Istoria nursing-ului in Evul Mediu

Nursingul reprezintă ştiinţa şi arta ingrijirii individului sănătos şi bolnav in comunitate sau in
oricare instituţie medico-sanitară, respectand nevoile biologice, psihologice şi sociale ale acestuia. In
timp ce medicina se ocupă de aspectul biologic al ingrijirilor şi vizează, in cea mai mare parte,
individul suferind şi cauza bolilor omului cu scopul de a trata sau preveni boala, nursingul se ocupă
de nevoile fundamentale ale individului atat sănătos cat şi bolnav, ceea ce insemnă capacitatea de a
particulariza ingrijirile generale şi a le adapta la fiecare persoană in parte.

Nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire al sanatatii, cu o responsabilitate şi un

rol social esenţial in promovarea sănătăţii, prevenirea imbolnăvirilor, restabilirea sănătăţii şi
inlăturarea suferinţei.

Evul Mediu reprezinta perioada dintre Antichitate si Epoca Moderna; in Europa aceasta epoca
apare in preajma anului 500 si se sfarseste in 1453, moment ce marcheaza sfarsitul I. Bizantin.
Medicina evului mediu a avut mai puti ne progrese , fi ind dominata de biserica.

Cultura,civilizatia evului mediu au la baza traditiile gandirii grecesti,romane, ideologiacrestina

institutionalista lacare se adauga culturabizantina, araba.Calatoriile facute denegustori,pelerinajele
sicruciadele duc la raspandireaunor boli infectioase peteritoriul Europei.

Dintre bolile cunoscutementionam :variola(adusade caravane dfn China pedrumul matasii in sec VI);
malaria (face ravagii printrecruciati) ;gripa(intalnita insec XV in Italia) ;blenoragia(gonoree) face
ravagii inFranta in sex XIV-XV ;lepra
(boala cea mai teribila care s-a raspandit inca din perioadaantica) ;pelagra
(boalacauzata de alimentatiedeficitata fara faina de grau) ;ciuma
(numita si “moarteaneagra” era adusa de corabiipe care existau sobolani careaveau purici,iar acesti
puricipurtau bacteria care provocaboala la om).
In aceasta epoca sti inta a cunoscut o faza de stagnare, texti le din anti chitate fi ind
interpretate si traduse de arabi care au inaintat in bazinul mediteranean.

Al-Razi (secolul al X-leap . C h . ) a d e s c r i s v a r i o l a ş i p o j a r u l i a r v e s ti t u l A v i c e n n a

sc rie în secolu l u rmator „C a n on me d ic in a e ” , op e ra c e ave a sa ra ma n a pa n a
i n v r e m u r i l e m o d e r n e m a n u a l u l d e b a z a a l f a c u l t a ti l o r d e m e d i c i n a .

U n m o m e n t i m p o r t a n t l - a r e p r e z e n t a t î n fi i n t a r e a l a i n c e p u t u l s e c o l u l u i a l
X I - l e a , d e c a t r e c a l u g a r i i b e n e d i c ti n i d i n M o n t e C a s s i n o a p r i m e i i n s ti t u ti i d e
învatamantmedical la Salerno in Italia (Scoala de la Salerno). In secolul al
XII-lea, tot în Italia,medicina se dezvolta în special in centrele universitare
din Bologna şi Padova.

I n p r i m a p a r t e a E v u l u i M e d i u , n e e x i s t a n d s p i t a l e s a u a l t e i n s ti t u ti i
s a n i t a r e , i n g r i j i r e a b o l n a v i l o r s e f a c e a i n m a n a s ti r i , c a r e e r a u o a r e c u m
c r u t a t e d e r a z b o a i e l e p u s ti i t o a r e d i n a c e s t ti m p . M u l t e d i n t r e a c e s t e a u e r a u
a s e z a t e l a i n t r e t a i e r i d e d r u m u r i , u n d e c a l u g a r i i m a i p r i e c e p u ti , p u r t a n d
c h i a r d e n u m i r e a d e i n fi r m i e r i , i n g r i j e a u d e b o l n a v i s a u r a n i ti , f o l o s i n d u - s e
s i d e p l a n t e m e d i c i n a l e p e c a r e l e c u l ti v a u i n g r a d i n i l e m a n a s ti r e s ti , n u m i t e
„ h o r t u l u s ”.

Spitalele se ocupau deingrijirea copiilor,a batranilor,aleprosilor,a calatorilor,abolnavilor.In ele

ingrijirea erafacuta de ordine religioase-ordinele diaconeselor.Leasigurau celor in
suferinta:hrana,adapost,haine.Ingrijirea era asigurata demedic,de un personaladministrative si de
ingrijitori.Ingrijirea consta in bai,clismesi dieta in functie de anotimp,varsta,profesie.In perioada
evului mediutarziu in spitale gasim personal feminin cu rolesential in ingrijire format
dincalugarite,novice. Acestea nuerau renumerate,erauintretinute in mod gratuit panala
moarte,proveneau dindiferite categoriisociale,pentru serviciile maigrele era angajat un
personallaic.Femeile intrau in acestserviciu la 17-18 ani pana la30 ani.Pentru asistarea lanasteri
existau moaseIngrijirea era spirituala lainternare,personale bogatedadeau
darul,erauimpartasiti,faceau rugaciuni, Apoi urma tratamentul igienic.Dieta avea la baza
legume,fructe mai rar carne.Tratament medicamentos :ceaiuri din plante,medicamente preparate
de .farmacisti. In Europa Occidentalaingrijirea se facea inmanastiri, principul ingrijiriifiind castigarea
sufletului celuiin suferinta si nu ingrijireamedicala propriu-zisa.

I n t r o d u c e r e a c e z a r i e n e i i n E v u l M e d i u a p r e t a t l a c o n f u z i i , e a , n e fi i n d
a p l i c a t a d e c h i r u r g i i n r a p o r t c u o r i g i n e a n o b i l a , c i i n r a p o r t c u n e c e s i t a ti l e
v ita le a le orica re ig rav id e

A pa rat u ra me d ica la a fost u n mod u l me d ica l in ca re s- a u re a lizat

permanenteprogrese .Datele arheologice din Dacia au pus in evidenta o
s u r p r i n z a t o a r e c o l e c ti e d e i n s t r u m e n t e m e d i c a l e , c a d e e x e m p l u : c h i u r e t e ,
s ti l e t e , b a g h e t e , p e n s e , b a l o a n e d e c e r a m i c a d e ti p E r l e n m a y e r x ,
e p r u b e t e s i c h i a r o p a r a f a m e d i c a l a a p a r ti n a n d u n u i m e d i c o ft a l m o l o g

In aceasta perioada se detaseaza fi gura Sfantului Benedict , care avea caprecept

dictonul : „Inainte de toate si in fruntea tuturor lucrurilor va sta grija cetrebuie sa
purtam bolnavilor „., manasti rea fondata de le in anul 527 pe munteleCasin , langa
Roma , devenind cel mai mare centru de binefacere . Impreuna cuadepti i sai a fondat
Ordinul Benedicti lor , dupa exemplul caruia s-au format toateordinele calugaresti ce au
luat fi inta ulterior , apreciindu-se ca , de fapt, ele eraucongregati i de infi rmieri . Unele
ordine au fost create in Evul Mediu , in legatura cu marile epidemii care aufacut ravagii
in acest ti mp . Sf. Lazar a fost initi atorul Ordinului „Lazaristi lor , care seocupau in
special de ingrijirea leprosilor , de unde a ramas pana tarziu denumirea de„lazarete”
.In acelasi scop , s-a infi intat si Ordinul calugaritelor denumite „Les serfs de laVierge
Marie” , care lucrau ca infi rmiere in leprozeria din Pontoise.

Cresti nismul a insemnat un progres in ce priveste ati tudinea fata de bolnav .

Inaceasi ti mp a fost si o frana in cercetarea sti inti fi ca si experimentala ,
prininterzicerea „sangerarilor ” si sti gmati zarea medicilor care incalcau dogme ,
boalafi ind considerata ca o pedeapsa pentru pacatul originar , cum susti nea
fi lozofulcresti n Toma D’Aquino.

Medicina Evului Mediu este un liant intre supersti ti e , traditi e si cunoastere anaturii
vii , a plantelor medicinale , zestre a grecilor si romanilor din anti chitate .Oamenii
aveau cunosti nte impresionante despre functi onarea organismului uman iar multe din
leacurile acelei perioade aveau la baza plantele si ierburile tamaduitoarecare se
folosesc , chiar si acum , in zilele noastre .Frica si supersti ti a au jucat un rol aparte .
Multi oameni credeau ca boala era opedeapsa data de Dumnezeu si ca insanatosirea
vine numai odata cu „interventi adivina”. Pacientul cauta vindecarea prin rugaciune si
pelerinaj si mai puti n princonsultati e medicala .

In Evul Mediu in Europa de vest existau doua traditi i de fi toterapie . Una

erasupersti ti oasa : unele plante faceau parte din leacurile populare deoarece se
credeaca seamana cu anumite parti ale corpului uman . De exemplu , iarba plamanului
arefrunze in forma de plamani si astf el era folosita pentru tratare tusei : aceasta
estecunoscuta ca “doctrina semnaturilor” . Cealalta traditi e naturista se baza
peexperimente sti inti fi ce si la inceput au fost efectuate de calugari in
gradinilemanasti rilor