Sunteți pe pagina 1din 27

Ce sunt vitaminele

Vitaminele sunt substante chimice cu structura diversa care


desi folosite n cantitati foarte mici au un rol esential n
mentinerea proceselor celulare vitale. Lipsa lor n alimentatie
provoaca patologii de nutritie. Denumirea de vitamine provine de
la cuvntul latin vita ceea ce nseamna viata.
Vitaminele se gasesc n cantitati mici n alimentele naturale,
fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari
indispensabili corpului. Ingerarea unor cantitati insuficiente de
vitamine provoaca hipo- sau avitaminoze, boli care n cazuri grave
se pot solda cu moartea.
Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine n
cantitati mici (B1, B2, PP) si altele - n cantitati mai mari (B6, B12,
K, biotina, acid lipoic, acid folic). Administrarea abuziva de
antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte
de hipovitaminoza K, grupul B s.a.
Hipo- si avitaminozele pot aparea n urmatoarele cazuri:
carenta de vitamine n produsele alimentare, continutul redus de
vitamine n ratia zilnica; distrugerea vitaminelor n procesul
prelucrarii termice a alimentelor si pastrarea lor timp ndelungat;
actiunea factorilor antivitaminici ce intra n componenta
produselor alimentare; prezenta vitaminelor rau asimilabile n
produsele alimentare; dereglarea balantei chimice a ratiei
alimentare si corelatiei dintre vitamine si alte substante nutritive,
ntre unele vitamine; anorexia; deprimarea florei intestinale
normale, care sintetizeaza unele vitamine; n bolile
gastrointestinale; chimioterapia nerationala; dereglarea absorbtiei
vitaminelor n tractul gastrointestinal n patologiile stomacului,
intestinelor, sistemului hepatobiliar; defecte congenitale ale
mecanismului de transport si ale proceselor fermentative, de
absorbtie a vitaminelor; consumarea vitaminelor care patrund n
organism cu hrana de catre flora intestinala patogena si paraziti
intestinali; actiunea antivitamina a unor medicamente;
necesitatea sporita n vitamine; unele stari fiziologice (perioada
de crestere, sarcina, lactatia); unele conditii climaterice; lucrul

fizic intens; lucrul neuropsihic intens, stari de stres; boli


contagioase si intoxicatii; actiunea factorilor nocivi n procesul de
productie; excretia sporita a vitaminelor.
Pe lnga hipo- si avitaminoze se evidentiaza forma
subnormala de asigurare a organismului cu vitamine, care se
caracterizeaza prin dereglari biochimice. Aceasta forma este
raspndita n unele contingente ale populatiei sanatoase (copii,
studenti, muncitori, vrstnici).
Forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine
apare din cauza folosirii n alimentatie cu precadere a produselor
rafinate (pine alba, zahar), lipsite de vitamine, pierderii
vitaminelor n procesul de prelucrare culinara si pastrarii
ndelungate a produselor alimentare, n urma hipodinamiei cu
scaderea poftei de mncare si, prin urmare, consumul redus de
produse alimentare (sursa principala de vitamine). Asigurarea
subnormala a organismului cu vitamine are drept consecinta
scaderea rezistentei organismului fata de infectii, sporirea actiunii
substantelor toxice, stres si alti factori nocivi. Din aceste
considerente se recomanda vitaminizarea suplimentara a
populatiei cu polivitamine Undevit, Hexavit etc.

Clasificarea vitaminelor
Vitaminele se mpart n hidrosolubile, liposolubile si
vitaminogene.
Vitaminele hidrosolubile includ: acidul ascorbic (vitamina C),
tianina (vitamina B1), riboflavina (vitamina B2), piridoxina
(vitamina B6), acidul nicotinic, niacina (vitamina PP),
ciancobalamina (vitamina B12), acidul folic, folacina, acidul
pantotenic (vitamina B3), biotina (vitamina H).
Vitaminele liposolubile: retinolul (vitamina A), calciferolul
(vitamina D), tocoferolul (vitamina E), filochinona (vitamina K).
Vitaminogene: bioflavonoizii (vitamina P), colina, inozita,
vitamina U, acidul lipoic, acidul pangamic (vitamina B15), acidul
orotic.

Obiectul lucrarii mele de diploma este


prezentarea vitaminelor liposolubile.

Vitamina A - Retinol
Prezentare

Vitamina A este prima vitamina liposolubila descoperita in 1913.


Ea este absorbita in organism sub forma de retinol. Pigmentii din
plante numiti carotenoizi, sunt transformati in retinol si se gasesc
in numeroase fructe si legume. Acesti compusi sunt numiti si
provitamine A, intrucat sunt precursori ai formei active a
vitaminei A.
Cea mai activa forma a acestor provitamine este beta carotenul.
Acest precursor al vitaminei A a fost intens studiat in ultimii ani,
intrucat se crede ca ar avea proprietati anti-cancerigene.
Vitamina A este necesara in organism pentru producerea
rodopsinei, pigmentul care ne ajuta sa vedem in intuneric. Este
deci esential ca aceasta vitamina sa nu lipseasca din alimentatie,
chiar daca este stocata in cantitati mici in ficat drept rezerva.
Vitamina A este apreciata si pentru actiunea ei asupra pielii,
unghiilor si dintilor. Este un antioxidant puternic care ataca
5

radicalii liberi, protejand celulele impotriva imbatranirii


premature.
Vitamina A protejeaza mucoasa bucala, digestiva, urogenitala si
respiratorie, previne patrunderea toxinelor in organism si ajuta la
vindecarea rapida dupa infectii sau inflamatii. De asemenea,
vitamina A contribuie la dezvoltarea oaselor si la mentinerea
eficacitatii sistemului imunitar. De aceea, suplimentele de
vitamina A sunt administrate copiilor pentru o recuperare rapida
dupa rujeola, reducand riscurile de complicatii.

Functiile vitaminei A:
- Antioxidant
- Asimilarea calciului
- Vederea nocturna
- Sanatatea unghiilor
- Sanatatea pielii
- Formarea globulelor albe
- Formarea anticorpilor
- Sistemul imunitar
- Sistemul digestiv
- Sistemul reproductiv
- Distingerea culorilor

Utilizare terapeutica

Vitamina A este administrata in cazul carentei corespunzatoare,


dar si in unele afectiuni, precum acneea, psoriazisul si ihtioza. In
plus, se pare ca vitamina A are efecte pozitive asupra persoanelor
care sufera de fibroza chistica si ca reduce riscurile rujeolei la
copii. Studiile recente arata ca vitamina A poate reduce riscul
aparitiei cancerului, problemelor respiratorii la copii si
glaucomului. S-a demonstrat de asemenea ca antioxidantii,
precum beta carotenul, pot imbunatati memoria si procesul de
invatare si ca reduc efectele imbatranirii asupra creierului.
Indicatii:
- Infectii repetate
- Crestere intarziata
- Piele uscata
- Gingivita
- Dificultati respiratorii
- Psoriazis
- Glaucom
- Rujeola

Carenta de vitamina A

Deficienta de vitamina A este principala cauza a pierderii vederii.


Unul dintre primele semne ale carentei de vitamina A este
diminuarea acuiditatii vizuale la intuneric. Alte semne ale
deficientei sunt: incetinirea cresterii la copii, problemele
sistemului reproductiv la adulti, gingivita, uscarea pielii si
7

scaderea rezistentei la infectii. Deficienta severa de vitamina A


poate duce la avort spontan, anemie si chiar la deces.
Daca o persoana este deosebit de sensibila la infectii (otita, gripa,
etc.), cresterea aportului de vitamina A ii este benefica. Pielea
uscata si aspra, sensibilitatea la lumina, parul uscat si unghiile
fragile si casante sunt toate semne ale carentei de vitamina A.
Simptomele carentei de vitamina A:
- Sensibilitate la lumina
- Piele uscata si aspra
- Infectia mucoaselor
- Iritatia ochilor
- Probleme ale digestiei
- Leziuni oculare
- Acnee
- Negi
- Unghii casante
- Par uscat, fara stralucire
- Infectii recurente
- Chisturi (celule moarte)

Sursele de vitamina A

Vitamina A se gaseste in mod natural in alimentele de origine animala: oua, ficat,


peste gras (hering, ansoa, macrou), lapte integral si produse lactate nedegresate
(smantana, unt). Uleiul de ficat de cod este o sursa excelenta de vitamina A.
8

Provitamina A (beta caroten) este insa de origine vegetala. Legumele si fructele


verzi (spanac, salata verde), galbene (lamaie, grepfruit) sau portocalii (mango,
portocale, morcovi) sunt bogate in provitamina A.
Spre deosebire de vitaminele hidrosolubile (ca vitamina C, de exemplu), vitamina
A este relativ stabila la expunerea la caldura si lumina. Desi nu este in general
distrusa prin prepararea termica a alimentelor, vitamina A poate deveni inactiva in
contactul cu fierul sau cuprul. Vitamina A este protejata in prezenta vitaminei E.
Din acest motiv, vitamina E sau alti antioxidanti sintetici sunt de obicei adaugati la
suplimentele care contin vitamina A.
Cerealele pentru micul dejun, sucurile, produsele lactate si alte alimente sunt
imbogatite cu vitamina A. Fructele si legumele contin beta caroten si alti precursori
ai acestei vitamine, care pot fi transformati in vitamina A de catre organism.
Alimente bogate in vitamina A (in micrograme la 100 g)
Ulei de ficat de cod

30 000

Ficat de miel

23 500

Unt

708

Pate de ficat de porc

600

Galbenus de ou

570

Conserva de peste (ton)

370

Caviar

560

Branza

300

Necesarul de vitamina A

Doza zilnica recomandata de vitamina A este de 5000 UI (unitati internationale)


pentru barbati si 4000 UI pentru femei.
Doza recomandata de vitamina A (in micrograme pe zi)
Sugari

350

Copii intre 1 si 3 ani

400

Copii intre 4 si 6 ani

450

Copii intre 7 si 9 ani

500

Copii intre 10 si 12 ani

550

Adolescenti intre 13 si 15 ani: baieti / fete

700 / 600

Adolescenti intre 15 si 19 ani: baieti / fete

800 / 600

Adulti: barbati femei

800 / 600

Varstnici (peste 75 ani): barbati / femei

700 / 600

Gravide

700

Femei care alapteaza

950

Hipervitaminoza A
O doza mai mare de 25000 UI pe zi timp de trei luni poate duce la
afectiuni ale pielii si ficatului. La copii, o doza mai mare de 5000 UI
sau 1,5 mg pe zi poate duce la caderea parului, afectarea oaselor,
dureri de cap, vomitaturi si diplopie (vedere dubla). O
hipervitaminoza la gravida poate provoca malformatii ale fatului, in
special ale sistemului nervos. Primul semn al hipervitaminozei este
uscarea buzelor, urmata de uscarea mucoasei nazale si a ochilor.

10

Verificati continutul multivitaminelor, uleiului de ficat de peste si


suplimentelor de vitamina A pentru a va asigura ca nu depaseste
doza recomandata cu 100%. Nu administrati copiilor suplimente de
vitamina A create pentru adulti.

Vitamina D (Calciferol)
Prezentare

Vitamina D (numita si calciferol) este o vitamina liposolubila care


intervine in asimilarea calciului si fosforului si joaca un rol
important in mineralizarea oaselor. Vitamina D provine din
aporturile alimentare, dar este sintetizata si la nivelul pielii sub
actiunea razelor ultraviolete ale soarelui. Expunerea la soare este
deci necesara pentru a evita carenta de vitamina D.
11

Functiile de baza ale vitaminei D sunt asimilarea calciului,


fosforului si consolidarea oaselor. Studiile de laborator arata ca
vitamina D impiedica dezvoltarea celulelor cancerigene.
Functiile vitaminei D:
- Structura osoasa
- Asimilarea calciului
- Asimilarea fosforului

Sursele de vitamina D

Alimentele cele mai bogate in vitamina D sunt ouale, lactate


nedegresate (untul, branza), ficatul, pestele gras (hering,
macrou, sardine, somon, pastrav, ton) si mai ales uleiul de ficat
de cod (sub forma lichida sau de capsule).
Necesarul de vitamina D

12

13

D
o
z
a
r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
a
d
e
v
i
t
a
m
i
n
a
D
(
i
n
m
i
c

14

o
g
r
a
m
e
Carenta de vitamina D - Rahitism
p
e
z copii, carenta de vitamina D duce la rahitism. Aceasta afectiune
La
i
apare
in conditiile unei expuneri insuficiente la soare si a aporturilor
)
alimentare insuficiente de vitamina D. Rahitismul, odata frecvent la
copiii care proveneau din familiile sarace locuind in zone neinsorite,
Sugari
a devenit o boala rara datorita administrarii sistematice de vitamina
D
Pentru
20sugarilor.
25 Copii
intre a
1 preveni
si 3 ani aceasta boala este necesara
10
administrarea unor suplimente de vitamina D in tarile slab insorite
Copii
intre
4 si 6fieani
5 imbogatirea
in
timpul
iernii,
sub forma medicamentelor, fie prin
laptelui. Copiii a caror piele este pigmentata au necesitati mai mari
Copii intre 7 si 9 ani
5
de vitamina D.
Copii intre 10 si 12 ani
5
La adulti, deficienta de vitamina D duce la osteomalacie, care se
Adolescenti
intre
13 si 15 ani:
baietisi/prin
fetetulburari biologice
5
manifesta
prin
deformarea
oaselor
(scaderea nivelului de fosfor din sange, etc.) Alte semne ale
Adolescenti intre 15 si 19 ani: baieti / fete
5
hipovitaminozei D sunt greata, starea de slabiciune, constipatia si
iritabilitatea.
Conform
Adulti: barbati
femei unor studii, carenta in vitamina
5 D este
asociata cu un risc crescut de fracturi, dar si de osteoporoza,
Varstnici (pestediabet
75 ani):
barbati(de
/ femei
10 15
hipertensiune,
si cancer
colon, prostata, etc.)
Suplimentarea cu vitamina D poate preveni fracturile la persoanele
Gravide
10
in varsta.
Femei care alapteaza
10
Simptomele carentei de vitamina D:
- Constipatia
- Fragilitatea oaselor
- Slabiciune musculara
- Malformatii congenitale
- Osteomalacie
- Osteoporoza

15

- Calculi renali
- Irascibilitate
- Intarziere de crestere

16

Hipervitaminoza D
Asocierea capsulelor de ulei de ficat de peste si a suplimentelor
de vitamina D poate duce la o hipervitaminoza. Limita superioara
a administrarii de vitamina D este de 50 micrograme pe zi.
Supradoza de vitamina D provoaca dureri de cap, pierderea
apetitului, varsaturi, tulburari hidroelectrolitice, deshidratare si
calcificarea organelor (rinichi, inima, plamani). La gravide, excesul
de vitamina D poate duce la malformatii fetale.

Vitamina D2
(ergocalciferolul)
Se obtine prin iradiere cu ultraviolete a unei provitamine
continuta in anumite vegetale (ciuperci, drojdii, etc.)

Vitamina D3 (colecalciferolul)
Se formeaza prin iradierea cu ultraviolete a unui component
al sebumului, secretat de piele.
Dupa absorbtia intestinala, respectiv prin sinteza cutanata,
vitamina patrunde in sange si se depoziteaza preponderent in
ficat, unde o parte se transforma in produsi mai activi (o a doua
activare avand loc la nivelul rinichilor).
Datorita acestui comportament (mod de sinteza, activare,
mecanism de actiune), vitamina D este asemanatoare hormonilor;
printr-o comparatie la distanta, pielea, ficatul si rinichiul pot fi
asemanate cu glandele endocrine.
Vitamina D intervine in absorbtia calciului si in fixarea lui pe
matricea osoasa. In carenta de vitamina D, scade asimilarea si
17

utilzarea calciului, oasele se pot deforma usor sub influenta


factorilor mecanici (greutatea proprie, tractiuni, mici
traumatisme), apar semnele tipice ale rahitismului: modificarea
conformatiei oaselor cu demineralizare,transpiratii, lipsa sau
micsorarea fortei musculare, tulburari digestive si tulburari de
crestere. Copiii sunt obositi, prezinta un abdomen voluminos,au o
rezistenta scazuta la infectii si fac forme grave de boala
(pneumonii, enterocolite,etc.). De fapt, prin aceste complicatii
infectioase este rahitismul mai periculos (decat prin sine insusi).
Altii considera ca un aport de securitate de cca. 250 - 400
u.i. zilnic este relativ important, si este absolut necesar copiilor
mici si femeilor in perioada maternitatii. Necesarul zilnic de
vitamina D pentru adulti este de 100 - 150 UI, iar la copii de 120 200 UI. Se recomanda ca in cazul unor fracturi sau aparitiei unor
tulburari metabolice ale calciului si fosforului, sa se mareasca
doza zilnica la 500 - 700 UI.

Vitamina E (Tocoferol)
Prezentare

Vitamina E este o vitamina liposolubila, depozitata in organism doar pentru o


scurta perioada de timp, necesitand un aport alimentar regulat. Fiind un antioxidant
puternic, vitamina E neutralizeaza radicalii liberi din organism.
Vitamina E joaca un rol important in mentinerea sanatatii celulelor dar si a
nervilor, pielii, muschilor, globulelor rosii, inimii si circulatiei. Se pare ca aceasta
vitamina incetineste imbatranirea celulelor si protejeaza impotriva bolilor
coronariene.
Functiile vitaminei E:
- Antioxidant
- Sanatatea vaselor sangvine
- Protectia ficatului
18

- Metabolismul zaharurilor
- Cicatrizare
- Sistemul imunitar
- Formarea tesuturilor
- Metabolismul aminoacizilor
- Metabolismul acizilor grasi
- Vindecarea arsurilor
Utilizare terapeutica

Dificultati respiratorii
Boli cardiovasculare
Cancer
Artrita
Infertilitate
Hipertrofia prostatei
Deficiente imunitare
Probleme ale sistemului digestiv
Taieturi si lovituri
Cataracta
Eczema
Oboseala cronica
Ateroscleroza
Cresterea nivelului de colesterol
Hepatita
Sterilitate
Boala Alzheimer
Sursele de vitamina E

19

Vitamina E se gaseste in principal in surse vegetale: germeni de grau, seminte de


floarea soarelui, fructe uscate oleaginoase (alune, migdale), uleiuri si margarine
vegetale, fructe (avocado, pere), legume verzi (spanac), dar si animale: ficat,
galbenus de ou, unt.

Alimente bogate in vitamina E (in


micrograme la 100 g)
Ulei de floarea soarelui

56

Germeni de grau

21

Ulei de arahide

17,2

Ulei de masline

12

Unt

10

Margarina

10

Carenta de vitamina E

Semnele hipovitaminozei E sunt variate si insemnate: vindecarea


lenta a ranilor, varicele, pierderea tonusului muscular si
infertilitatea. Aparitia unor pete brune pe pielea persoanelor in
varsta este unul dintre semnele acestei carente. Aceste pete se
datoreaza acumularii toxinelor rezultate in urma oxidarii acizilor
grasi si nu apar la subiectii care beneficiaza de un aport suficient
de vitamina E. Unii cercetatori afirma ca exista o legatura intre
20

carenta de vitamina E si unele tipuri de cancer. In plus, exista o


forma de anemie provocata de carenta de vitamina E.
Cea mai importanta consecinta a carentei de vitamina E este
arterioscleroza afectiune in care pe peretii vaselor sangvine si in
tesuturile moi se formeaza depozite de calciu. Acestea duc la
ingrosarea, pierderea elasticitatii si chiar la blocarea completa a
arterelor.
Carenta de vitamina E la femeile insarcinate este principala cauza
a nasterilor premature. In plus, copiii prematuri sufera si ei de
aceasta hipovitaminoza, vitamina E fiind transmisa fatului de
catre mama. Carenta acestei vitamine poate duce la miopie sau
chiar la cecitate, iar, prin distrugerea globulelor rosii, ea poate
provoca icter la nou-nascuti. S-a demonstrat ca administrarea a
600 mg de vitamina E viitoarei mame, la scurt timp inaintea
nasterii, poate preveni aceste probleme.
Simptomele carentei de vitamina E:
- Arterioscleroza
- Malformatii congenitale
- Sterilitate
- Hipertrofia prostatei
- Cancer
- Pete brune pe piele
- Hipotiroidie
- Metabolism lent
- Miozita
- Anemie
- Cresterea nivelului de colesterol
- Varice
- Flebita
- Tromboza
- Embolie

21

- Icter
- Nastere dificila
Hipervitaminoza E
Riscul de hipervitaminoza este foarte scazut -chiar si in conditiile
administrarii unor doze mari, aceasta vitamina nu devine
toxica. De fapt, este necesare o doza de 100 ori mai mare
decat cea recomandata pentru ca vitamina E sa devina toxica!

Vitamina K
Prezentare

Vitamina K este o vitamina liposolubila, care contribuie la


formarea celor 13 proteine necesare pentru coagularea sangelui
si la mentinerea densitatii osoase. Exista doua forme naturale ale
vitaminei K: filochinona (K1) si menachinonele (K2) produse de
bacteriile din intestinul gros, de unde sunt absorbite in sange.
Functiile vitaminei K:
- Coagularea sangelui
- Metabolismul proteinelor
- Fixarea calciului
- Utilizare terapeutica
Sangerarea abundenta in timpul menstruatiei poate fi redusa cu
ajutorul vitaminei K. Administrarea acestei vitamine contribuie si
la oprirea pierderii de calciu prin urina la femeile aflate la

22

menopauza.
Indicatii terapeutice:
- Prevenirea si tratarea osteoporozei
- Prevenirea problemelor cardiovasculare

Sursele de vitamina K

Vitamina K1, care participa la coagulare, se gaseste in:


legumele verzi (broccoli, spanac, salata, varza), alge marine si
23

in uleiuri (9 micrograme intr-o lingura de ulei de


soia si 6 micrograme intr-o lingura de ulei de
rapita).
Vitamina K2, care participa la osificare, este
produsa de bacteriile din flora intestinala.
Aceasta vitamina este de asemenea prezenta in
ficat, lapte, branza, iaurt si in uleiul de ficat de
peste.
Necesarul de vitamina K de 45 micrograme pe
zi pentru adulti, este asigurat in mare parte prin
alimentatie si prin secretia florei saprofite.

Carenta de vitamina K

Hipovitaminoza, frecventa la nou-nascuti, se trateaza prin


suplimentarea cu vitamina K. La adulti, carenta este rara, dar
poate aparea in cazul afectarii grave a ficatului, cailor biliare
sau intestinului (de exemplu, in malabsorbtie sau ablatia
ileonului). Carenta de vitamina K necesita un tratament
medicamentos, intrucat poate antrena tulburari de coagulare
a sangelui.
Studiile arata ca riscurile de fracturi cresc odata cu scaderea
aporturilor de vitamina K. Astfel, carenta de vitamina K este o
posibila cauza a osteoporozei.

24

Simptomele carentei de vitamina K:


- Flux menstrual abundent
- Sangerari gastrointestinale
- Hematurie (prezenta sangelui in urina)
- Hemoragie nazala
- Anemie
- Sangerarea gingiilor
- Tulburari de coagulare

Necesarul de vitamina K

In general, dieta furnizeaza 75150 micrograme de vitamina K zilnic.


Aporturile nutritionale recomandate sunt de 15 40 micrograme pe zi pentru
copii, 45- 65 pentru adolescenti si adulti si de 45 micrograme pentru femeile

25

insarcinate sau care alapteaza.

Doza recomandata de vitamina K (in


micrograme pe zi)
Sugari

5-10

Copii intre 1 si 3 ani

15

Copii intre 4 si 6 ani

20

Copii intre 7 si 9 ani

30

Copii intre 10 si 12 ani

40

Adolescenti intre 13 si 15 ani:


baieti fete

45

Adolescenti intre 15 si 19 ani:


baieti fete

65

Adulti: barbati femei

45

Varstnici (peste 75 ani): barbati


femei

70

Gravide

45

Femei care alapteaza

45

Hipervitaminoza K
In general, riscul de hipervitaminoza este scazut, vitamina K
26

nefiind toxica decat in cantitati foarte mari. Totusi, o doza


excesiva (de 1000 ori mai mare decat aportul recomandat de
vitamina K) se poate acumula in organism, ducand la o atingere
a ficatului sau la icter in cazul copiilor.

27