv solicitarilor +ormulate de sursa, le vine +oarte greu sa a)dice de la acest principiu$ -onsistenta comportamentelor este valorizata pozitiv de catre ceilalti si, de aceea, ea +unctioneaza
!8

ca un motiv pentru persoana$ >xplicatia aceasta a +ost completata +acindu*se apel la conceptele teoriei auto*perceptiei ,&ar:l Gem, 1 #/3$ &e Oong ,1 # 3 a o)servat ca tinta isi construieste cu prile5ul primei cereri receptionate o imagine de sine ca persoana ama)ila si )inevoitoare, la care re+uzul celei de*a doua cereri ar o)liga*o sa renunte$ -, Usa in nas5fata Csa in +ata se deose)este de piciorul in usa prin ordinea inversata a celor doua cereri$ -ererea mare este prezentata prima$ ?n te(nica usii in +ata, persoanei*tinta i se solicita mai intai un serviciu +oarte di+icil de indeplinit si numai dupa aceea se +ormuleaza adevarata cerere, mai putin insemnata, dar care 1*a interesat pe agentul in+luentei de la )un inceput$ >xemplu' negocierile patronat*sindicate$ Pentru a testa e+icienta acestei te(nici, -ialdini si cola)oratorii sai ,1 #83 au cerut studentilor intilniti pe aleile din 5urul universitatii sa participe, vreme de doi ani, ca voluntari, intr*un program de asistenta a tinerilor delincventi$ 4proape nimeni nu a raspuns a+irmativ$ 9otusi, atunci cind acelorasi su)iecti li se adreseaza o cerere mai putin insemnata, aceea de a insoti un grup de copii delincventi intr*o seara la gradina zoologica, 87W dintre ei accepta$ Eoarte relevant, este ca prezentata singura, a doua cerere produce o complezenta de numai 1#W$ -ialdini a precizat o conditie sine Xua non a +unctionarii acestei te(nici' cele doua solicitari sa +ie adresate de aceeasi persoana$ Potrivit acestui autor, mecanismul usii*in*+ata este pus in miscare de norma concesiilor reciproce$ Lesortul in+luentei consta in acest caz in iluzia ce se creeaza persoanei*tinta ca solicitantul a a)andonat o cerere relativ importanta pentru a*i cere un lucru de mai mica insemnatate$ -oncesia pe care se simte o)ligata sa o +aca la rindul ei nu reprezinta altceva decit indeplinirea serviciului dorit de sursa$ /, 1e(nica amorsarii5min!ii la joasa inaltime '<o98ballin!) 9e(nica =aruncarii mingii 5oase= ,low*)alling, un termen preluat din )ase)all3 presupune / etape, in care ,13 dupa ce tinta s*a declarat de acord cu o prima cerere, ,/3 i se dezvaluie un pret mai mare al o)iectului tranzactionat$ &i+erenta in raport cu piciorul in usa consta in +aptul ca am)ele solicitari se re+era la acelasi o)iect$ Low*)alling este mai primitiva si mai putin onesta, intrucit agentul de in+luenta denunta intelegerea si procedeaza la un soi de santa5$ -ialdini arata ca aceasta te(nica apare in mod o)isnuit in arsenalul vinzatorilor americani de masini uzate$ &upa ce cade la invoiala asupra unui pret, sursa pretinde, de pilda, ca a uitat sa ia in calcul o piesa si avanseaza un nou pret, mai mare$ ?n mod surprinzator, clientii se con+ormeaza$ &inamica psi(ologica implicata este aceeasi anga5are in decizie care apare in piciorul in usa$ -ialdini a demonstrat experimental e+icienta low*)alling, cerand unui grup de su)iecti sa se prezinte la un experiment asupra memoriei la ora sapte dimineata$ ?n conditia de low*)alling a cerut acelasi lucru, dar numai dupa ce ei se anga5asera sa participe la experiment, i*a in+ormat ca acesta va incepe la sapte dimineata$ 4l doilea grup a +ost mult mai complezent ,82W +ata de 01W3< in plus, su)iectii din acest grup si* au tinut intr*o masura mai mare promisiunea de a +i punctuali la experiment$
!2

Polari%area de grup. -enomenul gandirii de grup 'group$3inA/ CURS 1B 1. Polari%area de grup -are ar +i rezultatul unei discutii in grup a unor puncte de vedere di+eriteP Gunul simt sugereaza doua predictii alternative' 1$ deplasarea spre atitudinea medie$ &upa ce mem)rii grupului isi prezinta punctele lor de vedere, decizia grupului va +i un compromis general, intrucat +iecare tinde sa adopte pozitia cel mai des sustinuta$ /$ inclinatia catre prudenta$ ?ngri5orati de ideea ca ar putea conduce grupul spre o decizie riscanta, oamenii se situeaza pe pozitii mult mai prudente atunci cand discuta pro)lemele decizionale cu ceilalti mem)ri ai grupului$ ?deea ar +i aceea ca indivizii sunt dornici sa isi asume riscuri si sa implementeze idei originale, pe cand grupurile tind sa +ie precaute si sa actioneze extrem de lent$ -ampul acesta de cercetare * luarea deciziei de grup * a +ost inaugurat de Oames Ftoner in 1 21$ >l a comparat luarea deciziei in situatii care implicau riscuri de catre indivizi si de catre grupuri$ ?n vederea acestei comparatii, Ftoner a +olosit dileme decizionale' su)iectului individual ori mem)rilor grupului li se prezenta un scenariu in care evolua un persona5 si li se cerea sa dea un s+at persona5ului respectiv in privinta alegerii pe care urma sa o +aca$ -ontrar tuturor previziunilor, Ftoner a constatat ca grupurile iau decizii mai riscante decit indivizii izolati$ Fc(im)area riscanta ,risM: s(i+t3 a +ost de+inita ca tendinta discutiilor de grup de a produce decizii de grup mai riscante decit media opiniilor mem)rilor din +aza de pre*discutie$
!#

4lte studii au dat rezultate ce pareau sa contrazica +enomenul risM: s(i+t, constatand ca, in cazul anumitor tipuri de pro)leme, grupurile au tendinta de a +i mai precaute decat indivizii, +enomen numit coutious s(i+t ,sc(im)are prudenta3$ -ercetatorii si*au dat seama ca tendinta grupurilor de a lua decizii riscante nu apare intotdeauna$ @ai mult, au +ost scoase la iveala situatii in care grupurile au +acut alegeri mai prudente decit indivizii$ 4st+el, psi(ologii sociali au realizat ca acest +enomen de grup nu este, asa cum s*a crezut la inceput, o sc(im)are consistenta catre opinii mai riscante, ci mai curind o calitate a discutiilor de grup de a intari opiniile initiale ale mem)rilor$ ?n 1 2 , Ferge @oscoici si @arisa Yavalloni au propus termenul de polarizare de grup pentru tendinta discutiilor de grup de a produce decizii de grup mai extreme in raport cu media opiniilor mem)rilor din +aza de pre*discutie, in directia +avorizata de medie$ Polarizarea de grup reprezinta exagerarea, prin discutii in grup, a intentiilor si a opiniilor initiale ale mem)rilor grupului$ LisM: s(i+t in grupuri devenea ast+el un caz particular al polarizarii de grup$ Irupurile au calitatea de a +ace mai extreme ori de a intensi+ica opiniile mem)rilor in directia in care ele inclinau de5a inaintea discutiei de grup$ Polarizarea nu semni+ica nicidecum ca discutia de grup ar imparti mem)rii in doua ta)ere$ >a corespunde gruparii opiniilor la un pol ,la o extrema3, si anume la polul spre care opiniile mem)rilor tindeau in +aza de pre*interactiune$ Polarizarea de grup nu se restrange la deciziile care implica alegerea intre risc sau prudenta$ Hrice decizie de grup poate +i in+luentata de polarizare< cu toate acestea, +enomenul se produce mai ales atunci cand sunt in dez)atere decizii asupra unor c(estiuni importante$ Cn experiment privind pre5udecatile rasiale' intr*un studiu, elevi de liceu au raspuns la un c(estionar, pe )aza caruia au +ost impartiti in trei categorii' indivizi cu pre5udecati rasiale accentuate, medii si de mica intensitate$ &upa aceea, grupuri de elevi cu atitudini asemanatoare s*au reunit ca sa discute c(estiuni rasiale< atitudinile lor au +ost estimate inainte si dupa dez)aterile in grup$ Polarizarea in grup s*a dovedit dramatica$ >levii cu pre5udecati sla)e la inceput au mani+estat, in urma discutiilor, pre5udecati si mai ino+ensive< in sc(im), elevii cu pre5udecati moderate sau accentuate si*au intarit pre5udecatile rasiale dupa dez)aterile in grup$ Irupurile determina intensi+icari ale atitudinilor in +unctie de orientarea lor initiala' pe cele +avora)ile le +ace si mai +avora)ile, iar pe cele negative, si mai negative$ >xplicatii ale +enomenului de polarizare in grup' 1$ 1eoria ar!umentelor persuasive ,94P3, ela)orata de 4miram BinoMur si >ugene Gurnstein$ Potrivit autorilor, pozitia unui individ intr*o anumita c(estiune este determinata de numarul si capacitatea persuasiva a argumentelor pro si contra pe care el le actualizeza din memorie atunci cind isi +ormuleaza pozitia$ >i au sta)ilit doi +actori principali ce determina capacitatea persuasiva a unui argument' validitatea si noutatea$ Potrivit teoriei argumentelor persuasive, intr*o discutie de grup, indivizii +ac pu)lice argumentele pe care se )azeaza pozitia lor$ &aca grupul contine indivizi cu opinii similare, atunci este pro)a)il ca +iecare individ va auzi, pe linga argumentele +amiliare, citeva
!.

argumente noi in +avoarea pozitiei sale$ ?n consecinta, pozitia +iecaruia se va intari, iar pozitia grupului ca intreg se va polariza * deci va deveni mai extrema$ Fimpul +apt de a*i auzi pe altii repetand propriile noastre argumente ,+ara sa o+ere elemente noi3 poate +i de natura sa valideze modul nostru de gandire, dandu*ne mai multa incredere in ceea ce, la inceput, putea sa +i +ost doar o sla)a inclinatie$ ?n acest +el, polarizarea in grup se intensi+ica atunci cand un participant enunta un argument, dupa care il aude repetat de catre alti mem)ri ai grupului$ /$ :ompararea sociala.$ Potrivit teoriei compararii sociale, ela)orate de Leon Eestinger, indivizii sunt motivati sa se perceapa si sa se prezinte pe ei insisi intr*o lumina +avoa)ila$ Pentru a reusi acest lucru, indivizii tre)uie sa o)serve cum se prezinta ceilalti si sa*si a5usteze in consecinta auto*prezentarea$ &iscutia de grup indica modele de comportament dezira)ile social si ast+el indivizii isi sc(im)a pozitia in directia grupului pentru a castiga apro)are si pentru a evita dezapro)area$ Polarizarea de grup se produce si numai prin simplul +apt ca mem)rii grupului vin in contact cu opiniile altor persoane, c(iar daca ele nu sunt sustinute cu argumente$ ?ndivizii isi +ormeaza conceptia despre realitatea sociala comparandu*se cu ceilalti$ 0, &actori culturali D acolo unde societatea valorizeaza asumarea riscului, la nivelul grupului deciziile vor raspunde acestui deziderat$ . -enomenul gandirii de grup 'Group$3inA/ Procesele implicate de polarizarea de grup pot crea premisele unei tendinte de+ormatoare '0ia!/ si mai pro+unde, poate c(iar si mai periculoase, in luarea deciziilor in grup$ >xaminand decizii de grup ce au avut consecinte catastro+ale ,atacul 5aponez de la Pearl Zar)our, raz)oiul din Bietman, invazia americana din Iol+ul Porcilor, lansarea navetei -(allenger3, in 1 #/, intr*o carte intitulata %Bictime ale gandirii de grup, Oanis a considerat ca ceea ce s*a intimplat in aceste situatii ilustreaza exemplar deteriorarea procesului de luare a deciziei pe care el a numit*o gandire de grup$ %Iroupt(inM se re+era la tendinta mem)rilor grupului de a a5unge la solidaritate si coeziune, tendinta care*i +ace sa ocoleasca orice c(estiuni ce ar conduce la dispute$ ?n ast+el de cazuri, daca mem)rii anticipeaza contra*argumente cu privire la o anumita pro)lema, ei evita sa ridice pro)lema respectiva pentru a nu*i supara pe alti mem)ri al grupului sau pentru a nu +i etic(etati ca devianti, deplasati sau stupizi$ &aca ei cred ca nu se poate raspunde la o intre)are, nu o pun$ &e aceea, ca rezultat al pornirii irationale de a mentine unanimitatea si coeziunea, deciziile grupului sunt nerealiste si lipsite de simt practic$ Eenomenul gandirii de grup a+ecteaza aproape toate etapele procesului decizional, care sunt' ?denti+icarea pro)lemei* decizia presupune alegerea unei variante de actiune, care sa reprezinte solutia unei pro)leme< &ocumentare asupra pro)lemei* culegere de in+ormatii relevante, su+iciente, recente privitoare la pro)lema identi+icata<
!

 >la)orarea variantelor posi)ile de actiune< 4naliza variantelor identi+icate, prin evaluarea avanta5elor si dezavanta5elor rezultate din aplicarea lor< 4legerea unei variante< Punerea in practica a variantei alese< >valuarea calitatii deciziei$ Cna din (otaririle a)surde emanate de un grup alcatuit din oameni deose)it de competenti se re+era la parasutarea in 1 21 in Iol+ul Porcilor de pe coasta cu)aneza, a 1!77 de exilati cu)anezi care +usesera pregatiti de serviciile secrete americane$ >i aveau sentimente anti*castriste si sperau sa poata rasturna regimul de la Zavana$ Eortele lui -astro au ucis aproape /77 si au +acut prizonieri restul, silindu*i pe americani sa*i rascumpere pe o suma uriasa$ &ecizia cu privire la aceasta invazie +usese luata de un grup de inalti +unctionari americani, intre care ministri si specialisti in strategie militara si in politica externa, condusi de presedintele O$E$ Kenned:$ Presedintele i*a +ortat pe mem)ri sa a5unga la consens +oarte repede si, ca atare, presiunile spre uni+ormitate au devenit puternice, +acind sa dispara opiniile dizidente$ Oanis a considerat ca termenul de gandire de grup se re+era la situatii in care presiunile din grup duc la diminuarea e+icientei mentale a indivizilor, la deteriorarea simtului realitatii si a 5udecatii morale$ >l a+irma in 1 #/ ca gandirea de grup este un gen de gindire in care se anga5eaza indivizii cind sunt puternic implicati intr*un grup coeziv, cind incercarile lor de a pastra unanimitatea depasesc motivatia lor de a evalua realist cursuri alternative de actiune$ >a poate sa apara in orice grup de decizie ,de ex' in grupul +amilial ori intr*un grup de colegi care (otarasc unde isi vor petrece vacanta3 atunci cind sunt intrunite urmatoarele conditii, acestea reprezentand premise ale aparitiei +enomenului' :oe iune puternica * grupurile +oarte coezive au tendinte mai pronuntate de a*i respinge pe mem)rii cu opinii deviante< =mo!enitatea membrilor grupului in privinta ideologiei si a )acMground*ului ,originii si statusului3 social< > olarea !rupului de alte grupuri, persoane, experti care ar aduce in+ormatii suplimentare si contrare opiniilor mem)rilor grupului< <ipsa unor proceduri temeinice de a cauta si a evalua alternativele D exista de+iciente la nivelul procesului decizional< <eaders(ip directiv D conducatorul grupului, in timpul procesului decizional directioneaza discutiile in anumite zone, evitandu*le pe altele< 3resiunea timpului, determinind stres si convingerea ca exista putine sanse sa se gaseasca o solutie mai )una decit cea +avorizata de lider ori de o alta persoana in+luenta$ Simp$ome compor$amen$ale Oanis a sta)ilit patru simptome ale acordului prematur generat de presiunea grupului'
87

1. 3resiunile puternice spre conformism 8 Presiuni spre uni+ormitate exista in orice grup, dar in cazul gandirii de grup, aceste presiuni devin evidente si deose)it de nocive$ 1u exista toleranta pentru devierile de la opinia ma5oritara si in unele cazuri se iau masuri +oarte dure impotriva celor ce nesocotesc consensul$ . *uto8cen urarea ideilor deviante 8 &esi se spune ca %tacerea e de aur, in grupurile care iau decizii, retinerea de a mani+esta dezacordul poate compromite total decizia$ *. 3re enta pa nicilor mintii 'mind!uards/ * Oanis a +ormat acest termen prin analogie cu termenul de )od:guard$ @indguard*ul prote5eaza persoanele de in+ormatia despre care el crede ca ar diminua increderea persoanei in grup si ar a+ecta a)ilitatea grupului de a +ormula o solutie potrivita$ Paznicul mintii poate controla canalele de in+ormatie, tinind in+ormatia daunatoare consensului departe de grup, pierzind*o, uitand sa o mentionze sau +acind*o irelevanta si nedemna de atentia grupului$ Pe de alta parte, paznicii mintii incearca sa previna contaminarea cu idei deviante, indepartindu*i pe mem)rii dizidenti sau silindu*i sa pastreze tacerea$ ,. Unanimitatea aparenta 8 presiunea spre uni+ormitate, auto*cenzurarea, actiunea paznicilor mintii conduc la un acord iluzoriu intre opinii$ >rorile de 5udecata ale grupului sunt cauzate de patru tipuri de iluzii' 1. >lu ia de invulnerabilitate 6 increderea mem)rilor grupului in corectitudinea deciziei luate si in a)senta unor consecinte personale pentru o eventuala decizie gresita$ . >lu ia moralitatii 6 credinta mem)rilor grupului in 5ustetea si moralitatea deciziei luate$ *, 3erceptii eronate asupra out8!roup8ului : in general, con+lictul intre grupuri conduce laA sau este cauzat de perceptii eronate asupra grupului advers$ ,. Rationali area colectiva 8 Hdata ce se anga5eaza intr*o actiune, indivizii incearca sa diminueze con+lictul legat de alegere, evitind in+ormatia ce in+irma varianta aleasa si cautind in+ormatie care o con+irma$ -onsecinte ale gandirii de grup 1, ?Deliberare defectuoasa prin# >xaminare incompleta a alternativelor< >xaminare incompleta a o)iectivelor< >valuare gresita a riscurilor alternativei pre+erate< Le+uzul reexaminarii alternativelor respinse initial< &ocumentare si in+ormare super+iciala< Procesare tendentioasa a in+ormatiilor diponi)ile< 1egli5area ela)orarii unor planuri pentru cazuri neprevazute$ -, )are probabilitate de adoptare a unei deci ii eronate Prevenirea gindirii de grup ?n principiu, orice incercare de a com)ate gindirea de grup tre)uie sa se )azeze pe evitarea instituirii premature a acordului, +ara a compromite coeziunea de grup$ Pot +i utilizate urmatoarele strategii'
81

a$ ?ncura5area exprimarii desc(ise a ideilor alternative$ )$ Leaders(ip impartial * liderul tre)uie sa re+uze sa*si exprime opinia la inceputul intilnirii, sa ceara o dezapro)are reala, sa*i convinga pe ceilati ca atitudinea critica este )inevenita, sa permita reunirea grupului de citeva ori +ara ca el sa asiste$ c$ Irupuri multiple de discutie pe aceeasi tema D grupul poate +i divizat in mai multe su)grupuri care discuta independent pro)lema$ d$ Eolosirea unui avocat al diavolului * aceasta strategie garanteaza examinarea dovezilor ce exista impotriva deciziei grupului$ e$ ?nvitarea unor experti din a+ara pentru a evalua decizia de grup$ +$ ?ncura5area mem)rilor de a discuta cu cei apropiati lor despre decizia de grup si de a culege +eed*)acM*uri$ g$ ?n+ormarea mem)rilor asupra +enomenului gandirii de grup, asupra cauzelor si consecintelor acestuia$

8/