Bauturile alcoolice

ARGUMENT

Bauturile alcoolice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Pe papirusurile si pe monumentele vechilor egipteni, cu mai mult de 3000 de ani i.e.n., la fenicieni, asirieni, ca si la alte popoare din Antichitate, se pomeneste de vin ca de o bautura a petrecerii, pentru cinstirea oaspetilor sau pentru indeplinirea ritualurilor religioase. Cu mult inainte de era noastra, chinezii si japonezii fabricau rachiu din orez ca si din alte cereale. Grecii de odinioara aveau un zeu al veseliei, pe ion!sos. "a romani Bacchus, zeul veseliei si al petrecerilor era reprezentat ca un tanar care tine in mana un toiag, impodobit cu iedera si vita de vie, numit tirs. #nii istorici arata ca grecii au inceput sa cultive vita de vie sub influenta fenicienilor. e la acestia, vita de vie a trecut in $icilia, e%tinzandu&se apoi treptat pe toata coasta 'arii 'editerane. (n )vul 'ediu se consumau mult vinurile si in general bauturile alcoolice, in care se introduceau diferite e%trase din plante. Berea se fabrica in manastiri pentru consumul populatiei de pe teritoriul acestora. Pe la mijlocul sec. al *+(&lea, manastirile au pierdut monopolul fabricarii berei, productia acestei bauturi capatand un caracter cvasiindustrial, in special in Germania. Consumul vinului si al berei, atata vreme cat nu era e%agerat, nu producea insa consecinte prea grave pentru organismul omenesc. #rmari mult mai periculoase asupra organismului se vor ivi odata cu descoperirea si e%tinderea rachiurilor, a bauturilor distilate. (n sec. al +(((&lea, alchimistii arabi au descoperit alcoolul pe care l&au obtinut printr&un proces de distilare. e altfel, alcool si alambic sunt cuvinte de origine araba. Cuvantul alcool provine din arabul Al-Kohol(subtil, impalpabil,. (n zilele noastre, alcoolul este raspandit sub numeroase forme, care din pacate sunt accesibile tuturor, indiferent de varsta si care aduc consecinte foarte grave asupra organismului omenesc. esi e%ista bauturi alcoolice care sunt considerate a fi -fine., pretul lor nu le face catusi de putin mai bune decat celelalte pentru sanatate.

CAPITOLUL I EFECTELE ASUPRA ORGANISMULUI-POZITIVE SAU NEGATIVE? (n decursul mileniilor s&a stabilit o relatie importanta intre om si alcool0in special sub forma vinului,, e%istenta acestei realitati fiind mentionata in diverse scrieri si sub diverse forme. esi s&au cunoscut dintotdeauna, efectele nocive ale alcoolului consumat in e%ces, omul a avut o atractie continua si insistenta pentru bauturile alcoolice cu care a stabilit in decursul veacurilor raporturi de functrionalitate, intre care acelea de ordin mitic, mistic, biologic, psihologic si medical. Paralele cu cresterea consumului de alcool s&au acumulat rezultatele cercetarilor stiintifice care dovedeau fara drept de apel efectele daunatoare ale alcoolului asupra organismului, concretizate in campanii antialcoolice, pe cat de bine sustinute teoretic, pe atat de lipsite de eficacitate in practica. )secul actiunilor antialcoolice se datoreste mai multor factori. "upta antialcoolica s&a desfasurat si se desfasoara in intreaga lume discontinuu, nu complet de convingator si sub aspect mai mult discursiv decat faptic. Consumul de alcool pierzandu&se in timpuri foarte indepartate ale e%istentei spetei umane, de fiecare data cand sunt prezentate problemele legate de alcoolism se lasa niste punti de trecere, se vorbeste despre uz si abuz, se face apel la unele metode terapeutice traditionale pe baza de alcool, se citeaza aforisme cu inteles ambiguu, se dau e%emple de artisti sau scriitori prieteni ai lui Bacchus care au scris& poate sub influenta alcoolului, ca acesta nu ar fi chiar asa de nociv cum se spune. (n final, se pune intrebarea cu nuante sentimentale, ce ar insemna viata fara un pahar de vin, amintindu&se ca acest produs este indisolubil legat de orice ceremonie de familie, de orice intrunire, sarbatoare, intalniri prietenesti, intalniri de afaceri, receptii, ocazii deosebite care mar cheaza viata fiecarui individ. (ntrucat se face asocierea efectului euforizant al alcoolului cu toate aceste momente, se ajunge la concluzia ca un paharel, altii zic doua, nu strica, se creeaza o conceptie cu nuante permisive foarte periculoase in sensul ca omul poate consuma alcool, dar...cu masura1 in aceste motive trebuie spus raspicat ca alcoolul nu este un aliment, ca el este un to%ic pentru organism, ca efectele sale pozitive sunt o pacaleala pentru organism, ca folosirea lui se face cu pretul unor mari sacrificii biologice, ca cele mai mari genii ale omenirii, cei mai straluciti creatori in toate domeniile, au fost oameni echilibrati, sobri si adversari vajnici ai consumului de alcool. (ntrucat despre alcool s&au spus unele adevaruri dar si foarte multe neadevaruri, vom preciza mai intai de ce alcoolul nu este si nu poate fi un aliment, pentru a se e%clude orice
2

confuzie, cu toate argumentele care incearca sa stabileasca si anumite virtuti posibile ale alcoolului limitate de anumite conditii. Prin aliment sau trofina se intelege o substanta care contribuie la desfasurarea normala a proceselor metabolice, adica participa la realizarea functiei generale de troficitate prezenta in orice forma de e%istenta a materiei vii. (n regnul animal procesele biologice se desfasoara in mediu apos, pe seama principiilor alimentare de baza, proteine, lipide si glucide, prin interventia o%igenului, vitaminelor si a unor elemente minerale. $e sustine ca alcoolul este un aliment argumentandu&se cu faptul dovedit pe om si e%perimental ca alcoolul se metabolizeaza in corp, majoritatea o%idandu&se in C32 si 423, cu declansare de energie05 cal.6g,, iar o parte din acidul acetic rezultat din o%idarea acestuia se poate depune sub forma de grasime in tesutul adipos. (n realitate, alcoolul in sine nu este un aliment. #nele bauturi alcoolice cum ar fi berea, care contin malt sau unele vinuri care contin zahar pot fi considerate alimente in masura in care contin aceste substante nutritive. Pentru alcoolul propriu&zis sunt o serie de argumente care demonstreaza ca el nu este un aliment. Cea mai valoroasa dovada in acest sens este comportarea etanolului in organismul prin care trece, distrugand vitaminele si afectand numeroase tesuturi si organe. (n cazul lipsei din alimentatia curenta a unor substante nutritive, organismul sufera si apar fenomene de carenta. (n lipsa alcoolului organismul nu sufera, uneori chiar isi recapata sanatatea si vigoarea. (n acest sens mentionam faptul ca mai bine de o jumatate din omenire nu consuma alcool si demonstreaza ca se poate trai, si chiar mai bine in lipsa acestuia. 3 alta caracteristica comuna principilor alimentare, care lipseste in cazul alcoolului, este ca ele se pot depozita in organism pe o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. escompunerea alcoolului indata ce a patruns in circulatie, organismul comportandu&se astfel fata de alcool ca fata de orice substanta straina patrunsa in sange pe care cauta sa o elimine neintarziat. Alcoolul este intr&adevar un e%citant al activitatii nervoase. (n cantitate redusa prin e%citarea sistemului nervos se mainfesta ca un stimulent care diminueaza senzatia de oboseala si prelungeste, dar numai pentru scurt timp, capacitatea de efort fizic si intelectual, ducand la ideea gresita ca da putere si buna dispozitie. (n realitate, individul pierde limita capacitatii la efort, se produce o -biciuire. a organismului care efectueaza eforturi suplimentare cu falsa senzatie de forta. 7eintarziat apare si fenomenul de oboseala, de epuizare, care repetate in timp, duc la uzarea prematura. 7ici presupusa virtute a alcoolului de incalzire a organismului este redusa, pentru a se micsora pierderile de caldura si pentru a se economisi energia pentru functia organelor vitale interne.
3

3 alta actiune a alcoolului in contradictie cu cea a alimentelor calorigene este cea e%ercitata asupra glandei suprarenale. $&a constatat ca prin consumul de alcool scade continutul suprarenalelor in acid ascorbic0vitamina C, si colesterol, asa cum se intampla si prin actiunea altor no%e chimice.(n timp ce alimentele consumate judicios cresc rezistenta organismului si puterea de aparare la agresiuni to%ice, microbiene sau de alta natura, alcoolul diminueaza aceasta rezistenta si face ca chiar infectiile usoare sa aiba o evolutie mai prelungita in timp. atele e%puse duc la concluzia certa ca alcoolul nu este un aliment fiindca nu are nici unul dintre atributele bine cunoscute ale acestora. )l este un to%ic, un drog, pentru care omul, folosindu&l de milenii, si&a realizat posibilitatea de a&l o%ida si de a utiliza o parte din energia rezultata din combustia lui, dar nu si pe aceea de a se apara de efectele sale nocive. 3 alta concluzie care se poate trage din aceste fapte este aceea ca alcoolul nu prelungeste viata, ci dimpotriva o scurteaza, provocand multe boli grave cum ar fi ciroza hepatica, boli cardiace etc. Astfel, nu putem gasi absolut nici un efect pozitiv al alcoolului asupra organismului, ci dimpotriva doar efecte nocive atat asupra organismului, cat si asupra integritatii mentale a omului. )l duce la scaderea memoriei, atentiei, cei care beau devin totodata nervosi, usor iritabili, certareti, mincinosi, ajung sa piarda repede stima si increderea celor din jur. Pe parcursul timpului, oamenii au constientizat faptul ca alcoolul este nociv pentru organism si au dat nastere la proverbe si stihuri populare care -critica. pe cei consumatori de bauturi alcoolice. +om preciza cateva dintre ele, pentru intelegerea mai buna a acestui obicei8 -3mul d&ar fi cat de bun6+inul il face nebun. -3mul ce face la betie6 $e caieste la trezie. -&4ai nevasta, la prasit6Barbate, m&am imbolnavit64ai nevasta, la beut6 Bogdaproste, mi&a trecut69a :nainte ca te&ajung. - aca bei in tinerete6Bautura iti aduce6;impuria batranete. -Betia este usa tuturor rautatilor. -Betia e nebunia cu voie.. 9ara indoiala ca patima betiei nu va coe%ista niciodata armonios cu viata familiala, cu o cariera de succes si ii va arunca pe adeptii ei undeva la periferia societatii, transformandu&i in niste marginalizati, in niste ratati. $i asta pe langa faptul ca le va dauna sanatatii la modul cel mai serios, uneori irecuperabil. Concluziile pe care trebuie sa le tragem noi< $unt evidente. (ncepand din teribilism, incepand din dorinta de a fi in pas cu moda, de a obtine aprecierea si respectul in anturaj, se ajunge la e%act opusul a ceea ce ne dorim. Ajungem dupa cum am mai spus niste ratati, niste
=

marginalizati, judecati de toata lumea si pe deasupra cu o sanatate mai mult decat subreda. ;otusi, daca faptul este consumat deja, putem sa ne eliberam de aceasta patima a betiei in primul rand dorindu&ne acest lucru. )%ista institutii specializate pentru a ajuta alcoolicii care vor sa revina la o viata normala, sa fie reacceptati in societate. Astfel, daca nu vrem sa ne complicam e%istenta inutil nu trebuie sa nu cadem in patima betiei chiar daca aceasta pare a fi solutia tuturor problemelor care ne incearca. Ar fi ca si cum ne&am baga capul in nisip asemenea strutilor, dand dovada de lasitate, in loc sa infruntam problema. Ba ar fi chiar mai rau, pentru ca ne&am inrautati situatia si ne&am scufunda si mai mult in ceata degradarii. Asa ca, oameni buni, viata merita traita, dar alcoolul nu ne aduce decat o falsa fericire si probleme cat cuprinde. $fatul nostru este sa beti, dar cu masura1

>

CAPITOLUL II DEPENDENTA DE ALCOOL Ce este alcoolul? Alcoolul rezulta din fermentarea fructelor sau a diferitelor cereale. 9ermentarea este procesul prin care drojdia sau bacteriile sunt folosite pentru a schimba zaharul din alimente in alcool. Acest proces este folosit pentru a obtine numeroase alimente atat de necesare, precum branza. Alcoolul apare su !"#er"te #or$e s" poate #" #olos"t ca a%t"sept"c& !e'"%#ecta%t sau se!at"() aca alcoolul este un produs natural, de ce trebuie sa fim preveniti asupra efectelor nocive ale acestuia< Cand bem alcool, acesta este absorbit in vasele de sange si de aici, in sistemul central nervos care controleaza practic toate functiile corpului.

Cu$ %e a#ectea'a? Alcoolul incetineste functiile sistemului nervos centra, blocand anumite mesaje in incercarea lui de a ajunge la creier. Acest lucru duce la o diminuare a auzului, a vazului, a miscarilor si a perceptiei. (n cantitati mici, alcoolul poate sa ne ajute sa ne simtim mai rela%ati sau mai putin inhibati. 3 cantitate mare de alcool, insa, produce numeroase schimbari la nivelul creierului, si de aici rezulta into%icatia. Persoanele care au abuzat de alcool vorbesc greoi, se impiedica, isi pierd coordonarea, fiind de multe ori confuze si dezorientate. epinzand de persoana, into%icatia cu alcool poate sa te faca mai prietenos si mai vorbaret sau mai agresiv. ?eactiile pt fi incetinite foarte mult, de aceea nu este recomandat sa conduci dupa ce ai baut. aca esti into%icat cu alcool, se prea poate sa ai impresia ca te misti coordonat, dar nu paria pe asta1 Cand consumi o cantitate e%agerat de mare de alcool intr&un timp scurt, poti sa fii victima unei otraviri cu alcool. Ce inseamna< )%act ce sugereaza8 corpul a fost otravit de cantitatea mare de alcool. (n acest caz, persoana otravita va vomita, in incercarea organismului de a @scapa@ de alcool. Ca urmare a otravirii cu alcool, poti sa te simti adormit, sa ai probleme cu respiratia, sa
A

lesini sau chiar sa&ti pierzi viata in ultima instanta.

De ce eau t"%er""? D"% cur"o'"tate& !"% ter" "l"s$ sau pe%tru a se "%te*ra "%tr-u% *rup. 3ricare din motive nu este destul de serios pentru a&ti pune sanatatea in pericol. e asemenea, adultii care obisnuiesc sa consume bautura in cadrul iesirilor in oras ofera adolescentilor un e%emplu nu tocmai bun, creand impresia ca alcoolul este inofensiv.

De ce sa %u eau? Pare un gest la moda, dar, de fapt, prin actiunea alcoolului asupra sistemului nervos central, te va determina sa faci lucruri nu tocmai @la moda@, cum ar fi vomitatul. 7emaipunand la socoteala ca bautura iti da un miros urat al gurii... Alcoolul iti pune in pericol sanatatea. "uam cel mai usor e%emplu8 la o betie, e mult mai usor sa ai contacte se%uale neprotejate si de aici, sa&ti fie transmise diferite boli venerice. (n plus, riscul accidentelor este mult mai mare atunci cand te afli sub influenta alcoolului. aca nimic nu te convinge, tine minte ca un adolescent cu probleme de bautura va creste in greutate si de aici, va dezvolta diferite probleme de sanatate. Persoanele care incep sa bea din adolescenta si continua la maturitate cu acest obicei vor avea probleme de inima, ficat sau la nivelul sistemului nervos.

Cu$ e("t sa eau? ) destul de dificil, mai ales daca incerci sa te integrezi intr&un grup unde toata lumea a deprins deja acest obicei. (nsa, trebuie sa ai in maneca diferite strategii pentru a refuza un pahar oferit. Alege cum sa refuzi8 ori simplu spui un @nu hotarat@ ori dai si o e%plicatie, gen @nu imi place alcoolul@B @cineva drag a murit din cauza alcoolului@, etc. (n plus, cat de distractiv este sa petreci o noapte intreaga, cu paharul de bautura in mana< (n loc de asta, mai bine alege hobb!&
5

uri mult mai recreative si sanatoase8 un sport, un urcat pe munte, o vizita la cinema din cand in cand... Cei mai predispusi la a bea sunt adolescentii lipsiti de incredere in ei.

U%!e pot sa caut a+utor? aca tu consideri ca ai o problema cu bautura, cauta a+utor cat mai repede posibil. Ai incredere intr&o verisoara mai mare ca tine sau o matusa< Atunci vorbeste cu ele despre dependenta ta1 aca nu, vorbeste cu parintii tai, un doctor sau un profesor apropiat tie.

CAPITOLUL III CONSUMUL DE ALCOOL $unt mai bine de /0.000 de ani de cDnd oamenii consumE bEuturi alcoolice Fi tot de atunci se discutE despre beneficiile Fi despre afecGiunile pe care acesta le produce. )ste corect sE spunem cE alcoolul este un tonic general dar Fi otravE. iferenGa constE Hn doza administratE. Consumul moderat de alcool pare sE fie benefic pentru inimE Fi pentru aparatul circulator Fi probabil protejeazE Hmpotriva diabetului zaharat tip (( Fi a litiazei biliare. Consumul e%cesiv de alcool este cauza majorE a deceselor prevenibile din lume. Astfel, Hn $tatele #nite alcoolul este implicat Hn jumEtate din accidentele rutiere fatale. Consumul de alcool Hn cantitEGi crescute afecteazE ficatul Fi inima, afecteazE fEtul Hn caz de sarcinE, creFte Fansa dezvoltErii cancerului de sDn dar Fi a altor forme de cancer, cotribuie la apariGia depresiei, a violenGei Fi interferE cu relaGiile dintre oameni. Cele douE feGe ale alcoolului nu ar trebui sE ne surprindE. (ngredientul activ al bEuturilor alcoolice, o moleculE simplE numitE etanol, afecteazE organismul Hn multe feluri. (nfuenGeazE Hn mod direct stomacul, creierul inima vezica biliarE Fi ficatul. AfecteazE nivelul de lipide 0colesterol Fi trigliceride, Fi de insulinE din sDnge dar Fi procesele inflamatorii Fi coagularea. AfecteazE starea de spirit, dispoziGia, concentrarea Fi coordonarea. Ce ,%sea$%- .$o!erat/? Ce ,%sea$%- .u% pa0ar/? In unele studii consumul -moderat. de alcool se referE la mai puGin de un pahar pe zi, Hn timp ce altele se referE la 3&= pahare pe zi. Ce HnseamnE -un pahar. este destul de neclar Fi nu e%istE o definiGie universalE acceptatE a acestui termen. In $#A -un pahar. este considerat 3>0ml de bere, />0ml de vin, sau => ml de gin sau JhisKe!. 9iecare conGine /2&/= grame de alcool. efiniGia consumului moderat de alcool este datE Hn funcGie de cantitatea de alcool care nu este dEunEtoare pentru organism. $e considerE aceastE cantitate ca fiind de /&2 pahare pe zi pentru bErbaGi Fi nu mai mult de un pahar pe zi pentru femei. Aceasta este o definiGie acceptatE Hn $#A. Pos" "le e%e#"c"" ale alcoolulu" 'ai mult de /00 de studii au urmErit interacGiunea dintre consumul moderat de alcool Fi riscul de infrct miocardic acut, atac vascular cerebral ischemic 0prin trombi,, boli vasculare periferice, moarte subitE cardiacE Fi deces datorat altor boli ale aparatului cardiovascular. $&a
L

demonstrat scEderea cu 2>&=0 M a riscului. AceastE cone%iune a fost demonstratE atDt la bErbaGi cDt Fi la femei. $e aplicE la oameni care nu au o afecGiune cardiacE prealabilE. e asemenea se aplicE Fi la pacienGii care au risc crescut de infrct miocardic acut sau de atac vascular cerebral ischemic 0prin trombi,& pacienGi cu diabet zaharat tip ((, hipertensivi, cei cu anginE pectoralE, infarct miocardic Hn antecedente sau alte boli cardiovasculare. Acest efect protector al alcoolului Hn cantitEGi moderate este demontrat FtiinGific. Consumul de alcool Hn cantitEGi moderate creFte nivelul de 4 " cholesterol 0colesterol -bun., iar aceastE creFtere se asociazE cu protecGie cardiovascularE. e asemenea consumul de alcool Hn cantitEGi moderate are efect benefic Hn coagulare influenGDnd activatorul tisular al plasminogenului, fibrinogenul, factorul +(( al coagulErii Fi factorul von Nillebrand ceea ce va duce la prevenirea formErii de trombi mici care pot bloca arterele determinDnd apariGia infarctului 0miocardic, cerebral, etc,. )fectele benefice nu se limiteazE la inimE. )ste puGin probabil sE aparE litiazE biliarE sau diabet zaharat de tip (( la consumatorii de alcool Hn cantitEGi moderate. #n pahar Hnainte de masE HmbunEtEGeFte digestia sau oferE un moment de rela%are la sfDrFitul unei zile stresante. )fectul fizic Fi psihic contribuie la sEnEtate Fi la starea de bine. Partea ,%tu%ecat- a alcoolulu" acE toGi bEutorii s&ar limita la un singur pahar pe zi, probabil cE nu am mai avea nevoie de atDt de mulGi cardiologi, gastroenterologi sau psihiatrii. ar nu toatE lumea se opreFte dupE un pahar. Consumul de alcool nu Hi afectezE din pEcate doar pe cei care consumE ci le afecteazE Fi familiile, relaGiile sociale, prietenii. Conform (nstitutului Abuzului de Alcool Fi Alcolismului din $tatele #nite /= milioane de americani Hntrunesc criteriile de a fi consideraGi alcoolici, alcoolul joacE un rol important Hn / din = cazuri de crime violente, mai mult de /A.000 de oameni mor anual Hn accidente rutiere datorate alcoolului, abuzul de alcool costE mai mult de /C0 milioane de dolari anual. Consumul e%cesiv de alcool determinE un proces inflamator al ficatului 0 hepatota alcoolicE, Fi poate duce la cirozE, afecGiune care este fatalE. e asemenea poate determina creFterea presiunii arteriale, afectarea muFchiului miocardic 0cardiomiopatie,. Alcoolul Hn cantitEGi crescute este factor etiologic Hn numeroase forme de cancer8 al gurii, gEtului, esofagului, colonului Fi Hn cancerul de sDn. Chiar Fi consumul moderat de alcool are riscurile sale. Alcoolul poate provoca insomnie. Abilitatea sa de a Hntuneca judecata este legendarE. Alcoolul interacGioneazE cu numeroase medicamente cum ar fi acetaminophen 0Paracetamol,, anticonvulsivante, antidepresive, antialgice Fi sedative. eterminE dependenGE mai ales En
/0

cazurile care au antecedente Hn familie de consumatori cronici de alcool. Alcoolul creFte riscul apariGiei cancerului de sDn. Consumul a mai mult de douE pahare pe zi de alcool de cEtre femei poate duce la creFterea riscului de cancer de sDn cu 20&2>M. Acest lucru nu HnseamnE cE 20&2>M dintre femeile care consumE 2 pahare pe zi vor face cancer de sDn ci se raporteazE la procentul actual al acestei afecGiuni. e e%emplu Hn $#A /2 femei din /00 au aceastE afecGiune iar acest procent va creFte la /=&/> din /00. Consumul zilnic a A00 micrograme de acid folic scade acest risc. Rolul *e%elor ,% acest proces $udii asupra gemenilor, failiilor Fi a copiilor adoptaGi au demonstrate cE genele au categoric un rol Hn determinarea preferinGelor individuale pentru consumul de alcool. Alcoolismul nu urmeazE regulile simple de transmitere descrise de Gregor 'endel. )l este determinat prin interacGiunea mai multor gene Hntre ele Fi cu factorii de mediu. )%istE doveFi prin care genele infulenGeazE sistemul cardiovascular. )%istE o enzimE alcool dehidrogenaza 3 0A 43, care are douE forme. #na metabolizeazE alcoolul repede cealaltE mai Hncet. Consumatorii de alcool Hn cantitEGi moderate care au 2 gene ale enzimei care acGioneazE lent au risc mai scEzut de a face o boalE cardiovascularE decDt cei care 2 gene ale formei cu acGiune rapidE. Cei cu o genE pentru enzima cu acGiune rapidE Fi una pentru enzima cu acGiune lentE au un risc intermediar. )ste posibil ca enzima cu acGiune rapidE sE metabolizeze alcoolul Hnainte ca acesta sE HFi manifeste efectele benefice asupra coagulErii Fi de creFtere a 4 " colesterolului. (nteresant este faptul cE prezenGa sau lipsa acestei gene nu are nici o influenGE asupra riscului cardiovascular la pacienGii care nu consumE alcool. Aceasta este o dovadE indirectE destul de puternicE a faptului cE alcoolul consumat Hn cantitEGi moderate reduce riscul de afecGiuni cardiovasculare. S#atur" pract"ce atoritE efectului comple% al alcoolului asupra organismului, consumul acestuia trebuie fEcut cu moderaGie Fi trebuie sE se aibE Hn vedere raportul dintre beneficii Fi riscuri. $e Gine seama Fi de antecedentele familiale ale fiecErui individ. e e%emplu la un individ slab, cu o viaGE activE, care nu fumeazE, mEnDncE sEnEtos Fi nu are antecedente Hn familie de boalE cardiovascularE, consumul moderat de alcool nu va scEdea foarte mult riscul de afectare cardiovascularE. acE nu consumaGi alcool nu e cazul sE HncepeGi de azi. )fecte benefice aspra aparatului cardiovascular Fi nu numai puteGi obGine prin e%erciGii fizice Fi o dietE sEnEtoasE. "a un bErbat fErE istoric de alcoolism Hn familie care are risc moderat sau crescut de boalE cardiovascularE, un pahar zilnic de alcool poate reduce acest risc.
//

"a o femeie fErE istoric de alcoolism Hn familie care are risc moderat sau crescut de boalE cardiovascularE, beneficial posibil al unui pahar de alcool pe zi poate fi contrabalansat de creFterea riscului de cancer de sDn. acE consumaGi alcool sau vE plEnuiGi sE HncepeGi acest lucru, faceGi&o moderat& nu mai mult de 2 pahare pe zi la bErbaGi Fi nu mai mult de un pahar pe zi la femei. Oi asiguraGi&vE un consum de acid folic de cel puGin A00 de micrograme pe zi1

/2

/3

/=

/>

1I1LIOGRAFIE

222)GOOGLE)RO 222)2I3IPEDIA)RO 222)REFERAT)RO 222)REFERATELE)COM

/A