Sunteți pe pagina 1din 9

Arta de a furi oameni - Virginia Satir Titlul original: The New Peoplemaking Publicat de: Science and Behavior

Book ! "nc#! $%&& 'imba original: engle( Traducere de: Nicoleta )a clu Anul apari*iei: +,$, -ditura Trei http:..www#edituratrei#ro.image .productimage.+/,&#0pg

Virginia Satir e te cuno cut pentru contribu1iile ale inovatoare la terapia familiei! care pun accent pe con tela1iile i temice familiale# Pornind de la e2perien1a clinic! a propu un model al proce ului de chimbare! utili(at 3n pre(ent 4i 3n domeniul organi(a1ional# A ini1iat primul program de formare 3n terapia familiei! iar ideile ale au tat la ba(a apari1iei programrii neurolingvi tice 5N'P6# A cri numeroa e articole 4i cr1i! printre care Self - teem! The Satir model: famil7 therap7 and be7ond! 8on0oint famil7 therap7# Via1a unei familii eamn cu un ai berg: ma0oritatea oamenilor cuno c doar o (ecime din ceea ce e 3nt9mpl : (ecimea pe care o vd 4i o aud# ;nii bnuie c c ar putea fi mai mult dec9t at9t! dar nu 4tiu e2act ce 4i nici nu 4tiu cum caute# Pornind de la e2perien1a a terapeutic bogat! autoarea ublinia( rolul important al familiei pentru de(voltarea tuturor membrilor i! at9t copii! c9t 4i adul1i# <n toate familiile! di func1ionale au nu! ac1ionea( acelea4i for1e: tima de ine a fiecrui membru al familiei! comunicarea dintre membrii familiei! regulile de interac1iune dintre ei 4i legturile familiei cu ocietatea#

=Va imtiti bine acum in familia voa tra>= Se pare cu! inainte a vina la mine! nimeni nu i i pu e e acea ta intrebare in multe dintre famiile cu care am lucrat# ?aptul ca traiau impreuna era o realitate pe care o luau ca atare# Si daca

nu era evidenta o nicio cri(a familiala! toti membrii familiei erau convin i ca ceilalti membri erau multumiti# Poate ca numero i membri nici nu indra(neau a i i puna o a tfel de intrebare# Poate ca multi oameni e imteau! pur i implu! =lipiti= in familia lor! la bine i la rau! i nu tiau nicio cale de a chimba lucrurile# Simtiti ca traiti alaturi de prieteni! oameni de care va place i in care aveti incredere! care va plac i au incredere in voi> @@@ pg#+/ - te u or de va(ut i de au(it vitalitatea din ace te familii# 8orpurile unt gratioa e! e2pre ia fetei e te rela2ata# Aamenii e uita unii la altii! nu unii prin altii au la podeaB au vocile bogate i clare# Celatiile dintre ei unt impregnate de emotie i armonie# 8opiii! chiar i cei foarte mici! par de chi i i prieteno i! iar re tul familiei ii tratea(a ca pe ni te per oane# 8a ele in care traie c ace te familii au in general multa lumina i culoare# -le unt in mod evident locuri in care oamenii traie c! deci unt amena0ate pentru confortul i placerea lor! i nu va vitrine de pre(entare pentru vecini# 8and e te lini te! e te o lini te placuta! nu nemi carea produ a de frica i precautie# 8and e te (gomot! e aude unetul unor activitati cu en ! nu agitatia facuta cu copul de a-i anihila pe ceilalti# ?iecare per oana pare a tie ca va avea oca(ia a fie au(ita# Si daca nu ii vine randul acum! a ta nu e din lip a iubirii! ci doar din lip a timpului# Aamenii par a nu e imta tan0eniti cand e ating i i i arata afectiunea! indiferent de var ta# "ubirea i afectiunea nu e dovede c prin du ul gunoiului! gatit! adu ul banilor in ca a# Aamenii arata ca e iube c i tin unul la altul atunci cand vorbe c de chi i a culta cu atentie! cand unt directi i one ti unul cu celalalt! cand! pur i implu! unt impreuna# @@@ pg#+&-+% "n familiile iubitoare e te u or a intelegem me a0ul ca viata i entimentele oamenilor unt mai importante decat orice altceva# @@@ pg#/$ )aca un copil e poarta in mod di tructiv! parintii i i dau

eama ca -a produ o neintelegere au ca tima de ine a ca(ut periculor de mult# @@@ pg#/+ 8opiii invata din modelul oferit prin comportament direct# @@@ pg#/+ Parintii dintr-o familie care favori(ea(a de(voltarea i i dau eama ca problemele apar! pur i implu! pentru ca viata le aduce in cale! i vor continua a caute olutii creative pentru fiecare noua problema care apare# Pe de alta parte! familiile cu probleme i i con uma energiile incercand in van a oprea ca aparitia problemelor! iar cand problemele apar! i bineintele ! problemele apar intotdeauna! ace ti oameni nu au re ur e pentru a re(olva cri(ele# @@@ pg#// Stima de ine e te capacitatea unui om de a e pretui pe ine i de a- i trata propria per oana cu demnitate! iubire i reali m# Per oanele iubite unt de chi e la chimbare# 'a fel i corpurile noa tre# D###E Avem incredere in competenta noa tra# Suntem capabili a le cerem a0utorul celorlalti! dar untem de parere ca putem lua inguri deci(ii in ceea ce ne prive te i ca untem! in cele din urma! cea mai buna re ur a de care di punem# )aca ne apreciem propria valoare! untem gata a vedem i a apreciem valoarea celorlalti# Cadiem incredere i peranta# Nu avem reguli care a e opuna la nimic din ceea ce imtit# )e a emenea! tim ca nu trebuie a actionam intotdeauna dupa cum imtit# Putem alege# "nteligenta noa tra ne coordonea(a actiunile# Ne acceptam pe deplin ca fiinte umane# 8and tima de ine e te ca(uta! oamenii e a teapta a fie in elati! calcati in picioare! de con iderati de cei din 0ur# Acea ta tare de chide drumul catre victimi(are# 8ei care e a teapta la ce e mai rau atrag raul i! de obicei! ufera de pe urma lui# @@@ pg#/&-/% =8and am o parere buna de pre mine i imi place de mine!

unt mari an e a intampin evenimentele vietii de pe o po(itie de demnitate! one titate! forta! iubire i reali m#= Acea ta e te tarea de tima de ine inalta# Pentru a evita conflictele cu cei din 0ur! oamenii au fo t invatati a ii iubea ca pe ceilalti in loc a e iubea ca pe ei in i i# Ce(ultatul e te auto ube timarea# Apare i intrebarea urmatoare: daca cineva care nu e iube te pe ine! atunci de unde va ti cum a ii iubea ca pe ceilalti> @@@ pg#F% Celatiile interumane bune i comportamentele adecvate i afectuoa e i(vora c din per oane care au un entiment puternic al valorii proprii# 8ineva care e iube te pe ine nu va face nimic care a ranea ca! a degrade(e! a umilea ca au a di truga un vreun fel propria per oana au pe altii i nici nu ii va trage la ra pundere pe ceilalti pentru actiunile ale# @@@ pg#G, Su tin ideea ca oamenii e intalne c pe ba(a a emanarilor i e de(volta pe ba(a diferentelor# @@@ pg#G$ Am ob ervat ca! in momentul in care cuplurile incep! putin cate putin! a iubea ca atingerile reciproce! relatiile lor e imbunatate c in toate domeniile# Tabuul impotriva atingerii e2plica foarte bine e2perientele plate! ne ati facatoare! mon truoa e pe care multi oameni le traie c in viata e2uala# )e a emenea! ace t tabu imi e2plica foarte clar de ce tinerii i i incep viata e2uala prea devreme# -i imt nevoie de contact fi(ic i cred ca ingura olutie pentru a-l obtine e te contactul e2ual# @@@ pg#&H Pentru ca oamenii a intre in contact in mod real! ei trebuie a tea la acela i nivel vi(ual! unul in fata celuilalt# @@@ pg#%+

Speranta mea e ca puteti invata a va implicati total in timp ce a cultati# )aca nu vreti au nu puteti a a cultati! nu va prefaceti# Spuneti pur i implu: =Nu pot fi pre(ent acum=# A tfel! veti face mai putine gre eli# - te un adevar valabil pentru orice interactiune! dar in pecial pentru interactiunile dintre adulti i copii# @@@ pg#%G Pre upunerile pe care le facem unii de pre altii nu unt niciodata $,,I reale# Sunt de parere ca acea ta metoda e te ra pun(atoare pentru mare parte din in trainarea inutila pe care o traie c oamenii# )e vina e te i faptul ca untem ni te vorbitori nepriceputiJ ?olo im cuvinte gen =a ta=! =ace ta=! =acela=! dar nu lamurim la ce anume facem referire# D###E A tfel a0ungem la ceea ce eu con ider a fi unul dintre cele mai importante ob tacole din relatiile umane: pre upunerea ca tu tii intotdeauna ce vreau eu a pun# @@@ pg#%% Plicti eala duce la indeferenta# D###E 8omunicarea e te cel mai important factor care influentea(a anatatea i relatiile cu ceilalti# @@@ pg#$,F Aamenii unt infometati dupa relatii directe! dupa one titate i adevar# @@@ pg#$+G Sa ne e2primam fara ocoli uri: e pare ca untem o adunatura de e croci entimentali! ca ne a cundem! 0ucand 0ocuri periculoa e unii cu ceilalti! i numim ace te 0ocuri ocietate# @@@ pg#$+K -2perienta mea imi arata ca oamenii care nu pot au nu vor a- i arate entimentele unt foarte inguri! de i comportamentul lor nu pare a indice intotdeauna a ta# @@@ pg#$F$

"n mod incon tient! parintii unt arhitectii vietii romantice i e2uale ale copiilor lor# 8eea ce e intampla in familie ne influentea(a puternic# 8eea ce vedem i traim (i de (i e2ercita o influenta puternica# )in cau(a ace tei influente! ma0oritatea oamenilor vor alege ceea ce le e te familiar! de i inconfortabil! in locul a ceea ce le e te necuno cut# @@@ pg#$K& Putem cadea incon tient in diferite capcane daca folo im modul in care am fo t cre cuti ca ghid pentru a ne cre te propriii copii# ;na dintre ace te capcane e te a le dam copiilor ceea ce nu am avut noi cand eram copii# -forturile parintilor pot avea re(ultate foarte bune! dar pot! la fel de bine! a duca la de(amagiri cumplite# Am va(ut la un moment dat o e2emplificare a ace tei capcane# -ra chiar dupa 8raciun i a venit la mine o mana tanara! pe care o voi numi -laine# -ra furioa a din cau(a fetitei ei de a e ani! Pam# -laine facu e economii dra tice luni la rand pentru a-i cumpara lui Pam o papu a foarte frumoa a# Pam reactiona e cu indiferenta la vederea papu ii! iar -laine e imtea di tru a i de(amagita# 'a e2terior! e comporta ca i cum era manioa a# 8u a0utorul mei! a intele curand ca acea ta papu a era papu a dupa care tan0i e ea in copilarie i pe care nu o avu e e niciodata# "i dadea fiicei papu a din vi ele ei neimplinite# Si e a tepta ca Pam a reactione(e a a cum ar fi reactionat ea! -laine! cand avea a e ani# ;ita e ca fiica ei avea de0a mai multe papu i# Pam i-ar fi dorit mai degraba o anie! ca a e duca la derdelu impreuna cu fratii ei# @@@ pg#+H%-+K, 8opiii au mai multa incredere in oamenii autentici decat in finti i in perfectiune# )aca doriti a verificati acea ta afirmatie! intrebati-i pe copiii vo tri ce tiu de pre entimentele! perantele i de(amagirile voa tre# "ntrebati-i ce imt atunci cand vorbe c cu voi de pre gre elile voa tre e2act atunci cand ati gre it# @@@ pg#+%&-+%%

?iecare parinte repre(inta un e2! iar copilul are un model e2ual pentru ceea ce poate a devina# Stiati ca e te nevoie atat de un barbat! cat i de o femeie pentru a de(volta identificarea e2uala a unui copil! indiferent de e2ul ace tuia> ?iecare per oana contine a pecte ale ambelor e2e# ?iecare barbat are un potential feminin! fiecare femeie! un potential ma culin# Sunt convin a ca ingurele diferente reale dintre barbati i femei unt cele fi(ice i cele e2uale# Toate celelalte pre upu e diferente unt impu e de cultura i varia(a de la o cultura la alta# @@@ pg#/$,

Stati tic vorbind! barbatii traie c mai putin decat femeile! iar eu cred ca ace t lucru e te cau(at de faptul ca barbatii i i ugruma entimentele delicate# @@@ pg#/$/ Anumite familii limitea(a a0utorul cu comentarii de genul: ==?emeile nu unt de tul de puternice ca a###=! =Barbatii nu###= -2i ta foarte putine activitati in familie care a poata fi facute de repre(entantii unui e2 anume# Lulte dintre abilitatile membrilor familiei - in pecial ale copiilor - e pierd# Se pre upune de pre copii ca nu = unt capabili a=! a a ca abilitatile lor nu unt niciodata de coperite# A ta nu doar ca tran forma arcinile din familie in adevarate poveri! dar ii lip e te pe copii de oca(ia de a invata abilitati de care au mare nevoie# Nu ar mai e2i ta atatia parinti chinuiti! tati i mame deopotriva! in ca(ul in care copiii ar fi nu doar la ati! ci chiar incura0ati a faca mai multe lucruri in familie la var te fragede# @@@ pg#/+&

Adole centii nu unt nici pro ti nici perver i# D###E Pentru a crea ba(a pentru chimbare! ugere( urmatorii pa i: $# Tu! parintele! trebuie a iti e2primi fricile! a tfel incat adole centul a le poata au(i#

+# Tu! adole centule! trebuie a fii capabil a pui ce e intampla cu tine i a fii cre(ut# Trebuie a fii capabil a vorbe ti de pre fricile tale i a tii ca vei fi a cultat fara a fi criticat au ridiculi(at# /# Tu! parintele! trebuie a dai dovada de di ponibilitate de a a culta i de a arata ca intelegi# "ntelegerea nu in eamna a ga i cu(e! ci ofera doar o ba(a clara de la care e poate merge mai departe# F# Tu! adole centule! poti e2plica nevoia pe care o ai ca parintele a te a culte i a nu iti dea faturi daca nu le ceri# G# Tu! parintele! trebuie a intelegi ca adole centul are dreptul de a nu actiona conform fatului pe care i l-ai dat# @@@ pg#/K%-/&,

Ce(ultatele cercetarilor facute a upra proce ului de imbatranire a oamenilor anato i arata urmatoarele lucruri: $! 8apacitatea noa tra de a invata cre te odata cu var ta# Lintea continua a e de(volte daca e te timulata# +# 8apacitatea de a re imti placere i ati factie e2uala e2i ta in continuare i! in anumite conditii! chiar cre te# Nu ne pierdem intere ul e2ual doar pentru ca untem mai batrani# /# 8orpul demon trea(a o mare putere de regenerare atunci cand are aliati cum ar fi tima de ine cre cuta! activitati utile! activitate fi(ica! relatii de iubire ati facatoare# 8orpul e te un te ut viu i reactionea(a bine la ingri0irea buna# Larea provocare in anii enectutii e te a actionam in functie de ceea ce tim de pre anatate# Puneti-va la punct cu re(ultatele cercetatirolor in domeniul imbatranirii i renuntati la imaginile negative pentru unele po(itive! antrenante# A imagine noua! ce are la ba(a anatatea! ar putea arata a a: =8and o a fiu mai in var ta! ma a tept a fiu anato # Voi fi mai intelept# Voi avea timp i diver e intere e! a a ca imi voi crea timuli ca a ma bucur de viata# Voi e2perimenta lucruri noi# Voi fi in tare a ma di tre( ingur# )ar voi continua i a intru in contact cu alte per oane atunci cand dore c a ta# Voi fi activ din punct de vedere fi(ic# Voi purta haine frumo colorate# 8orpul meu va fi uflu i voi arata bine# Voi avea energie# Voi traluci datorita faptului ca ma voi reflecta pe mine in umi#=

S-ar putea să vă placă și