REFERAT

LA TEMA: Bolile digestive

Cuprins:
Introducere..............................................................................................................3 Capitolul I: Aspecte generale ale bolilor digestive. 1.1 Structura si functiile sistemului digestiv............................................................5 1.2 actorii de risc ai !olilor digestive....................................................................12 1." #rinci$alele forme ale !olilor digestive............................................................1" Capitolul II: Caracteristici specifice ale bolilor digestive. 2.1 %m$licatiile medico&sociale ale !olilor digestive...............................................1' 2.2 Masuri de $rofila(ie si de com!atere a !olilor digestive...................................1) 2." Servicile sociale acordate $ersoanelor diagnosticate cu !oli digestive.............1* Concluzii si recomandari......................................................................................1 !ibliografie.............................................................................................................."#

Introducere
Bolile digestive sunt !oli de larg+ r+s$,ndire -n $o$ula.ie/ ocu$,nd un loc im$ortant -n mor!iditatea general+. #onderea mare $e care o au aceste !oli -n $atologia general+/ $oten.ialul mare invalidant al unora din ele/ interac.iunile lor cu factorii de mediu 0i de alimenta.ie/ fac necesar+ cunoa0terea lor -n stadiile c,t mai inci$iente/ $entru tratarea 0i $revenirea com$lica.iilor lor. 1ucind un rol im$ortant in nutritia organismului/ a$aratul digestiv este cunoscut traditional $rin !olile acute infectioase si mai $utin $rin !olile sale cronice. 2intre acestea din urma maladia ulceroasa& la care $ot fi alaturate gastritele si duadenitele/ etero$atiile si 3e$ato$atiile cronice/ se detasea4a a4i $rin $articularitatile de frecventa si etiologie in $o$ulatii si $rin multi$le consecinte $ersonale/ familiale si social&economice. iind declansate direct de factori cau4ai sau de consecinte ale unor !oli generale ori locale/ maladiile digestive cronice 5cu e(ce$tia tumorilor6 de!utea4a si se manifesta la virstele tinere si adulte. Su! aceasta forma cu incidente medii / iar numarul !olnavilor cronici este constant in crestere/ severitatea formelor de !oala determina s$itali4ari re$etate/ iar unele din acestea necesita interventii c3irurgicale. 7aracterul lor creste invalidant/ generea4a un volum im$ortant de concedii medicale/ si $ensionari la virstele cele mai $roductive/ $entru care as$ecte sunt cunoscute ca o $atologie dominanta a virstelor active. 2au $ierderi $ramature de vieti omenesti/ iar mor!iditatea intregului a$arat digestiv constituie a %8& a cau4a in ta!loul mortalitatii. Aceste !oli nu !eneficia4a de mi9loace $reventive s$ecifice si nu au inca tera$ii eficiente. :tili4area metodelor si te3nicilor de diagnostic am!ulatoriu $oate degreva s$italele de un costisitor consum medical. Multi$lele im$licatii economice fac din aceste !oli o im$ortanta $ro!lema de sanatate. Conform datelor statistice prezentate de catre Biroul National de statistica, morbiditatea populatiei peprincipalele clase de boli in 2007 a costituit 2375,5mii de cazuri, dintre care cu boli digestive a constituit 288, 6, bolnavi inregistrati, iar cu diagnosticul stabilit pentru prima data a constituit 6 , din totalul de !!6",mii de cazuri# ;ivelul anual al incidentei tuturor !olilor a$aratului digestiv la adulti in <e$u!lica Moldova 52===6 este de >?.1?) ca4uri noi la 1== mii locuitori sau 1>.? @ din totalul !olilor/ re$re4entind a %%%&a clasa in ta!loul incidentei. %n cadrul !olilor digestive nivelul cel mai inalt il au gastritele/ si duadenitele/ enteritele si colitele neinfectioase/ litia4a !iliara si colecistitele/ !oala ulceroasa si ciro4a 3e$atica/ cu frecvente mai mari la genul feminin $entru litia4a !iliara si ciro4a 3e$atica. Litia4a !iliara si colecistitele/ gastroduodenitele/ maladia ulceroasa/ enterocolitele neinfectioase5mai frecvent in $rima $arte a vietii active6 si ciro4a 3ie$atica 5mai frecvent in a doua $arte a vietii active6 acu$a $onderea cea mai mare de s$itali4are. La $ersonalul din $roductie indicii mor!iditatii ci
"

inca$acitatea tem$orara de munca cau4ata de !olile a$aratului digestiv au constituit >'/ " la 1== de lucratori/ numarul de 4ile 2?" la 1== lucratori durata medie a unui ca4 1*/ ' 4ile. %n structura inca$acitatii tem$orare de munca/ !olile a$aratului digestiv re$re4inta a 8&a cau4a du$a !olie organelor res$iratorii/ unele afectiuni ale sistemului ostiomuscular/ traumatisme si !olie cardiovasculare. A$roa$e 2A" din a!senteismul !olilor digestive este dat de !olile cronice: "2@& de !oala ulceroasa si gastrite/ 1?@& litia4a !iliara si colecistitele/ *@ 3e$atita cronica si ciro4a ficatului5cu tendina de crestere6si '@& de enterocolitele cronice.invaliditatea din !olile a$aratului digestiv ocu$a in $re4ent locul %8 in ta!loul mor!iditatii mai ales du$a 3e$ato$atiile si !olile ulceroase o$erate. $nual in in urma bolilor aparatului digestiv in %oldova decedeaza apro&imativ 3800 oameni# 'n anul 2000 mortalitatea populatiei in republica din cauza afectiunilor organelor digestive a fost !03, la !00 mii locuitori, inclusiv cerozele (epatice)83,3 la !00 mii locuitori# %n cadrul acestei mortalitati ulcerul gastric si duodenal $artici$a cu o $ondere mai redusa.

>

Capitolul I:
1.1 $tructura si functiile sistemului digestiv. $istemul digestiv 5digestia6 are loc intr&un tu! lung de ?m/ in tu!ul digestiv care ince$e cu cavitatea !ucala 5$e aici intra 3rana6 si se termina cu rectul 5$e aici se inde$artea4a su!stantele neasimilate6. Sistemul digestiv se com$une din: cavitatea bucala% faringe% esofag% stomac% intestinul subtire% intestinul gros si glandele ane&e 'vizica biliara% ficatul% pancreasul(. Cavitatea bucala este $rimul segment al tu!ului digestiv/ care comunic+ cu e(teriorul $rin orificiul !ucal gura 0i cu faringele $rin istmul faringian/ av,nd rolul de re4onant sonor $entru vocea $rodus+ de coardele vocale/ -n $arte rol -n res$ira.ie 0i func.ia cea mai im$ortant+ este calea de introducere a 3ranei. %n cadrul cavitatii !ucale $utem delimita dintii si lim!a care au rol im$ortant in $rocesul de masticatie/ deglutitie. Astfel/ dintii sunt formatiuni osoase s$ecial ada$tate la masticatie. 2in aceasta cau4a/ ei $re4inta cel mai inalt grad de minerali4are si deci si duritatea ma(ima. Lim!a este un organ musculos/ care inde$lineste functii mecanice si sen4itive. Ea intervine in mod activ in: mestecarea alimentelor/ ing3itire si in fonatie 5vor!ire/ cantat6. La su$rafata lim!ii se gasesc diferiti rece$tori/ $recum si organele gustative. :rmatoarea $ortiune a sistemului digestiv este faringele. *aringele re$re4inta un conduct musculo& mem!ranos cu lungimea de 12&1" cm. unctiile $rinci$ale ale faringelui sunt: deglutitia/ functia sen4oriala/ functia imunologica/functia res$iratorie/functia fonatorie. 2eglutitia este un act refle(/ declansat de !olul alimentar a9uns la nivelul !a4ei lim!ii. *unctia respiratorie. aringele $artici$a in tim$ul $asa9ului aerului ins$irat sau e($irat $rin rino& si orofaringe deglutitia este in3i!ata. *unctia senzoriala, $erce$erea gustului se reali4ea4a atat la nivelul $a$ilelor linguale gustative cat si $rin rece$tori de la nivelul orofaringelui. Sen4atiile gustative fundamentale sunt: dulce/ sarat/ acru 5$erce$ute la nivel lingual6 si amar 5$erce$ut faringian6. *unctia imunologica este asigurata de tesutul limfoe$itelial gru$at in asa&numitul inel al lui BaldeCer si care cu$rinde: tonsila faringiana/ tonsilele $alatine/ tonsila tu!ara/ tonsila linguala de la !a4a lim!ii. unctiile de su$raveg3ere imunologica s$ecifice tonsilelor sunt urmatoarele: D tonsilele $roduc limfociteE D la nivelul lor se reali4ea4a e($unerea limfocitelor de ti$ B si T la antigenii u4uali si in acest mod se asigura $roductia de limfocite mesager si limfocite cu memorieE D $lasmocitele de la nivel tonsilar secreta toate ti$urile de imunoglo!ulineE
5

D limfocitele imunoactive de la nivel tonsilar $atrund in torentul sanguin si limfatic. unctia fonatorie. 7avitatea !ucala/ faringele si lim!a sunt im$ortante in vocea articulata si in reali4area tim!rului s$ecific al vocii $rin modularea sunetului fundamental emis la nivelul cor4ilor vocale. +sofagul este un tu!/ ce leag+ faringele de stomac. #ere.ii s+i musculari $roduc contrac.ii ondulatorii/ care a9ut+ la trans$ortarea 3r+nii din cavitatea !ucala s$re stomac. Are o lungime de 1)* "+cm. Esofagul este ,mpartit ,n mai multe portiuni: el incepe la nivelul gatului% unde se gaseste ,n spatele tra-eei% apoi trece in torace% unde se gaseste ,n spatele tra-eei si bron-iilor si ,n imediata vecinatate a aortei. Esofagul transporta m.ncarea ,n stomac prin contractii asemanatoare unor unde. /rocesul de ing-itire a alimentelor% care poarta numele de deglutitie% se realizeaza prin mecanisme de control voluntare si involuntare. #rin mestecarea alimentelor si amestecul acestora cu saliva se reali4ea4a !olul alimentar/ care e trans$ortat a$oi in faringe/ si a$oi/ $rin contractia faringelui !olul alimentar trece in esofag. Fn continuare/ $rocesul de deglutitie se reali4ea4a involuntar/ $rin contractii involuntare/ coordonate/ ale musc3ilor nete4i din tunica musculara a esofagului. #rocesul de digestie -nce$e de fa$t -n gura/ unde m,ncarea este amestecata cu saliva/ care contine un Glu!refiantH $entru a usura trans$ortul m,ncarii si en4ime care digera $artial 3rana. Stomacul este un organ tubular ,n forma de 0% si reprezinta mai degraba o dilatatie a tubului digestiv% care se continua ,n partea de sus cu esofagul% iar ,n partea de 1os cu duodenul. 2olumul lui este de cca.3# ml la nou*nascut% si creste p.n3 la 1%4*"l la varsta adulta. Stomacul functionea4a ca un re4ervor ca$a!il sa stoc3e4e cantitati mari de alimente/ $ermit,nd astfel 3ranirea intermitenta. Tot aici se initiaza procesul de digestie% iar continutul stomacului este eliberat controlat si in cantitati mici% astfel incat -rana sa a1unga in duodenul care are un volum mult mai mic. 5n stomac% -rana este amestecata cu sucul gastric. Acesta contine acid gastric% mucus% enzime proteolitice care digera proteinele. Sucul gastric mai contine si cantitati foarte mici de li$a4a/ care au o contri!utie negli9a!ila la digestia grasimilor 5trigliceridelor6 din dieta. <educerea marcata a secretiei gastrice a$are ca re4ultat al atrofiei gastrice 5dis$aritia glandelor gastrice/ $re4enta cel mai adesea la v,rstnici6/ a re4ectiei gastrice c3irurgicale 5c,nd se inde$artea4a $ortiuni mai mari sau mai mici din stomac6/ a administrarii medicamentelor antisecretorii 5<anitidina/ amotidina/ Ime$ra4ol6. Aceasta $oate ca re4ultat afectarea de ansam!lu a digestiei si a!sor!tiei nutrientilor cu scadere in greutate/ deficit de vitamina B12 ce se manifesta $rin anemie si tul!urari nervoase/ risc crescut de infectii intestinale/ li$sa de fier cu anemie. nteaga activitate a stomacului/ de secretie si mecanica este influentata de sistemul nervos central/ astfel incat cau4a multor sim$tome
'

dis$e$tice 5dureri e$igastrice/ greata/ !alonari6 $oate fi data de fa$t de un de4ec3ili!ru nervos: stress/ o!oseala nervoasa. 'ntestinul subtire este $artea din tu!ul digestiv care face legatura dintre stomac si intestinul gros. Este un tu! elastic si moale de musc3i si mem!rane intestinale/ care sta str,ns rasucit in cavitatea a!dominala/ si care intins $oate a9unge la o lungime de 'm. %n intestinul su!tire se disting trei $arti: duodenul/ 9e9unul si ileonul. 2uodenul are forma literei 7 si este ase4at in s$atele a!domenului $rin musc3iul $eritoneal/ celelalte $arti fiind aco$erite de $eritoneu numai $e fata lor anterioara.functiile acestuia sunt descom$unerea grasimilor in acu4i grasi/ descom$unerea car!o3idratilor com$lecsi in gloco4a/ transformarea $roteinilor in aci4i sim$li/ a!sor!tia aminoaci4ilor/ aci4ilor grasi si a gluco4ei in singe. 'ntestinul gros are o lungime de 1/5m si o latime de '/5 cm. Este im$artit in > sectiuni $rinci$ale: cecum/ colon/ rect si canalul anal. #rima $ortiune a intestinului gros este colonul/ care ince$e in $artea drea$ta a a!domenului. %leonul se varsa in colon deasu$ra ca$atului sau inferior. Segmentul inc3is de su! aceasta 9onctiune & cecum/ de forma unei $ungi din care se $relungeste a$endicele. 7olonul traversea4a a!domenul $e su! stomac/ inainte sa se cur!e4e din nou !rusc in 9os. #artea din colon care a9unge la $elvis se numeste rect& o $ortiune de trecere de a$ro(imativ 12 cm lungime/ care se termina in canalul anal. :nit cu $artea su$erioara a stomacului/ duodenul este $ortiunea initiala a intestinului su!tire cu rol in digestia eficienta a 3ranei. Are o forma de $otcoava ce incon9oara ca$ul glandei $ancreatice. #eretele duodenului are doua straturi musculare care se contracta si se rela(ea4a alternativ/ contri!uind la de$lasarea continutului alimentar in tim$ul digestiei. 2easu$ra stratului muscular se gaseste su!mucoasa ce contine multe glande care secreta mucusul $rotectiv. Aceasta $revine autodigestia duodenului sau le4area lui de catre com$usi aci4i reveniti din stomac. %n stratul su$erficial al duodenului/ mucoasa/ se gasesc glande care secreta un suc alcalin ce contine unele dintre en4imele necesare $entru digestie. Sucul actionea4a/ de asemenea/ $entru a neutrali4a secretia gastrica acida. 7elulele mucoasei necesita o reinoire constanta. Ele se multi$lica mai ra$id decat oice alte celulue ale organismului: din o suta de celule/ una este inlocuita la fiecare ora $e tot $arcursul vietii. %ntestinul gros: &de$o4itea4+ tem$orar de0eurile $rovenite din digestie 0i a$oi le elimin+ din organism su! form+ de fecale6 &asigur+ absorb7ia apei% a ionilor minerali% a aminoacizilor 8i a vitaminelor. &reali4ea4+/ $rin microflora care se de4volt+ aici/ sinte4a unor vitamine 0i a unor en4ime.
)

&este o cale de eliminare a flatusului. &secret+/ $rin glandele sale/ un lic3id alcalin/ -nc+rcat cu fermen.i/ v,scos/ cu rol lu!rifiant/ en4imatic 0i $rotector asu$ra mucoasei. Glandele anexe(pancreasul, ficatul si vezica biliara). Irganele ane(e a$aratului digestiv au rol doar -n digestie. Acestea sunt ficatul/ ve4ica !iliar+ 0i $ancreasul. icatul $roduce !ila/ iar ve4ica !iliar+ o de$o4itea4+ 0i o vars+ -n tractul gastrointestinal. #ancreasul de asemenea vars+ -n intestinul su!.ire !icar!onat 0i diverse en4ime care au 0i ele un rol im$ortant -n digestie. Aceste dou+ organe secretoare au doar rol in digestie. Functiile sistemului digestiv. Alimentele sunt su!stante com$le(e care se clasifica/ du$a originea lor/ in: alimente de natura animala 5carnea/ ouale/ la$tele etc6/ alimente de natura vegetala 5legumele/ fructele/ cerealele/ uleiurile etc.6 si alimente de origine minerala 5sarurile/ a$a6. 2u$a com$o4itia c3imica se clasifica in alimente de natura $roteica/ li$idica si glucidica/ a$oi vitamine/ saruri minerale si a$a. Alimentele nu $ot fi folosite de organism in starea in care se gasesc in natura: este necesara transformarea lor fi4ica si c3imica. Transformarile constau in desfacerea su!stantelor alimentare din molecule com$le(e insolu!ile/ in su!stante cu molecule sim$le/ solu!ile/ care $ot fi a!sor!ite $rin $eretele tu!ului digestiv. Totalitatea acestor transformari $oarta numele de digestie. I data a!sor!ite/ su!stantele c3imice sunt folosite de organism $entru $roducerea de energie & rol energetic.9igestia gastrica: 2igestia ince$e in cavitatea !ucala/ ce re$re4inta $artea tu!ului digestiv care vine in directa legatura cu mediul e(terior. in gura alimentele sufera modificari mecanice/ fi4ice si c3imice. Masticatia re$re4inta totalitatea modificarilor mecanice care conduc la divi4area si triturarea alimentelor solide si semisolide su! actiunea com!inata a ma(ilarelor si a dintilor/ a lim!ii si a musculaturi o!ra9ilor. in actul masticatiei/ rolul im$ortant il 9oaca musculatura masticatoare si articulatia tem$oro& mandi!ulara care $ermit miscari de co!orare si ridicare ale mandi!ulei/ de lateralitate si de $ro$ulsie si retragere. Musculatura sta su! comanda directa a sistemului nervos central. $ecretia salivara: Saliva este un lic3id cu o com$o4itie com$le(a. in mod o!isnuit contine a$a/ su!stante organice/ en4ime/ mucina/ diferite alte $rotide/ su!stante minerale/ cloruri/ fosfati/ car!onati si altele. Saliva secretata de glandele su!linguale este !ogata in mucina/ ca si secretia glandelor mucoasei !ucale/ $e cand saliva $arotidiana este foarte a$oasa. Jlandele su!ma(ilare au o structura si o secretie mi(te. 2atorita constituentilor sai/ saliva inde$lineste mai multe functii:
*

D solu!ili4ea4a anumiti constituenti alimentari/ stimuland astfel rece$torii gustativiE D curata si umectea4a mucoasa !ucala/ cu rol in vor!ireE D actiune antimicro!iana $rin $re4enta li4o4imuluiE D rol in eliminarea & e(cretia: meta!olitilor 5uree/ acid uric6/ virusuri 5$oliomielitic/ tur!are etc6E su!stante to(ice 5Kg/ #! etc6E D in digestie $rin $regatirea alimentelor $entru masticatie/ formarea !olului alimentar si deglutitieE D 3idroli4ea4a amidonul $rin amila4a $e care o contine/ des$rin4and din el molecule de malto4a/ $e care o desface/ $rin intermediul malta4ei/ in gluco4a/ care este asimila!ila. 9eglutitia: #rin deglutitie intelegem totalitatea actelor $rin care !olul alimentar este trans$ortat din gura in stomac. 2eglutitia se efectuea4a in trei tim$i: & Tim$ul !ucal cu$rinde trecerea !olului alimentar din gura in faringe. & Tim$ul faringian/ desi cel mai scurt ca durata/ este cel mai com$le(/ im$licand coordonarea a numeroase si com$licate miscari/ faringele re$re4entand locul de incrucisare a cailor aeriene si digestive. 7alea na4ofaringiana este inc3isa $rin ridicarea valului $alatin. Trecerea alimentelor ina$oi in gura este o$rita de !a4a lim!ii in contractie. Laringele este ridicat si tras su! lim!a si simultan e$iglota se lasa $este desc3iderea laringelui. Bolul alimentar ia singura cale li!era/ calea esofagului. & Tim$ul esofagian & !olul alimentar este condus $e toata lungimea esofagului cu a9utorul undelor $eristaltice. #rin unde $eristaltice intelegem unde de contractie $recedate de unde de rela(are.

Figura 1: $tructura aparatului digestiv.

1=

1." Factorii de risc ai bolilor digestive. Bolile digestive sunt !oli de larg+ r+s$,ndire -n $o$ula.ie/ ocu$,nd un loc im$ortant -n mor!iditatea general+. #onderea mare $e care o au aceste !oli -n $atologia general+/ $oten.ialul mare invalidant al unora din ele/ interac.iunile lor cu factorii de mediu 0i de alimenta.ie/ fac necesar+ cunoa0terea lor -n stadiile c,t mai inci$iente/ $entru tratarea 0i $revenirea com$lica.iilor lor. :na din condi.iile necesare de$ist+rii/ diagnostic+rii 0i trat+rii corecte ale !olilor digestive este $re4entarea !olnavului la medic at,t la a$ari.ia sim$tomatologiei de de!ut/ c,t 0i $entru controlul $eriodic al unor afec.iuni diagnosticate/ ce tre!uie urm+rite $rin dis$ensari4area -n dis$ensare/ $oliclinici/ la ca!inetele de consulta.ii ale s$italelor 9ude.ene 0i al clinicilor universitare. 2e asemenea/ este necesar+ cunoa0terea factorilor de mediu/ factorilor to(ici 0i alimentari ce $ot genera sau agrava aceste !oli. Efectele nocive ale alcoolului asu$ra stomacului/ ficatului/ $ancreasului/ ale tutunului asu$ra esofagului/ stomacului/ efectul ulcerogen al unor medicamente cu $roducere de K2S/efectul nociv al alimentelor incom$let $reg+tite/ al meselor neregulate/ al stresurilor/ im$un cunoa0terea acestor factori 0i evitarea lor -n $rofila(ia !olilor digestive. actorii de risc ai !olilor digestive sunt multi$le/ si de multe ori nu actione4a de unii singuri dar in comun. Ei $ot fi ar!itrar gru$ati in: 1. factori fizici: inclusiv factorul termic/ tem$eraturi inalte sau 9oase5ale $roduselor alimentare6. ". factori c-imici: influenta unor medicamente sau su!stante c3imice/ asu$ra mucoasei tractului digestiv/ ca de e(em$lu as$irina/ dimedrolul diclofenacul. 3. factori mecanici: diverse lovituri/ sau ing3itirea unor cor$uri sau o!iecte staraine care afectea4a nemi9locit a$aratul digestiv. :. factori ereditari: se refera la defecte !ioc3imice fundamentale asa cum sunt aminoacido$atiile $rin erori c3imice de o!servatie la nivelul tu!urilor renale/ mala!sor!tia ereditara de cloruri/ $oli$o4a familiala. 4. factori to&ici: se refera la diverse su!stante/ din mediu de munca sau casnic care $ot $artici$a la declansarea unor !oli cronice./ inclusiv si tutunul/ alcoolul/ care $ote favori4a cancerul/ cacitatii !ucale/ faringelui/ laringelui/ $ancreasului. +. factorii mediului si modului de viata: multi$li si o!isnuit asociati/ $artici$a cu im$ortanta $ondere in a$aritia si intretinerea !olilor digestive/ ritmul neregulat in alimentatie/ neres$ecatea igienei alimentare/ $recum si neres$ectarea regulilor de
11

$regatire a 3ranei/ $rodusele alimentare netolerate/care $rovoaca tul!urari $entru ca nu $ot fi scindate sau a!sor!ite/ cele care $roduc alergii/ condimentele/ trecerea !rusca de la un ti$ de 3rana la altul/ alterarea $ro$ortiei u4uale dintre $rodusele alimentare/ conservantii si $rodusi iritanti din alimente/ e(cesul de !auturi alcoolice/ fumatul.re$re4inta factori ce conditionea4a a$aritia sau intretinerea gastritelor si duodenitelor cronice/ a !olii ulceroase/ a enterocolitelor/ 3e$atitelor cronice/ litia4ei !iliare. ;. stresul% sau suprasolicitarile psi-o*nervoase de diferite intensitati si durate/ sunt din ce in ce mai frecvente in viata de famile/ in traiul din centrul $o$ulat si in activitatea ocu$ationala: stari de tensiune $si3onervoasa in relatiile ce alte $ersoane/ insatisfactii datorita situatiei din famile/ sau la locul de munca.

1.: /rincipalele forme ale bolilor digestive. Bolile sistemului digestiv se clasifica du$a mai multe criterii/ insa vom enumera citeva !oli/ foarte im$ortante/ care se intilnesc mai des: <astrita re$re4inta o inflamatie a mucoasei stomacului si $oate fi: cronica sau acuta. %n functie de felul in care evoluea4a/ aceasta $oate varia de la autocicatri4are $ina la com$licatii grave cum ar fi 3emoragia sau $erforatia. $imptomele $e care o $ersoana le $oate avea in ca4ul acestei afectiuni sunt: !alonari/ greata/ regurgitari/ varsaturi/ diaree/ dureri si arsuri in ca$ul $ie$tului sau arsuri in stomac L in s$ecial datorita meselor !ogate sau alimentelor e(citante/ cum ar fi : cafeaua/ alcoolul/ su!stantele grase s.a.. Tratamentul se face/ in functie de gravitatea afectiuni/ in moduri diferite: antiacide antisecretorii 5ranitidina/ famotidina/ ome$ra4olul/ s.a.6/ $ansamente gastrice. 7ind se va evidentia e(istenta germenului Kelico!acter $ilorC in mucoasa gastrica se va asocia un tratament anti!iotic de eradicare a acestei infectii: amo(icilina asociata cu metronida4ol.%n ca4ul gastritei este foarte im$ortant sa se renunte la alcool/ tigari/ mancaruri $icante/ dulci/ acre sau foarte sarate. 2e asemenea/ $entru a reduce durerile sau usturimile se $ot !ea ceaiuri de: musetel/ menta/ sunatoare/ flori de salcam/ etc. 9uodenitele cronice. 2uodenita re$re4int+ inflama.ia acut+ sau cronic+ a mucoasei duodenale 0i a$are farte rar i4lat+/ cel mai adesea fiind asociat+ cu o gastrit+ sau cu o 9e9unit+. 2uodenitele cronice sunt $rovocate de: infest+ri cu $ara4i.i cu sediul -n duoden/ infectii micro!iene atenuate/ intretinute de o ve4icula !iliara infectataE $rocese alergice/ into(ica.ii cu alcool/ sta4+ duodenal+/ afec.iuni endocrine. $imptome. 2uodenita acuta i4olata este e(trem de rar+E de regul+ este
12

asociat+: gastro&duodenit+ acut+/ gastro&duodeno&enterocolit+ acut+/ sim$tomatologia ei confund,ndu&se -n aceste ca4uri cu aceea a afec.iunilor asociate. 2e foarte multe ori/ duodenita cronic+ $reced+ sau -nso.e0te ulcerul duodenal 0i se manifest+ $rin dureri -n e$igastru/ $araom!ilical dre$t sau -n 3i$ocondrul dre$t 0i cu sen4a.ie de arsuri/ care a$ar la un interval de tim$ du$+ mese 0i sunt atenuate $rin ingestia de la$te sau de alcalineE tul!ur+rile acestea nu au $eriodicitate/ a$ari.ia lor -nsemn,nd a$ari.ia ulcerului. ,emnele proprii duodenitei sunt grea-a, inapeten-a, senza-ia de v.rs.tur., astenia, cefaleea, iritabilitalea, uneori sc.derea /n greutate. Evolutia duodenitelor acute este de o!icei s$re vindecare/ $rin instituirea la tim$ a tratamentului.9uodenitele cronice au o evolutie lung+/ cu dureri $ermanente/ cu scurte $erioade de liniste. =lcerul gastroduodenal. :lcerele sunt le4iuni la nivelul mucoasei gastrice 5a stomacului6 sau a mucoasei intestinului su!tire su$erior 5duodenului6. Aceste le4iuni a$ar atunci cand secretiile gastrice & care contin acid clor3idric si o en4ima numita $e$sina & irita si le4ea4a mucoasa stomacului. Secretiile gastrice $ot afecta si esofagul. :lcerele din mucoasa gastrica se numesc ulcere gastrice. 7ele care a$ar in mucoasa duodenala se numesc ulcere duodenale. $imptomele specifice ulcerului sunt: & dureri/ su! forma de arsuri sau ero4iuni/ intre regiunea om!ilicala si osul (ifoid 5$ortiunea inferioara a sternului/ cunoscuta $o$ular de Mca$ul $ie$tuluiM6. 7ateodata durerea iradia4a in s$ate. 2urerea a!dominala tine de la cateva minute $ana la cateva ore si dis$are la administrarea unui antiacid 5Maalo(/ Sucralfat6 sau in3i!itor al secretiei acide 5Ime$ra4ol/ Lanso$ra4ol6. Sim$tomatologia este $eriodica/ durerea a$are si dis$are/ $erioadele cu sim$tomatologie alternea4a cu cele fara sim$tomatologie & ina$etenta 5li$sa $oftei de mancare6 si scaderea in greutate & !alonarile a!dominale si greata $ost$randiala 5du$a mese6 & voma $ost$randiala 5du$a mese6 & scaun negru/ ca smoala sau care contine sange rosu&inc3is in ca4ul unui ulcer 3emoragic. Enterocolita este o afec.iune a tractului digestiv determinat+ de diverse infec.ii cu !acterii/ virusuri/ ciu$erci sau $ara4i.i. #rintre sim$tomele enterocolitei se num+r+ diareea/ fe!ra/ durerile a!dominale 0i v+rs+turile. $imptome: enterocolita se manifest+ de o!icei $rin diaree/ sen4a.ii de grea.+/ v+rs+turi/ dureri a!dominale/ !alon+ri/ fe!r+/ frisoane 0i alterarea st+rii generale. Boala de!utea4+ !rusc/ la scurt tim$ du$+ consumarea unor alimente alterate sau du$+ ingerarea unor su!stan.e
1"

to(ice. Enterocolita a$are -n s$ecial -n anotim$ul c+lduros. Enterocolita este $rovocat+ de diverse infec.ii cu !acterii/ ciu$erci/ virusuri sau $ara4i.i. Manifest+rile generale ale enterocolitei sunt cau4ate fie disemin+rii agentului infec.ios ori a to(inelor acestuia -n -ntreg organismul/ fie $ierderii im$ortante de a$+ 0i minerale/ consecin.a diareei 0i v+rs+turilor.<+s$,ndirea infec.iilor $e cale digestiv+ este favori4at+/ -n $rimul r,nd/ de factori economico&sociali & nivelul de salu!ritate/ a$rovi4ionarea deficitar+ cu a$+/ igiena individual+ 0i colectiv+ $recar+. >epatita cu durat+ mai mare de ' luni este definit+ cronic+. $emne 8i simptome. Fn 3e$atita cronic+ ficatul r+m,ne inflamat c3iar dac+ dumneavoastr+ nu ave.i semne 0i sim$tome. :nii oameni au 3e$atit+ de mai mult de 2= de ani f+r+ s+ 0tie acest lucru. Fn alte ca4uri/ inflama.ia $oate cau4a tre$tat formarea de .esut cicatricial la nivelul ficatului 5ciro4+6 0i $oate duce la insuficien73 -epatic3. #ersoanele cu -epatit3 cronic3 au risc crescut de cancer 3e$atic. Steato3e$atita nealcoolica este o cau4+ frecvent+ de 3e$atit+ cronic+. Ke$atita 7 $oate de!uta c+ o infec.ie acut+/ dar frecvent se cronici4ea4+. Ke$atita cronic+ $oate s+ urme4e c+i diferite. #oate $rogresa foarte -ncet/ cu afectare limitat+ sau $oate avansa ra$id/ determin,nd afectare 3e$atic+ e(tensiv+. ?itiaza biliar3 este definit+ de $re4en.a calculilor -n interiorul colecistului sau c+ilor !iliare/ la care se asocia4+ modific+ri ale $ere.ilor acestora/ cu at,t mai $ronun.ate cu c,t afec.iunea este mai vec3e. Boala a$are mai frecvent la femei 5ra$ortul fiind de ":1 femei: !+r!a.i6/ -n s$ecial du$+ v,rsta de >= ani/ inciden.a ei cresc,nd odat+ cu -naintarea -n v,rst+. <egimul alimentar 0i im$licit o!e4itatea au un rol in$ortant/ de aceea revenirea tre$tat+ la greutatea ideal+ este urmat+ de sc+derea con.inutului -n colesterol al !ilei. $imptome : &icter & durere foarte intensa si su!ita in $artea drea$ta a a!domenului/ ce $ersista mai multe de ' oreE & varsaturi $ersistenteE

1>

Capitolul II.
".1 Implicatiile medico* sociale ale bolilor digestive. 1ucind un rol im$ortant in nutritia organismului/ a$aratul digestiv este cunoscut traditional $rin !olile sale acute $recum si $rin cele cronice. Bolile digestive sunt $lasate $e locul %%%&%8 sc3im!induse cu traumatismele. %n structura mortalitatii generale/ incidenta $rin !oli digestive in <.M in ultimii 5 ani re$re4inta 5=.=== de mii la 1== de mii de locuitori. I !una $arte de !oli digestive se tratea4a.:n factor im$ortant care $lasea4a $atologiile !olilor digestive in rangul $ro!lemelor medico& sociale este volumul mare de concedii medicale si pensionari la virstele cele mai productive, in urma careai are de suferit statul, economia caruia se duce spre declin. I alte consecinta a !olilor digestive este cel psi(ologic care afecteaza atit bolnavul, care sufera de boala data, precum si famia acestuia care sufera si unele pierderi economice# :n alt argument care $lasea4a $atologiile digestive in cadrul $ro!lemelor medico&sociale este fa$tul ca B0 dau pierderi premature de vieti omenesti, iar morbiditatea intregului aparat digestiv constituie a '1) cauza in tabloul mortalitatii# La $ersonalul din $roductie indicii mor!iditatii cu inca$acitate tem$orara de munca cau4ata de !olile a$aratului digestiv constituie >'/" la 1== lucratori/ durata medie a unui ca4& 1*/ ' 4ile. :n alt factor care $lasea4a B2 in cadrul $ro!lemelor medico&sociale este fa$tul ca invaliditatea $rin B2 ocu$a in $re4ent locul %8 in ta!loul mor!iditatii/ mai ales du$a 3e$ato$atii si !olile ulceroase o$erate. Anual in urma in urma !olilor a$aratului digestiv in Modova decedea4a a$ro(imativ "*== oameni. 2u$a frecventa mortalitatea in cau4a se situea4a $e locul %%% du$a !olile cardiovasculare si tumori. Astefel $utem mentiona ca incidenta $rin !olile digestive in <e$u!lica Moldova constituie 5= de mii de ca4uri la 1==.=== de locuitori/ ceea ce denota fa$tul ca este in am$loare si fa$tul ca unele din maladii se tratea4a. %n cadrul !olilor digestive la co$ii nivelul cel mai inalt il au gastroenteritele / $e cind la adulti si indeose!i in $rima $arte a vietii active/ $redomina gastritele/ si ulcerul/ du$a >5&5= ani adica a doua $arte a vietii active $redomina 3e$atitele cronice/ cero4ele/ litia4ele !iliare. %n cadrul invaliditatii $rin !oli digestive ocu$a locul %8 in structura invaliditatii generale si este dominata de !oala ulceroasa si de 3e$atitele cronice5ulcer gastroduadenal6. Astfel in conclu4ie cu referire la im$licatiile !olilor digestive $utem mentiona fa$tul ca la fel ca si alte maladii/ acestea au consecinte nefaste asu$ra sanatatii omului/ indiferent de se(/ virsta/ mediu de trai/ si $entru a $reveni a$aritia acestora tre!uie de res$ectat cu mare strictete modul sanatos de viata.
15

"." @asuri de profila&ie si de combatere a bolilor digestive. 2esi se cunosc o mare $arte dintre factorii de risc legati de !olile digestive/ totusi nu se stie cu $reci4ie care anume $rovoaca aceste !oli. 7ea mai !una strategie este cea de a reduce acolo unde este $osi!il/ factorii de risc/ de a diagnostica in stadiile cit mai $recoce !olile digestive. /rofila&ia primara se ocu$a de crearea conditilor sanatoase de viata si de munca $rin eliminarea sau neutrali4area factorilor de risc in asa sco$ $entru $revenirea a$aritiei !olilor. #rofila(ia $rimara a !olilor digestive $revede evitarea factorilor ce conditionea4a a$aritia sau intretinerea acestora si ea este $osi!ila in ca4ul factorilor infectiosi si !oloilor generale care afectea4a a$aratul digestiv/ asociatiilor varia!ile ale factorilor de mediu/ alimentari si com$ortamentali. Sta!ilirea factorilor sau atitudinilor de $rotectie/ $articularitatilor legate de starea fi4iologica sau de virsta ale individului asigura atit $revenirea acestor !oli/ cit si reali4area rolului a$aratului digestiv in nutritia organismului. %n cadrul $rofila(iei $rmare se includ:regim de alimentatie normal resind din virsta si $rofesie/ alimentatie !ogata in microelemente li$ide/ glucide/ $roteine/ fructe legume/ calitatea alimentelor/ modul de $re$arare a alimentelor tre!uie sa cores$unda normelor/ $roduse alimentare naturale/ res$ecatrea igienei $ersonale/ evitarea stresului/ res$ectarea unui mod sanatos de viata $si3oligic/ e(cluderea de$rinderilor daunatoare $recum alcoolul/ drogurile/ tutunul/ su!stante to(ice5cafea/ ceai6/ si nu in ultimul rind e(amenul medical $rofilactic care se reali4ea4a la cel $utin 9umatate de an/ $entru a verifica starea generala a organismui/ $recum si a organelor in $arte/ $entru a $reveni maladiile in stadiile cit mai $recoce./rofila&ia secundara $une accentul $e de$istarea !olilor in stadiile cit mai $recoce insco$ul $revenirii a$aritiei com$licatiilor./ $rin cunoasterea $recoce a !olilor/ !olnavilor si a gru$urilor e($use la factori de risc identificati/ reali4ea4a reducerea gravitatii/ a recedivelor si consecintelor acestora. :n rol im$ortant in cadrul acestui nivel re$re4inta cunoasterea sim$tomelor !olii/ adica clinica acestora/ care este ma9ora in cadrul de$istarii.un alt lucru im$ortant este efecuarea screeningurilor la gravide/ $recum si la $ersoane care au avut in familie ca4uri de !oala/ in $ofida a$aritiei com$licatiilor. /rofila&ia tertiara% $rin sta!ilirea restantului functional&dis$ensari4area/ $rin o!tinerea unui com$ortament de $rotectie si $rin tratamente 5dieta/ a$e minerale6 asigura evitarea agravarilor/ com$licatiilor si mentinerea ca$acitaii de munca. %n asigurarea asistentei medicale !olnavilor/ $artici$area coo$eranta a tuturor esaloanelor medicale5 dis$ensarul medical teritorial si de intre$rindere/ $oliclinica/ s$italulu6 asigura eficienta $rogramului sanitar teritorial in cunoasterea factorilor de risc/ in de$istarea si

1'

re4olvarea !olilor in $o$ulatie si in reducerea consecintelor multi$le ale acestor !oli crononice. ".3 $erviciile sociale acordate persoanelor bolnave de boli digestive. <ecu$ararea deficientelor este o $ro!lema care se situea4a in centrul atentiei medicinie/ $recum si a intregii societati. <ecu$erarea $resu$une nu numai lic3darea !olii/ ci si vindecarea intrun sens mult mai larg/ care asigura manifestarea activa si com$le(a a $ersoanei. <ecu$erarea se !a4ea4a $e evaluarea si cresterea restantului morfo&functional al deficientului $e resta!ilirea cit mai de$lina a ca$acitatii functionale si $e de4voltarea unor mecanisme recom$ensatorii si ada$tive care sa asigure ma(imum functionalitatea in conditiile de activitate $rofesionala. Actiunea de recu$erare de$aseste !arierele traditionale a medicinei si urmareste !olnavul nu numai in stationar si am!ulator/ ci si in am!ianta sociala/ in activitatea $roductiva/ $riveste deci omul ca $e o fiinta com$le(a/ $si3o&!io&sociala. Ea $resu$une $e linga fa$tul salvarii $ersoanei de la moarte !iologica $ro$riu&4isa $recum si de la moartea sociala/ adica masuri sociale si educativ& $rofesionale $entru $revenirea starii de de$endenta sociala. #rin recu$erare se urmareste atit $revenirea invaliditatii la !olnavii suferind de !oli cronice cu $otential invalidant/ cit si resta!ilirea cit mai de$lina a ca$acitatii functionale/ cu de4voltatrea unor mecanisme com$ensatorii/ $entru a se asigura $osi!ilitatea de munca sau autoservire/ res$ectiv o viata activa/ cu inde$endenta economica si sociala. Astfel in continuare sunt enumerate citeva servicii medico& sociale acordate $ersoanelor !olnave de B2: 7onsultarea !olnavilor cu metode de $revenire $recoce a !olilor digestive cu sco$ul sta!ilirii corecte a diagnosticului. Servicii de rea!ilitare sociala si $si3ica anga9area la un serviciu fi4ic usorE <eincadrarea in cim$ul munciiE Jru$uri de s$ri9inE Iferirea unor mese dietice5$recum si cantine sociale6E Iferirea unor medicamente la $ret redus $ersoanelor cu !oli croniceE :rmarea $rescri$tiilor medicale $recum si frecventarea unor cure !leno& sanatorialeE

1)

 Servicii de deservire la domiciliu/ cit si in institutie de s$italE Aderarea sau consultarea unor organi4atii non guvernamentale care ofera servicii de a9utorare a categoriilor de $ersoane cu !oli croniceE Concluzii si recomandari. Bolile digestive de!utea4a ince$ind cu nasterea omului si se manifesta la toate virstele.#onderea mare $e care o au aceste !oli -n $atologia general+/ $oten.ialul mare invalidant al unora din ele/ interac.iunile lor cu factorii de mediu 0i de alimenta.ie/ fac necesar+ cunoa0terea lor -n stadiile c,t mai inci$iente/ $entru tratarea 0i $revenirea com$lica.iilor lor. 2e asemenea/ este necesar+ cunoa0terea factorilor de mediu/ factorilor to(ici 0i alimentari ce $ot genera sau agrava aceste !oli. Efectele nocive ale alcoolului asu$ra stomacului/ ficatului/ $ancreasului/ ale tutunului asu$ra esofagului/ stomacului/ al stresurilor/ im$un cunoa0terea acestor factori 0i evitarea lor -n $rofila(ia !olilor digestive. 2e asemenea/ se insista asu$ra necesit+.ii controlului $eriodic al afec.iunilor ce necesit+ tratamente cronice/ de -ndelung+ durat+/ cu o!ligativitatea !olnavului de a se $re4enta la anumite intervale. Astefel $ot $ro$une o niste recomandari $rivind igiena a$aratului digestiv. %m!olnavirile organismului au loc si datorita igienii sanitare necores$un4atoare a alimentelor. Astfel/ $rin alimente se $ot transmite o serie de !oli/ $rovocate de micro!i si virusi/ 3e$etita e$idemica/ to(iinfectiile alimentare etc. si !oli $rovocate de $ara4iti. <eguli igienice : & Alimentatia tre!uie sa cores$unda calitativ si cantitativ. & Alimentatia tre!uie sa se faca la ore fi(e/ $entru ca organele digestive sa lucre4e ritmic si sa li se asigure $erioade de odi3na. Astfel/ micul de9un/ $ran4ul si cina tre!uiesa fie luate intodeauna luate la intervalle de tim$ >&5 ore. & Alimentatia tre!uie sa cu$rinda cruditati/ care favori4ea4a curatirea dintilor si vitalitatea gingiilor. & Alimentatia tre!uie sa fie cat mai variata si sa evite alimentatia unilaterala. E(cesul de glucide duc la ingrasare si tul!urari in de4voltarea sistemelor osos/ muscular si nervos. & Evitarea consumarii consecutive de alimente $rea fier!inti sau $rea reci/ deoarece smaltul dintilor se $oate s$arge. & Evitarea dulcilor du$a cina/ $entru a nu ramane resturi/ care favori4ea4a a$aritia cariilor. & S$alarea dintilor du$a fiecare masa $rinci$ala si o!ligatoriu seara inainte de
1*

culcare. #eria9ul dintilor/ cu $erie si $asta/ sa dure4e a$ro(imativ 5 min. si sa fie e(ecutat $rin miscari verticale ce la gingii s$re marginea dintilor/ atat $e fata e(terioara/ cat si $e fata interioara. 7ele mai !une conditii de $astrare a alimentelor este frigul.Mucoasele organelor digestive ale co$iilor sunt mai fine decat ale adultilor. 2atorita sc3im!arii dintilor/ co$ii fac mai usor si mai frecvent infectii ale gurii. Smaltul dintilor este mai su!tire si caria dentara a$are mai frecvent la co$ii. 7o$licatiile cariei dentare/ a!cesele dentare sau granoloamele/ re$r. focare de infectii/ care $ot declansa im!olnavirea rinic3ilor si a inimii.Stomacul co$iilor are o ca$acitate mai redusa decat la adult/ sucurile digestive sunt mai sarace in en4ime si acid clor3idric/ iar musculatura tu!ului digestiv este incom$let de4voltata. 2e aceea/ co$ii fac mai usor gastite/ colite/ to(iinfectii alimentare si $ara4itoare a caror $oarta de intrare este tu!ul digestiv. Abiectivele igienii sistemului digestiv : & evitarea meselor !ogate din $unct de vedere cantitativ & evitarea condimentelor/ $rin consumarea alimentelor !ogate in celulo4a & evitarea consti$atiilor/ $rin consumare alimentelor !ogate in celulo4a & $revenirea cariei dentare si infectiilor/ $ri mentinerea igienei cavitatii !ucale & mestecarea corecta a alimentelor/ !ine si incet/ fara gra!a cu gura inc3isa & $revenirea into(icatiilor/ to(iinfectiilor alimentare si a viermlorintestinali $rin 3ranirea cu alimente de !une calitate/ !ine $re$arate/ usor digera!ile si asimila!ile. Fn sf,r0it/ $entru evitarea gre0elilor 0i tem$ori4+rii inutile $rin diagnosticarea 0i tratarea de c+tre !olnavul -nsu0i a unor sim$tome digestive/ recomand+m ca o dat+ ce acestea a$ar/ s+ ne adres+m medicului curant/ din teritoriul sau familie.

1?

!ibliografie. 1. Anatomia si fi4iologia omului com$ediu/ 7I<%;T/ Bucuresti 2==". 2. #ro$edeutica !olilor interne/ c3isinau/ :;%8E<S%TAS 1??5. ". Managementul serviciilor medicale. >. 7L%;%7A MANI. 2ES#<E BIL%LE 2%JEST%8E/ editura ALL. 5. Bolile digestive transmisi!ile editura S7<%B2. '. Accesarea $aginilor Oe!/ OOO.digestia.ro/ OOO.romedic.ro.

2=