Municipiul Constanţa este aşezat în judeţul Constanţa în extremitatea de sud-est a

României, la ţărmul Mării Negre, având coordonatele: 44°11`- latitudine nordică,

28°39`- longitudine estică. Suprafaţa teritoriului administrativ este de 1121,66 km 2.

La limita de nord a oraşului se situează staţiunea Mamaia, plaja întinzându-se pe o

lungime de 6 km orientată spre est, ceea ce îi conferă însorire tot timpul zilei.
Portul Constanţa este principalul port al României la Marea Neagră şi al IV-lea ca
importanţă în Europa, fiind întins pe o suprafaţă de 3182 ha (uscat şi acvatoriu).
Cota Portului Comercial Constanţa şi a Portului de Agrement Tomis este de + 2, 50 m
altitudine.
Populaţia
Populaţia Municipiului Constanţa depăşeşte 310.471 persoane, majoritară fiind de
naţionalitate română alături de care întâlnim minorităţile turcă, tătară, rromă, rusă,
maghiară, armeană, greacă, germană, bulgară, ucraineană, adepţi ai religiilor
ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, reformată, uniteriană, musulmana etc.
Scurt Istoric
Mărturii documentare incontestabile de natură arheologică atestă existenţa – încă din
secolul VI i. H. – a oraşului Tomis, pe promontoriul care reprezintă vatra Constanţei de
astăzi.
Tomisul – gazda poetului exilat Publius Ovidius Naso, a fost întemeiat în cadrul unui
amplu proces de colonizări greceşti pe ţărmul Pontului Euxin, căpătând atributele unui
oraş începând din secolul IV i. H. Importanţa Tomisului a crescut considerabil în
vremea împăratului Constantin cel Mare – din al cărui nume derivă numele actual al
oraşului. Supus cavalcadelor popoarelor migratoare, apoi aflat sub stăpânirea
Imperiului Otoman, oraşul a fost prefăcut în ruine de nenumărate ori.
Despre o reală dezvoltare a sa poate fi vorba numai după victoria României în Războiul
de Independenţă (1878), când provincia a revenit la patria – mamă. O a doua etapă a
procesului de evoluţie spectaculoasă a Constanţei a reprezentat-o perioada
interbelică, următorul moment marcant în evoluţia sa constituind-l Revoluţia din 1989.
Viaţa spirituală a oraşului se concretizează prin activitatea a 5 teatre, 5 muzee, o serie
de filiale a unor societăţi de cercetări ştiinţifice, la care se adaugă contribuţia
importantă pe care o au cotidienele şi televiziunile locale.