Avitaminoza reprezinta un deficit de vitamine in organism.

Vitaminele sunt factori

nutritivi esentiali (nu sunt sintetizate de organism). Sursele de vitamine sunt
carnea, pestele, produsele lactate, cerealele, fructele si legumele, continutul in
vitamine al acestora fiind diferit atit din punct de vedere calitativ cit si cantitativ.
De-a lungul secolelor s-a constatat ca privarea de un anumit aliment a determinat
boli precum beriberi, scorbutul, pellagra ale caror simptome s-au remis la
reintroducerea in dieta a alimentului deficitar.
Persoanele sanatoase care au alimentatie variata nu ar trebui sa prezinte
deficiente de vitamine.

Deficitul de vitamine (avitaminoza) s-a observat in :

 dietele dezechilibrate
 dietele de slabire cu un numar de calorii sub 1100 - 1200 kcal / zi
 asociere cu anumite obiceiuri alimentare
 malabsorbtia
 malnutritia
 interventii chirurgicale in sfera digestiva, inclusiv chirurgia bariatrica
 boli comsumptive
 nutritia parenterala
 dupa anumite tratamente medicamentoase (chimioterapie)

Deficitul de vitamina A afecteaza vederea nocturna; xeroftalmia se caracterizeaza

prin atrofia glandelor perioculare si hipercheratoza la nivelul conjunctivei,
afectarea corneei si chiar orbire; la nivelul tegumentelor determina hipercheratoza
cu piele uscata.

Deficitul de vitamina D produce rahitismul la copil (caracterizat clinic prin

deformari la nivelul cartilajelor de crestere, tibie, radius, humerus, ulna precum si
dureri osoase si musculare, tetanie hipocalcemica) si osteomalcia la adult
(scaderea densitatii osoase cu pseudofracturi de coloana, tibie, slabiciune
musculara); osteoporoza (scaderea densitatii osoase indusa de varsta prin
scaderea nivelurilor de estrogeni).

Deficitul de vitamiana E se intilneste la varstnici, pacientii cu malnutritie, cu boli

cronice (hemodializati) si se asociaza cu manifestari neurologice (hiporeflexie,
ataxia - lipsa de coordonare a miscarilor, scaderea sensibilitatii cutanate),
manifestari vasculare (risc crescut de ateroscleroza), scaderea prostaglandinelor
si cresterea nivelurilor de prolactina implicata in simptomele sindromului
premenstrual

Deficitul de vitamina K este rar la adult si poate fi determinat de malabsorbtia de

lipide (insuficienta pancreatica), dezechilibrul florei intestinale dupa
antibioticoterapie prelungita. Se manifesta prin tendinta la hemoragie. La nou
nascut poate apare un sindrom hemoragipar postpartum din cauza unui transfer
 deficitar de vitamina K transplacentar si de aceeea se administreaza vitamina K
intramuscular profilactic.

Deficitul de vitamina B1 produce manifestari neurologice (confuzie, neuropatie

periferica, encefalopatia Wernicke), psihoza Korsakoff (tulburari de memorie,
tulburari cognitive), afectare cardiaca (insuficiente cardiaca), anorexia, scadere
ponderala

Deficitul de vitamina B2 determina cheilite, stomatite angulare, eruptii la nivelul

pielii, sant nazolabial, scrot, vulva, senzatie de arsura la nivelul ochilor, senzatie
de arsura la nivelul limbii si gurii

Deficitul de vitamina B3 (niacin) produce pellagra (dermatita, diaree, dementa) cu

manifestari cutanate (eruptie cutanata eritematoasa pe zonele expuse la soare),
manifestari digestive (diaree, greata, chelita, stomatita), manifestari
neuropsihiatrice (letargie, depresie, apatie, anxietate, scaderea capacitatii de
concentrare).

Deficitul de vitamina B5 (acid pantotenic) produce iritabilitate, insomnie,

fatigabilitate, cefalee, slabiciune musculara, parestezii.

Deficitul de vitamina B6 produce neuropatii periferice, iritabilitate, anxietate,

confuzie, glosita, cheilita.

Deficitul de vitamina B7 (biotina) este implicat in dermatita seboreica.

Deficitul de acid folic produce afectare neurologica, anemia megaloblastica, iar la

gravide se asociaza cu defecte de tub neural.

Deficitul de vitamina B12 determina anemia megaloblastica, glosita, neuropatia

periferica senzitiva.

Derficitul de vitamina C se asociaza cu astenia, fatigabilitate, dispnee, dureri

articulare si musculare, manifestari cutanate (purpura, echimoze), hemoragii
gingivale.

Vitaminele si prelucrarea alimentelor

Prin procesul de prelucrare a alimentelor, vitaminele sufera modificari calitative si

cantitative :

 carnea prajita pierde 50 % din vitamina B1

 carnea fiarta pierde 14 % din vitamina B1
 fierberea legumelor si fructelor determina pierderea a 90 % din vitamina C
 prelucrarea carnii prin coacere / gratar determina distrugerea vitaminelor B
cu pina la 20 %
 Pierderea de vitamina se reduce prin :

 fierberea la aburi sub presiune

 introducerea legumelor in apa clocotita
 reducerea timpului de fierbere la minimum necesar
 evitarea taierii legumelor foarte marunt
 prin congelare se pastreaza calitatile nutritive ale fructelor si legumelor

Indicatiile tratamentului cu vitamine

Tratamentul cu vitamine se efectueaza atunci cand se constata un deficit de

vitamine, in situatiile de nutritie parenterala prelungita, in situatii de malabsorbtie,
in convalescenta, in dietele severe de slabire.

Toxicitatea vitaminelor

Majoritatea vitaminelor sunt toxice la doze foarte mari :

 vitamina A : tegumente uscate, fisurate, caderea parului, cheilite, gingivite

 vitamina D : calcificari osoase, litiaza, calcificari de tesuturi moi, greata,
varsaturi, constipatie, poliurie, polidipsie
 vitamina E este toxica la peste 1000 mg / zi
 vitamina B1 este toxica in doze de peste 1000 ori valoarea nutritionala
cand poate produce supresia centrilor respieratori, cefalee, convulsii, slabiciune
musculara, aritmii, reactii alergice
 niacinul (vitamina B3) este toxic la doze de peste 6 g pe zi prin eliberare de
histamina crescind riscul de ulcer peptic si astm bronsic; deasemenea exista
toxicitate hepatica
 vitamina C poate determina tulburari gastrointestinale si diaree, creste
riscul de litiaza renala (prin formare de oxalati), creste riscul de carcinogenaza
la pacientii cu infectie Helicobacter Pylori
 Nu se cunoaste toxicitate pentru acidul pantotenic, vitamina B6, acidul folic,
vitamina B12, biotina