Particularitati de constructie a unui personaj

Mihail Sadoveanu este unul dintre prozatorii importanti al secolului al-XX-lea a carui creatie , romanul Baltagul apare in anul 1930 .Acest roman este reprezentativ pentru creatia sadoveniana, avand ca punct de plecare, dup marturisirile autorului, alada populara !iorita. Romanul Baltagul este alcatuit din 16 capitole inc"ise de un prolog cu rol essential in conturarea viziunii despre lume a prozatorului , dar si a perspectivei narative. Tema principala este descrierea monogra#ica a unei lumi ar"aice, cea a satului moldovenesc de munte de la con#luenta secolelor X$X-XX, in care incep sa patrunda, timid, dar sigur, elementele civilizatiei moderne. Titlul romanului este sim olic, altagul, arma purtata indeose i de cio ani, avand doua trasturi, ce pot sim oliza inele si raul% altagul este arma crimei, dar si arma dreptatii, cu care criminanlul este ucis de #iul victimei. Actiunea se des#asoara dupa toate momentele su iectului, in cele 1& capitole, grupate in trei parti. Conflictele, care constituie motorul actiunii, sunt gradate, in general atingandu-si ma'imul in punctual culminant al #irului epic.Conflictul este unul interior al (itoriei )ipan dat intre datoria de sotie ce pleaca pe urmele sotului disparut, constienta #iind ca nu va primi sustinere din partea autoritatilor si intre mentalitatea ar"aica crestina ce nu dicteaza respectarea unor datini, cum ar #i cea a inmormantarii.*'ista si un conflict e terior! pre"ent pe tot parcursul romanului intre (itoria si ucigasii sotului ei. Personajele romanului nu sunt #oarte numeroase, acestea ilustrand tipuri umane di#erite, detasandu-se de imaginea persona+ului central. #itoria $ipan este unul dintre cele mai comple'e persona+e #eminine din literatura romana.(itoria este sotia oierului, ,ec"i#or )ipan si este ingri+orata pentru sotul ei care nu a mai venit de la -orna, unde era plecat pentru a #ace o a#acere cu oile. %in perspectiva statutului psihologic si moral! (itoria ilustreaza tipul #emeii de la munte, conservatoare in pastrarea traditiilor si datinilor..eticent la elementele de modernitate, ii interzice #iicei sale sc"im area vestimentatiei traditionale, catrinta si ia cu luza si valtul si ii reaminteste a are datoria sa-si scuture pernele si sa astepte pana va #i ceruta in casatorie.$n acest sens intra in conflict cu mentalitatea tinerei generatii, ilustrata de !inodora si /"eorg"ita care se opun legilor nescrise ale intemeierii unei #amilii. $lustrativ pentru portretul moral al eroinei este constiinta datoriei de sotie care o va insu#leti pe tot parcursul actiunii in cautarea si demascarea ucigasilor sotului ei cu care va intra in conflict, #inalizat prin pedepsirea celor vinovati0 1alistrat Bogza este ucis cu altagul cu care #usese ucis si ,ec"i#or )ipan, iar $lie 1utui va #i inc"is. )a inceputul romanului, eroina este caracterizata in mod direct de catre autor, realizandui-se un portret fi"ic ochii ei caprui in care parca se rasfrangeau lumina castanie a parului, erau dusi departe, semn al gandurilor in care era adancita si care o copleseau.2ortretul eroinei se completeaza si prin carcaterizarea directa #acuta de #iul ei, /"eorg"ita, acesta recunoscandu-$ calitatile de a patrunde in adancimile su#letului uman, a#irmnad despre mama sa mama asta trebuie sa fie farmacatoare, cunoaste
1

gandurile omului , sau negustorul -avid care ii admira cura+ul si darzenia, a#irmand ca este o sotie e'traordinara daca n-as fi ovrei insurat si daca munteanca asta n-ar avea sot, intr-o saptamana as face nunta. Caracteri"area indirecta se realizeaza ,in primul rand prin nume, prenumele (itoria semni#ica iruinta, iar victoria ei din #inal consta in descoperirea si pedepsirea ucigasilor.3rdonata si meticuloasa, cu deose it simt practice, inainte de plecare in cautarea lui )ipan, ea pregateste totul cu a ilitate si a'actitate.*ste o #emeie credincioasa si respecta o iceiurile stramosesti. $n relatia cu copii, se dovedeste toleranta cu /"eorg"ita pentru ca il vede s#ios si nesigur si pentru ca acest #lacau mandru si voinic este dragostea ei din tinerete pe care ia purtat-o sotului ei.1and isi da seama ca a ramas singurul spri+in al gospodariei, #ace din acesta ar at cura+os si energic.1u !inodora este mai aspra pentru ca vrea s-o educe in spiritual traditiei, pornind de la im racaminte, preocupari si comportamnet moral si urmarind s-o casatoreasca cu un gospodar cu casa si avere. Trasatura principala de caracter ce o de#ineste pe (itoria este hotararea si perseverenta, iar o scena narativa prin care se poate ilustra "otararea este cea in care se relateaza intoarcerea lui /"eorg"ita din altile 4i+iei , cand (itoria se gandeste s il trimita singur in cautarea lui ,ec"i#or, insa comportamnetul tanarului dovedeste imaturitate si lipa de e'perienta care ii dau (itoriei certitudinea ca ratul nee'perimentat a lui /"eorg"ita are nevoie de mintea si e'perienta ei de viata.5n consecinta "otaraste sa plece impreuna 6n cutarea celui disprut.3 alta trasatura ce o de#ineste pe (itoria )ipan este perseverenta demonstrat de-a lungul #irului epic si ilustrata prin scena derulata la 2iatra ,eamt unde se dusese pentru a se plange autoritatilor si unde isi da seama ca singura sustinere o gaseste in #ortele ei proprii si in credinta in -umnezeu. &n opinia mea, (itoria )ipan, munteanca din partile 7arcaului, se incadreaza per#ect in lumea ar"aica pe care o reprezinta atat prin mentalitate, comportament, cat si prin vestimentatie si lim a+.$n acest sens, ea este o pastratoare a traditiilor si a unui mod de viata intr-o societate in care este recunoscuta autoritatea ar atului si in care #emeia are rolul de a ingri+i gospodaria si de a creste copii. &n consecinta, prin mentalitate, lim a+ si comportament, (itoria este un persona+ ilustrativ pentru lumea ar"aica din care #ace parte.