Vitamina A (Retinol)

General

Referat biochimie
VITAMINA A

Formul chimic

C20H30O

Greutate molecular

286,456 g/mol

Tnsescu Hermina
(Retinol)

Proprieti
Solubilitate

Grsimi

DZR (brbat adult)

900 g/zi

DZR (femeie adult)

700 g/zi

DZR limit superioar (brbat adult)

3.000g/day

DZR limit superioar (femeie adult) 3.000 g/zi

Simptome ale deficienei
Orbirea de noapte
Piele uscat i palid

Simptome ale excesului

Toxicitate crescut a ficatului

Piele uscat
Cderea prului
Efecte teratologice
Osteoporoz (suspectat, pe termen lung)

Surse comune

Ficat
Produse lactate
Fructe nchise la culoare
Legume cu frunze comestibile

Date generale:
Este o vitamina liposolubilasolubila in grasimi; pentru a fi eficient absorbita in traiectul digestiv,
necesita prezenta mineralelor si grasimilor. Poate fi stocata in corpul uman si de aceea nu se impun
doze zilnice.
Este disponibila in doua variante:
- vitamina A obisnuita, numita retinol (prezenta doar in alimentele de origine animala);
- provitamina A, cunoscuta sub denumirea de caroten (se gaseste atat in produse animale cat
si vegetale).
Unitatile de masura a vitaminei A sunt:
UI (Unitati Internationale),
USP (United States Pharmacopea) si, mai recent,
RE (Echivalenti Retinol).
Doza zilnica necesara (Doza zilnica necesara se refera la necesarul vitaminic minim
pentru un om normal, in conditii de viata normale);
Cnd se refer la dozele alimentare sau stiina nutriional, retinolul este de obicei msurat
n uniti internaionale (UI). UI se refer la activitatea biologic i este, deci, unic pentru fiecare
compus, 1 UI de retinol fiind echivalent cu aproximativ 0,3 g (300 nanograme).

1/7

Referat biochimie

Tnsescu Hermina

Rolul Vitaminei A
Mareste acuitatea vizuala pe timp de noapte, imbunatateste vederea si ajuta in
tratamentul multor boli de vedere prin faptul ca permite formarea purpurei ochiului;
Mareste rezistenta la infectiile respiratorii;
Ajuta la functionarea normala a sistemului imunitar;
Scurteaza durata de boala;
Mentine sanatatea straturilor superficiale ale tesuturilor si organelor interne;
Contribuie la inlaturarea petelor pigmentare determinate de varsta;
Mentine procesul de crestere si consolidare a oaselor si starea de sanatate a pielii,
parului, dintilor si gingiilor;
Ajuta in tratamentul acneii, al ridurilor superficiale si in afectiuni ca impetigo,
furunculoza, in arsuri si ulcere deschise atunci cand este folosita in uz extern;
Este adjuvant in tratamentul emfizemului si al hipertiroidismului.
Vitamina A poate juca un rol in prevenirea si / sau tratarea urmatoarelor afectiuni:
Acnee
Alcoolism
Dermatita atopica
Cataracta
Displazia de col uterin
Diabetul zaharat
Ochi uscati
Boala de san fibrochistica
Hiperkeratoza
Boala intestinala inflamatorie
Leucoplazie
Osteoartrita
Otita medie (infectie la ureche)
Vedere slaba
Psoriazis
Tulburari ale glandei tiroide
Ulcerele
Vaginita
Varicele
Infectii virale
Vedere - Vitamina A este folosit n producerea rodopsinei, pigmentul vizual utilizat la lumin
redus;
Celule epiteliale - Vitamina A este esenial pentru funcionarea corect a celulelor epiteliale. n
deficiena de vitamina A, celulele secretoare de mucus sunt nlocuite de celule care produc keratin,
ceea ce conduce la xeroz;
Sinteza glicoproteinei - La sinteza glicoproteinei este necesar vitamina A. n deficiene severe
de vitamina A, lipsa glicoproteinei poate duce la ulcere corneale sau lichefiere;
Sistemul imunitar - Vitamina A este esenial pentru pstrarea intact a esutului epitelial ca o
barier fizic mpotriva infeciilor; este implicat i n meninerea limfocitelor i celulelor T sntoase;
Formarea globulelor roii din snge (hematopoez) - Vitamina A poate fi necesar
la hematopoeza normal; deficiena cauzeaz anormaliti n metabolismul fierului;
Cretere- Vitamina A afecteaz producerea hormonului uman de cretere;
Ingestie alimentar- n timpul procesului de absorbie din intestine, retinolul este reinut
de chilomicroni sub form de esteri i aceste particule mediaz transportul spre ficat. Hepatocitele
pstreaz vitamina A ca ester, iar cnd este nevoie de retinol n alte esuturi, este dez-esterificat i

2/7

Referat biochimie

Tnsescu Hermina

eliberat n snge ca alcool. Retinolul se ataeaz apoi de o molecul de transport, protein de

legtur pentru retinol, pentru drumul spre esutul int. O protein de legtur dinuntrul celulelor,
protein de legtur a acidului retinoic intracelular, servete drept depozit i transport al acidului
retinoic n celul. Biodisponibilitatea carotenoizilor variaz ntre 1/5 i 1/10 din cea a retinolului.
Carotenoizii sunt mai bine absorbii cnd sunt ingerai n cadrul unei mese cu multe grsimi. Pentru a
fi eficient absorbit n traiectul digestiv, necesit i prezena mineralelor. Aceasta lucreaz mai bine n
prezena urmtoarelor minerale: calciu, magneziu, fosfor, seleniu i zinc;
Utilizare de suprafa- Toate formele vitaminei A sunt folosite n cosmetic i medicin, fiind
aplicate pe piele;
Acidul retinoic, retinil palmitatul, izotretinoina, tretinoina i retinolul sunt folosite medicinal ca
tratament de suprafa pentru acnee i keratosis pilaris;
n cosmetic, derivaii vitaminei A sunt utilizai drept aa-numitele chimicale anti-mbtrnire vitamina A este absorbit prin piele i crete rata receptivitii pielii i d o cretere temporar
n colagen, astfel determinnd o nfiare mai tnr.
Deficien de vitamina A:
Carenta vitaminica poate aparea datorita unui aport insuficient: obiceiuri alimentare daunatoare,
interdictii sau practici religioase, lipsei alimentelor necesare etc. exocarenta; sau datorita unor
tulburari de absorbtie enterocarenta: flora intestinala patogena, tulburari de metabolism, exces
vitaminic neechilibrat, factori genetici; in cazuri de hipovitaminoza carenta usoara, sau avitaminoza
carenta vitaminica grava, dozele de compensare recomandate pot fi foarte mari).
Deficiena de vitamina A este comun n rile n curs de dezvoltare, dar rareori ntlnit n rile
dezvoltate. Aproximativ 250.000 pn la 500.000 de copii subnutrii din rile n curs de dezvoltare
orbesc n fiecare an din cauza deficienei de vitamina A. Orbirea de noapte este unul dintre primele
semne ale deficienei. Xeroftalmie i slbirea vederii pe timp de noapte. Afeciunile pot fi cauzate de
deficiene cronice de absorbie a grsimilor i se ntlnesc cel mai adesea la copiii sub cinci ani, din
cauza cantitii insuficiente de vitamina A ingerat. Aceasta contribuie la orbire prin uscarea corneei i
distrugnd retina i corneea.
Deficiena de vitamina A diminueaz abilitatea de a combate infeciile. n rile n care copiii nu
sunt imunizai, bolile infecioase, precum pojarul, au rate de mortalitate mai ridicate. Deficiena poate fi
o problem i pentru c poate crete riscul copiilor de a dezvolta infecii respiratorii i diareice,
scderea gradului de cretere, dezvoltarea greoaie a oaselor i descreterea anselor de
supravieuire n urma unor boli grave. Deficiena de fier poate afecta aportul de vitamina A.
Consumul excesiv de alcool distruge vitamina A, dei un ficat solicitat poate fi mai susceptibil
toxicitii cu vitamina A. Persoanele care consum cantiti mari de alcool trebuie s consulte un
medic nainte s ia suplimente de vitamina A
Deoarece vitamina A este o vitamina solubila in grasimi, deficitul de vitamina A poate fi cauzat de
o dieta foarte saraca in grasimi si / sau prezenta unor afectiuni medicale care provoaca o reducerea
capacitatii de a absorbi grasimile, cum ar fi deficitul de enzime pancreatice, boala Crohn, fibroza
chistica, indepartarea chirurgicala a unei parti din stomac, boli de vezica biliara si boli hepatice. In
plus, diareea cronica, cauzata de infectii gastrointestinale si / sau de paraziti intestinali poate contribui
la deficitul de vitamina A. Si infectiile virale duc la un deficit de vitamina A. Expunerea la anumite
produse chimice toxice (de exemplu bifenili polibromurati sau PCB) duce la defalcarea de vitamina A
de catre ficat. Aportul insuficient de proteine sau grasimi alimentare sanatoase contribuie la deficitul
de vitamina A. Pentru ca deficitul de vitamina A provoaca anemie, se crede ca vitamina A
interactioneaza cu metabolismul fierului, desi mecanismul prin care se intampla acest lucru nu a fost
inca foarte clar definit. Excesul de vitamina A interfereaza cu absorbtia de vitamina K, o vitamina
solubila in grasimi necesare pentru coagularea sangelui.
Carenta de vitamina A se manifesta prin: lipsa poftei de mancare, diminuarea gustului, diaree.
schimbari la nivelul dintilor si a pielii, procese de ulcerare a globului ocular, aparitia de cosuri pe fata,
ingrosarea pielii si scaderea secretiei sudorale. Pot apare afectiuni ale aparatului urogenital cum ar fi:
usturimi la urinat, mictiuni mai frecvente, reducerea instinctului sexual, tulburari in procesul de
reproducere.

3/7

Referat biochimie

Tnsescu Hermina

Supradoz de vitamina A:
Depirea timp de luni de zile a unei doze zilnice de 50.000 poate determina efecte toxice la
aduli. Peste 18.500 UI (Uniti Internaionale), zilnic risc s produc efecte negative la copii.
Simptomele intoxicaiei cu vitamina A sunt diverse: piele uscat, hipercalcemi, cderea prului,
grea, vrsturi, ngroarea pielii, tulburri de vedere, erupii cutanate, osteoporoz, menstruaii
neregulate, oboseal, dureri de cap i mrirea ficatului.
Excesul de vitamina A poate fi toxic la persoanele tratate timp ndelungat cu suplimente
alimentare ce conin vitamina A. Prea mult vitamina A poate fi duntoare sau chiar fatal.
Organismul convertete forma dimerizat, caroten, n vitamina A pe msur ce este necesar, deci
niveluri nalte de caroten nu sunt toxice n comparaie cu formele de ester. Ficatul anumitor animale, n
special cele adaptate mediului polar, conine de obicei cantiti de vitamina A care ar fi toxice pentru
oameni. Primul deces documentat din cauza otrvirii cu vitamina A este cel al lui Xavier Mertz, un om
de tiin elveian, care a murit n ianuarie 1913 ntr-o expediia n Antarctica, cnd proviziile de
mncare au fost pierdute i s-a ajuns la sacrificarea i mncarea cinilor care trgeau sniile. Mertz a
consumat cantiti letale de vitamina A prin ingestia de ficat de cine. Ficatul ursului polar are, de
asemenea, suficient vitamina A pentru a omor un om, sau pentru a mbolnvi grav cinii de sanie.
Excesul de vitamina A a fost suspectat ca fiind un factor care contribuie la apariia osteoporozei.
Carotenoidul beta caroten a fost asociat cu o cretere n riscul cancerului pulmonar cnd a fost
studiat ntr-un test de prevenire a cancerului pulmonar la brbaii fumtori.
Dei cazuri de toxicitate cu vitamina A au fost raportate la exploratorii arctici i la unii
consumatori de megadoze de vitamina A pe perioade lungi de timp, femeile nsrcinate au nevoie de
cantiti mari de vitamina A, de preferin din surse naturale animale, precum ficat, unt nepasteurizat
i ulei de ficat de cod. Femeile nsrcinate care iau vitamina A n exces pot avea un ft cu malformaii
congenitale (craniofaciale, cardiace) sau pot suferi un avort spontan. Doze crescute de derivai
sintetici ai retinolului sunt teratogene. Carotenul n exces poate determina o colorare portocalie a pielii
ce poate fi confundat cu icterul. Toate manifestrile intoxicaiei cu vitamina A sunt reversibile dup
ncetarea aportului excesiv.
Academia Nationala de Stiinte SUA a stabilit in anul 2000 nivelul admis pentru digestia de
Vitamina A, astfel:
- Copii 3 ani sau mai tineri, 600 micrograme (2000 UI) pe zi
- Copii 4-8 ani, 900 micrograme (3000 UI)
- Copii 9-14 ani, 1700 micrograme (5666 UI)
- Adolescenti 14-18 ani, 2800 mcg (9333 UI)
- Adulti 19 ani si peste, 3000 mcg (10000 UI)
- Femeile gravide sau care alapteaza ce au 18 ani sau sunt mai tinere, 2800 mcg (9333 UI)
- Femeile gravide sau care alapteaza ce au 19 ani sau sunt mai in varsta, 3000 mcg (10000 UI)
Inamici ai vitaminei A:
Acizii grai polinesaturai cu caroten pot distruge vitamina A n lipsa antioxidanilor.
Substane chimice nrudite:
Izotretinoin;
Retinil palmitat ('vitamina A' tiut i ca "pro-vitamina A");
Toi-trans acid retinoic.
Surse naturale de vitamina A:
Untura de peste, ficat, morcovi, oua, lapte si produse lactate, margarina legume de culoare
galbena si verde-inchis, legume cu frunze verzi (spanac), fructe (mango, papaya, curmale), fasole
verde, fructe si legume de culoare portocalie (caise, piersici, morcovi, rosii, ardei). (nota: intensitatea
culorii galbene nu ofera informatii asupra continutului de vitamina A.)

4/7

Referat biochimie

Tnsescu Hermina

Orez mbogit genetic cu vitamina A. Datorit prevalenei ridicate a deficienei vitaminei A n

societile bazate pe consumul de orez, se fac eforturi pentru a produce orez modificate genetic bogat
n beta carotene. Proiectul orezului auriu este unul dintre acestea i este deja supus testelor.
Suplimente
Disponibile in doua forme una derivata din untura de peste, iar cealalta hidrosolubila. Forma
hidrosolubiloa poate fi acetat sau palmitat si este recomandabila pentru persoanele cu intoleranta la
grasimi, in special pentru suferinzii de acnee. Doza zilnica obisnuita este de 5.000- 10.000 Ui.
Vitamina A acid (retin A) utilizata des in tratamentul acneei si comercializata in ultimul timp ca remediu
impotriva ridurilor superficial poate fi procurata numai pe baza de prescriptie medicala.
Cele mai bogate surse de vitamina A sunt: ficatul i organele n general, lactatele, glbenuul de
ou, fructe i legume verzi (broccoli, spanac), galbene (pepene galben, cartofi), portocalii (morcovi) i
roii (ardei gras, roii).

Lista alimente care contin vitamina A

5/7

Referat biochimie

Tnsescu Hermina

Recomandari:
Daca se ia mai mult de 400 UI de vitamina E zilnic, atunci e nevoie de cel putin 10.000 UI
vitamina A pe zi. Daca se iau anticonceptionale, nevoile de vitaminna A scad. Daca alimentatia zilnica
include cantitati mai mari de ficat, morcov, spanac sau pepene galben, este foarte improbabil sa fie
necesare suplimente de vitamina A.
Vitamina A nu trebuie insotita de uleiuri minerale. Vitamina A isi exercita cel mai bine efectele in
prezenta vitanimelor B complex, D, E in prezenta calciului, fosforului si zincului. Acest din urma
mineral este cel care permite extragerea vitaminei A din rezervele formate in ficat Vitamina A impiedica
oxidarea vitaminei C. Daca se iau medicamente care reduc nivelul colesterolului cholestyramine
gradul de absorbtie a vitaminei A se diminueaza si probabil se necesita suplimente.
Sfaturi pentru gravide: Desi consumul excesiv de vitamina A de catre copii si adulti nu provoaca
de obicei leziuni ireversibile, vitamina A este toxica pentru fat si pot determina malformatii congenitale

6/7

Referat biochimie

Tnsescu Hermina

severe, daca este luata in doze zilnice de peste 10000 UI de catre femeile gravide. Se recomanda ca
femeile care sunt sau vor sa ramana insarcinate sa limiteze aport de vitamina A la nu mai mult de
5000 UI pe zi.
Gatitul, stocarea sau prelucrarea alimentelor nu afecteaza semnificativ cantitatea sau absorbtia
vitaminei A!
Bibliografie:
***http://prodieta.ro/vitamina_a_ui_alimente_care_contin_vitamina_alimente-bogate-invitamina_a_vederea/;
*** https://ro.wikipedia.org/wiki/Retinol;
Dex:
XERZ - Xeroftalmie, xeroze, s. f. Boal de ochi caracterizat prin uscarea i contractarea
conjunctivei, prin dispariia secreiei lacrimale i opacifierea corneei, care, n unele cazuri, devine alb;
LICHEFI, lichefiez, vb. I. Tranz. A face s devin lichid, a trece un corp gazos n stare lichid.
Refl. Gazul metan se lichefiaz;
Celulele T sau limfocitele T reprezint limfocite cu un rol central n imunitatea mediat cellular;
HEPATOCT s.n. (Anat.) Celul hepatic. [Cf. gr. hepar ficat, kytos celul];
TERATOLOGE f. Ramur a biologiei care se ocup cu studiul anomaliilor, malformaiilor i
monstruozitilor la organismele vii.

7/7