UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE SPECIALIZAREA: ROMN / LIMB STRIN INVATAMANT LA DISTANTA

SUPORT DE CURS DISCIPLINA: Lingvistic g n !"# Anul I Semestrul I TITULARUL DISCIPLINEI: # ct$! %!& Nin" A'!$!" B#"n I. PREZENTAREA CURSULUI Cursul cuprinde 14 teme si reprezint ! intr!ducere in lin"#istic "ener l prin prezent re c$t!r# dintre temele %und ment le &!rd te de ce st disciplin '$!igin " #i()"*'#'i+ ,!$c s'# % c$('nic"! + s (n'# #ingvistic+ -'nctii# #i()ii+ ( t$%$#$gi + c#"si-ic"! " #i()i#$!+ ,!$g! s'# in #i()"(. Din necesit te restr$n"erii impuse de dur t cursului 'd! r un semestru() select re tem ticii lin"#istic . II CURSUL tinut c!nt de criteriul utilit tii imedi te pentru studentii din nul I) ne% mili riz ti cu n!tiuni de

.& ORI/INEA LIMBA0ULUI Prin #!r&ire se intele"e pr!cesul prin c re !mul e+prime " ndurile prin lim& , rticul t. Desi c!nsider t de unii ! pr!&lem m i cur nd %il!z!%iei 'S!ciet te de lin"#istic de l P ris) in%iint t in 1-..) inscris in st tutele ei interdicti de discut !ri"ine #!r&irii() t!tusi lin"#istii u incerc t s supline sc di%icult tile si lips de m teri l in cee ce pri#este lim& primil!r ! meni prin cercet re lim&il!r un!r tri&uri s l& tice ctu le. Ace st c le nu p! te %i %!l!sit dec t in mic m sur ) de! rece t! te lim&ile c re e+ist indelun" t si sunt %! rte dep rte de st re initi l . st zi u ! ist!rie inceput s " nde sc si s *si

Nu se p! te p!rni nici de l cu#intele ind!*eur!pene rec!nstituite cu ,ut!rul met!dei c!mp r ti#*ist!rice) pentru c intre ep!c p ritiei lim& ,ului rticul t si ind!*eur!pe n este ! peri! d de sute de mii de ni pe c re nu ! cun! stem. Alti cercet t!ri u lu t c & z de studiu lim& ,ul c!piil!r) c!nsider nd c e#!luti %elului de #!r&i l c!piil!r repr!duce in rezum t et pele prin c re trecut) de l lim& ,ul !menesc/ ce st este ! %irm tie intr*! ! rec re m sur p riti lui) de# r t ) cu c te#

mend mente: lim& ,ul c!piil!r se dez#!lt in c!nditii speci le: c!piii in# t de l cei din ,ur ! lim& " t %!rm t ) pe c nd primii ! meni cre u sin"uri lim& ,ul) ei nu &ene%ici u de ! e+perient indelun" t / p!i) c!piii u de l n stere un p r t #!c l c p &il de emite sunete rticul te si un creier dez#!lt t) pe c nd p r tul #!c l l primil!r ! meni de* &i deprinde trept t s rticuleze un sunet dup ltul) i r creierul l!r nu er tunci se t t de dez#!lt t.

T $!ii "s',!" $!iginii v$!)i!ii P!p! rele u cre t di%erite mituri despre lim& primil!r ! meni.Lim& er c!nsider t un d r l lui Dumnezeu s u ! in#entie celui m i intelept !m. O!igin " %ivin" " #i()"*'#'i. Dumnezeu t! te lucrurile cre te de cest d t!rit 'c$(, t nt" #ingvistic"+ m zice st zi(. T $!i" v$#'ti$nist") sustinut de deptii te!riei lui D r0in) c!nsider c !mul si* dez#!lt t lim& ,ul in pr!cesul desprinderii din m imut d t!rit necesit til!r cre te de munc in "rup. 1 ndit!rii ntici s* u interes t t t de n tur lim&ii ' este un dar divin sau o creatie omeneasca2/ limba este un fenomen individual sau social2() c t si !&iectel!r) de c r cterul le" turii dintre nume si !&iectul denumit. R spunsurile d te l ceste intre& ri u re%lect t cele d!u c!nceptii %il!z!%ice %und ment le: ce ("t !i"#ist" 'st!icii) de e+emplu c!nsider u c ! menii u cre t #!r&ire ( si ce i% "#ist" 'lim& ,ul re un c r cter di#in(. In pri#int c r cterului primel!r cu#inte s* u re%lect t de semene d!u c!nceptii: Adeptii t $!i i n"t'!"# sustine u c numele !&iectel!r decur" din n tuir l!r) c %iec re cu# nt este ! !"lindire) ! im "ine lucrului pe c re il denumeste 'printre ei se num r 1 !"c#it pentru c re cu#intele sunt 3um&re3 le lucruril!r) im "ini le l!r) sem n t! re cu im "inile r&!ril!r si muntil!r re%lect te intr*un r u(. T $!i" c$nt!"ct'"#" 's u c!n#entiei( sustine ) dimp!tri# ) c numele !&iectel!r u dus imp!tri# ideii c %!st st &ilite de ! meni printr*! c!n#entie. D ($c!it 'sec. 4 i.5r.( 6 de !ri"ine numel!r cre t in t cere) i r !mul numit p!i de #!r&i inzestr rii di#ine cu p!si&ilit te

numele r %i d te de l n tur urm t! rele r"umente: unele lucruri de! se&ite intre ele sunt numite cu cel si cu# nt '!m!nime() i r cel si !&iect p! te %i denumit prin cu#inte di%erite 'sin!nime(/ numele unui !&iect p! te %i inl!cuit dup un timp cu ltul) !r cest lucru nu r %i p!si&il d c numele r %i determin t de c r cteristicile !&iectului. Pentru Arist!tel cu#intele sunt sim&!luri) semne le lucruril!r. D t!rit c!n#entiei dintre ! meni) cu#intele sunt) dup e#!c t! re. Cele d!u te!rii supr !ri"inii #!r&irii u %!st c!ntinu te) cu unele # ri nte) p n in zilele n! stre. In incerc re de r spunde l intre& re "care au fost primele cuvinte cu care oamenii au inceput sa vorbeasca") deptii te!riei n tur le u ,uns l d!u c!ncluzii: * primele cu#inte u %!st imit tii le sunetel!r emise de %iinte si !&iecte) i r ceste cu#inte imit ti#e $n$("t$, #$!(/ * primele cu#inte u p rut pe & z un!r sunete emise in#!lunt r) c re e+prim u di%erite st ri su%letesti si impresii le !mului/ ulteri!r ceste stri" te in#!lunt re u de#enit denumiri le re lit til!r c re u pr!#!c t st rile su%letesti) impresiile etc. ' t $!i" lim& ,ului. Ast%el) Di$%$! %in Sici#i" " sit e+plic ti p ritiei #!r&irii in int !* ctii#$!(. 8il!z!%ii u ridic t si pr!&lem n turii s!ci le 'sec!lul I i.5r.( inteles !ri"in s!ci l lim&ii) necesit te ! menil!r de u r m s c denumiri pentru %iintele si lucrurile respecti#e ' t $!i" p rere s ) ec7i# lentele lucruril!r) im "inile l!r

c!munic intre ei '3s* u str ns in "rupuri de %ric %i rel!r si u p rut in s!ciet te/ c p cit te

in# t t s se ,ute unii pe ltii3(. Pentru L'c! ti' 'Despre natura lucrurilor2 lim& n tur l c!munic re. Peri! d medie# l rei te!ri !ri"inii di#ine lim& ,ului) % r In sec!lul l 94II*le se re %irm cele d!u duce ce# n!u. supr !ri"inii teze %und ment le ! menil!r de emite sunete rticul te %!st %!l!sit pentru s tis% cere ne#!il!r de

#!r&irii: ce s!ci l si ce indi#idu l . De semene se #!r&este din n!u despre c r cterul imit ti# s u inter,ecti!n l l primel!r cu#inte. 8il!z!%ii m teri listi en"lezi 'T&1$)) s si 0&L$c3 ( isi e+prim c!n#in"ere c num i ne#!i de c!munic i* % cut pe ! meni s #!r&e sc . In sec!lul 94III) :&0&R$'ss "' sustine !ri"ine #!r&irii in necesit te s!ci l : !mul primiti# p!sed un stri" t n tur l) pr!dus l instinctului) de c re se ser#e in c z de prime,die/ trecere l lim& ,ul rticul t s* r %i % cut pe & z 3c!ntr ctului s!ci l3. ;

< lt te!rie p rut in sec!lul l 9I9*le sustine te!ri 3lim&ii3 m nu le s u "esturil!r si num i dup ce ideile s* u inmultit s* simtit ne#!i s se in#enteze lte semne. Lin"#istul d nez 0"s, !s n crede c !mul m i int i #!r&e sc . In ciud di%icult tii de st &ili !ri"ine #!r&irii si primel!r cu#inte r!stite de s!ciet tii/ e p rut) c nt t si &i p!i inceput s

! meni) putem %irm c lim& este pr!dusul dez#!lt rii ist!rice c!munic rii recipr!ce. BIBLIO/RAFIE OBLI/ATORIE:

impreun cu "esturile) in c!lecti#it te ! menil!r primiti#i !d t cu " ndire ) din necesit te

= = = INTRODUCERE IN LIN/VISTICA > 1?@6) Aucuresti) p.6?*;.. BIBLIO/RAFIE FACULTATIVA : /RAUR+ A# 4"n%!' > 1?@1) Scrieri de ieri si de azi) Aucuresti. L5ONS+ 0$6n > 1??B) Introducere in lingvistica teoretica) Aucuresti. MARTINET+ An%!7 > 1?@C) Elemente de lingvistica generala) tr ducere si d pt re l lim& r!m$n de P ul Dicl u) Aucuresti. SAUSSURE+ F !%in"n% % > 6CCC) Curs de lingvistica generala) Cr i!# . VRACIU+ A!it$n > 1?-C) Lingvistica generala si comparata) Aucuresti. 8ALD+ L'ci"9 SLAVE+ E# n" > 1?.-) Ce limbi se vorbesc pe glob) Aucuresti. 8ALD+ L'ci" > 1?.?) Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului) Aucuresti. Intrebari de verificare. C re sunt princip lele te!rii prin c re se ince rc s e+plice p riti lim& ,ului2 In ce c!nst di%icult te de st &ili !ri"ine #!r&irii si primel!r cu#inte2 :& FUNCTIUNILE LIMBA0ULUI 1. Esenti l este -'ncti'n " % (i*#$c % c$('nic"! intre mem&rii unei s!ciet ti. Ace st %unctiune este str ns le" t de n tur s!ci l lim&ii. Ne#!i de c!munic re "u#erne z p riti ) dez#!lt re si per%ecti!n re lim& ,ului. 6. F'ncti'n " % n$(in"tiv". Pentru e+ercit re ei #!r&it!rii u l disp!zitie un in#ent r de semne. Aceste semne denumesc perceptiile " ndirii n! stre) perceptii c re ! d t ce

c p t nume de#in m i st &ile) " ndire put nd s le m ne#reze cu m i mult usurint . Lim& %uncti!ne z prelun"i e+istent s d r c inst!'( nt "# g"n%i!ii. Prin lim& , re lit te isi p! te in " ndire ) in c!nstiint n! str . Prin cu# nt) re lit te e 3l %i+eze d tele

indem n 3 medit tiei) re%lectiei n! stre. Lim& ,ul permite " ndirii s c$nstit'tiv" s u ( nt"#". ;. < lt %unctiune lim& ,ului este ce

c p t te prin senz tii si perceptii. De cee %unctiune den!min ti# m i este numit si 4,! siv". Printr*un mes , ! rec re #!r&it!rul

c!munic nu num i ! idee) un " nd) ci si nume in%!rm tii cu pri#ire l pr!pri pers! n : se+ul) # rst ) st re su%lete sc s u c7i r titudine % t de mes ,ul tr nsmis. Di,l! cele e+presi#it tii lin"#istice sunt %elurite. Cel m i intre&uint t mi,l!c este int!n ti . Ale"ere unui numit cu# nt din m i multe sin!nime este le" t de semene de pers! n #!r&it!rului. Si pr!cedee m!r%!sint ctice st u l disp!ziti e+presi#it tii lin"#istice 'de e+. timpurile #er& le(. Dintre pr!cedeele sint ctice !rdine cu#intel!r este ce m i le" t de e+presi#it te. 4. F'ncti'n " ,$ tic" nu tre&uie c!n%und t cu %unctiune e+presi# . D t!rit %unctiunii p!etice mes ,ele lin"#istice p!t pr!#!c em!tii rtistice) lim& ,ul de#enind %!rm de e+presie rtei liter re. d u" t lte d!u :

Acest!r %unctiuni #ingvist'# R$("n 0"3$)s$n le*

B. F'ncti" -"tic" este %uncti prin c re #!r&it!rul se si"ur de c!nt ctul pem nent cu destin t rul mes ,ului. In numite m!mente ce st le" tur p! te %i %ect t de z"!m!te) !&!se l etc. Prin %unctiune % tic lim& ,ul si"ur ! relu re c!munic rii. .. C nd !&iectul mes ,ului este ins si lim& ) %unctiune c re se utilize z p! rt denumire de -'ncti ( t"#ing'"#" s u ( t"#ingvistic". De e+emplu) un enunt de tipul 3elevul este un su&st nti# rticul t3 se c!nstituie intr*un met lim& , pentru c lim& este si instrumentul mes ,ului si !&iectul cestui . R!m n : E!&s!n c!nsider c studiul %unctiunil!r lim&ii necesit ! scurt trecere in re#ist % ct!ril!r c!nstituti#i in !rice ct de #!r&ire) in !rice c!munic re #er& l . Cel c re se drese z 't!"ns(it"t$!'#( trimite un mes , destin t rului '! c ,t$!'#(. Pentru c mes ,ul s *si indepline sc %unctiune el re ne#!ie: * de 'n c$nt 4t l c re se re%er ) pe c re destin t rul s *l p! t pricepe si c re s %ie s u #er& l s u c p &il de %i #er& liz t/

* *

de 'n c$% intru t!tul s u cel putin p rti l c!mun destin t rului/

t t tr nsmit t!rului c t si

de 'n c$nt"ct cu destin t rul) c!nduct m teri l s u le" tur psi7!l!"ic dintre cei d!i c re le d p!si&ilit te s st &ile sc si s mentin c!munic re . I t reprezent re unui pr!ces de c!munic re ' ct #er& l( si %unctiunil!r

c!respunz t! re elementel!r lui c!nstituti#e in c!ncepti lui R!m n : E!&s!n:

C!nte+t '%. re%erenti l ( Des , Tr nsmit t!r '%. em!ti# ( C!nt ct '%. % tic ( C!d '%.met lin"u l '%.p!etic ( Destin t r '%. c!n ti# (

AIALI<1RA8IE <ALI1AT<RIE: = = = TRATAT DE LIN/VISTICA /ENERALA * 1?@1) Aucuresti) p.1B*1?. BIBLIO/RAFIE FACULTATIVA : /RAUR+ A# 4"n%!' > 1?@1) Scrieri de ieri si de azi) Aucuresti. L5ONS+ 0$6n > 1??B) Introducere in lingvistica teoretica) Aucuresti. MARTINET+ An%!7 > 1?@C) Elemente de lingvistica generala) tr ducere si d pt re l lim& r!m$n de P ul Dicl u) Aucuresti. SAUSSURE+ F !%in"n% % > 6CCC) Curs de lingvistica generala) Cr i!# . VRACIU+ A!it$n > 1?-C) Lingvistica generala si comparata) Aucuresti. 8ALD+ L'ci"9 SLAVE+ E# n" > 1?.-) Ce limbi se vorbesc pe glob) Aucuresti. 8ALD+ L'ci" > 1?.?) Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului) Aucuresti. Intrebari de verificare: * E+plic ti %uncti den!min ti# lim& ,ului. .

* *

E+plic ti %uncti p!etric

lim& ,ului.

C re sunt %unctiile lim& ,ului in ccepti lin"#istului R!m n : E!&s!n2

;& PROCESUL DE COMUNICARE

Re liz re %unctiunii de c!munic re %en!men de!se&it de interes nt.

lim&ii

p rut in % t " ndit!ril!r c un

Inc din ntic7it te "re c %il!z!%ii inc dr ti in di#erse curente u # zut destul de &ine nu num i imp!rt nt c!munic rii ci c7i r si mec nismul cestei . Ast%el) st$icii u inteles r!lul creierului c !r" n de c!m nd si l ner#il!r c re c!nduc cu# ntul p n l !r" nul #!r&irii. E,ic'! ii %irm p!si&ilit te c!munic rii & z t pe cun! stere lim&ii de intre " s!ciet te 'e recun!scut deci e+istent unui unic mi,l!c de intele"ere) ! lim& c!mun s u un di lect pentru t!ti mem&rii unei c!lecti#it ti(/ de semene ) in %il!z!%i epicureic se discut c!nditiile pe c re tre&uie s le indepline sc ! c!munic re pentru c intele"ere s se p! t re liz : sunetele) cu#intele se pr!p " in sp tiu/ d c dist nt de l #!r&it!r l dscult t!r e mic ) #!ce 'mes ,ul( isi p stre z %!rm initi l si sensul cu# ntului e lesne de inteles/ dc ins dist nt este m i m re) sunetul se tul&ur 'z"!m!t de %!nd m zice zi() #!r&ele se mestec in drum) i r sensul de#ine c!n%uz 'Lucretiu) De rerum natura(. D tele stiinti%ice s* u cumul t ins lent. Cun!stintele in d!meniul neur!%izi!l!"iei se %und mente z &i in sec!lul l 9I9*le . Prin ,!$c !s'# % c$('nic"! int # g ( (it ! " si ,!i(i! " % ( s"* int! ( ()!ii 'n i c$# ctivit"ti c"! -$#$s sc "c #"si (i*#$c % in t # g ! <! s, ctiv "c "si #i()"2& Aspectele pr!cesului de c!munic re p!t %i $!"# s u sc!is . Acti#it te de c!munic re !cup un l!c %! rte m re in #i t %iec rui indi#id) t!t!d t mem&ru l s!ciet tii/ @CF din timp 'in st re de #e"7e( este tri&uit c!munic rii lin"#istice) rep rtiz t in: * * * * 4BF udiere ;CF #!r&ire 1.F citire ?F scriere

Un r!l uri s in e+plic re pr!cesului de c!munic re l* ,uc t el &!r re te!riei re%le+ului c!nditi!n t. In c drul cestei te!rii p rut de%inire cu# ntului c" s (n"# "# s (n"# #$! si prin c element l celui de* l d!ile sist ( % s (n"#i="! 'lim& si " ndire ( * c r cteristic d! r !mului/ primul sistem de semn liz re) c!mun !mului si nim lel!r) se re lize z perceptii) senz tii si reprezent ri. Ideile de & z le neur!%izi!l!"iei si neur!ci&erneticei sunt: neur!nul cu di%eritele lui prelun"iri este c p &il s prime sc in%!rm ti ) s ! st!c7eze) s ! prelucreze si s ! tr nsmit . P n l @C de ni un !m n!rm l inre"istre z in mem!rie 1B mili rde de mili rde de in%!rm tii. Neur!nul este t!t t t de c!mple+ c un c lcul t!r 'c!rte+ul re 1. mili rde de neur!ni(. Pr!cesul de c!munic re presupune %uncti!n re n!rm l p r tului #!r&irii) elemente si"ur p r tului uditi#) t t emitere c t si recept re mes ,el!r. t t sc! rtei cere&r le c t si p r tului #izu l. Num i c!nlucr re tutur!r cest!r

.& E(it ! " ( s"*'#'i Pentru emite) v$!)it$!'# %is,'n % 'n n'("! -init % ! g'#i c' c"! ,$"t ,!$%'c si int # g 'n n'("! in-init % n'nt'!i / este cee ce se c7e m c$(, t nt" #ingvistic") - ctiv 'n n'("! %"t % n'nt'!i se numeste d t in linii m ri prin eredit te si dez#!lt t ) r %in t ) prin educ tie. C","cit"t " v$!)it$!i#$! % " ,!$%'c , !-$!("nt" #ingvistic". Din punct de #edere lin"#istic !per ti de emitere elementel!r s le c re sunt ! su&multime din multime mes ,ului inse mn ! c!di%ic re lc tuit de c!dul lin"#istic. Acest se

prezint c un in#ent r de elemente '%$n ( ) ($!- ( ( im&in te c!n%!rm numit!r re"uli. In urm unui stimul) #!r&it!rul selecti!ne z din in#ent r elementele c!respunz t! re mes ,ului pe c re #re s *l tr nsmit . Pe ceste le !r" nize z intr*un enunt c re # %i rticul t in semn le succesi#e. De pild ) pentru * * * * rticul enuntul St'% nt'# vin #" -"c'#t"t #!r&it!rul selecte z : st'% nt'#) c re este lu t din c mpul cu#intel!r desemn nd pe 3cei ce in# t intr*! vin ) select t din c mpul #er&el!r c re r t 3! ctiune de depl s re3/ #") les din "rupul prep!zitiil!r c re r t directi / -"c'#t"t ) select t din c mpul su&st nti#el!r c re indic pu&lic3. 3l!c lurile de in# t m nt

institutie pu&lic 'student) ele# etc.(3/

P r lel cu selectiile de m i sus) dic determin re si de im&in re * * cest!r : st'% nt'# este rticul t in n!min ti# vin c p t m rc de pers! n

le"ere elementel!r cerute) se plic re"ulile de

III* sin"ul r si re prep!ziti #" c re) impreun cu

-"c'#t"t ) lc tuiesc c!mplementul circumst nti l de l!c. Enuntul cuprinde trei p rti m ri) c!respunz t! re cel!r trei unit ti din mes ,: St'% nt'# / vin / #" -"c'#t"t . 8iec re p rte c!mp!nent * * * st'% nt>'# vin> #" -"c'#t"t> T! te ceste semne sunt inzestr te cu semni%ic tii 'ele sunt numite m!r%eme(. :& T!"ns(it ! " ( s"*'#'i In%!rm ti cu ,ut!rul lim& ,ului se p! te) deci) tr nsmite !r l 'direct) prin tele%!n) r di! etc.( s u in scris 'p!st ) tip r) tele"r %) e*m il(. <rice tr nsmitere de in%!rm tii se re lize z cu ,ut!rul semn lel!r s!n!re s u "r %ice. Aceste semn le sunt purt t! rele m teri le le in%!rm tiei. Str & t nd c"n"#'# % t!"ns(isi 'sp tiul cupriuns intre emit t!r si recept!r) %ie cest erul s u %irul de tele%!n() semn lul p! te %i lter t) den tur t. In m!d !&isnuit mes ,ele scrise sunt m i rezistente l pertur& ri. Des ,ul s!n!r este cel m i suspus ctiunii m i mult s u m i putin n!ci#e pentru in%!rm tii z"!m!tel!r '!rice %el de lter ri le mes ,ului p rute pe c n lul de tr nsmisie() %ie c dist nt de l emit t!r l recept!r e pre m re) %ie c emitere s* % cut pre sl &) %ie c semn lul este &rui t pe p rcurs de lte surse s!n!re. Den tur ri 'm i m ri s u m i mici( le mes ,ului p r !ricum. D r lim& isi ,! c si in cest c z r!lul de mi,l!c de c!munic re si mes ,ul ,un"e l destin tie ' lter re -i g6icit"+ ! c$nstit'it" 's$! st ! %'n%"nt"& R %'n%"nt" reprezint ) s d r) c p cit te de rec!nstituire mes , si %uncti!ne z in t! te lim&ile d r m ni%est re di%er unei p rti lter te din de l ! lim& l lt . s u distru"ere #!c lel!r nu % ce imp!si&il c!munic re (. O!ic ,"!t " s (n"#'#'i c"! ,$"t enuntului este lc tuit din semne element re:

Redund nt nu %uncti!ne z dec t d c mi,l!cul de c!munic re este &ine cun!scut. In % r elementel!r %!nem tice) in pr!cesul de c!munic re inter#in s *zisii ins!tit!ri perm nenti i #!r&irii/ unii lin"#istici 'int!n ti ) ccentul() ltii e+tr lin"#istici '"esturile) mimic (. ?

;& R c ,ti$n"! " ( s"*'#'i Des ,ul in%lu+ul p n ,uns l destin t r. Pe c le senz tiil!r uditi#e s u #izu le ner#ii tr nsp!rt l c!rte+ unde n liz t!rii c!rtic li intr in ctiune. Acum re l!c n lizei l c re e supus cum) pe &z

desc!mpunere mes ,ului primit) respecti# % c$%i-ic"! ": in urm mem!riei) st!cului de cun!stinte #ec7i) in%!rm ti n!u

mes ,ul) se retine in%!rm ti purt t de semn l) c!ntinutul cestui . A&i i !"!6i="t"+ intr*un cu# nt ,! #'c!"t". In urm recepti!n t %!st inteles.

e ",! ci"t"+ sist ("ti="t"+

cestui pr!ces se p! te spune c mes ,ul

BIBLIO/RAFIE OBLI/ATORIE: = = = INTRODUCERE IN LIN/VISTICA > 1?@6) Aucuresti. = = = TRATAT DE LIN/VISTICA /ENERALA * 1?@1) Aucuresti) p.1.@*1-;. BIBLIO/RAFIE FACULTATIVA : /RAUR+ A# 4"n%!' > 1?@1) Scrieri de ieri si de azi) Aucuresti. L5ONS+ 0$6n > 1??B) Introducere in lingvistica teoretica) Aucuresti. MARTINET+ An%!7 > 1?@C) Elemente de lingvistica generala) tr ducere si d pt re l lim& r!m$n de P ul Dicl u) Aucuresti. SAUSSURE+ F !%in"n% % > 6CCC) Curs de lingvistica generala) Cr i!# . VRACIU+ A!it$n > 1?-C) Lingvistica generala si comparata) Aucuresti. 8ALD+ L'ci" > 1?.?) Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului) Aucuresti. Intrebari de verificare: - C re sunt princip lele curente %il!s!%ice pri#it! re l c!munic re2 * C re sunt princip lele cti#it ti de c!munic re2 * Ce este c$%'# #ingvistic si in ce c!nst emitere mes ,ului2 * E+plic ti termenii de c$(, t nt" #ingvistic" si , !-$!("nt" #ingvistic"& des% sur re pr!cesului de

?& SEMNUL LIN/VISTIC

1C

Inc din ntic7it te cu#intele u %!st percepute c s (n ) d r cel c rui lin"#istic ii d t!re z ! n!u &!rd re lim& ,ului este lin"#istul el#eti n F !%in"n% % S"'ss'! . In cele&rul s u C'!s % #ingvistic" g n !"#" cest dez#!lt te!ri semnului lin"#istic. 1. Acc ,tii# s (n'#'i #ingvistic ( Semnul este num i c!mple+ul s!n!r l cu#intel!r 'simil r semnel!r de circul tie(. Cu#intele su& %!rm Ace st l!r s!n!r s u "r %ic sunt semne pentru intelesurile pe c re le #ec7icule z . In cest c z semnul este 'ni#"t !"#. cceptie este sustinut in primul r nd de cei speci listi c re # d in lim& , un pr!ces de semn liz re de "r dul II 'primul sistem de semn liz re este c!mun !mului si nim lel!r si este lc tuit din senz tii) perceptii si reprezent ri * c%. d!ctrinei lui I.P.P #l!# pri#it! re l cele d!u sisteme de semn liz re(. &( In ns m&lul l!r cu#intele sunt semne. Cu# ntul c semn re d!u l turi denumite cu termeni speci li) st &iliti de 8erdin nd de S ussure si de#eniti p!i cele&ri. L tur s (ni-ic"t. De % pt) l S ussure semnul este reprezent t de reunire iz!l t nu sunt semne(. Semnul pr!priu structurii lim&ii este deci lc tuit din d!u l turi. Se spune c el este )i#"t !"#& C r cterul &il ter l l semnului este lu t in c!nsider re si cercet t m i les de lin"#istii structur listi eur!peni) c re sunt ne#!iti s i in c!nsider re) din insesi necesit tile met!dei) m&ele l turi le semnului& c( L un ni#el &str ct de cercet re) semnul p! te %i c!nceput c ! simpl rel tie st &ilit intre semni%ic nt si semni%ic t. 8!rmul prin c re este red t ce st cceptie este urm t! re : 4R@ '4 este in rel tie cu @( * unde +Gsemni%ic ntul) HGsemni%ic tul) RGrel ti dintre cele d!u l turi. Aici nu interese z ce e+prim 4 s u @) tre&uie st &ilit d! r c r p!rtul dintre cele d!u elemente este ! rel tie s (i$tic". Ace st cceptie) numit ! #"ti$n"#") este pr!prie disciplinel!r %!rm le c m tem tic si l!"ic sim&!lic si este pr!m!# t de cei c re isi c!ns cr e%!rturile pr!cesului de %!rm liz re lim&ii) %!l!sind in cest sc!p pr!cedeele l!"ice s u m tem tice. Cele trei c!mplement re. 11 cceptii le semnului lin"#istic nu se e+clud. Ele sunt ! recum cest!r d!u l turi le cu# ntului 'unit tile lim&ii inzestr te cu inteles sunt semne din d!u l turi/ sunetele lu te custic este numit 3signifiant3 s (ni-ic"nt) i r l tur de inteles) c!nceptul e numit 3signifi 3

C$nc#'=ii: Semnele lin"#istice sunt 'nit"ti s (ni-ic"tiv de!se&ite de %!neme c re sunt 'nit"ti %istinctiv . C unit ti de & z

'inzestr te cu inteles(

le lim&ii) semnele se m ni%est in c drul ,!i( i "!tic'#"!i) cee

c!n%!rm c rei !rice % pt de e+perient ) !rice ne#!i pe c re d!rim s le % cem cun!scute ltui sunt n liz te intr*un sir de unit ti inzestr te %iec re cu $ -$!(" v$c"#" si 'n int # s * c!n%!rm lin"#istului An%!7 M"!tin t. Unit tile minim le sunt numite ($!- ( '($n ( l A.D rtinet(. Ast%el) in enuntul: N'/ (" /si(t/ )in / num rul m!r%emel!r este e" l cu cel l cu#intel!r. D r e+ist si semne c!mple+e in c re num rul cu#intel!r este di%erit de cel l m!r%emel!r: E# v/'# cit /st /!$("n/'#& L r ndul ei) %!rm #!c l este n liz t intr*un sir de unit ti * -$n ( * %iec re c!ntri&uind l re liz re distinctiil!r: )"! se de!se&este de ,"!) c"!) -"!) %"! prin %uncti de di%erentiere re liz t de %!nemele )) ,) c) -) respecti# %& In ce st c!nst ce de* d!u rticul re lim& ,ului. 6. T!"s"t'!i# -'n%"( nt"# "# s (n'#'i #ingvistic ( Semnul lin"#istic este #in "!. Semnele lim&ii se des% s! r s'cc siv in #!r&ire) unit tile din c drul ceieli de* d!u rticul ri nu se m ni%est dec t succesi#. lucru se p! te D c semni%ic ntul cun! ste ! m ni%est re strict line r ) nu cel si

spune despre semni%ic t/ cest este neline r. E+ist deci ! simetrie c re c r cterize z in "enere r p!rtul dintre cele d!u l turi le lim& ,ului: 4,! si" si c$ntin't'# 'c!respunz t! re cel!r d!u l turi le semnului) s (ni-ic"nt si s (ni-ic"t(. &( T!"s"t'!" in-$!("ti$n"#". Lim& ,ul este lc tuit din d!u l turi: 4,! si si c$ntin't) din c re prim se#este l e+prim re celei de* d!u . Cu#intele sunt semne) deci u ! l tur de s (ni-ic"nt si ! l tur de s (ni-ic"t num i pentru c ele u c sc!p tr nsmitere unui mes ,. Ace st c!munic re se % ce prin m ni%est re semnel!r su& %!rm de semn le line re) custice s u "r %ice. c( Le" tur dintre cele d!u l turi le lim& ,ului) e+presi si c!ntinutul) p! te %i pus in lumin si de ! lt tr s tur semi!tic ) de s numitul "!)it!"! "# s (n'#'i #ingvistic& 8!rm #!c l cu#intel!r este int mpl t! re in r p!rt cu intelesul cest!r . D r le" tur dintre cele d!u l turi le lim& ,ului re un c r cter n c s"! si $)i ctiv. Ace st necesit te ins se m ni%e st %ie prin s (n "!)it!"! <n ($tiv"t 2 * m ,!rit re in !rice lim& * %ie prin s (n c$(,# 4 + ($tiv"t . 16

?& M$tiv"! " s (n'#'i #ingvistic Intre semnul lin"#istic si c!ntinutul denumit de el e+ist ! le" tur neces r ) unul nu p! te e+ist % r ltul. ce c te"!rie de cu#inte c r!r %!rm s!n!r ( M$tiv"! " ")s$#'t" cuprinde * * *

repr!duce unele tr s turi le c!ntinutului denumit. Aici intr : int !* ctii# : A6A O6A V"iA sunt le" te in m!d sp!nt n de numite st ri %ecti#e/ $n$("t$, # repr!duc sunete si z"!m!te din mediul inc!n,ur t!r: c'c'!ig'+ c'c'+ t!$sc+ =%!$nc/ ele u insusire de trezi im "ine c!ncret c'vint # unui lucru s u %en!men/ mintesc de c' si()$#is( -$n tic c!ntin num i unele sunete c re

c r cteristicile !&iectului: " ing6iti+ " s'g6it"+ " (i$!#"i e#!c p rti l %en!menele denumite/ ele sunt m i %rec#ente dec t inter,ectiile si !n!m t!peele si cuprind si cu#inte ce u primit) din c uz un!r im&in ri de sunete * <"2!#) <"2!t * c!nsider te 3inestetice3 pentru #!r&it!rii de lim& r!m n ) sensuri pei!r ti#e: sc"-"!#i + t$,"!#"n+ ("!t$"g" etc. &( M$tiv"! " ! #"tiv" nu cuprinde semne c re s e#!ce prin structur l!r %!netic numite !&iecte s u %en!mene. Este #!r& de cu#inte c r!r %!rm p! te %i e+plic t prin lte semne. Despre st%el de cu#inte c re mintesc prin structur l!r de lte cu#inte 'c s!n!r s u inteles( se spune c * * c'vint % !iv"t de l u %!rm intern . In ce st c te"!rie intr : lte cu#inte cu ,ut!rul pre%i+el!r s u su%i+el!r: g6i$c # B g6i$c spect

'#ezi si %r. , !c >n ig 3str pun"e z p d 3) en"l. sn$C%!$, 3pic tur de z p d 3(/ c'vint c$(,'s ce se & ze z ) de !&icei) pe ! c!mp r tie s u ! met %!r : ci')$tic"> c'c'#'i+ (i ! ">'!s'#'i+ en"l. %$>n$t6ing+ r!m. ,i !% >v"!" etc./ ceste cu#inte sunt e+trem de numer! se in lim&i c re %!l!sesc curent c!mpunere ) c "erm n ) m "7i r s u rus .

BIBLIO/RAFIE OBLI/ATORIE: = = = INTRODUCERE IN LIN/VISTICA > 1?@6) Aucuresti) p.4;*B1. = = = TRATAT DE LIN/VISTICA /ENERALA * 1?@1) Aucuresti) p.1-;*611. BIBLIO/RAFIE FACULTATIVA : /RAUR+ A# 4"n%!' > 1?@1) Scrieri de ieri si de azi) Aucuresti. L5ONS+ 0$6n > 1??B) Introducere in lingvistica teoretica) Aucuresti. MARTINET+ An%!7 > 1?@C) Elemente de lingvistica generala) tr ducere si d pt re l lim& r!m$n de P ul Dicl u) Aucuresti. SAUSSURE+ F !%in"n% % > 6CCC) Curs de lingvistica generala) Cr i!# . 1;

VRACIU+ A!it$n > 1?-C) Lingvistica generala si comparata) Aucuresti. = = ELEMENTE DE LIN/VISTICA STRUCTURALA > 1?.@) Aucuresti.

Intrebari de verificare: - C re sunt cceptiile semnului lin"#istic2 * E+plic ti ccepti &il ter l * In ce c!nst lin"#istic. * D ti e+emple de cu#inte m!ti# te &s!lut si de cu#inte m!ti# te rel ti#. * C re sunt c uzele pierderii m!ti# rii2 D& METODA COMPARATIVA>ISTORICA 1. Ist$!ic. Lin"#istic stiinti%ic pr!priu*zis eur!peni lim&ii s nscrite 'lim& liter r %!st cre t l inceputul sec!lului l d!u semnului lin"#istic. rticul re lim& ,ului2

* C re sunt tr s turile %und ment le le semnului lin"#istic2 E+plic ti r&itr riul semnului

9I9*le . C le spre cre re lin"i#sticii %!st desc7is prin desc!perire de c tre %il!l!"ii #ec7il!r indieni cu te+te scrise in primul mileniu i.5r.) d r c re circul u !r l/ ceste te+te sunt nteri! re te+tel!r "recesti din d!u ,um t te celui s imileniu(. Ast%el) in 1@@. 8i##i"( 0$n s sustine) intr*! c!munc re tinut pr!#in dintr*un iz#!r c!mun) c re pr!& &il nu m i e+ist . In 1-1. "erm nul F!"n= B$,, pu&lic t prim lucr re de "r m tic c!mp r ti# m i mult!r lim&i inrudite 's nscrit ) "re c ) l tin ) lim&ile "erm nice(. D nezul R"s('s R"s3 si "erm nul 0"3$) /!i(( pun & zele ist!riei lim&il!r "erm nice) i r rusul A# 4"n%! 1!istt$-$!$vici V$st$3$v pune & zele ist!riei lim&il!r sl #e. A&i in 1-;. "erm nul F!i % !ic6 Di = Det!d c!mpr ti#*ist!ric ist!riei lim&il!r. 6. Sc$,'# ( t$% i Det!d c!mp r ti#*ist!ric reprezint 'n "ns"()#' % ,!$c % , !i$"% # , nt!' c"! n' 4ist" t 4t . c"! , !(it c"+ ,!in c$(,"!"! " v$#'ti i 'n$! #i()i in!'%it + s" s t!"g" c$nc#'=ii ,"!ivit$"! #" r m s p n plic t met!d l studiul lim&il!r r!m nice. st zi princip lul pr!cedeu de studiere l C lcutt ) c s nscrit prezint ! sem n re t t de m re cu l tin si "re c inc t tre&uie s credem c ele

14

Cu ,ut!rul cestei met!de se p! te rec!nstitui #i()">)"=" <lim& c re st l & z unui "rup de lim&i inrudite() in c zul in c re e nu s* u p str t in te+te. Det!d "ene l!"ice. ;& P!inci,ii# ( t$% i Det!d c!mp r ti#*ist!ric sem n rile u # l! re ist!ric . F$!(" ("t !i"#" % ("ni- st"! " in!'%i!ii st "s ("n"! " ) cu t t m i m re cu c t lim&ile s* u desprins de m i putin #reme din lim& *& z . Nu este #!r& de ! sem n re "ener l ) ci de sem n ri de det liu) in %!rm s!n!r si in sensul r d cinil!r si l %i+el!r. Asem n re cu#intel!r si %!rmel!r "r m tic le este un indiciu l !ri"inii c!mune lim&ii) si nume c"!"ct !'# "!)it!"! "# m i mult!r lim&i d t!rit unei tr s turi speci%ice c7i r in cee si lim& ) cel si d!min re drept m teri l lim&ile inrudite) pentru c num i in c zul lim&il!r pr!#enind din cel si iz#!r %!rmele sunt c!mp r &ile in det liile l!r) i r c!mp r ti#*ist!ric !%er d tele neces re re liz rii unei cl si%ic ri %!st test t 'de e+emplu "erm n c!mun ) sl # c!mun s u ind!*eur!pe n ( s u se p!t rec!nstitui unele unit ti le ei c re nu

-$!( i s$n$! in !",$!t c' s ns'# 4,!i("t . Este #!r& de % ptul c in lim&i di%erite) si c!ncept p! te #e denumiri di%erite. D c in lim& nu r cest principiu) t! te lim&ile s* r sem n intre ele. In c!nditiile r&itr rului semnului lim&il!r.

lin"#istic) c nd te!retic e p!si&il c lim&ile s di%ere un de lt ) c!incidentele de %!rm si sens se e+plic prin !ri"ine c!mun e+plic prin inrudire De l cest!r lim&i. sem n t! re se e+cud int !* ctii# + De e+emplu: sem n re cu# ntului r!m nesc -$c cu it. -'$c$) sp.-' g$) %r. - ' se pr!cedeul c!mp r r rii %!rmel!r

$n$("t$, # + c'vint # in-"nti# ' ceste sunt cu#inte m!ti# te( si i(,!'('t'!i# . Imp!rt nte sunt sem n rile din nucleul %!ndului princip l le+ic l si l %!rmele "r m tic le. Cel m i imp!rt nt r"ument il reprezint sem n re %!rmel!r nere"ul te '%! rte #ec7i prin ins si nere"ul rit te l!r( l cu#inte dintre cele m i uzu le. Ast%el) nici 7 z rdul) nici imprumutul ci num i !ri"ine c!mun p! te e+plic prezent in lim&ile ind!*eur!pene #ec7i un!r %!rme c : sEr. 's nscrit ( "sti) l t. st) "!t. '"!tic ( ist) #.sl. '#ec7e sl # ( i sti 3este3 sEr. s"nti) l t. s'nt) "!t. sin%) #.sl. s"nt" 3sunt3 Pe & z sem n ril!r l cu#inte din %!ndul princip l si l este ! % z 1B %i+e "r m tic le se p!t plic re met!dei st &ili "rupele de lim&i inrudite. Ace st c re preced

c!mp r ti#*ist!rice. In et p urm t! re se delimite z %!ndul c!mun de elemente pr!#enite si tr nsmise din lim& *& z . St &ilire c!rect s!n!r etim!l!"iei este ,ut t de % ptul c m!di%ic rile pr!duse in l tur lim&ii u c r cter re"ul t si p!t %i %!rmul te c # gi -$n tic . Acest principiu l

met!dei p! te %i enunt t st%el: d t!rit ! g'#"!it"ti#$! sc6i()"!i#$! -$n tic ) intr*un "rup de lim&i inrudite cu#intele pr!#enite din cel si ti($n 'cu# ntul din lim& *& z ( prezint c!resp!ndente %!netice c re se repet l sunete identice. Urm t!rul e+emplu se & ze z pe elementul l tin din lim&ile r!m nice. l t. $ct$ I r!m.$,t) it.$tt$) %r.6'it) sp.$c6$ it.#"tt ) %r.#"it) sp.# c6 #"ct I r!m.#",t )

n$ct I r!m.n$",t ) it.n$tt ) %r.n'it) sp.n$c6 C!n%!rm cestui e+emplu) putem st &ili ! serie de c$! s,$n% nt -$n tic intre "rupurile de sunete pr!#enite din l t. ct: r!m. ,t ii c!respunde "rupul it. tt) %r. it) sp. c6. Intruc t le"ile %!netice sunt limit te in timp) elementele imprumut te nu m i su%er in%luent cel!r si tr ns%!rm ri 'de e+emplu ne!l!"ismele n$ct'!n) #"ct"t) $ct"v" etc. p stre z "rupul ct din l tin pentru c ele nu u %!st m!stenite) deci nu se supun le"ii %!netice enunt te(. ?& R c$nst!'cti" R c$nst!'cti" este ,!$c % '# ,!in c"! 'nit"ti "# s ,$"t ! c$nstit'i #i()">)"=" s"' i c"! n' s'nt "t st"t . Acest pr!cedeu d rezult te cu t t m i # l!r! se cu c t

peri! d de timp c re sep r ep!c di#ersi%ic rii lim&ii c!mune de primele test ri le lim&il!r c re pr!#in din e este m i scurt . Pentru rec!nstructi etim!nului din lim& & z se le" %!rmele cele m i #ec7i din lim&ile inrudite/ se c!mp r in#elisurile %!netice * %!nem cu %!nem *) se tine se m de le"ile %!netice le %iec rei lim&i precum si de unele le"i %!netice cu c r cter m i "ener l. E4 (,#' % ! c$nst!'cti " n'( !"#'#'i zece: sunt t! te m!ti#ele s se cre d c numer lele * m i les cele simple * reprezint in %iec re lim& unele din cele m i #ec7i %!rme "r m tic le. In cel si timp) m teri lul de %!rme test te si sem n t! re intre ele este su%icient de &!" t. Ast%el) = c #ec7i: "r. % 3") l t. % c () "!t. t"i6'n) sEr. %"s" Se p! te st &ili c prim liter in cu# ntul ce desemn numer lului = c in ind!*eur!pe n er %+ tin ndu*se c!nt de % ptul c in lim&ile "erm nice t pr!#ine din %/ l d!ile sunet este 1. re urm t! rele %!rme in c te# dintre lim&ile ind!*eur!pene

peste t!t '"i in "!tic se cite

) i r in s nscrit " pr!#ene t!t din (/ urm t!rul sunet este 3

'in "!tic 6 pr!#ine din 3) i r in l tin se cite % 3 ((. Pr!&leme m i m ri p r in le" tur cu ultimul sunet. Se stie din ist!ri %iec rei lim&i in p rte c ) in numite c!nte+te %!netice) c!ns! n ( % #!rize z p riti unei #!c le/ st%el) in s nscrit si in "re c ( dez#!lt #!c l ") in "!tic 'n) i r in l tin <(2. Stiind ceste s* presupus c ultimul sunet este (.

Rec!nstructi numer lului din ind!*eur!pe n de#ine st%el = % 3( ' steriscul tr "e tenti c este #!r& de ! %!rm rec!nstruit (. Pr!cedeul rec!nstructiei se %!l!seste de m i &ine de un sec!l/ rezult tele s* u c!rect t mereu pe m sur ce s* u el &!r t "r m tici ist!rice le %iec rei lim&i ind!*eur!pene) s* u desc!perit te+te in lim&i ind!*eur!pene necun!scute 't!7 ric ) 7itit () s* u desci%r t te+tele cret n!*miceniene) i r "e!"r %i lin"#istic %iec re lim& . Princip l pr!&lem dmite c %!rm rec!nstruit Cu m i mult rec!nstructiei ! reprezint re lit te %!rmel!r !&tinute. Se p! te pr!+ime z in m i m re m sur %!rm re l d c e s* ici se permis ! cr!n!l!"ie m i e+ ct %!rmel!r din

re liz t pe & z unui m teri l m i &!" t. e+ ctit te p! te %i rec!nstruit sist ('# -$n tic) de! rece numite le"i. !pere z cu unit ti m!n!pl ne) in num r redus 'c te# zeci( si c re s* u tr ns%!rm t in %iec re lim& in m!d re"ul t) dup 1reut ti numer! se p r in determin re s ns'!i#$! !"%"cini#$!. Nu se p!t st &ili c!resp!ndente sem ntice stricte/ nu se p!t %!rmul le"i le e#!lutiei sem ntice) sensurile n!i c!e+ist #reme indelun" t cu cele #ec7i. Se p! te crede c in multe c zuri e#!luti sem ntic s* pr!dus de l sensuri c!ncrete l sensuri m i &str cte. Putem s ne im "in m lim& ind!*eur!pe n ) spune A. Deillet) c pe un idi!m in c re pred!min termenii cu sens c!ncret si c re n!t u det lii le !&iectel!r uzu le) d r s r c in termeni cu sens "eneric. In cee ce pri#este ($!-$#$gi") ce st este un sect!r st &il si %! rte putin penetr &il) s inc t !%er un m teri l # l!r!s pentru st &ilire inrudirii. D r in cursul ist!riei disp r unele desinente s u su%i+e) de cee m!r%!l!"i unei lim&i nu p! te %i rec!nstruit in t! te det liile ei. Cele m i m ri "reut ti p r in sint"4". In primul r nd m teri lele sint ctice nu sunt de ,ut!r in st &ilire inrudirii dintre lim&i de! rece im&in re de cu#inte este m!ti# t l!"ic si) c t re) %!rm tii sint ctice identice p!t p re in m!d indepenedent. Det!d c!mp r ti#*ist!ric nu p! te) prin urm re) rec!nstitui lim& ind!*eur!pe n s cum %!st e #!r&it / e p! te st &ili num i un sistem de c!resp!ndente intre lim&ile c re deri# din e . 1@

BIBLIO/RAFIE OBLI/ATORIE: = = = INTRODUCERE IN LIN/VISTICA > 1?@6) Aucuresti) p.16*66. = = = TRATAT DE LIN/VISTICA /ENERALA * 1?@1) Aucuresti) p.@;*1C6. BIBLIO/RAFIE FACULTATIVA : /RAUR+ A# 4"n%!' > 1?@1) Scrieri de ieri si de azi) Aucuresti. /RAUR+ A# 4"n%!' > 1?@@) Scurt istoric al lingvisticii) Aucuresti. MARTINET+ An%!7 > 1?@C) Elemente de lingvistica generala) tr ducere si d pt re l lim& r!m$n de P ul Dicl u) Aucuresti. SAUSSURE+ F !%in"n% % > 6CCC) Curs de lingvistica generala) Cr i!# . VRACIU+ A!it$n > 1?-C) Lingvistica generala si comparata) Aucuresti. 8ALD+ L'ci" > 1?.?) Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului) Aucuresti. = = ELEMENTE DE LIN/VISTICA STRUCTURALA > 1?.@) Aucuresti.

Intrebari de verificare: - C re sunt %il!l!"ii c re u pus & zele met!dei c!mp r ti#*ist!rice2 * C re sunt principiile met!dei2 * Ce este rec!nstructi 2 D ti e+emple. * Este p!si&il rec!nstructi unei lim&i 'de e+emplu lim& ind!*eur!pe n (2 C re sunt limitele met!dei2 E& DIVERSITATEA LIMBILOR Cee ce %r pe z in primul r nd in studiul lim&il!r este di#ersit te l!r) di%erentele lin"#istice c re p r de l ! t r l "e!"r %ic lt s u c7i r de l ! re"iune l lte. Ast%el di#ersit te %!st prim c!nst t re % cut in lin"#istic ) e determin t %!rm initi l

cercet rii stiinti%ice # nd c !&iect lim& inc in 1reci u limit t l # riet te di lectel!r elenice(.

ntic 'este de# r t ins c "recii s*

De lt%el) in ntic7it te %iec re p!p!r crede in superi!rit te pr!priului idi!m. Nu int mpl t!r "recii) de e+emplu) ii nume u pe ! menii de lt lim& )"!)"!$s) indi#izi c re 3&!l&!r!sesc3.

1-

Dult

#reme 'si situ ti

ce st

nu

disp rut t!t l nici

st zi( mem&rii unei

c!lecti#it ti um ne u tr it cu impresi c num i lim& l!r m tern e 3n!rm l 3) celel lte %iind %!rme &er nte. Recun! stere e" lit tii in drepturi si de ni#elul dez#!lt rii l!r) tutur!r lim&il!r) indi%erent de tipul l!r structur l indrept t tenti lin"#istil!r in directi cercet rii %!rmel!r su&

c re se m ni%est di#ersit te lim&il!r si c uzel!r c re i* u d t n stere. Lim&ile se de!se&esc intre ele prin t! te l turilr l!r: %!netic ) le+ic) "r m tic ) c si prin le"ile interne de e#!lutie. Se stie c ) in % r un!r le"i cu t!tul "ener le decur" nd din tr s turile lim& ,ului) le"ile lin"#istice di%er de l ! % milie l c7i r in cursul ist!riei 1. 4 riet te celei si lim&i. 8iec re lim& m teri lul tr nsmis din lim& *& z . ctu l lim&il!r de pe "l!& se e+plic prin m i multi % ct!ri: c!lecti#el!r de #!r&it!ri descendent din lim&i*& z di%erite) speci%icul dez#!lt rii ist!rice etc. S* %!rmul t ip!tez c lim& ,ul lt ) de l lim& l lim& si intr*un m!d pr!priu tr ns%!rm

p rut pe "l!& intr*un sin"ur punct/ % ptul c

ntr!p!l!"ii u " sit urmele !mului primiti#) in di%erite et pe le e+istentei lui) in m i multe re"iuni r t c pr!cesul %!rm rii lim& ,ului dur t ! #reme %! rte indelun" t . Si in t!t cest timp "rupurile s* u scind t mereu. A%l te l m ri distente intre ele) c!lecti#ele um ne si* u % urit mi,l! ce de c!munic re s!n!re speci%ice. In lun" peri! d intensit te. In ce st ep!c c!munei primiti#e pr!cesele de di#ersi%ic re u #ut ! de!se&it u lu t n stere m rile % milii de lim&i de pe "l!&. incet * i u n stere in ep!c ist!ric ) l s% rsitul cest!r in

<d t cu %!rm re st tel!r) di%erentiere lin"#istic sc de in intensit te) % r ins . Unele % milii de lim&i * c ce r!m nic ntic7it tii. In s!ciet tile tri& le sep r re lim&il!r in di lecte si tr ns%!rm re studiul lim&il!r merindiene.

idi!muri de sine st t t! re se pr!duc p n in ultimele sec!le) dup cum se c!nst t din 6. Lim&ile c re pr!#in din cel si iz#!r u tr s turi c!mune) d r e#!lue z in directie centri%u" d t!rit c!nditiil!r speci%ice le ist!riei l!r: sunt di%ertite) de l c z l c z) su&str tul) superstr tul) !cup tiile #!r&it!ril!r etc. In e+plic re speci%icului lin"#istic s* % cut dese spiritu le de #i t le c!lecti#it til!r um ne. Pr!&lem pel l c!nditiile n tur le si %!st pus in discutie inc din sec!lul

l 94II*le ) c nd se intr!duce c!nceptul de g ni' "# #i()ii) intele" ndu*se prin ce st %!rmul p rte din "r m tic unei lim&i c re nu se inc dr in sistemul l!"ic uni#ers l. In sec!lul urm t!r ce st pr!&lem %!st n liz t de C!ndill c) pentru c re # g7ni % #" #"ng' inse mn ) intr*! interpret re m i lin"#istic ) un sistem p rticul r de reprezent re 1?

sem ntic

r p!rturil!r l!"ice si "n!se!l!"ice dintre idei. 1eniul lim&ii este pentru el un

pr!dus l "eniului p!p!rului si se m ni%est m i les in !r" niz re semn tic : 3t!ute c!n%irme d!nc Jue c7 Jue l n"ue e+prime le c r ctKre du peuple Jui l p rle3 ' pud TL) n!t B) p. 44@(. In 1erm ni ) 5erder c ut se e+plice di#ersit te %!netic n tur le de #i t rticul t!rii. 8!rmul 3t7e "enius !% l n"u "e3 e int lnit si in lucr rile iluministil!r en"lezi: "eniul s u spiriul lim&ii c!respunde spiritului n ti!n l. Acest p r lelism dus p n l identi%ic re %!st prelu t de intre " directie ide list*r!m ntic in lin"#istic ) dez#!lt t in speci l in 1erm ni . El !cup un l!c centr l in lucr rile lui Lil7elm #!n 5um&!ldt) c re r p!rtul dintre lim& , * c %!rm "ener l de cti#it te um n c!ncrete) dintre unit te l turii de c!ntinut %iec rei n tiuni(. C %!rme de m ni%est re lim& ,ului) lim&ile u %unctiuni si sc!puri c!mune) pe c re ins le re lize z in %!rme di%erite. Dultitudine lim&il!r r t m!dul # ri t in c re %iec re c!lecti#it te percepe cele si !&iecte le re lit tii. Speci%icul n ti!n l se m ni%est ) dup 5um&!ldt) in %!rm intern lim&ii) c re e lc tuit din ns m&lul sensuril!r le+ic le si "r m tic le. Di%erentele in %!rm intern se e+plic ) pe de ! p rte) prin % ptul c %!rt cre t! re lim& ,ului se m ni%est in "r de di%erite) pe de lt p rte) prin inter#enti sentimentel!r si % nteziei. Cu#intele nu reprezint im "ini le !&iectel!r) ci impresiile pr!duse de !&iecte supr spiritului %iec rei c!lecti#it ti. D r) m i mult dec t prin l tur intern lim&ile se de!se&esc intre ele prin l tur l!r %!netic ) i r ici im&in rile s!n!re p!t # ri l in%init. C!ncluzi lin"#istului "erm n er cee c ) intruc t di%erentele in %!rm intern nu sunt destul de m ri) i r cele din l tur s!n!r sunt pre m ri) sin"urul criteriu p!tri#it pentru cl si%ic re lim&il!r r m ne cel pr!pus de 8r. Sc7le"el * -# 4i'n ". ;. Di%erentele dintre lim&i se m ni%est ) dup cum m r t t) din ep!cile cele m i #ec7i. Ele s* u ccentu t in numite peri! de si s* u tenu t in ltele. Ep!c m!dern se c r cterize z prin tendint spre uni%ic re lin"#istic nu num i pe pl n n ti!n l) d r si intern ti!n l. Este #izi&il pr!cesul de %!rm re unui #!c &ul r intern ti!n l d t!rit rel tiil!r t!t m i str nse intre p!p! re si r sp ndirii r pide * prin mi,l! cele de in%!rm re m!derne * un!r n!tiuni si termenil!r c!respunz t!ri. P str nd in scris ' pr! pe( cee si %!rm ) 6C indrept t spre cel si sc!p( si speci%icul l turii s!n!re si rele# t * si # riet te lim&il!r lim&il!r prin c!nditiile le p!p!rului) menti!n nd in%luent climei) 7r nei) & uturii supr !r" nel!r

tutur!r lim&il!r 'm ni%est re unei %!rte unice sensului 'pr!dus l spiritului

semene cu#inte se identi%ic us!r si in #!r&ire) c7i r d c se pr!nunt di%erit de l ! c!lecti#it te l lt . In cee ce pri#este m!r%!l!"i ) s* semn l t tendint c!mun spre n litism lim&il!r ind!*eur!pene) r sp ndite st zi pe t! te c!ntinentele. 4. D re # riet te st!'ct'!" si de $!igin . * Unit te de structur pentru c ) indi%erent de "r dul l!r de dez#!lt re) lim&ile tre&uie s indepline sc cele si %unctiuni) s e+prime cele si pr!cese l!"ice le " ndirii. Tin nd se m de %unctiunile lim&ii in s!ciet te) E. S pir su&lini c ) din punctul de #edere l structurii) nu e+ist di%erente tr ns nte intre ! lim& de ci#iliz tie si ! lim& primiti# ) intruc t si un si ce l lt p!sed insusirile esenti le le lim& ,ului: sistem %!netic) s!ciere elementel!r s!n!re cu un c!ncept) c p cit te de e+prim %!rm l r p!rturi. Intr* de# r) se !&ser# c # riet te lin"#istic c!mp!rt "r de di%erite) in %unctie de ni#elul de &str ctiz re. E se m ni%est cel m i mult l ni#elul #!r&iril!r indi#idu le s u l uzului si mult m i putin l ni#elul &str ct l sistemului. * Unit te de !ri"ine pentru c e neind!ielnic c lim&ile ctu le deri# dintr*un num r redus de lim&i prim re) p rtin nd primel!r c!munit ti um ne. <&ser# re sem n ril!r 'm i les din sec!lele 94II*94III( dus l primele "rup ri * ce le lim&il!r) c re s* u tr ns%!rm t ulteri!r in princip lele cl si%ic ri lin"#istice ti,$#$gic" 'm!r%!l!"ic ( si ce g n "#$gic". F& CLASIFICAREA LIMBILOR 4 riet te lim&il!r %!st un % pt c!nst t t din cele m i #ec7i timpuri) de l primele lim&il!r de pe "l!& scunde ins in sine ! du&l unit te * de

c!nt cte intre c!lecti#it tile um ne. Ast%el) ! menii s* u l!#it de c!nsecintele pr ctice le di#ersit tii lin"#istice * imp!si&ilit te intele"erii prin lim& , s!n!r. D r) dup ce u !&ser# t c d!u idi!muri sunt di%erite) ! menii u %!st tent ti * pr! pe instincti# * s desc!pere n l!"iile dintre ceste . T r nii isi c!mp r "r iul cu cel din s tul #ecin/ pers! nele c re #!r&esc m i multe lim&i rem rc tr s turile c!mune cest!r . Lucru curi!s) ins ) stiint l s t s tre c un timp destul de indelun" t p n l utiliz re sem n rile intre #!c &ul rul l tin si cest!r c!nst t ri. 1recii) de e+emplu) desi !&ser# ser

#!c &ul rul lim&ii l!r m terne) nu u tr s din ceste nici ! c!ncluzie lin"#istic . C!mp r re lim&il!r si cl si%ic re l!r u pre!cup t pe in# t ti l inceput in m!d sp!r dic si int mpl t!r. Ace st se e+plic prin cee c num rul lim&il!r studi te er ) c7i r 61

cu num i cu c te# sec!le in urm ) restr ns) i r c zurile in c re un si cee si pers! n se indeletnice cu cercet re m i mult!r lim&i er u e+trem de r re. C!mp r re lim&il!r presupune st &ilire c!ncluzii cu pri#ire l "r dul de %init te c!ntinu re %ire sc si neces r t t elementel!r identice) c t si lim&il!r * cel!r di%erite * su& numite r p!rturi * din d!u s u m i multe lim&i) pentru l!r. Studiul c!mp r ti# se pute tr "e p re c !

cercet rii m!n!"r %ice %iec rei lim&i in p rte.

E+ist d!u criterii princip le c re p!t %i puse l & z c!mp r rii lim&il!r: "-init"t " g n tic" <("t !i"#"2 si "-init"t " st!'ct'!"#" <-$!("#"2. Intruc t dintre ceste primul er m i us!r de sesiz t) incerc rile de cl i%ic re lim&il!r % cute in inte de sec!lul trecut se lim&il!r) i r ut!rii cest!r p!t %i & ze z in "ener l pe inrudire m teri l*"enetic

c!nsider ti precurs!ri i lin"#isticii c!mp r ti#e*ist!rice.

A. CLASIFICAREA /ENEALO/ICA

Prim incerc re m i ri"ur! s de st &ilire sec!lul l 94I*le / ce st p rtine

unui "rup de lim&i inrudite

p rut in

lui I. Sc li"er c re) in lucr re

Di"t!i)" %

E'!$," $!'( #ing'is) r t c e+ist 11 lim&i de & z ' pud TL1) p. 4-C(. T!t in sec!lul l 94III*le 'in d!u ,um t te() pr!&lem inrudirii lim&il!r ind!* r t t pr!piere eur!pene se pr!pie in ce m i m re m sur de de# rul stiinti%ic) c nd L. :!nes) studiind m nuscrisele s nscrite i c!mp r ndu*le cu lim&ile indiene c!ntemp!r ne) dintre s"nsc!it"+ g! "c"+ #"tin"+ #i()i# g !("nic + c #tic + i!"ni n . D r num i in sec!lul l 9I9*le ) prin el &!r re met!dei c!mp r ti#e*ist!rice) s* u st &ilit rel tiile de inrudire intre lim&ile eur!pene. Prim lucr re de "r m tic c!mp r t p rtine "erm nului 8r. A!pp. Ap!i) independent unii de ltii) "erm nul :. 1rimm) d nezul R. R sE si rusul A. 5. 4!st!E!# u pu&lic t si ei lucr ri imp!rt nte de "r m tic c!mp r t . < &un cl si%ic re "ene l!"ic nu este p!si&il % r c in pre l &il s stiinti%ic #em ! descriere lim&il!r lu te in c!nsider re. Lim&ile inrudite pr!#in dintr*un iz#!r c!mun) din

c re u m!stenit ! serie de tr s turi in structur l!r "r m tic l si in le+icul %und ment l) %!l!sit l e+prim re n!tiunil!r element re. In ns m&lul l!r ceste lim&i lc tuiesc ! -"(i#i . Ele u p rut in urm di%erentierii di lectel!r terit!ri le le unei si celei si lim&i) numite #i()" c$('n"+ ,!$t$#i()"+ #i()" % $!igin + #i()" ,!i("!" 'G ,!i(itiv"( s u #i()"> )"=". 66

Di%erentiere lim&ii depinde in intre"ime de c!nditiile s!ci le) ec!n!mice/ e este rezult tul e+p nsiunii si iz!l rii un!r p rti c!mp!nente le c!munit tii c re #!r&este ! numit lim& . Di lectele) pirz nd le" tur dintre ele si p rcur" nd c!nditii s!ci le di%erite) in urm unui pr!ces de e#!lutie indelun" t si trept t ) sunt supuse tr ns%!rm ril!r) de#enind cu #reme lim&i de sine st t t! re) d r inrudite intre ele. 8iec re % milie de lim&i se su&imp rte in unit ti m i mici numite g!','!i s u !"('!i) termeni imprumut ti din stiintele n turii. I t princip lele -"(i#ii % #i()i si !"('!i# cest!r .

I. Familia limbilor indo-europene

Ace st este % mili cu num rul cel m i m re de #!r&it!ri din lume: pr!+im ti# ,um t te din p!pul ti "l!&ului. E cuprinde m ,!rit te lim&il!r #!r&ite in Eur!p ) multe lim&i din Asi / s* e+tins in Americ si Austr li . Lim& c!mun este ne test t si %!st numit c!n#enti!n l in%$> '!$, "n". Nu se cun! ste nici p tri p!pul tiil!r ind!*eur!pene si nici peri! d in c re din ind!*eur!pe n s* u %!rm t lim&ile e+istente in ep!c ist!ric . Tin nd se m c ) l d t cel!r m i #ec7i test ri) lim&ile ind!*eur!pene sunt mult de!se&ite un de lt si stiind c m!di%ic rile lin"#istice se pr!duc %! rte lent) se p! te deduce c peri! d c!munit tii ind!*eur!pene se pl se z in urm cu multe mii de ni) in c!mun primiti# . Di lectele lim&ii ind!*eur!pene s* u r sp ndit pe un terit!riu %! rte # st si ulteri!r s* u tr ns%!rm t in lim&i inrudite. Printre ceste unele prezint sem n ri m i m ri si de cee sunt "rup te in r muri. Dimp!tri# ) lte lim&i !cup ! p!zitie iz!l t .

1. Ramura limbilor indo-iraniene .&. /!','# #i()i#$! in%i n Lim&ile indiene sunt test te in trei % ze le e#!lutiei l!r: indi n #ec7e) indi n medie si lim&ile indiene m!derne. In%i"n" v c6 este cun!scut su& d!u %!rme di%erite c timp si & z di lect l : v %ic" si s"nsc!it"& 6;

V %ic" este lim& cel!r m i cun!scute te+te indiene) 'v %" 3stiint 3(. S"nsc!it"+ lim& liter r

imnuril!r reli"i! se V % #

!perel!r cu c r cter l ic 's"(s3!t" 3prelucr t rtistic3(:

M"6")6"!"t"+ R"("@"n" si !perele lui GH#i%H& In%i"n" ( %i e reprezent t de lim&i c!mune c re s* u dez#!lt t p r lel cu s nscrit liter r . Aceste sunt denumite cu termenul de ,!H3!it ',!"3!t 3n tur l3 3p!pul r3(. In peri! d meie u e+ist t si lim&i reli"i! se dintre c re cele&r este ,H#i) %!l!sit si st zi in unele t ri c lim& Lim&ile in%i n &udismului. nului 1CCC e.n. sunt #!r&ite de ($% !n ) %!rm te prin ,urul

pr!+im ti# 4CC de mili! ne 'in 1?.1(. Ce m i r sp ndit lim& ne!indi n este 6in%'st"n" cu d!u %!rme liter re: 6in%i * din 1?4@ lim& de st t Uniunii Indiene si '!%'. Alte lim&i indiene m!derne: ) ng"#i+ )i6"!i+ ,"n*")i+ "s"(i+ g'*$!"ti+ sin%6i+ 3"s6(i!i. T!t lim& indi n este si lim& tig"n "sc" 'lim& r!mil!r( c re s* sep r t de restul lim&il!r indiene din sec!lul l 4*le .

.&:& /!','# #i()i#$! i!"ni n 'pers ne( Lim&ile ir niene sunt %! rte pr!pi te de cele indiene) indrept tind idee c ele s* u %!rm t din di lectele unei lim&i unice * din ind!*ir ni n de & z . Li()i# v c6i ir niene sunt cun!scute din d!cumente iz!l te. Primele te+te de lim& ir ni n sunt scrise in v c6 " , !s"n") cun!scut prin inscriptii cunei%!rme din #reme re"il!r A7emenizi 'sec!lele .*4 i.e.n.(. Av stic" este lim& un!r te+te le reli"iei m zdeice) cre t de m rele re%!rm t!r Z r t7ustr . Li()i# i!"ni n ( %ii se e+tind pe peri! d dintre sec!lele 4*; i.e.n. si sec!lele -*? e.n. si cuprind "rupul !ccident l si "rupul !rient l. In "rupul !ccident l intr s$g%i"n"+ s"3"+ 6$! =(ic"& Din "rupul !rient l se cun! ste lim& ,"!t" si , !s"n" ( %i . Li()i# i!"ni n ($% !n 'din sec!lul ?(: P !s"n" este ce m i imp!rt nt dintre lim&ile #!r&ite st zi/ este lim& !%ici l in Ir n) d r %!l!sit c lim& m tern de 1C mili! ne de #!r&it!ri. Primele d!cumente de lim& m!dern d te z din sec!lul l I9*le . In sec!lul l 9*le lim& liter r este ilustr t prin !per m relui p!et 8irdusi) c re scris C"!t " ! gi#$! si lui <m r M7 H m. 64

In sud*estul Ir nului si in Aeluscistn se %!l!seste lim& ) #'ci"n". Alte lim&i ir niene ctu le: t"%*i3"+ "-g6"n"+ $s t"+ 3'!%". 2. Ramura limbilor italice Cuprinde d!u "rupuri: #"tin$>-"#isc si $sc$>'()!i"n. Li()" #"tin") #!r&it l inceput pe un terit!iru restr ns in ,urul R!mei) !d t cu crestere puterii r!m ne) pe un terit!riu imens) c lim& !%ici l si c mi,l!c intern ti!n l de intele"ere. Cel m i #ec7i te+t l tin este ! scurt inscriptie pe ! %i&ul de ur de pe l p!litice( nu e+ist c!rd un nim. Se p!t pr!pune urm t! rele 'ELIR) p. 1@4*1@B(: nul .CC i.e.n. Asupr peri! del!r ist!riei l tinei 'in c!rel tie cu cele le liter turii si le #ietii s!ci!* * #"tin" "!6"ic" 'sec. . i.e.n. * s% rsitul sec. ; i.e.n.(/ * #"tin" ,! c#"sic" 's% rsitul sec. ; i.e.n. * sec. 1 i.e.n.( c r cteriz t prin c!nstituire lim&ii liter re n!rm te/ * #"tin" c#"sic" 'mi,l!cul sec. 1 i.e.n. * sec. 1 e.n.() ep!c % t de c re lim& #!r&it cun! ste ! e#!lutie di#er"ent r pid / * #"tin" ,! c#"sic" 'sec. 1. e.n. * cc 6CC e.n.() ep!c di%erentierii cresc nde dintre lim& liter r si lim& #!r&it / * #"tin" t"!=i 'cc 6CC/ pentru lim& scris p n in -CC/ pentru spectul #!r&it * p n in .CC) d t c re m rc7e z c!n#enti!n l inceputul di#ersi%ic rii r!m nice(/ crestinismul d n stere unei n!i # ri nte) #"tin" c! stin") dez#!lt t p r lel cu lim& liter r tr diti!n l / * #"tin" ( %i v"#" dup -CC) p n in sec!lul 94 * & z t pe ! incerc re de re#i"!r re n!rmel!r l tinei cl sice %!l!sit c lim& de cultur / * n $>#"tin" * incep nd din Ren stere) se dez#!lt p r lel 'nu % r inter%erente( cu prelun"irile l tinei medie# le. 3. Ramura limbilor romanice Lim&ile r!m nice !cup ! m re intindere) din Peninsul I&eric p n l D re Ne "r . Ele sunt descendente din #"tin") %!rm te prin di#ersi%ic re si e#!luti neintreupt l tinei #!r&ite) s *numit #"tin" v'#g"!") in ce m i m re p rte r!m niz te le Imperiului R!m n. terit!riil!r pr!#incil!r p!"eului lim&ii liter re) inl tur t cu #reme celel lte lim&i de pe terit!irul It liei ' $sc"+ '()!i"n"+ -"#isc"+ t!'sc"( si s* e+tins Imperiului R!m n

6B

In c drul % miliei ind!*eur!pene) lim&ile r!m nice mili! ne) c lim& m tern si secund . Cl si%ic re lim&il!r r!m nice

u) d t!rit

e+tinderii l!r in

re"iunile din % r c!ntinentului eur!pe n) cel m i m re num r de #!r&it!ri * cc -CC c!nstituit si c!nstituie un dintre pre!cup rile

centr le le r!m nistil!r. Nu e+ist nici p n

st zi ! cl si%ic re un nim ccept t . Ast zi

sunt "ener l recun!scute c lim&i r!m nice !$("n"+ %"#("t" '"rupul !rient l() it"#i"n"+ s"!%"+ $ccit"n"+ -!"nc ="+ c"t"#"n"+ s,"ni$#"+ ,$!t'g6 = + ! t$>!$("n" '"rupul !ccident l(. Li()" !$("n") lim& r!m nic !rient l '"rupul & lc n!r!m nic cercet t!ri "r. Apenin!*& lc nic) it l!*& lc nic) tr c!*ilir!r!m nic(. Este #!r&it de peste 6B mili! ne de #!r&it!ri 'c lim& m tern ( in R!m ni ) D!ld!# ) Ucr in ) Aul" ri ) Iu"!sl #i ) Un" ri ) Al& ni ) 1reci si) de c tre emi"r nti) in C n d ) SUA) Americ L tin ) Austr li ) Isr el) Turci etc. Este lim& !%ici l in R!m ni si Repu&lic D!ld!# . Prim test re d!cument r d te z din 1B61. Are p tru di lecte: unul n!rd*dun re n lim& r!m n in sens restr ns si trei sud*dun rene %!st r pid si intens ) in ciud dur tei 'd c!*r!m n( cu c re se c!n%und m i mici c!nstituire st p nirii r!m ne si * dup unii

'me"len!r!m n) istr!r!m n) r!r!m n(. r!m niz re

p!zitiei peri%erice in R!m ni . Ep!c de %!rm re s u de

identit tii r!m nice este c!ntr!#ers t : sec!lele B*@N-. se dmite c punct de

reper inceputul in%luentei e%ecti#e lim&ii sl #e. D"#("t") lim& r!m nic !rient disp rut l s% rsitul sec!lului 1?) #!r&it pe cuceririi de c tre r!m ni tri&uril!r

c! st D lm tiei ' zi in Cr! ti ) A!sni si 5erte"!#in (. 8!rm re d lm tei este c!nsecint lin"#istic ind!*eur!pene le iliril!r c re l!cui u re"iune din mileniul I i.e.n. Ultimul #!r&it!r) Tu!ne Udin 'm!rt in 1-?-() reprezent t princip l surs de cun! stere d lm tei. It"#i"n"+ lim& r!m nic !ccident l ) "rupul it l!*r!m nic/ pr!+im ti# .C mili! ne de #!r&it!ri. Este lim& !%ici l in It li ) S n D rin!) 4 tic n) El#eti . Lim& uzu l in 8r nt 'C!rsic ) Alpi) C! st D lm t () D!n c!) Ar"entin ) Ar zili ) C n d ) SUA) Eti!pi ) Li&i ) S!m li . Este lim& de cultur in D lt . Are trei "rupuri di lect le m ri: septentri!n l) t!sc n si centr!*meridi!n l. Cel m i #ec7i d!cument de lim& it li n d te z din ?.C. Di lectul t!sc n este cel ce %!rm rii lim&ii it liene liter re. 6. st t l & z

S"!%") lim& r!m nic din "rupul it l!r!m nic/ pr!+im ti# un mili!n de #!r&it!ri) in ce m i m re p rte &ilin"#i 'it li n (. Este #!r&it in It li ) in insul S rdini . <cup ! p!zitie p rte intre R!m ni !rient l si R!m ni !ccident l . Se prezint st zi su& %!rm unui c!n"l!mer t de "r iuri. Nu tins st diul de lim& st nd rd) este ! lim& p!pul r nescris / unii ! c!nsider di lect it li n. Occit"n" '#"ng' %I$c+ ,!$v ns"#"() lim& r!m nic !ccident l ) "rupul

" l!r!m nic/ pr!+im ti# - mili! ne #!r&it!ri 'dintre c re e#entu l 1*6 mili! ne cti#i ins # rstnici in z!ne rur le( * nici un m!n!lin"# 'm ,!rit te %r ncez (. Este #!r&it in sudul 8r ntei 'G Didi) z!ne din D!n c!) N*E Sp niei(. Are) dup intermedi r intre "rupul " l!r!m nic si i&er!r!m nic. F!"nc =") lim& r!m nic !ccident l / "rupul " l!r!m nic/ 11B mili! ne de unii cercet t!ri p!zitie

#!r&it!ri. Lim& !%ici l in 8r nt ) And!rr ' l turi de s,"ni$#" si c"t"#"n"() Ael"i ' l turi de %l m nd () El#eti ' l turi de "erm n ) it"#i"n"+ ! t$>!$("n"() It li 'pr!#inci 4 lle dOA!st * l turi de it"#i"n"() Lu+em&ur" ' l turi de lu+em&ur"7ez () D re Arit nie 'in Insulele N!rm nde * in insul :erseH l turi de en"lez ) uzu l in celel lte() D!n c!. In Americ : lim& !%ici l in C n d ' l turi de en"lez ( si 5 iti/ lim& uzu l in A r& d!s si SUA. In A%ric : lim& !%ici l in Aenin) AurEin Tunisi . In Asi : lim& uzu l in L !s) Li& n. Este lim& !%ici l l <NU. Cel m i #ec7i te+t de lim& %r nce z d te z din -46. Di lecte: n!rm nd) pic rd) # l!n) c7 mpen!is) l!ren) p!te#in) " ll!) n"e#in. In ist!ri lim&ii %r nceze se distin" m i multe et pe: %r ncez #ec7e '-46 * sec. 14(/ %r ncez medie 'sec. 14 * sec. 1.(/ %r ncez m!dern '%r ncez cl sic peri! d de %i+ re structuril!r lin"#istice(. Lim& %r ncez liter r s* %!rm t pe & z di lectului #!r&it in re"iune Plle de 8r nce 'c pit l P ris(. C"t"#"n"+ lim& r!m nic !ccident l ) "rupul i&er!r!m nic/ pr!+. - mili! ne * din sec. 1@ * * 8 ss!) Aermude) C merun) C!n"!) 1 &!n) D d " sc r) Ni"er) Sene" l) T "!) Z ir etc/ lim& uzu l in Al"eri ) D r!c)

#!r&it!ri din estul Sp niei 'in C t l!ni * c pit l l A rcel!n () in insulele A le re) in sudul

6@

8r ntei. In It li este lim& !%ici l in And!rr ' l turi de -!"nc =" si s,"ni$#"(. 4!r&it de pr!+. 6.F din p!pul ti Sp niei. Primele te+te d te z din sec!lul 16. Este c!nsider t 3lim& punte3 intre "rupul i&er!r!m nic si " l!r!m nic. S,"ni$#"+ lim& r!m nic !ccident l ) "rupul i&er!r!m nic) pr!+. ;CC mili! nede #!r&it!ri. Este lim& r!m nic ce m i &ine reprezent t din punctul de #edere l num rului de #!r&it!ri si l e+p nsiunii terit!ri le '!cup l!cul 4 in lume dup c6in ="+ ng# ="+ 6in%i(. Lim& sp ni!l este lim& !%ici l in Sp ni ) And!rr ) Ar"entin ) A!li#i ) C7ile) C!lum&i ) C!st Ric ) Cu& ) Ecu d!r) 1u tem l ) 1uinee ecu t!ri l ) 5!ndur s) De+ic) Nic r "u ) P n m ) P r "u H) Peru) Repu&lic D!minic n ) S l# d!r) SUA 'st tele Ne0 De+ic! si Puert! Ric! * <NU. Are trei di lecte prim re ctu le ' r "!nez) stur!le!nez) c stili n( si unul disp rut 'm!z r &(. Cele m i #ec7i d!cumente de lim& sp ni!l 'printre c re p!emul epic Ci%'#( d te z de pe l ,um t te sec!lului 16. lim& sp ni!l liter r s* %!rm t pe & z di lectului c stili n. P$!t'g6 ="+ lim& r!m nic !ccident l ) "rupul i&er!r!m nic/ peste 1-. mili! ne #!r&it!ri. Este lim& !%ici l in p!rtu" li si in di%erite st te c re u % cut p rte din %!stul imperiu c!l!ni l p!rtu"7ez: Ar zili ) An"!l ) D!z m&ic) 1uinee *Aiss u) C pul 4erde etc. se m i #!r&este in Sp ni si) de c tre emi"r nti) in SUA) C n d ) in %!ste c!l!nii p!rtu"7eze din Asi . Are d!u di lecte initi le) dintre c re unul p!rtu"7ez * L'si"% # de C m!ens. R t$>!$("n" * nume d t un!r "rupuri de di lecte r!m nice) este #!r&it in El#eti ) It li 'in n!rd( de cc -;C CCC de #!r&it!ri. Alte "rupuri de di lecte: !ccident l '!$("ns"() centr l 'retic centr l( si !rient l '%riul n(. Din 1?;- !$("ns" este recun!scut 1r u&Qnden(. c lim& n ti!n l in El#eti 'c nt!nul c r!r unit te %!st disp rut. Primul d!cument de lim& p!rtu"7ez d te z de l s% rsitul sec!lului 16. cel m i #estit m!nument liter r de lim& l turi de en"lez () Uru"u H) 4enezuel . Este lim& !%ici l l

sustinut prim d t de 1. I. Asc!li) d r c re %!st si este dese c!ntest t de multi lin"#isti.

6-

4. Ramura limbilor celtice Lim&ile celtice sunt #!r&ite in insulele din #estul Eur!pei de descendentii #ec7il!r celti. In mileniul I i.e.n. cesti !cup u t!t centrul Eur!pei. Impinsi in p rte de #est c!ntinentului) p!i in insulele &rut nice) in cele din urm celtii u %!st &s!r&iti de r!m ni. Sin"ur lim& celtic de pe c!ntinent in #reme cuceririi r!m ne 'sec!lul I i.e.n.( er g"#ic") cu te+te d t nd din primele sec!le i.e.n. /"#ic" In prezent e+ist urm t! rele lim&i celtice: I!#"n% =") #!r&it de cc 1 mili!n de ! meni/ primele te+te sunt niste inscriptii din sec!lele B si .. !cup re insulei de c tre en"lezi timp de - sec!le 'sec. 16*6C( inl!cuire tr pt t este !&li" t!rie. Sc$ti"n" este #!r&it de pr!+. 1;C CCC de ! meni) m ,!rit te &ilin"#i. E este lim& unei p!pul tii irl ndeze c re #enit in Sc!ti in sec!lul B e.n. E#!lu nd independent de irl ndez timp de c te# sec!le) lim& de sec!lul 1.. Li()" ("n4) pe c le de disp ritie) e #!r&it de c te# sute de l!cuit!ri i insulei D n. E p re m i di%erit de irl ndez dec t sc!ti n . /"# =" #!r&it in T r 1 lil!r de circ @CC CCC de ! meni. Este idi!mul celtic cel c p t t ! %izi!n!mie p rte/ nu e test t ins in inte dus l irl ndezei cu en"lez . Ast zi in Repu&lic Irl nd in# t re irl ndezei %!st p r sit trept t !d t cu cucerire 1 liei de c tre r!m ni) l s nd urme in le+icul lim&ii %r nceze) m i les in t!p!nimie.

m i &!" t si m i e#!lu t. Primele m!numente liter re d te z din sec!lul 16) d r c!mpunere l!r %!st nteri! r . B! t$n" e #!r&it de urm sii celtil!r c re) su& presiune m re m ,!rit te este &ilin"# ) cun!sc nd si %r ncez . n"l!*s +!nil!r) s* u inst l t

in sec!lele B*@ in re"iune %r ncez Aret "ne. Din cei pr!+im ti# 1 BCC CCC de #!r&it!ri)

5. Ramura limbilor ermanice

6?

Lim&ile "erm nice sunt r sp ndite in p rte de pus si de n!rd cun!scut 'sec!lele ;*4 e.n.( lim&ile "erm nice %!rme z tei "rupuri distincte:

c!ntinentului

eur!pe n. Lim& "erm nic c!mun nu este test t in scris. Din ce m i #ec7e % z !.". #rupul de rasarit este reprezent t de g$tic") lim& un!r p!pul tii #enite din p rtile 4istulei. /$tic" este cun!scut prin c te# %r "mente din Ai&li tr dus de misi!n rul crestin Lul%il in sec!lul 4. Acest #re! -C de cu#inte. !.$. #rupul de nord sau scandinav P n in sec!lul -) c nd in ist!ri p!p! rel!r n!rdice incepe peri! d cn!scut su& numele de 3ep!c #iEin"il!r3 'sec. ?*11() in t! t Sc ndin #i se #!r&e ! lim& unic . Primele te+te in ce st lim& ) numit v c6 " n$!%ic" * ce m i #ec7e lim& "erm nic test t * d te z din sec!lul ; e.n. si ele sunt reprezent te de inscriptii in c r ctere runice. Unit te lim&ii #ec7i n!rdice tine p n in sec!lul ?) c nd di%erentierile di lect le se ccentue z ) % pt c re dus trept t l %!rm re cel!r p tru lim&i: l #est * is#"n% =" si n$!v gi"n" si l est * %"n =" si s' % =". Is#"n% =" re pr!+im ti# 1BC CCC de #!r&it!ri. Este ce m i r7 ic dintre lim&ile sc ndin #e. 8iind iz!l t in insul 'Isl nd %!st p!pul t l s% rsitul sec!lului ? cu c!l!nisti st zi. In e#ul dusi din #estul N!r#e"iei() e s* mentinut % r sc7im& ri esenti le p n isl ndez ) incep nd cu sec!lul 1C) c!lecti de le"ende E%%". N$!v gi"n" este #!r&it de pr!+im ti# 4 BCC CCC de ! meni. St p nire N!r#e"iei de c tre D nem rc timp de trei sec!le impus d nez c lim& !%ici l / n!r#e"i n n* m i e+ist t c lim& liter r ci d! r c un "rup de di lecte l!c le p n in sec!lul 1-. D nez liter r din N!r#e"i ) in%luent t de di lectele n!r#e"iene) de#enit cu #reme ! lim& n!u ) de!se&it de ce d nez . Ace st %!st numit %"n$>n$!v gi"n" s u) pur si simplu) n$!v gi"n" si e %!l!sit p n zi c lim& !%ici l . cre t l% &etul "!tic lc tuit din 6@ de litere) & z t pe cel "rec si c!mplet t cu semne imprumut te din l% &etul l tin si cel runic. Din lim& "!tic s* u p str t

mediu isl ndez s* &ucur t de cel m i m re presti"iu intre lim&ile liter re. Liter tur %!st reprezent t de !pere rtistice # l!r! se) cum este

D"n =" re B mili! ne de #!r&it!ri.

;C

Cele m i #ec7i d!cumente in d nez sunt inscriptii cu c r ctere runice) d t nd din sec!lul l 9I*le . Primele te+te liter re u c r cter di lect l. In sec!lul l 94I*le ) r sp ndire c rtil!r tip rite si Re%!rm u c!ntri&uit in m re m sur l st &ilire n!rmel!r

lim&ii liter re. Ast zi) d nez este %!l!sit ) in % r D nem rcei) in rel tiile !%ici le in Isl nd ) in insulele 8 er!erne) in 1r!enl nd ' l turi de esc7im!s (. S' % =" este ce m i r sp ndit lim& sc ndin # . E este #!r&it de circ ? mili! ne de ! meni. Primele d!cumente in lim& suedez ) in l% &et l tin) sunt reprezent te de te+te de le"i din sec!lul l 9I4*le . !.% #rupul de vest Este cel m i numer!s si) spre de!se&ire de cel &!rdic) si* pierdut unit te initi l ) s inc t st zi di%erentele intre lim&ile c re p rtin cestui "rup sunt mult m i m ri dec t intre lim&ile n!rdice. Din cest "rup % c p rte: / !("n" % s's s u g !("n" ,!$,!i'>=is") cu pr!+. 1CC mili! ne #!r&it!ri 'c lim& m tern (. Este lim& !%ici l in 1erm ni ) Austri ) El#eti ) Liec7tenstein. Se m i #!r&este in 8r nt 'Als ci si L!ren () It li Alt! Adi"e() D nem rc ) Lu+em&ur") Rusi ) e+* Iu"!sl #i ) Ce7i ) R!m ni . Unul dintre cele m i #ec7i d!cumente este p!emul er!ic C"nt c'# #'i 1i#% )!"n% din sec!lul I9. Cel m i imp!rt nt m!nument de lim& de l inceputul peri! dei "erm ne m!derne este tr ducere Ai&liei de c tre Lut7er. Cun! ste m ri di%erentieri di lect le de cee #!r&it!rii de di lecte di%erite nu se p!t intele"e dec t cu ,ut!rul lim&ii liter re. T!t de "erm n de sus tine lim& i%is) pr!#enit dintr*un di lect l "erm nei medii #!r&it de ! pupul tie e#rei sc ne#!it s emi"reze din 1erm ni in sec!lul 9I4. Num rul #!r&it!ril!r de idis este nesi"ur si di%er de l ! susr l mili!n 'c lim& m tern ( l B mili! ne. Din "erm n de ,!s s* u %!rm t $#"n% =" si -#"("n%" si #i()" "-!i3""ns 'Glim& &uril!r(. O#"n% =" re peste 11 mili! ne de #!r&it!ri. Din sec!lul l 94I*le se dez#!lt ! liter tur &!" t si # ri t . lt . Ast zi) ci%r se estime z de l 1

;1

F#"("n%" este #!r&it de pr!+. 4 mili! ne de ! meni in Ael"i si 6CC CCC in 8r nt . Este pr!pi t de !l ndez si este lim& !%ici l in Ael"i . A-!i3""ns este lim& !l ndez Sud*A%ric n . F!i=$n" re circ 4CC CCC de #!r&it!ri 'in <l nd ) n!rd*#estul 1erm niei si ! p rte din D nem rc (. Are trei "rupuri di lect le. Eng# =" se &ucur de cel m i m re presti"iu intre lim&ile "erm nice. E "reu de st &ilit num rul e+ ct l #!r&it!ril!r de lim& en"lez / intre 6BC*;CC mili! ne c lim& m!dern ) d r st tisticile en"leze d u ! ci%r de @CC mili!ne de #!r&it!ri) inclusi# c lim& secund r . En"lez %!st dus pe terit!riul An"liei intre sec!lele 4*4I de c tre unele tri&uri din n!rdul 1erm niei ' n"l!*s +!nii(. In inte #enirii l!r) pe terit!riul An"liei se #!r&e u lim&i celtice. Cele m i #ec7i te+te d te z din sec!lul 4II 'B $C'#-(. Lim& liter r se & ze z pe di lectul l!nd!nez. Este lim& !%ici l s u princip l in: D re Arit nie) Irl nd ) SUA) C n d ) Austr li ) N!u Zeel nd ) Indi ) 8ilipine) : m ic ) lte z!ne din Asi si A%ric ) este lim& !%ici l l <NU si !cup l!cul d!i in lume c num r de #!r&it!ri. dus de ! p!pul tie de !l ndezi) 7u"7en!ti %r ncezi si "erm ni in %ric in sec!lul l 94II*le . Este lim& !%ici l ' l turi de en"lez ( in repu&lic

!.Ramura limbilor slave In c!mp r tie cu lim&ile "erm nice cele r!m nice) lim&ile sl #e u un c r cter m i r7 ic) m i c!nser# t!r. Lim&ile sl #e u l & z ! lim& c!mun ) numit c!n#enti!n l s#"v" c$('n") ne test t . Ce m i #ec7e %!rm lim& #ec7e liter r imp rt in trei "rupuri: &.". #rupul de est cuprinde !'s"+ 'c!"in "n"+ )i #$!'s"& Cel m i imp!rt nt m!nument l lim&ii sl #e de r s rit este C"nt c'# % s,! $"st " #'i Ig$! 'sec. 9II(. Cele trei r mi%ic tii s* u c!nstituit c lim&i independente &i in sec!lul l 9I4*le s u l 94*le . test t este s#"v" v c6 's u sl # &iserice sc () sl #il!r) in c re c lu" rii C7iril si Det!diu u tr dus 'in sec. I9( te+te

reli"i! se din "receste) intr*un l% &et cre t de ei pe & z celui "recesc. Lim&ile sl #e se

;6

R's" este ce m i r sp ndit lim& sl # 'si din m!ti#e p!litice(. e este #!r&it de 16C mili! ne de ! meni 'c lim& m tern () d r este cun!scut de peste 6.B mili! ne. Este lim& !%ici l l <NU. Uc!"in "n" <!'t "n"2 re ;B*;@ mili! ne de #!r&it!ri 'surse di%erite(. Lim& liter r s* %!rm t in sec!lul l 94III*le . Bi #$!'s" este #!r&it de -*1C mili! ne de ! meni 'surse di%erite( in Ael rus si P!l!ni . S* c!nstituit c lim& liter r in sec!lul l 9I9*le . &.$. #rupul de vest cuprinde ,$#$n"+ c 6"+ s#$v"c") ,$#")" <disp rut () s$!")"+ c"s')". Lim&ile sl #e de #est sunt m i putin unit re dec t cele de sud si est. Sunt test te din sec!lul l 9II*le * ce7 ) sec!lul l 9III*le * p!l!n . &.%. #rupul de sud: )'#g"!"+ ("c %$n "n"+ s"!)"+ c!$"t"+ s#$v n". Are cele m i #ec7i te+te sl #e 'sec!lul I9(. ". Din limbile baltice 'c re sunt %! rte pr!pi te de cele sl #e l %!netic ) "r m tic ) deri# re si #!c &ul r( % c p rte: #it'"ni"n" si # t$n") cu m!numente liter re din sec. l 94I* le . Ni s* u m i p str t te+te din sec!lul l 94*le pentru "r m tic c!mp r t * l 94II*le in lim& ,!'si"n" v c6 ) simil t c!mplet) spre s% rsitul sec. 94II) de ne murile "erm nice. De!se&it de imp!rt nt lim&il!r ind!*eur!pene este litu ni n 'prin c r cterul r7 ic l structurii m!r%!l!"ice si l %!neticii(. Intre lim&ile sl #e) & ltice si "erm nice e+ist un num r destul de m re de %init ti lin"#istice 'in primul r nd) m!r%!l!"ice si le+ic le(. Aceste rel tii le intrec) su& r p!rt c ntit ti# si c lit ti#) pe cele pr!prii lim&il!r & lt!*sl #e si ind!*ir niene. De semene ) in sl # ) & ltic si 7itit e+ist un num r de elemente c!mune 'in sistemul %!netic) in tipul de %!rm re cu#intel!r si in le+ic() c re c!nstituie) dese!ri) is!"l!se speci%ice. = P n cum m #!r&it despre r murile % miliei ind!*eur!pene reprezent te prin m i

mult de ! lim& . E+ist ins si lte "rupuri ind!*eur!pene) c!nstituite) %iec re) din c te ! sin"ur lim& . Acest este c zul lim&il!r g! "c"+ "!( "n"+ "#)"n ="+ 6itit" si t$6"!ic".

;;

#. $imba reaca Lim& "re c #ec7e 'sec. l 9*le le i.e.n. in 1reci nu * l 4*le i.e.n.( er scind t intr*! multime de di lecte) le" te) t!tusi) intre ele) %iec re # nd ! numit %!rm liter r . 'P n in sec. l I4* e+ist t ! lim& unic (. Dintre di lectele liter re) cele m i imp!rt nte u %!st di lectul i$nic) di lectul "tic) di lectul %$!ic si di lectul $#ic. Di lectul i$nic se #!r&e in c!l!niile "recesti din n!rd*#estul Asiei Dici '16 !r se(. In cest di lect u %!st lc tuite ep!peile lui 5!mer 'I#i"%" si O%is "() p!emele lui 7esi!d si !per ist!ricului 5er!d!t. Di lectul "tic 'di lectul Atenei( er inde pr! pe inrudit cu cel i!nic. In "ener l) lim& tr "ediei este di lectul tic 'Esc7il) S!%!cle si Euripide() lim& c!mediil!r lui Arist!% n) ist!ricil!r Tucidide si 9en!%!n) %il!z!%ului pl t!n si renumitului !r t!r Dem!stene. Din "rupul $#ic % c p rte di lectele: t s"#ic+ ) $tic si # s)ic 'pe insul Les&!s(. In sec!lul l 4II*le 7!merice. Di lectele din "rupul %$!ic er u r sp ndite l Epir/ L!crid ) L c!ni ) C!rint) pe insul Cret ) in Sicili si It li . In cest di lect u scris A cc7ilide) Pind r si T7e!crit. Si pr!z Lui Ar7imede este red ct t t!t in d!ric. /! "c" ($% !n" <n $g! "c"2 c!ntinu g! "c" v c6 < #in"2. De!se&irile dintre ele sunt ins %! rte m ri. Ist!ri lim&ii "recesti cun! ste trei peri! de. Prim ) l c re ne* m re%erit si m i sus) ! %!rme z g! "c" v c6 . P!tri#it desc!periril!r recente) e d te z din din inscriptii in lini r A si A. Dup distru"ere d!u ,um t te celui de* l II*le mileniu i.e.n. Este lim& culturii c! t$>(ic ni n 's u (in$ic () cun!scut cestei culturi 'sec. l 9II*le i.e.n.( urme z ! peri! d !&scur 'e tine p n in sec. l 4III*le i.e.n.(. In sec. l 4III*le incepe m re c!l!niz re "recil!r) c re #e s creeze c!nditiile ce u d t n stere 1reciei cl sice. In c te# sec!le) lim& "re c se e+tinde in intre"ul & zin mediter ne n p n in 1i&r lt r) i r in n!rd p n l t rmurile D rii Ne"re. D t!rit presti"iului p!litic si cultur l l Atenei) in sec. l 4*le i.e.n. cest di lect incepe s se impun si in lte z!ne. Su%erind ins ! puternic in%luent i!nic in le+ic. Ace st %!rm n!u di lectului tic p! rt numele de 3$in7 3lim& c!mun 3. Ap riti ei ;4 * l 4I*le ) in di lectul les&ic se cree z ! &!" t liter tur . In cest di lect scriu p!etii Alceu si S pp7!. In !dele l!r se resimte ins si in%luent lim&ii p!emel!r

dus l ni#el re p rticul rit til!r di lect le. Lim& "re c c!mun incepe s c sti"e teren in ep!c elenistic . E #e s e+iste p n in sec. l 4I*le i.e.n.) c nd incepe peri! d &iz ntin ) c r cteriz t pe pl n lin"#istic prin d!u tendinte c!ntr re: un c!nser# tui# ) c re ince rc s mentin tr ditiile lim&ii c!mune si le di lectului tic/ ce st tendint de#ine pred!min nt in liter tur / lt ) p!pul r ) c re dus l scind re lim&ii c!mune '3$in7( in peri! d n $g! "c" #!r&ite in di lecte terit!ri le. Am&ele tendinte se c!ntinu

' pr!+im ti# din sec!lul l 9II*le e.n.(. Din 3$in7 pr!#ine si "re c m!dern . P n in ultim #reme) in d!meniul m!r%!l!"iei 'si p rti l l sint +ei( lim&ii ne!"recesti) c7i r in te+tele dintr*! sin"ur c rte) in p "inile unei re#iste s u zi r se int lne u d!u stiluri di%erite * 6"t6"! v's" si %i($ti3i) numit si #i()" ,'!") er intre&uint t pentru e+punere stiinti%ic s u p!litic . L & z ei st t #ec7iul di lect tic de pe #remee lui Ale+ ndru cel D re ';B.* ;6; i.e.n.() er ) de % pt) stilul r7 ic) li#resc) ! pr!piere rti%ici l de "re c #ec7e) s cum %usese e %i+ t in pr!z lim&ii "recesti m!derne zi in 1reci ) lim& tic . M t7 re#us nu er intele s de

p turile de ,!s le p!pul tiei. In sc7im&) %i($ti3i re%lect lim& #!r&it p!eti) c lim& !&li" t!rie in sc!li) uni#ersit ti si institutii pu&lice. %. $imba armeana

intele s de cei multi. Recent '1??@() "u#ernul "rec decl r t dim!tiEi) #!r&it si culti# t de

Cele m i #ec7i m!numente liter re le cestei lim&i d te z din sec. l 4*le e.n. Li()" "!( "n" c#"sic" 'v c6 () numit g!")"!) se de!se&este esenti l de rme n c!ntemp!r n ) c rei i se spune "s6"!")"!. Pe lim& l!r) rmenii isi zic 6"@I<3I2) i r Armeniei * 1"@"st"n. Tr s turile lim&ii rmene m!derne u inceput s se c!ntureze in sec. l 9I*le . Dult #reme rme n %!st c!nsider t * in m!d "resit * c % c nd p rte din rme n imprumut t d! r numer! se "rupul lim&il!r ind!*ir niene. In re lit te ins )

cu#inte din p rt si pers n . L!cul lim&ii rmene in r ndul cel!rl lte lim&i ind!*eur!pene %!st st &ilit pentru prim ! r de 5. 5Q&sc7m nn) l s% rsitul sec. l 9I9*le 'm i precis) in nul 1-@B(. Armenii sunt inruditi cu tr c!*%ri"ienii si u l!cuit c nd# 'de l inceputul celui de* l II*le mileniu i.e.n. p n in sec. l 9II*le i.e.n.( in Peninsul A lc nic ) de unde u mi"r t) m i int i in Asi Dic ) i r p!i in Armeni . Aici) "r iul l!r rme n su%erit in%luent lim&il!r s * zise "n"t$#i n 'lim&i de su&str t( '7itit 7ier!"li%ic si 7itit cunei%!rm (. In #!c &ul r) re m i multe sem n ri cu "re c ) #ec7e indi n ) lim&ile "erm nice) & ltice) sl #e) cu l tin ) lim&ile ir niene) cu celtic ) l& nez ) t!7 ric ) %i"i n ) tr c ) ilir si 7itit ) dec t cu restul lim&il!r ind!*eur!pene. ;B

1&. $imba albaneza Cele m i #ec7i te+te d te z din sec. l 94*le . Al& nez este imp rtit in d!u di lecte: de n!rd 'g6 g( si de sud <el& s n() c re) ins ) prin p rticul rit tile s le se de!se&este pre putin de "7e". :udec nd dup terit!riul pe c re*l !cup ) s* r pute %irm c l& nez c!ntinu ilir ) ip!tez sustinut de 1. DeHer) P. Mretsc7mer) 8. S!mmer) A. T7um&) <. 5!%%m nn) <. Densusi nu) I. 4 l !ri) Al. P7ilippide) EJ. R &e,) A. 4. DesicE , s. .) d r numite p rticul rit ti %!netice #!r&esc in % #! re !ri"inii ei tr ce 'C. P uli) 5. 5irt) 1. Lei" nd) 5. Pedersen( s u d c!*m!esiene '4I. 1e!r"eie#(. Ip!tezele cete sunt imp rt site de lin"#isti si st zi. in nul 1?B6) D. Dece# tr c ) nu ilir . Aut!rul ,un"e l c ut t s dem!nstreze c l& nez r c!ntinu ce st c!ncluzie in urm n lizei m!di%ic ril!r pe c re le* u

si%erit cu#intele l tine in l& nez . Sc7im& rile sunt sem n t! re cu cele din lim& r!m n ) c re s* %!rm t) c lim& r!m nic ) pe su&str t tr c!*d c *"et. In e#ul mediu) c lim&i liter re s* u %!l!sit) in Al& ni ) l tin si "re c . D t!rit numer! sel!r tr ns%!rm ri) sistemul %!netic si structur "r m tic l lim&ii l& neze u de#i t mult 'in r p!rt cu lte idi!muri ind!*eur!pene(. Le+icul &und in elemente r!m ntice) "recesti si sl #e. Din m!mentul cuceririi Iliriei de c tre r!m ni 'sec. l II*le i.e.n.( d te z primele elemente l tinesti) urm te p!i de in%luent it li n 'inde!se&i #eneti n ( si r!m n . 11. $imba to'arica Acest termen r&itr r si ine+ ct este %!l!sit pentru denumire d!u lim&i inrudite intre ele. Te+tele t!7 rice) scrise cu c r ctere indiene si d t nd din sec. l 4I*le * l 4II*le e.n.) u %!st desc!perite l inceputul sec. l 99*le ) in TurEest nul c7inez. Dup l!cul unde u %!st " site te+tele) lim&ile se imp rt in t'!-"n" 's u t!7 ric A( si 3'c "n" 's u t!7 ric A() inde pr! pe inrudite. Desc!perire te+tel!r t!7 rice c!nstituit un e#eniment e+tr !rdin r in lin"#istic c!mp r ti#*ist!ric . Lim&ile t!7 rice u lc tuit ! "rup ind!* eur!pe n n!u ) despre c re nteri!r nu se sti nimic. Nu cun! stem nici timpul) nici c uzele disp ritiei cel!r d!u idi!muri. Desi te+tele t!7 rice test sc7im& ri esenti le in lim& l!r '% t de ind!*eur!pe n c!mun () t!tusi ele u c!nser# t unele tr s turi ind!*eur!pene r7 ice. Lim&ile t!7 rice m ni%est sem n ri cu "rupurile it lic) celtic) sl #) cu "re c ) rme n si %ri"i n . De lt%el) de%inind p!zitie t!7 ricei intre celel lte lim&i ind!*eur!pene) A. Deillet su&lini c e se situe z intre it l!*celtic ) pe de ! p rte) sl # si rmer n ) pe de ;.

lt . A# nd in #edere c in t!7 ric e+ist elemente de su&str t %in!*u"ri n) se p! te dimite c p tri primiti# #!r&it!ril!r ei s* %l t intre Nipru si Ur l. Nu este e+clus c ) intr*! ep!c %! rte indep rt t ) str m!sii p!p! rel!r "erm nice) i & lt!*sl #il!r si t!7 rienil!r s %i lc tuit "rupul ind!*eur!pe n de n!rd) sep r t destul de timpuriu de ind!*eur!pe n . D i t rziu 'pr!& &il in mileniile l I4*le "erm nic ) & lt!sl # si t!7 ric . 12. $imba 'itita (sau nesita) 1itit" %!st r sp ndit in Asi Dic si ne* p r#enit in te+te cunei%!rme incep nd cu %!st desci%r t lim&il!r mileniul l II*le i.e.n. 'peste 1B CCC de t &lite de r"il (. D!numentele 7ititei cunei%!rme sunt %! rte numer! se si # ri te in cee ce pri#este c!ntinutul. Ace st lim& de siri!l!"ul ce7 A. 5r!znH in nul 1?1B. Desci%r re si interpret re te+tel!r 7itite u c!ntri&uit intr*! l r" m sur l re#izuire un!r pr!&leme de "r m tic c!mp r t ind!*eur!pene. Tre&uie spus c te+tele 7itite nu re%lect inte"r l sistemul cestei lim&i) c ci dese!ri cu#intele pr!prii sunt inl!cuite prin c!resp!ndente cc diene s u red te prin ide!"r me) c r!r pr!nunt re nu se cun! ste. Imp!rt nt lim&ii 7itite pentru "r m tic c!mp r t se e+plic nu num i prin c r cterul r7 ic l te+tel!r) ci si prin prezent in sistemul %!n!l!"ic si "r m tic l l 7ititei un!r de!se&iri % t de restul lim&il!r ind!*eur!pene 'de e+emplu) e+istent l rin" lel!r) d!u "enuri) in l!c de trei) &sent du lului) desinent c!mun pentru "enit. si d t. l!c. pl. si "enit. s". etc.(. In unele m!numente 7itite s* u " sit interp!l ri in lu#i n si p l it ) lim&i inde pr! pe inrudite cu 7itit . In Siri de N!rd si in estul Asiei Dici) u %!st desc!perite si inscriptii 7ier!"li%ice. Ele n!te z ! lim& "n"t$#i"n <6itit$>#'vi"n2. In % r de ceste r muri ind!*eur!pene) &ine cun!scute prin d!cumente) s* u p str t d te %r "ment re cu pri#ire l ! serie intre " de lim&i le un!r tri&uri si p!pul tii c re u l!cuit in #ec7ime in re"iunile din Eur!p de sud*est si mediter ne n . An liz ne permite s %irm m cu certitudine c despre: t!"c$>%"c"+ i#i!"+ -!igi"n" etc. II. Familia limbilor fino-u riene (sau u ro-finice) ;@ cest!r lim&i p rtin % miliei lin"#istice ind!*eur!pene. Este #!r& pr!pi t de 7itit cunei%!rm . Lim& l!r este 7itit 7ier!"li%ic . Impreun cu #@ci"n") #@%i"n" si c"!i"n") lim&ile ceste c!nstituie "rupul * l III*le i.e.n.() "rupul cest s* scind t in

8 mili lim&il!r u"r!*%inice se imp rte in d!u r muri: r mur 'g!ic" si r mur -inic". Din r mur 'g!ic" % c p rte lim&ile ("g6i"!"+ ("nsi <! g'#"2 si 6"nti. Din r mur %inic menti!n m lim&ile: -in#"n% =" <s'$(i2+ st$n"+ s"(" <#",$n"2+ v ,s" si is'!i+ v$%" si # v$n") lim&ile 3$(i>, !(i"n" si 3$(i>si!i"n") lim&ile ($!%vin < !s" si ($3s"2) lim& ("!i !"s"!it "n" % c"(,i + ("!i % ('nt si '%('!t". R p!rturile dintre di%eritele "rupuri pr!&eleme le" te de %!rm re le lim&il!r %in!*u"riene sunt e+trem de c!mple+e. Cu t! te succesele !&tinute in d!meniul "r m ticii l!r c!mp r te) multe cest!r lim&i inrudite r m n t!tusi inc &erez!l# te. In prezent) lim&ile u"r!*%inice se de!se&esc simtit!r in structur l!r %!netic ) "r m tic l si le+ic l .

III. Familia limbilor turcice Pr!&lem cl si%ic rii "ene l!"ice lim&il!r turcice nu %!st s!luti!n t de%initi#.

D r) spre de!se&ire de % mili lim&il!r %in!*u"riene) lim&ile turcice se m n mult un cu lt ) cee ce usure z studiul rel tiil!r "enetice e+istente intre ele. Din ce st % milie % c p rte: t'!c"+ t"t"!"+ "= !)"i%*"n"+ '=) 3"+ t'!c( n"+ ci'v"s"+ )"s3i!"+ 'ig'!" si g"g"'=". Din lim&ile turcice c re u disp rut menti!n m: $!6$n" * lim& puternicului st t din sec. l 4II*le * l 4III*le e.n. in D!n"!li de n!rd) pe r ul <r7!n/ c'("n" * lim& unei * l 9I4*le e.n.(/ lim& v c6 'ig'!" * lim& p!pul tii n!m de de step 'sec. l 9I*le

m relui st t din Asi centr l 'sec. l I9*le * l 9I*le e.n.( si lim& 6"="!".

I*. Familia limbilor ibero (basco)-caucaziene Termenul de lim&i c uc ziene re in #edere num i r sp ndire "e!"r %ic cuprinse su& cest nume. Stiint nu ( /!'," $cci% nt"#" 3")"!%in" si ')i6"/ c uc ziene %!rme z s u nu ! sin"ur % milie. lim&il!r c uc ziene cuprinde ")6"="+ ")"="+ lim& "%ig6 + lim&il!r

d t inc un r spuns s tis% c t!r intre& rii d c lim&ile

;-

&( "rup c( "rup

v in"6" <)"t)i3$>3istin"2) din c re % c p rte lim&ile c c n"+ ing's"+ c"'c"=i"n" % s'% <c"!tv #"2 include lim&ile g!'=in" 'numit si

)"t)i3" si 3istin"/ termenul v in"6 inse mn 3p!p!rul n!stru3/ g $!gi"n"() ( ng! #"+ c "n"+ ="n"+ i r in Peninsul I&eric * )"sc".

*. Familia limbilor semito-'amitice V&. R"('!" #i()i#$! s (it Lim&ile semite se imp rt in ; "rupuri: stic"+ n$!%ic" si s'%ic": ( 1rup estic e reprezent t in Asiri de lim& m! rt sir!*& &il!ne n ) numit si "cc"%i"n") c re se #!r&e si A &il!n. D!numentele 'scrise cu c r ctere

cunei%!rme( d te z din nul 6BCC i.e.n. si mer" p n in sec. l 4*le e.n. &( R mur n$!%ic" cuprinde lim&ile #ec7i c"n"n "n"+ )!"ic"+ - nici"n"+ "!"( ic"+ ($")it"+ ("n% ic" si lim& #ie "is$!". E)!"ic" este lim& cel!r m i #ec7i p rti din Bi)#i . E e+ist t intre sec. l 9*le si l III*le i.e.n. L s% rsitul sec!lului trecut) se initi z ! lim&ii e&r ice) pentru pute %i utiliz t in scris si in #!r&ire. c mp nie de rein#iere

Scriere %!l!sit este ce #ec7e) i r #!c &ul rul cuprinde) pe de ! p rte) termeni r7 ici) d pt ti l necesit tile #ietii m!derne) pe de lt ) imprumuturi din lim&ile eur!pene. Lim& "!"( ic" este lim& un!r c rti de cult) d r c re s* #!r&it in Siri ) Asiri si A &il!n din primul mileniu i.e.n. p n in cele dint i sec!le e.n. c lim& <rientului pr!pi t %!st ' pr!+im ti# din sec!lul l III*le i.e.n. si p n in sec. l I4*le e.n.() ulteri!r r meic inl!cuit trept t de r & / st zi e e %!l!sit 3intr*! m sur destul de restr ns 3. Ais$!" este ! c!ntinu re lim&ii r meice. c( R mur sudic cuprinde "!")" si ti$,i"n". Lim& "!")" dispune de ! &!" t liter tur . Cele m i #ec7i te+te sunt reprezent te de i!nscriptii) dintre c re: un din nul ;6- e.n.) lt * din B16 si) in %ine) ! trei * din B.-. m ,!rit te scrieril!r liter re le #em incep nd din sec. l 4I*le si l 4II*le . In r & #ec7e u %!st red ct te numer! se !pere %il!z!%ice) m tem tice si %il!l!"ice. <d t cu r sp ndire isl mului) r!lul lim&ii r &e in <rient creste c!nsider &il. De % pt) in #i t cultur l p!p! rel!r din <rientul Apr!pi t r & Inrudire dintre lim&ile semite ,uc t cel si r!l c l tin in Eur!p de pus. %!st st &ilit de !rient listi inc din sec. l 94II*le ) cest!r lim&i %!st

dic in inte de delimit re rel tiil!r "enetice in c drul lim&il!r ind!*eur!pene) cu lte cu#inte) in inte de p riti met!dei c!mp r ti#e*ist!rice. C!n%runt re ;?

inlesnit si

dus l rezult te p!ziti#e num i "r tie pr!pierii lim&il!r semite intre ele) lim&i zi numer! se tr s turi c!mune.

c re mentin p n

V&:& R"('!" #i()i#$! 6"(it Din ce st r mur % c p rte: v c6 " gi,t "n"+ c$,t"+ lim&ile ) !) ! Aenin) T!"!) C merun etc.(. Egi,t "n" v c6 este lim& inscriptiil!r 7ier!"li%ice c re ni s* u p str t din mileniul l I4*le i.e.n. p n in sec. l III*le e.n. D!numentele scrieri 7ier!"li%ice e"iptene u %!st desci%r te de s # ntul %r ncez 8r nS!is C7 mp!lli!n in nul 1-66 pe & z unei inscriptii trilin"#e. Li()" c$,t" reprezint ! % z ulteri!r Lin"#istic c!ntemp!r n e"iptenei 'sec. l III*le ) ep!c medie# l ) "enetic pr!pi t dintre lim&ile p n in sec. l 94II*le e.n.(. Scriere c!pt se & ze z pe l% &etul "recesc. recun! ste inrudire semite si cele 7 mite. Ace st c!munit te *I. Familia limbilor bantu Lim&ile & ntu sunt #!r&ite de p!p! rele c re l!cuiesc in A%ric centr l si #ut l!c cu pr!+im ti# BCCC de ni i.e.n. le tu re"il!r si E &ilil!r din A%ric de n!rd) lim&ile 3'sit 'in Eti!pi ( si 3"'s" '#!r&it in Ni"eri ) Sud n)

meridi!n l ) l sud de Sud n. B"nt' este ! n!tiune pur lin"#istic 'nu ntr!p!l!"ic () t! te lim&ile din ce st % milie %!rme z ! unit te in cee ce pri#este structur "r m tic l si le+ic l . Ele sunt %! rte pr!pi te un de lt 'c r mur lim&il!r r!m nice !ri sl #e(. Un dintre p rticul rit tile lim&il!r & ntu ! c!nstituie e+istent lucruri etc.(. Lim&ile & ntu sunt #!r&ite de pr!+im ti# BC de mili! ne de ! meni. Dintre lim&ile & ntu) ce m i imp!rt nt e s'"6i#i) #!r&it de - mili! ne de ! meni si r sp ndit pe lit!r lul <ce nului Indi n. Liter tur in lim& su 7ili d te z din sec. l 9I4*le si c!ntine cr!nici ist!rice si p!eme. s *numitel!r c#"s s (in"# . T! te su&st nti#ele u ici pre%i+e speci le 'su&st nti#ele c re denumesc ! meni) %iinte)

*II. Familia limbilor mon olice

4C

Ace st

% milie cuprinde lim&ile: ($ng$#"+ )'!i"t>($ng$#"+ 6"#6"s"+ ci!"t" si

3"#(i3". < recum de!se&ite de ceste sunt lim&ile ($ng$#" 'in A%" nist n() %"g'!" 'in D nciuri ( si ($ng'!" 'in Ti&et(.

*III. $imbile tun uso-manciuriene Aceste se imp rt in d!u su&"rupe: 1( n$!%ic" s u t'ng's") cu lim&ile: v n3i+ v n"+ n g6i%"#" si s$#$n" si 6( s'%ic" s u ("nci'!i"n") cu lim&ile: ("nci'!i"n"+ n"n"ic"+ '#cic" si $!$c n. Ele sunt r sp ndite in E+tremul <rient.

I+.$limbile paleosiberiene Lim&ile p le!si&eriene se su&imp rt in: 1( r mur de st <ci'3$t" s u #'$!"v t#"n"+ sc6i($s"+ 3$!i"3"+ 3"(ci"%"#"+ i'3"g6i!"+ ci'v"nt" si g6i#i"3"( si 6( de v st 'lim&i i nis ic : 3 t" s u $sti"3" %in I nis i+ "ss"n" si lim&ile disp rute: "!in" * in sec. l 94III* le ) si 3$t" * in sec. l 9I9*le (.

+. $imbile samoede Se #!r&esc in n!rdul indep rt t l %!stei U.R.S.S. Din ceste % c p rte: i'!"3 <n n tii2+ i nis i < n tii2+ t vgi <ng"n"ss"n2 in "rupul de n!rd) s #3', si 3"("s in "rupul de sud.

+I. Familia limbilor dravidiene Lim&ile dr #idiene sunt r sp ndite pe un sp tiu imens l ! meni. L & z cl si%ic rii stiinti%ice Indi medie# l . sudul si sud*estul

5indust nului si) p rti l) in Indi centr l . Num rul #!r&it!ril!r se ridic l -C de mili! ne de lim&il!r dr #idiene u st t cercet rile %il!l!"il!r din

41

Lim&ile dr #idiene se imp rt in d!u "rupe: "n%6!" si %!"vi%". Din prim "rup % ce p rte lim& t #'g') i r din st &ilit inc p rtenent cest menti!n te: d!u : t"(i#"+ 3"n"!"+ ("# @"#"(+ 3$t!" si t'#'. N* %!st cel!rl lte lim&i m i putin studi te l nici un din "rupele )!"g'i s. .

este c zul lim&il!r: 3$%"g'+ t$%"+ )6i#+ $!"$n+ lim& #ut ! m re in%luent

Su&str tul dr #idi n

supr lim&ii indiene #ec7i) determin nd c!l!

p riti c!ns! nel!r cere&r le. In pri#int structurii %!netice) lim&ile dr #idiene se m n intruc t# cu cele din "rup ('n%" 'de e+emplu) lim& 36 C"!i() #!r&ite t!t in Indi ) c7i r in inte cel!r dr #idiene.

+II. Familia limbilor malaio-polineziene Se su&di#ide in: 1( !"('!" ("#" =" 's u in%$n =i"n"( si 6( !"('!" ,$#in =i"n". Dintre ceste lim&i) cele m i studi te sunt lim&ile din prim "rup ) din c re % c p rte: in%$n =i"n" 'lim& de st t Repu&licii Ind!nezi () %*"C"n ="+ s'n%"+ ("#" ="+ )"#i+ ("%'!"+ t$!"*"+ )'gi+ t"g"#$s+ ("#g"s" 'in D d " sc r( etc. Din r mur p!linezi n % c p rte lim&ile 6"C"i"n"+ s"($"n"+ ("$!i s. . Dintre lim&ile #!r&ite in Sum ter ')"t$3+ #')'+ "c 3+ g"v$+ in%$n =i"n" etc.() ce m i insemn t este in%$n =i"n"+ c!ntinu t! re) intr*un nume sens) in%luent lim&ii ("#" = cl sice. In m l ez sunt numer! se imprumuturi din s nscrit si) inde!se&i) r & . < numit u e+ercit t*! si 7indust n ) pers n ) d, 0 nez si c7inez ) i r dintre lim&ile u este eur!pene: p!rtu"7ez ) !l ndez si en"lez . In sec. l 9I4*le ) m l ezii u d!pt t scriere r & . In prezent) ind!nezienii %!l!secs l% &etul l tin. Primele inscriptii in lim& m l ez %!st desc!perite in centrul : 0ei 'd t te: -6@ si -;6(. Lim& rezult tul e#!lutiei si %!rm rii r pide ind!nezi n ctu l

lim&ii m l eze) im&!" tit pe se m mult!r lim&i si st tului si c p t t

di lecte ut!7t!ne. Din nul 1?4B m l ez s* impus c lim& !%ici l

numele de ind!nezi n '#"6"s" in%$n si"(. De % pt) l 6- !ct!m&rie 1?6-) cu prile,ul unui C!n"res l tineretului) c re s* tinut l : E rt ) s* %!l!sit) pentru prim ! r ) termenul de #i()" in%$n =i"n" > )"6"s" in%$n si" * 3lim& ind!nezi n m!dern 3 * c re cu timpul) sim&!lul unit tii n ti!n le. Desi in%$n =i"n" c!ntinu #i()" ("#" =") intre ele nu tre&uie s punem semnul identit tii. Lim& ind!nezi n di%er de m l ez prin unele tr s turi) le" te de e#!luti ei in ep!c m!dern 'intre ltele) prin prezent in #!c &ul r unui m re num r de cu#inte pentru n!tiuni &str cte) imprumut te in speci l din !l ndez s u %!rm te din elemente ut!7t!ne) c 46 de#enit)

si prin unele p rticul rit ti m!r%!sint ctice. Cu t! te ceste ) cine cun! ste lim& ind!nezi n p! te lesne citi !pere liter re in m l ez cl sic . Nu putem s nu mintim si de lim& 3"Ci) #ec7e lim& liter r d, 0 nezil!r) c re e+ist t de l inceputul erei n! stre si c re) in cee ce pri#este structur "r m tic l ) % ce p rte din c te"!ri lim&il!r m l i!*p!lineziene. Le+icul ei este ins imprumut t m i les din s nscrit si & li) de! rece liter tur in lim& E 0i sunt tr duceri si prelucr ri) m i mult s u m i putin e+ cte) le !perel!r liter re 'epice si dr m tice( s u reli"i! se '&udiste( din Indi . De %! rte mult #reme lim& E 0i Htr s tenti s # ntil!r 'incep nd cu L. 4!n 5um&!ldt( si este un dintre cele m i studi te lim&i din ce st p rte lumii. +III. $imbile c'ino-tibetane Se imp rt in d!u m ri r muri: 1( t6"i>c6in =" <c6in$>si"( ="2) c re cuprinde lim& c6in =" si "rupul lim&il!r t6"i 'lim& t6"i ,!$,!i'>=is" s u t6"i>si"( =") p!i lim&ile #"$+ #'i+ 3'in+ vi tn"( =") numit ) nteri!r) "n"(it" s. .( si 6( ti) t$>)i!("n" 'lim& ti) t"n"+ lim&ile 6i("#"ic ,!$n$(in"#i="t ) lim&ile 6i("#"ic n ,!$n$(in"#i="t ) lim& )i!("n" s. .(.

+I*. $imbile indiene (amerindiene) Se cl si%ic in trei m ri "rupe: 1( lim&ile din C n d si S.U.A. ' sc6i($s"+ "# 't"+ % mili "t6","sc" si "#g$nJ'in" etc.(/ 6( lim&ile din me+ic si din Americ centr l 'ce m i imp!rt nt este) ici) ("@") lim& m! rt ) #!r&it de indienii din Tuc tUn si n!rdul st tului C mpec7e(/ ;(lim&ile din Americ de Sud si Antile 'J' c6'"+ "@("!"+ t',i+ g'"!"ni etc.(. Cu pri#ire l l!cul #i()ii c$! n in cl si%ic re "ene l!"ic ip!teze. Dup un dintre ele) c!ree n u %!st emise d!u r %!rm impreun cu lim&ile dr #idiene din sudul

It liei ! % milie p rte) e+plic tie ne ccept t din lips de r"umente c!n#in" t! re. Dult m i pl uzi&il este ce l lt ip!tez ) c re sustine inrudire dintre c!ree n si lim&ile m nciuri n si m!n"!l . Dup p rere lin"#istil!r c re u r"ument t cel de* l d!ile punct de #edere) c!ree n % ce p rte din % mili lim&il!r lt ice ' dic este inrudit cu lim&ile turcice) m!n"!le si tun"us!*m nciuriene(. Intrebari de verificare: 4;

* * * *

Ce criterii st u l & z cl si%ic rii "ene l!"ice2 C re sunt princip lele % milii de lim&i2 C re sunt princip lele r muri le % miliei ind!eur!pene2 Enumer ti lim&ile r!m nice.

A. CLASIFICAREA TIPOLO/ICA Ist$!ic'# ,!$)# ( i Spre de!se&ire de cl si%ic re "ene l!"ic ) cl si%ic re tip!l!"ic lim&il!r) p rut c m

in cel si timp ' dic l s% rsitul sec. l 94II*le si inceputul celui de* l 9I9*le () se intemei z pe lte principii. Intr* de# r) ici nu ne m i interese z inrudire m!r%emel!r si nici) implicit) %ili ti lin"#istic ) ci tipul lim&ii) cu lte cu#inte) sem n rile si de!se&irile ce se m ni%est in structur "r m tic l Idee de lim&il!r) indi%erent de !ri"ine l!r. se studi tipul lim&ii ! int lnim) pentru prim ! r ) l r!m ntici) dup c re) ce st ! " sim %!rmul t in

su%letul %iec rui p!p!r se m ni%est in %!lcl!r) in rt ) liter tur si lim& . De ici c!ncluzi ) n tur l ) c prin lim& putem cun! ste spiritul etnic. C!ncepti cele&r lucr re lui 8riederic7 #!n Sc7le"el) se%ul r!m nticil!r "erm ni) K) ! %i s,!"c6

'n% 8 is6 it % ! In%i !) menti!n t m i sus. Pe & z c!mp r rii lim&il!r) intreprins inc de en"lezul L. :!nes) 8r. Sc7le"el c!n%runt s nscrit cu "re c ) l tin ) lim&ile turcice si c!nc7ide c : 1( lim&ile p!t %i imp rtite in d!u tipuri) si nume in #i()i -# 4i$n"! 'cu %le+iune intern ( si #i()i c' "-i4 'c re dispun de pre%i+e si su%i+e(/ 6( %iec re lim& se n ste si r m ne in cel si tip lin"#istic/ ;( lim&ile %le+i!n re sunt m i &!" te) m i st &ile si m i dur &ile dec t cel %i+ le) c re) dimp!tri# ) r %i s r ce) rti%ici le si nu s* r dez#!lt !r" nic. In lti termeni) 8r. Sc7le"el c!nsider c lim&ile %le+i!n re r %i sin"urele ide le si le !pune tutur!r cel!rl lte. Dup p rere lui) reprezent nt cl sic lim&il!r %le+i!n re ! c!nstituie s nscrit . t #" #itt7!"t'! % s t!$')"%$'!s Zece ni m i t rziu) %r tele lui 8riederic7 Sc7le"el) Au"ust Lil7elm #!n Sc7le"el '1@.@*1-4BC) in lucr re O)s !v"ti$ns s'! #" #"ng' '1-1-() pr!pune cl si%ic re tutur!r lim&il!r in trei tipuri princip le: 44

1( #i()i in c"! c'vint # s'nt inv"!i")i# ) i r r p!rturile dintre el/e p!t %i e+prim te num i prin t!pic / 6( #i()i c' "-i4 ) in c re r p!rturile "r m tic le sunt desemn te cu pre%i+el!r) su%i+el!r si l desinentel!r/ ;( #i()i -# 4i$n"! ) in c re) in % r de %ie) m i e+ist si %le+iune intern . L r ndul l!r) ceste p!t %i di#iz te) pe & z criteriului sint ctic) in #i()i sint tic si #i()i "n"#itic . < n!u et p in e#!luti c!nceptiil!r pri#ind cl si%ic re tip!l!"ic lim&il!r este m rc t de cercet rile lui Lil7elm #!n 5um&!ldt. Cee ce este n!u in cl si%ic re pr!pus de 5um&!ldt c!nst in % ptul c el d u" celei % cute de A. Sc7le"el l p trule tip lin"#istic si d denumire primel!r d!u . 1( Primul tip lin"#istic ' l lui A. Sc7le"el( 5um&!ldt il numeste i=$#"nt. 6(Al d!ile este denumit "g#'tin"nt/ lim&ile c re il c!mpun se c r cterize z prin %i+e) d r in structur l!r m!r%!l!"ic pre%i+ele) su%i+ele si desinentele nu sunt sud te cu r d cin cu# ntului. ;(Al treile tip il c!nstituie #i()i# -# 4i$n"! . Ele se c r cterize z ) spre de!se&ire de cele "lutin nte) printr*! c!eziune per%ect Speci%ic t t intre %i+e) c t si intre ceste si r d cin . cest!r lim&i este si -# 4i'n " int !n". ,ut!rul

4(Spre de!se&ire de in# t tii de p n l el) 5um&!ldt m i distin"e un tip lin"#istic) si nume tipul #i()i#$! inc$!,$!"nt 'lim&ile un!r indieni din Americ de N!rd) precum si unele din lim&ile din e+tremit te de n!rd*est Si&eriei/ ciuE!t s u lu!r #etl n (. In !p!zitie cu idi!murile in c re e+ist p rti secund re de pr!p!zitie dependente de #er&ul* predic t) in lim&ile inc!rp!r nte sunt utiliz te) cu ce st %unctiune) %i+ele) c re % c c!rp c!mun cu #er&ul*predic t. In lim&ile inc!rp!r nte) pr!p!zitie nu este ins din #er&e V %i+e) ci si din #er&e si nume reduse %!netic. Desi c!ncepti "ener l lui L. #!n 5um&!ldt c!ntine unele elemente di lectice) t!tusi te!riile lui pri#it! re l e#!luti tipului lin"#istic sunt ide liste) in%luent te mult de M nt) Sc7ellin" si 8ic7te. Lin"#istul "erm n c!nsider c princip lele tipuri m!r%!l!"ice r reprezent et pe di%erite le unui pr!ces de e#!lutie unic) incep nd cu lim&ile iz!l nte. Cele m i des # rsite sunt) dup el) lim&ile %le+i!n re) i r s nscrit c!nstituie) desi"ur) tipul ide l. Au"ust Sc7leic7er re#ine l cl si%ic re tip!l!"ic %r til!r Sc7le"el) d r cu ! r"ument re si det lii n!i. C discip!l l lui 5e"el) Sc7leic7er er c!n#ins c t!t cee ce e+ist trece prin trei et pe 'tri d (: tez ) ntitez si sintez . In c!nsecint ) # tre&ui s delimit m trei tipuri de lim&i in trei peri! de. Ace st interpret re) d!"m tic si %!rm l ) %il!z!%iei 7e"eliene %!st c!m&in t de Sc7leic7er cu ideile lui C7. D r0in despre e#!luti 4B lc tuit num i

speciil!r &i!l!"ice. In m!d l!"ic) Sc7leic7er #e s

,un" l c!ncluzi c lim& ) c !rice lui

!r" nism n tur l) se n ste) creste 'nu se dez#!lt ( si m! re. Cl si%ic re tip!l!"ic #i()i sint tic si #i()i "n"#itic . 1. primul tip il c!nstituie #i()i# i=$#"nt : ( R * r d cin pur 'de e+emplu) c6in ="(/ &( R V r * r d cin V cu# ntul u+ili r 'de e+emplu) )i!("n"(/ 6. Li()i# "g#'tin"nt : Ti,'# sint tic: ( R *tipul su%i+ l 'de e+emplu) lim&ile t'!cic si -inic (/ &( R*tipul pre%i+ l 'de e+emplu) lim&ile )"nt'(/ c( RN *tipul in%i+ l 'de e+emplu) lim& )"t)i3"( Ti,'# "n"#itic: d( R ' R( V r G r d cin ti) t"n"(/ ;. Li()i -# 4i$n"! Ti,'# sint tic: ( R * %le+iune intern pur 'de e+emplu) lim&ile semite(/

Sc7leic7er nu pre#ede lim&ile inc!rp!r nte) ci indic trei tipuri lin"#istice in d!u # ri nte:

%i+ t V cu# ntul u+ili r 'de e+emplu) lim&

&( RW 'RW ( V r: r d cin %lect nt 'cu %le+iune( si %i+ t V cu# ntul u+ili r 'de e+emplu) lim&ile !$("nic + ng# ="(. Lim&ile iz!l nte s u m!r%e sunt c!nsider te de Sc7leic7er c specii r7 ice) cele "lutin nte) c specii intermedi re) lim&ile %le+i!n re '#ec7i ind!*eur!pene( r c!incide cu ep!c de in%l!rire) reprezent nd) deci) speciile cele m i e#!lu te) in timp de lim&ile s *zis ,! ist$!ic" s u c! "t$"! si lt %le+i!n re n!i ' n litice( r p rtine ep!cii de de"r d re. In #i t lim&il!r) A. Sc7leic7er distin"e) deci) d!u peri! de) dintre c re un t!tul se dezinte"re z . In cel si timp cu Sc7leic7er) el &!r t ! cl si%ic re m!r%!l!"ic 5. Steint7 l. El p!rneste de l tezele princip le le lui Le #!n 5um&!ldt) d r interprete z ideile cestui pe pl n psi7!l!"ic. T! te lim&ile sunt imp rtite de Steint7 l in #i()i c' -$!(" si #i()i -"!" -$!(" <"($!- 2. Prin -$!(" el intele"e t t %!rm cu# ntului) c t si %!rm pr!p!zitiei. Lim&ile in c re %le+iune lipseste u %!st numite de Steint7 l "g! g"t / ele dse su&imp rt in: lim&i de tipul #ietn mezei 'c re este pr! pe t!t l lipsit de %!rme( si lim& c7inez 'c re nu ist$!ic" s u % % g!"%"! . In ce st peri! d nu se m i cree z %!rme n!i) ci) dimp!tri# )

4.

este c!mplet m!r% : in c7inez e+ist nu num i %i+e le+ic le) ci si %i+e "r m tic le(/ lim&ile cu %le+iune) Steint7 l le* numit lim&i v"!i")i# . A& F"!" -$!(": * cu ,ut!rul reduplic rii si l pre%i+el!r 'lim&ile ,$#in =i n (/ * cu ,ut!rul su%i+el!r 'lim&ile t'!cic + ($ng$# si -in$>'g!i n (/ * prin intermediul inc!rp!r rii 'lim&ile "( !in%i n (/ B& Li()i v"!i")i# + c' -$!(" <$!g"ni="t 2: * prin d u" re elementel!r ' gi,t "n"(/ * cu ,ut!rul %le+iunii interne 'lim&ile s (it (/ * cu ,ut!rul su%i+el!r #erit &ile 'lim&ile in%$> '!$, n (. Ace st cl si%ic re) c ) de lt%el) si cele c re i* u %!rm t) ! c!mplete z cu m nunte pe ce lui L. 4!n 5um&!ldt) in c zul de % t cu ! intele"ere de!se&it Cl si%ic re lui 5. Steint7 l m l ez (. N. 8incE pune l & z cl si%ic rii) pe de ! p rte) principiul de !r" niz re in lim&ile semite si ind!*eur!pene() i r pe de pr!p!zitiei '3m si#it te 3) c in lim&ile inc!rp!r nte) s u 3c r cterul se"ment rii s u l %r "ment rii3) c lt ) c r cterul rel tiil!r dintre p rtile "lutin nt cu c!rd deplin 'de pr!p!zitiei) in speci l tipul c!rdului. In %elul cest ) ! lim& n!tiunii de -$!(". %i %!st re#izuit de 8r. Disteli) c re re meritul de

delimit t #i()i# c" !"%"cini i=$#"nt 'c7inez ( de cele c re i=$# "=" t ( # 'de e+emplu)

e+emplu) su&i din "rupul z m&ezi l % miliei & ntu() i r lt ) t!t "lutin nt ) d r cu c!rd p rti l 'turc () !cup in cl si%ic re lui 8incE) l!curi di%erite. Drept urm re) ut!rul distin"e tipuri m!r%!l!"ice: 1( tipul c7inez/ 6( tipul "r!enl ndez/ ;( tipul su&i / 4( tipul turc/ B( tipul s m! n 'speci%ic si lt!r lim&i p!lineziene(/ .( tipul r & 'c!mun si cel!rl lte lim&i semite(/ @( tipul "rec 'c r cteristic si lt!r lim&i ind!*eur!pene( si -( tipul "ruzin. In cl si%ic re m!r%!l!"ic ind!Ceur!pene reprezint lui 8r. si A. Sc7le"el) L. #!n 5um&!ldt) A. Sc7leic7er) l!r lin"#istic ) lim&ile printr*! structur 5. Steint7 l si 8r. Disteli) c ) de lt%el) in ins si c!ncepti "r m tic l ide l ) puncte de #edere ce nu p!t %i ins ccept te.

tipul cel m i e#!lu t si se c r cterize z

Lin"#istul rus 8. 8. 8!rtun t!# '1-4-*1?14( rei ) cu unele m!di%ic ri) sistemul de cl si%ic re l lui L. #!n 5um&!ldt) pe c re*l c!mplete z cu un tip ce !cup ! p!zitie intermedi r intre lim&ile "lutin nte si cele %le+i!n re. 8!rtun t!# denumeste cest tip -# 4i$n"!>"g#'tin"nt si include ici lim&ile semite) pe c re lin"#istii le c!nsider u %le+i!n re) desi in structur l!r "r m tic l ele se de!se&esc mult de lim&ile ind!*eur!pene. Cl si%ic re tip!l!"ic lui 8!rtun t!# este %! rte l!"ic ) d r insu%icient in pri#int num rului lim&il!r. 4@

El i

punct de plec re structur

%!rmei cu# ntului si c!rel ti

dintre elementele

m!r%!l!"ice le cestui din urm . A z ndu*se pe criteriile mintite) lin"#istul rus distin"e 4 tipuri de lim&i: 1( "g#'tin"nt 'turcice) %in!*u"rice m!n"!le() in c re %!rmele cu#intel!r se !r" nize z prin sep r re temel!r si %i+el!r/ 6( -# 4i$n"!>"g#'tin"nt 'lim&ile semite() in c re %!rmele cu#intel!r se !r" nize z prin sep r re temel!r) deci ici r p!rtul dintre tem si %i+ este identic cu cel din lim&ile "lutin nte/ ;( -# 4i$n"! 'lim&ile ind!*eur!pene() in c re e+ist ! %le+iune tem tic ' temel!r( in %!rme !r" niz te de %i+e/ 4( !"%ic"# 'c7inez ) &irm n () in c re nu e+ist %!rme le cu#intel!r iz!l te) det s &ile) r d cinile c!nstituind nu p rti le cu# ntului) ci c7i r cu#inte. Din cl si%ic re lui 8!rtun t!# lipsesc lim&ile inc!rp!r nte) in e nu p!t %i incluse "ruzin ) "r!enl ndez ) lim&ile m l i!*p!lineziene) d r %! rte su&til este ilustr t di%erent dintre %!rm re cu#intel!r in lim&ile ind!*eur!pene si semite) !per tie pe c re nteri!r lin"#istii de !&icei nu ! % ce u. < c!mplet re su&st nti l sc7emei cl si%ic rii tip!l!"ice tr diti!n le ii p rtine l semni%ic tiil!r ce p!t %i lin"#istului meric n E. S pir. L & z cl si%ic rii) cest pune trei criterii: 1( g!"%'# % sint ="/ 6( t 6nic" sint = i/ ;( c"!"ct !'# c$nc ,t #$! ' dic 'c7inez ) en"lez ) %r ncez () sint tic c!n%!rmit te cu cel de* l d!ile e+prim te de lim& 'l tin ) e+prim te in c drul cu# ntului(. Dup primul criteriu) lim&ile sunt di#iz te in: "n"#itic r & ) %inl ndez ( si ,$#isint tic . In criteriu) lim&ile se imp rt in i=$#"nt + "g#'tin"nt + '1.c$nc ,t # 4ic"# L% )"="L si c$nc ,t

-'=i$n"nt si si()$#i="nt . In %ine) p!tri#it celui de* l treile criteriu) tipurile de n!tiuni p!t %i: A. L 4ic"# L% !iv"tiv L( si A. /!"("tic"# ';.c$nc ,t ! #"ti$n"# c$nc! t : de pild ) "enul si c zului(. c!ntinutului p rut

num rul/ 4.c$nc ,t ! #"ti$n"# ,'! : de e+.) c te"!ri "r m tic l % ptul c in %iec re lim& pred!min

C!nsider te in ns m&lu) cercet rile c!ns cr te cl si%ic rii tip!l!"ice u sc!s l i#e l numite pr!cedee de e+prim re "r m tic l) in sc7im&) ltele lipsesc s u sunt %!l!site %! rte r r. In %!nd) s

cl si%ic re tip!l!"ic . E se spri,in pe structur lim&ii si este de%init prin mi,l! cele "re m tic le de e+presie) esenti le in %iec re c z in p rte. Ast%el) l e+prim re r p!rturil!r dintre cu#inte) lim& r!m n utilize z mi,l! ce ($!-$#$gic '%le+iune () sint"ctic ',!nctiune ) ,u+t punere ) p r t + ) t!pic ( si -$n tic c7inez recur"e m i les l t!n) t!pic si cu#inte u+ili re. 4'int!n ti ) p uz (. Dimp!tri# )

CLASIFICAREA TIPOLO/ICA TRADITIONALA Lin"#istic "ener l ctu l ccept ) in principiu) cl si%ic re tip!l!"ic lui 5um&!ldt si c!mplet rile % cute de lti in# t ti t t in sec. l 9I9*le ) c t si in ep!c n! str . Se recun! ste) de % pt) e+istent p tru tipuri princip le de lim&i) si nume: 1( tipul i=$#"nt s u "($!-/ 6( tipul "g#'tin"nt/ ;( tipul -# 4i$n"!/ 4( tipul ,$#isint tic. 1. $imbile izolante sau amorfe 'li se m i spune si radicale( Din ce st c te"!rie % c p rte: c7inez ) #ietn mez ) ti&et n ) &irm n ) si mez ) lim&ile sud neze 'in p rte) si en"lez (. Lim&ile p!menite se c r cterize z prin urm t! rele tr s turi princip le: ( in# ri &ilit te cu#intel!r. A%i+ele "r m tic le) de !&icei lipsesc) cu#intele nu se declin si nu se c!n,u" . E+ist num i p rticule) c re indeplinesc r!lul cu#intel!r u+ili re) si %i+e le+ic le. Lim&ile se numesc i=$#"nt ) pentru c %!rmele cu#intel!r nu e+prim r p!rturi sint ctice in pr!p!zitie: %!rm l cu#intele sunt 3iz!l te3. Ele p!t c!nst in unele lim&i num i din r d cini) in timp ce in ltele 'c re iz!le z temele( " sim %i+e le+ic le. Pr!p!ziti reprezint ) in lim&ile iz!l nte) un sir de r d cini s u teme in# ri &ile. &( In lim&ile m!r%e nu e+ist elemente %!rm le pentru desi sensul l!r este perceput c di%erenti p rtile de #!r&ire) t re si in pl n m!r%!l!"ic. Cu#intHele ce desemne z

!&iecte) pr!priet ti s u ctiuni) din punct de #edere structur l nu se de!se&esc prin nimic unele de ltele. Une!ri) unul si cel si cu# nt p! te indic si !&iectul) si pr!priet te ) si ctiune ' ce st depinde) &ineinteles) de c!nte+t(. De ici p!lisemi r dic lil!r s u temel!r. Acele si r d cini u) dese!ri) intelesuri %! rte # ri te 'de e+emplu) in c7inez (. Cu lte cu#inte) in c7inez e+ist multi r dic li !m!nimici. De pild ) t"$ p! te insemn : 3 r pi) tin"e) c!peri) ste " '%l mur () "r u) duce) drum3/ #i' * 3 int! rce) c rut ) pi tr preti! s ) r!u ) & te %ierul) drum3. Aceste c!mple+e s!n!re) identice din punct de #edere

%!netic se"ment l) sunt di%erenti te prin int!n tie '!r l( si prin ide!"r me 'in scris(. c( R p!rturile sint ctice p!t %i e+prim te prin t!pic ) int!n tie si cu#inte*r d cini) c re isi pierd in c!nte+t # l! re l!r de & z si c p t r!lul cu#intel!r u+ili re 'insrtumente "r m tic le prin e+celent : prep!zitii s u c!n,unctii(. De e+emplu) su&iectul se m rc7e z %l int!tde un l inceputul pr!p!zitiei) !&iectul direct st s u imedi t dup cu# ntul c re ctiune s u este indic t prin intermediul unui cu# nt*r d cin .31eniti#ul3 'cee ce intele"em n!i prin cest c z( se e+prim in c7inez prin pl s re cu# ntului in inte celui c re tre&uie de%init: t "ni ts 3%iul cerului3 'se p! te spune ins si: t "ni>ti>ts (. In lim& c7inez ) in % r de cu#intele r d cini) c re p! rt ! numit # l! re le+ic l ) m i e+ist si 4?

cu#inte*r d cini cu %unctie u+ili r . 'Studiul cestei lim&i se reduce l stidiul r dic lil!r de di%erite tiputi) precum si l t!picii(. Destin ti cel!r d!u %eluri de r d cini %!st !&ser# t de mult #reme de lin"#istii c7inezi) c re le* u imp rtit in c'vint ,#in si c'vint g$"# <vi% 2. In c!nc!rd nt cu ce st delimit re) se d de si de%initi "r m ticii: ne in# t s de!se&im cu#intele pline de cele "! le. 2. $imbile a lutinante In ce st c te"!rie se inc dre z m ,!rit te lim&il!r din Asi ) A%ric si <ce ni : lim&ile turcice) m!n"!lice) tun"us!*m nciuriene) s m!edice) & ntu) %in!*u"riene) dr #idiene) "ruzin ) , p!nez ) rme n de zi 'c re p!sed ins si unele tr s turi) speci%ice tipului %le+i!n r( s. . Ele se c r cterize z prin %i+e le+ic le si "r m tic le) d r) spre de!se&ire de tipul %le+i!n r) le" tur dintre m!r%eme nu prezint ! c!eziune per%ect ) de unde si numele de "g#'tin"nt . ( In ceste lim&i) structur m!r%!l!"ic cu# ntului este e+trem de cl r . &( Indi%erent de n tur l!r) m!r%emele se prezint su& cel si spect 'nu e+ist %le+iune intern ) lipsesc ltern ntele(. R d cin cu# ntului nu se m!di%ic nici!d t . T! te elementele sunt lipite) t s te. De e+emplu) in turc : # 3m n 3) #/i( 3in m n me 3) #/i(/% 3in m n me 3 'l!c.() #/i(/% /3i/ 3c re se %l im m n me 3) #/i(/% /3i/n '"en. s"( 3 celui ' cee ( ce se %l in m n me 3/ plic re c!ncret) m i p rticul r) dic m i int i se t se z cuprinz t! re) urm t de %i+ul c te"!riei m i restr nse/ c( A%i+ele c re e+prim di%erite # l!ri "r m tic le se c r cterize z prin d!u tr s turi %und ment le: %iec re %i+ indeplineste num i ! sin"ur %unctiune/ %iec re # l! re "r m tic l este e+prim t int!tde un prin unul si cel si %i+ ' %i+e st nd rd(. De e+emplu) in turc : $%" 3c mer ) !d ie3) $%"/%" 3in c mer 3 'l!c.() $%"/#"! 'n!m.pl() i r $%"#"!/%" 'l!c. pl.(/ in t t r 3'# 3m n 3 * n!min ti#ul sin"ul r este m rc t ici de %i+ul 'desinent ( zer!/ 3'#/#"! 3m ini3 * %i+ul *l r e+prim num i plur lul) nu si n!min ti#ul/ in lim&ile %le+i!n re 's nscrit ) "re c ) l tin ) r!m n ) "erm n ) rus etc.() ! desinent p! te indic 'si indic ( m i multe %unctiuni. Ast%el) in l t. 6$!ti+ >i m rc7e z in cel si timp si n!min ti#ul si plur lul/ in s, : desemne z d!u %unctiuni "r m tic le: &l ti#ul si sin"ul rul/ d( A!($ni" v$c"#" <sin"!($nis('#2 reprezint ! cerint de %i+el!r cu #!c l din interi!rul! cu# ntului. X rm!niz Y #!c l %i+ului l r d cin 'c re p! rt sensul %i+ul c re r t c te"!ri ce m i le+ic l %und ment l( se % ce p!rnind de l elementul m i "ener l) m i &str ct) spre cel m i rt %! rte util ) c re

BC

e( Pe l n" % ptul c

%i+ele indeplinesc ! sin"ur %unctiune "r m tic l ) lim&ile cum m m i rem rc t) printr*! sl & c!eziune

"lutin nte se c r cterize z ) dup

m!r%emel!r ' ceste se lipesc in m!d mec nic l r d cin s u de lt %i+(/ %( Pr!cedeele m!r%!l!"ice cele m i r sp ndite sunt su%i+ re si pre%i+ re . In lim&ile "lutin nte pred!min ) de re"ul ) unul dintre ele. Ast%el) in lim&ile turcice si %in!*u"riene e+ist num i su%i+e) in timp ce in lim&ile & ntu) pred!min pre%i+ele. 3. $imbile fle,ionare Aceste lim&i se c r cterize z prin urm t! rele tr s turi %und ment le: ( p!si&ilit te # ri tiei %!nem tice structurii m!r%emel!r '-# 4i'n int !n"2. Ace st m!di%ic re ser#este l %!rm re de n!i cu#inte s u di%erite %!rme le unui si celui si cu# nt 'c%.en"l. s". -$$t 3pici!r3 * pl. - t9 "erm. 8"#% 3p dure3 * pl. 8"#% !/ 1"n% # 3ne"!t3 * pl. 1Mn% #9 "erm. F"ng n 3 prinde3) -Mngt 'prez.) pers. III* s".() -ing 'imper%.) pers. III* s".(/ &( %iec re %i+ p! te %i purt t!rul m i mult!r %unctiuni "r m tic le/ c%. in rus / desinent * v <in % !NvO* vB% !Nv$ 3c!p c3) e+prim c te"!ri num rului 'pl.( '"en.(/ c( ! c!eziune per%ect m!r%emel!r '%uzi!n re l!r(. Intr* de# r) in lim&ile %le+i!n re) %i+ re di%er de %i+ re din lim&ile "lutin nte prin % ptul c su%i+ele si pre%i+ele sunt le" te !r" nic de r d cin su tem ) dese!ri) e+ist cu#inte c re nu p!t %i %!l!site % r su%i+ 'c%. in r. s (O/*"+ % ! v/$() dup cum sunt si c zuri c nd su%i+ul este zer! 'c%. t!t in rus / st$# Lsc unL P n!m. c. s".) st'# 3m s 3 * n!m. c. s".) s",$g 3"7e t 3* n!m. c. s". "en. pl.) s$#%"t * n!m. s".) "en. c. pl.(. Lim&ile %le+i!n re se imp rt) l r ndul l!r) in lim&i sint tic si "n"#itic . Lim&i sintetice prin e+celent : lim&ile ind!*eur!pene #ec7i 's nscrit ) "re c ) l tin ) "!tic ) rme n #ec7e) sl # #ec7e si ltele( i r dintre lim&ile ind!*eur!pene ctu le: litu n ) "erm n ) rus si unele lim&i sl #e 'ele u ins si elemente de n litism(. Lim&i n litice: m ,!rit te lim&il!r ind!*eur!pene c!ntemp!r ne 'lim&ile r!m nice) ne!indiene) en"lez ) d nez ) ne!"re c ) &ul" r s. ./tre&uie spus ins c e#!luti lim&ii r!m ne de l sintetism l n litism nu este unidirecti!n l si &s!lut ) c ci se !&ser# ) in p rte) si un %en!men in#ers) de cre re %!rmel!r sintetice(. In #i()i# sint tic ) c te"!riile si r!p!rturile "r m tic le se e+prim in interi!rul cu# ntului) in timp ce lim&ile n litice recur" l mi,l! ce e+terne 'cu#inte u+ili re) t!pic ) int!n tie(. In lim&ile cu structur sintetic ) cu# ntul isi mentine c r cteristic s "r m tic l ) c7i r d c l e+tr "em din pr!p!zitie. De e+emplu) l t. -i#i'( ne indic prin %!rm s c : ( B1 "enului 'n.( si c zului

#em in % t un su&st nti#) &( l num rul sin"ul r) c( in c zul cuz ti#) d( cu %uncti sintetic de c!mplement direct. In #i()i# "n"#itic ins ) cu# ntul) sc!s din pr!p!zitie) re num i # l! re le+ic l ) p!si&ilit te de n tur "r m tic l . Structur n litic este m i r sp ndit in p r di"m numelui '#ezi) de e+emplu) # riet te de %!rme sintetice) utiliz te pentru desemn re %r ncez ) en"lez ) &ul" r ) pers n n!u etc.(. In sistemul #er& l) ins ) l turi de c!nstructii n litice) " sim si ! &!" t c te"!riil!r "r m tic le pr!prii cestei p rti de #!r&ire 'timpul) m!dul s. .(. Elementele sintetice p r si in c drul deri# rii %!l!site in lim&ile n litice. 1. $imbile polisintetice (incorporante). P rticul rit tile cestui tip m!r%!l!"ic c!nst in cee c di%eritele !&iecte le ctiunii 'direct) indirect( precum si circumst nti lele nu sunt e+prim te prin p rti secund re de pr!p!zitie ci prin di%erite %i+e c re intr in cp!mp!nent %!rmei #er& le ce ser#este de predic t in pr!p!zitie. Une!ri in c!mp!nent predic tului se inlcude si su&iectul. Putem spune) st%el) c in lim&ile p!lisintetice cu# ntul c!respunde unei intre"i pr!p!zitii din lte lim&i. Din lim&ile p!lisintetice % c p rte multe #i()i "# in%i ni#$! %in A( !ic") unele #i()i "-!ic"n si lim&ile un!r p!p! re din Asi . Pentru intele"e cum %uncti!ne z ceste lim&i) prezent m un e+emplu dintr*! lim& indi n din Americ de N!rd) st tul <re"!n > #i()" c6in$$3. Pr!p!zitiei n! stre XAm #enit sZ*i d u ei st Y ii c!respunde in c7in!!E ini"#'%"(& In ce st pr!p!zitie sunt inc!rp!r te !&iecte pr!n!min le: r d cin #er&ului X d Y este reprezent t prin c!ns! n %) pre%i+ul i> e+prim un trecut imedi t/ n desemne z pers! n I s"./ l d!ile *i> !&iectul pr!n!min l 'X st Y) X ce st Y) X cest lucru3(/ *"> l d!ile !&iect pr!n!min l > XeiY > 'c!mplement indirect(/ *#* %i+ c re indic # l! re de c!mplement indirect r t c pr!numelui precedent/ *'* ctiune este indrept t spre e+teri!r si p!rneste de l su&iectul #!r&it!r ' dic Xel d numi '-'ncti" % n$(in"tiv"2. De e+emplu) in en"lez !$'n% 3cerc3 ) c!nsider t in % r pr!p!zitiei) re num i # l! re le+ic l ) % r indic tii de

cui# ce# si nu i de l nimeni nimicY(/ in %ine > "( este un su%i+ c re e+prim ! n!tiune supliment r cu un numit sc!p. Tipul p!lisintetic il determin m in primul r$nd dup criteriul sint ctic. Este "resit s se %irme c in lim&ile p!lisintetice nu e+ist cu#inte) ci num i cu#inte*pr!p!zitii. In lim&ile p!lisintetice e+ist p r lel si %!rme independente si %!rme inc!rp!r nte.

B6

BIBLIO/RAFIE OBLI/ATORIE: = = = INTRODUCERE IN LIN/VISTICA > 1?@6) Aucuresti) p.66-*6.1. = = = TRATAT DE LIN/VISTICA /ENERALA * 1?@1) Aucuresti) p.4B6*4?6. BIBLIO/RAFIE FACULTATIVA : VRACIU+ A!it$n > 1?-C) Lingvistica generala si comparata) Aucuresti. 8ALD+ L'ci"9 SLAVE+ E# n" > 1?.-) Ce limbi se vorbesc pe glob) Aucuresti. = = LIMBILE LUMII 'Dic encicl!pedie( 'LL( > 1?-1) Aucuresti. = = ENICLOPEDIA LIMBILOR ROMANICE 'ELIR( > 1?-?) Aucuresti. Intrebari de verificare: * * * * C re sunt criteriile c re st u l & z cl si%ic rii tip!l!"ice2 Enumer ti princip lele tipuri de lim&i. C re sunt de!se&irile dintre tipul "lutin nt si cel %le+i!n r2 D ti e+emple de lim&i din %iec re c te"!rie tip!l!"ic 'iz!l nt) "lutin nt) %le+i!n r si p!lisintetic(. III. TESTE) 1RILE) E9ERCITII DE AUT<E4ALUARE 8INALA C re sunt princip lele te!rii prin c re se ince rc s e+plice p riti lim& ,ului2 In ce c!nst di%icult te de st &ili !ri"ine #!r&irii si primel!r cu#inte2 E+plic ti %uncti den!min ti# E+plic ti %uncti p!etric lim& ,ului.

lim& ,ului.

C re sunt %unctiile lim& ,ului in ccepti lin"#istului R!m n : E!&s!n2 C re sunt princip lele curente %il!s!%ice pri#it! re l c!munic re2 C re sunt princip lele cti#it ti de c!munic re2 Ce este c$%'# #ingvistic si in ce c!nst emitere mes ,ului2 C re sunt cceptiile semnului lin"#istic2 E+plic ti ccepti &il ter l In ce c!nst lin"#istic. d!u semnului lin"#istic. des% sur re pr!cesului de

rticul re lim& ,ului2

C re sunt tr s turile %und ment le le semnului lin"#istic2 E+plic ti r&itr riul semnului D ti e+emple de cu#inte m!ti# te &s!lut si de cu#inte m!ti# te rel ti#. C re sunt c uzele pierderii m!ti# rii2

B;

* * * * * * * * *

C re sunt %il!l!"ii c re u pus & zele met!dei c!mp r ti#*ist!rice2 C re sunt principiile met!dei2 Ce este rec!nstructi 2 D ti e+emple. Este p!si&il rec!nstructi unei lim&i 'de e+emplu lim& ind!*eur!pe n (2 C re sunt limitele met!dei2 C re sunt met!dele m!derne in lin"# istic 2 Ce este n liz in c!nstituenti imedi ti2 Ce este c!mut re 2 Ce criterii st u l & z cl si%ic rii "ene l!"ice2 C re sunt princip lele % milii de lim&i2 C re sunt princip lele r muri le % miliei ind!eur!pene2 Enumer ti lim&ile r!m nice. C re sunt criteriile c re st u l & z cl si%ic rii tip!l!"ice2 Enumer ti princip lele tipuri de lim&i. C re sunt de!se&irile dintre tipul "lutin nt si cel %le+i!n r2 D ti e+emple de lim&i din %iec re c te"!rie tip!l!"ic 'iz!l nt) "lutin nt) %le+i!n r si p!lisintetic(. C re sunt elementele de pr!"res in lim& in %!netic ) m!r%!l!"ie) sint + si le+ic2

B4