Sunteți pe pagina 1din 15

ISMAIL AITEN NURTEN AN 3 TULCEA MODELAREA PROCESELOR ECOLOGICE Introducere Modelarea si simularea proceselor ecologice este un proces comple

de repre!ent"re " org"ni!"rii si #unction"rii ecosistemelor in scopul intelegerii cresterii si e$olutiei "cestor"% Modelarea si simularea sunt instrumentele de conectare " ideilor& ce constituie #ormul"re" abstracta " inter"ctiunii #"ctorilor 'iotici si "'iotici in procesele speci#ice ecosistemelor cu realitatea repre!ent"t" de ecosisteme% Obiectivele modelarii si simularii ecosistemelor sunt( intelegere" complet" si " #unction"rii ecosistemelor controlul riguros c"ntit"ti$ "l cresterii si e$olutiei sp"tio)tempor"le " ecosistemelor% MODELAREA "re c" o'iecti$ speci#ic repre!ent"re" sintetic" " org"ni!"rii si #unction"rii ecosistemelor *su' #orm" gr"#ic" si c"ntit"ti$"+% SIMULAREA d" ,$i"t"- modelelor in scopul controlului c"ntit"ti$ "l cresterii si e$olutiei ecosistemelor *prin intermediul ecu"tiilor si sistemelor de ecu"tii "soci"te proceselor cercet"te+% Monitorizarea ecologica este o sint"gm" rel"ti$ nou"& "p"rut" pe #ondul sc.im'"rilor r"pide inregistr"te de ctre #"ctorii clim"tici si de mediu% Ace"st" nu se reduce do"r l" model"re" proceselor ecologice n"tur"le s"u "rti#ici"le ci si l" integr"re" lor in c"drul unor sisteme rel"ti$ comple e de di"gno!" si pre$entie% Implic"re" "utom"ticii& in#orm"ticii si " electronicii in proiect"re" unor "st#el de sisteme / numite "d .oc inteligente / este e$ident"% Monitoring-ul ecologic/integrat urm"reste: ) ) ) ) ) re"li!"re" unui sistem integr"t de inregistr"ri metodice0 e$"lu"re" cu"nti#ic"t" " structurilor si " modului de #unction"re " proceselor ecologice0 comp"r"re" st"rii mediului cu intensit"te" "cti$it"tilor socio)economice0 model"re" situ"tiilor const"t"te0 progno!"re" sensului& " tendintelor si sc.im'"rilor c"re "u loc% Este neces"r c" monitoring)ul ecologic1integr"t s" #ie "'ord"t sistemic& .olistic& in concord"nt" cu comple it"te" proceselor din n"tur"% P"r"metrii c"re se urm"resc in monitoring)ul ecologic1integr"t sunt urm"torii( 2. parametrii geofizici % cei c"re urm"resc #"ctorii clim"tici *temper"tur"& insol"ti"& ne'ulo!it"te"& precipit"tiile& curentii de "er etc%+ si .idrologici *de'itele lic.ide si solide& curentii& $ite!ele& tr"nsp"rent" etc%+0 3% parametrii geochimici % cei c"re e$identi"!" continutul di#eritelor su'st"nte c.imice in di$ersele su'sisteme "le mediului0 3% parametrii biologici % c"re const"u in in$ent"rul speciilor e istente *e$identiere" 'iodi$ersit"tii+0

4% parametrii de radioactivitate % o'tinuti prin m"sur"re" r"dio"cti$it"tii glo'"le0 5% parametrii legati de nevoile umane % istorici& sociologici& epidemiologici& leg"ti de "limente si "p" pot"'il"& de !gomot etc%0 6% parametrii de evidentiere a unor surse de afectare a mediului. O'iecti$ele monitoring)ului ecologic1integr"t pot #i cu c"r"cter gener"l& cu c"r"cter speci#ic si cu c"r"cter prospecti$% Modele calitative Modelul c"lit"ti$ "l unui proces ecologic este e presi" intelegerii cone iunilor dintre componentele procesului& e prim"t" intr)un mod simpli#ic"t& de cele m"i multe ori su' #orm" gr"#ic"% Modele cantitative dinamice Modelele c"ntit"ti$e din"mice se construiesc pe structur" modelului conceptu"l repre!ent"t de modelul c"lit"ti$ "l ecosistemului prin( 7 introducere" numerelor in di"gr"m" modelului c"lit"ti$0 7 "t"s"re" ecu"tiilor modelului c"lit"ti$% Modele cantitative statistice Modelele c"ntit"ti$e st"tistice e prim" interdependetele dintre componentele ecosistemelor si sunt construite pe '"!" prelucr"rii unui m"re num"r de m"sur"tori e periment"le re"li!"te pe p"rcursul unui progr"m comple de monitori!"re% a!itolul " Modelarea calitativa a !roceseloe ecologice Modelul c"lit"ti$ "l unui proces ecologic este e presi" intelegerii cone iunilor dintre componentele procesului& e prim"t" intr)un mod simpli#ic"t& de cele m"i multe ori su' #orm" gr"#ic"% #rinci!ii !entru elaborarea modelelor calitative El"'or"re" modelelor c"lit"ti$e& in $"ri"nt" gr"#ic"& "re "$"nt"8ul c" $i!u"li!e"!" intr) un mod intuiti$ componentele si rel"tiile dintre "ceste"& #"r" " inlocui re"lit"te" p"lp"'il" cu sim'oluri "'str"cte speci"li!"te& de tipul ecu"tiilor m"tem"tice& c"re presupun o "numit" speci"li!"re pentru o m"nipul"re e#icient"% Re"li!"re" di"gr"melor gr"#ice pentru modelele c"lit"ti$e respect" c"te$" principii gener"le( 7 sursele princip"le de energie se "mpl"se"!" 9n "#"r" sistemului model"t si liniile de leg"tur" tr"$erse"!" #rontierele "cestui"0 7 consumul de energie se #"ce in gener"l de l" st"ng" l" dre"pt" si de sus in 8os0 7 #iec"re sistem "re o piedere de enegie pe #rontier" in#erio"r"& pierdere ine$it"'il" con#orm cu principiul "l doile" "l termodin"micii%0

Metodologia de elaborare a modelelor calitative El"'or"re" modelelor calitative este prim" et"p" o'lig"torie in "n"li!" numeric" si simul"re" oric"ror procese% Re!ult"tul "cestei prime et"pe este modelul conceptu"l pe c"re se #und"mente"!" to"te e$"lu"rile c"ntit"ti$e% CORECTITUDINEA MODELULUI CONCEPTUAL ESTE C:EIA E;ALUARII CORECTE A PROCESELOR ECOLOGICE% Et"pele re"li!"rii modelului c"lit"ti$ sunt ( 2% Tr"s"re" limitelor sistemului 3% Consemn"re" tuturor tr"seelor c"re tr"$erse"!" limitele sistemelor *intrari si iesiri+ 7 Pl"s"re" #iec"rui inceput intr)o surs" pl"s"t" in "#"r" sistemului studi"t 7 M"rc"re" sim'olurilor de surs" cu Cu$inte sugesti$e 3% Consemn"re" componentelor sistemului( 7 List" complet" " componentelor cercet"te 7 Pl"s"re" lor in interiorul sistemului de l" st"ng" l" dre"pt" in ordine" intr"rii in "ctiune0 4% Consemn"re" proceselor din s<stem O list" cu procesele import"nte 7 Cone iunile intre componentele implic"te de #iec"re proces 5% M"rc"re" conser$"rii m"sei prin e$identiere" cl"r" de)" lungul proceselor pentru( 7 Intr"ri0 7 Stoc"ri 7 Iesiri 6% ;eri#ic"re" circuitului '"nilor in sistem =% M"rc"re" circuitului energiei prin( 7 Intr"ri 7 Consum 7 Iesiri >% Utili!"re" culorilor st"nd"rdi!"te pentru intocmire" di"gr"melor( 7 rosu pentru circuitul energiei 7 "l'"stru pentru circuitul m"teriei din 'ios#er"( "er& "p"& nutrien?i 7 m"ron pentru componentele geologice& com'usti'il& minereu 7 $erde pentru !on" "m'ient"l"& produc"tori& productie 7 portoc"liu pentru consum"tori( "nim"le& o"meni& industrie etc% 7 purpuriu pentru '"ni @% De#initi$"re" modelului pentru o'iecti$ul studiului 7 det"liere pentru studiul stiinti#ic det"li"t 7 sinte!" pentru discutii cu 'ene#ici"ri "i re!ult"telor *pu'lic& politicieni+ Simboluri standard !entru modele calitative Sursa Sim'olul utili!"t in mod curent pentru surs" este circul"r& se pl"se"!" in e teriorul #rontierelor ecosistemului si sim'oli!e"!" "portul de in#orm"tie& m"terie s"u energie in ecosistem *Aig%5%+%In interiorul cercului este preci!"t prin te t tipul de "port *surs" de m"terie "norg"nic"1org"nic"& energie sol"r" etc%+%

Pl"s"mentul surselor este de regul" in p"rte" st"ng" " #rontierelor ecosistemului&consumul de energie&m"terie s"u in#orm"tie re"li!"ndu)se de l" st"ng" l" dre"pt"% De!ozit Stoc"re" su' di#erite #orme*energiei&m"teriei& in#orm"ti&structur"+ se repre!int" cu un sim'ol de '"!" B

Aig%5% Sim'ol utili!"t pentru surse de in#orm"?ie& m"terie s"u energie

Stoc"re" intr)un depo!it #iind nelimit"t" tre'uie s" e iste nu num"i c"i de intr"re d"r si c"i de iesire *di#u!ie& dispersie s"u depreciere+& "m'ele #iind de "cel"si tip% Stoc"rile speci"li!"te sunt repre!ent"te prin di#erite cone iuni "soci"te sim'olului de '"!"( 7 stoc"re" energiei cu indic"re" deprecierii "cestei 0 7 stoc"re" energiei Ci m"teriei cu consumul energiei si depreciere" m"teriei % Interactiune Sim'olul pentru inter"ctiune repre!int" o tr"ns#orm"re si contine *Aig%=+( 7 c"i prin c"re sunt sim'oli!"te "#lu urile de m"terie s"u energie0 7 c"set" in c"re se produce tr"ns#orm"re"0 7 un" s"u m"i multe iesiri pentru produsul re!ult"t& energi" consum"t" Etc A#lu component D

A#lu component A

Produs re!ult"t Energie utili!"t"

Aig%=% Sim'olul utili!"t pentru inter"ctiune" din c"re re!ult" di$erse produse % E ist" di#erite tipuri de inter"ctiuni pentru c"re se "t"se"!" di#erite "tri'ute supliment"re sim'olului element"r de inter"ctiune(

7 interactiune cu niveluri de intensitate variabila " tr"ns#orm"rilor& po!ition"te in ordine" cresc"to"re de l" st"ng" l" dre"pt" in di"gr"m" modelului c"lit"ti$ *Aig%>"+% 7 interactiune cu dilutie *Aig%>'&c+& in c"re produsul re!ult"t este proportion"l cu "#lu ul de m"terie si energie& di$i!"t s"u redus proportion"l cu pondere" #octorilor c"re sunt pl"s"ti in dre"pt" sim'olului de inter"ctiune *e emplu( c"ntit"te" de pl"ncton dintr) un l"c este redus" prin diluti" "pei re!ult"t" din "liment"re" l"cului+0

Ni$el tr"ns#orm"re redus

"

' Control tr"ns#orm"re intens

Aig%> Inter"ctiuni cu ni$eluri de tr"ns#orm"re di#erenti"t *"+ cu dilutie di$i!"t"*'+ s"u redus"*c+ onsumator Sim'olul pentru consumator se re#er" l" un grup de "ctiuni& in mod u!u"l repre!ent"te prin cuplul tr"ns#orm"re)stoc"re& inc"dr"te intr)un .e "gon *Aig%@"+% Procesul de tr"ns#orm"re din sim'olul de inter"ctiune *Aig%>"+ este un proces de tr"ns#orm"re prim"r si de$ine secund"r c"nd este pl"s"t intr)un sim'ol grup de consum"tor% Di$ersele $"ri"nte de proces consum"tor se di#erenti"!" prin sim'olurile pl"s"te in interiorul .e "gonului de '"!"( 7 #lu ul de consum proportion"l cu #lu ul producti$ determin"t de doi #"ctori *e %( descompunere" su'st"ntelor org"nice proportion"l cu concentr"ti" m"teriei org"nice si concentr"re" o igenului+ *Aig%@c+0 7 #lu ul de consum este proportion"l cu sursele de m"terie si energie precum si semn"lul de #eed'"cE d"t de stoc"re" proprie *e %( crestere" !oopl"nctonului proportion"l cu c"ntit"te" de .r"n" si concentr"ti" de o igen *Aig% @d+%

"

'

Aig%@% Utili!"re" sim'olului de grup consum"tor #roducator Sim'olul pentru produc"tor implic" o unit"te de producere si de cele m"i multe ori un" de stoc"re " produsului cre"t% Pentru sim'oli!"re" unui produc"tor se utili!e"!"& in cel m"i gener"l c"!& un c"dru c"re m"sc.e"!" o structur" intern" det"li"t" *Aig%2F"+ i"r pentru preci!"re" unor c"r"cteristici "le structurii interne se "d"ug" "tri'utele neces"re( 7 produc"tor in#luent"t proportion"l cu concentr"ti" "portului de energie *e %(producere de m"terie org"nic" prin procesul de #otosinte!"& propor?ion"l cu concentr"ti" luminii+ *Aig%2F'+0 7 produc"tor ,stimul"t- simult"n de dou" "porturi *e %( stimul"re" #otosinte!ei de concentr"ti" luminii si " nutrientilor+ *Aig%2Fc+0 7 produc"tor stimul"t proporrion"l cu "portul de energie1m"terie si control"t prin #eed'"cE)ul re!ult"t de stoc"re" produsului *e %( producti" de #itopl"ncton stimul"t" de concentr"ti" de lumin" si nutrienti& si in.i'"t" de c"ntit"te" de produs stoc"t" *Aig%2Fd+% Am!li$icator Acest oper"tor sim'oli!"t printr)un triung.i *Aig% 22"+ controle"!" "portul de m"terie1energie din di#erite surse& "port c"re "mpli#ic" intensit"te" unui proces de consum1produc?ie *e %( reproducere" org"nismelor c"re po"te #i stimul"t" de o c"ntit"te supliment"r" de .r"n"+ *Aig%22'+%

"

'

Aig%2F%Utili!"re" sim'olului de grup produc"tor

Surs" de energie1m"t erie

Produsul proportion"l cu "#lu ul :r"n"

Iepuri Morti N"scuti

Controlul "#lu ului Reproducere

Energi e u!"t"

Aig%22%"mpli#ic"tor cu r"t" const"nt" *"+ cu un e emplu de reproducere cu "mpli#ic"torul stimul"t de "port de .r"n" nelimit"t *'+

onsum energie Aiec"re ecosistem tre'uie s" "i'"& pentru c" modelul s" respecte lege" " dou" " termodin"micii& po!ition"t pe #rontier" de l" '"!"& un sim'ol c"re s" #igure!e

pierdere"1consumul1dispersi" de energie in "#"r" sistemului& nerecuper"'il" si neregener"'il" *Aig%23+% Aig%23% Consum ire$ersi'il de energie

Sim'olul nu tre'uie con#und"t cu cel de leg"re l" p"m"nt "l unei surse electrice %ranzactie Circul"ti" '"nilor in c"drul tr"n!"ctiilor "soci"te di#eritelor procese de productie si consum este 9n gener"l in sens contr"r sensului de consum "l energiei si m"teriei si se repre!int" prin linie intrerupt" *Aig%23+%

Ser$ici i Surs" de energie

Produc"tor

Consu m"tor

Aig%23% Circul"ti" '"nilor intr)un ciclu de producere si consum Pentru situ"tii p"rticul"re se complete"!" circuit '"nilor& " c"ror $"lo"re se conser$" in circuitul proceselor "soci"te& cu sim'oluri supliment"re Simbol &cutie neagra' Sim'olul de cutie ne"gr" este utili!"t pentru " repre!ent" componente cu structur" intern" necunoscut" *Aig%25"+& s"u sim'oluri p"ricul"re "le unor ecosisteme *cu "p"ritie e trem de r"r"0 Aig%'&c+%

"

'

Aig%25%Sim'olul cutie ne"gr" utili!"t pentru "+ componente cu structur" intern" necunoscut"0'+#orte re!ult"te dintr)un #lu princip"l0c+sen!ori penru identi#c"re" unor componente secund"re re!ult"te dintr)un "numit proces% one(iuni) $orte) $lu(uri Structur" ecosistemelor este constituit" din sim'olurile componentelor leg"te prin linii de di#erite tipuri( cone iuni& #orte& #lu uri% O linie de legGtur" po"te #i utili!"t" pentru( m"teri"l& in#orm"tie& org"nisme& popul"tie& energie etc% Alu urile sunt "cti$"te de #orte& #orte repre!ent"te prin( #orte #i!ice& concentr"tie c.imic"& s"u orice "lte propriet"ti ce "u energi" neces"r" intretinerii unui #lu % Aortele pro$in dintr)o surs" e terio"r" s"u dintr)un stoc"8 intern% Alu urile sunt di#erenti"te gr"#ic in #unctie de p"rticul"rit"tile de circul"tie si de num"rul #ortelor "cti$e( 7 #lu ul proportion"l cu o singur" #ort"& de tip line"r& este repre!ent"t printr)o linie cu o singur" s"ge"t"& indi#erent de pre!ent" s"u "'sent" unei pierderi s"u tr"ns#orm"ri de energie 7 #lu di$i!"t s"u com'in"t din dou" #lu uri de "cel"si tip 0 #lu dependent de di#erent" de #orte de l" cele dou" c"pete "le circuitului % iclu conditional Ciclul condition"l limit"ti$1de m" im este un sim'ol de grup c"re limite"!" iesire" dintr)un sistem l" crestere" energiei pro$enite dintr)o surs" intern"% Ciclul condition"l limit"ti$ este utili!"t pentru un #lu energetic "l unei unit"ti cu un ciclu intern propriu% Este c"!ul procesului de producere de o igen si su'st"nt" org"nic" prin #otosinte!" ( 7 in primul p"s cloro#il" primeste energie *lumin" de l" so"re+ si produce s"rcin" po!iti$" s"u neg"ti$"0 7 "l doile" p"s se produce o igen si su'st"nt" org"nic" si se ,resete"!"- cloro#il" c" s" po"tG primi din nou energie pentru un nou ciclu de producere& decl"ns"t num"i d"c" m"i e ist" m"terie prim" disponi'il"%

a!itolul * Modelarea cantitativa a !roceselor ecologice. Modele dinamice Modelele c"ntit"ti$e din"mice se construiesc pe structur" modelului conceptu"l repre!ent"t de modelul c"lit"ti$ "l ecosistemului prin( 7 introducere" numerelor in di"gr"m" modelului c"lit"ti$0 7 "t"s"re" ecu"tiilor modelului c"lit"ti$% Introducere" numerelor in di"gr"m" modelului c"lit"ti$ il tr"ns#orm" in mondel c"ntit"ti$% Cu "8utorul numerelor introduse in di"gr"mele modelelor c"lit"ti$e se po"te sesi!" unde stoc"re" s"u #lu ul sunt m"i m"ri s"u m"i mici% Di"gr"mele cu numere "u c"lit"te" de " repre!ent" sintetic si sugesti$ c"r"teristicile c"ntit"ti$e gener"le "le ecosistemului% Ecu"tiile "soci"te modelului c"lit"ti$ permit construire" unui model c"ntit"ti$ c"re permite( 7 "n"li!" det"li"t" " e$olutiei componentelor ecosistemului0 7 progno!" e$olutiei ecosistemului in et"p" de simul"re& pentru di$erse conditii *cele monitori!"te s"u gener"te de situ"?ii e cep?ion"le( c"t"stro#e n"tur"le& polu"ri "ccident"le+ Ini?i"li!"re" numeric" " modelelor c"lit"ti$e se '"!e"!" pe d"te o'tinute prin monitori!"re" componentelor ecosistemului cercet"t& pe o perio"d" indelung"t" de timp in c"re pot #i sesi!"te tendintele de $"ri"tie tempor"l" si sp"ti"l"% Introducere" numerelor in di"gr"mele modelelor se #"ce& in #unctie de cople it"te" ecosistemului studi"t& in dou" $"ri"nte( 7 cu numere de "cel"si tip0 7 cu numere de tipuri di#erite% Di"gr"mele c"re urm"resc #lu ul unui singur component sunt complet"te cu numere e prim"te in "cee"si unit"te de m"sur"% Modelul dinamic SLO+RE,E+ Modelul SLOHRENEH "re c" o'iecti$ e$"lu"re" c"ntit"tii de 'iom"s" cre"t" in conditiile e istentei unei surse de energie limit"t" si dou" depo!ite de stoc"re interne% % E emple Multe procese 'iologice& geologice si economice "u incluse un stoc"8 intermedi"r pentru energi" pro$enitG dintr)o surs" limit"t" *Aig%33+% Modelul SLOHRENEH este o 'un" repre!ent"re si pentru pentru modul 9n c"re se procede"!" cu resursele energetice in economi" mondi"l"& m"re consum"to"re de energie% In lume e ist" depo!ite m"ri de c"r'une& petrol& minereuri& "p"& utili!"te pentru re"li!"re" di$erselor produse& Regl"re" consumului este leg"t" de necesit"te" produselor si de resursele disponi'ile& resurse energetice si m"teri"le

E Stoc"re intermedi"r"

NOEO K

EOE OKK Stoc"re K

E OK

Surs" limit"t" de energie

N OE

Productie

Aig%33%Modelul SloIreneI Ecu"tiile modelului A#lu ul J de energie din e teriorul sistemului este intr)o prim" et"p" stoc"t intr)un re!er$or *E+ de unde este #olosit pentru de!$olt"re" unui proces "utoc"t"litic c"re "cumule"!" produsul intr)un "l doile" depo!it *K+% Ecu"tiile modelului ( DE L J M N O E M N O E OK7 DK L N O E OK M N OK7

J ( "#lu ul din e terior E( primul depo!it de energie din sistem DE( modi#ic"re" de energie din depo!itul intern( K( stoc"re" de 'iom"s" cre"t"& "l doile" depo!it din interiorul ecosistemului Modelul dinamic I,%ERA % Modelul INTERACT repre!int" competiti" dintre dou" popul"tii K2 si K3% Aiec"re popul"tie "re propriul ciclu "utoc"t"litic& si "u l" dispo!itie o surs" nelimit"t" de .r"n" E& const"nt" % Din"mic" modelului este posi'il" in dou" $"ri"nte( 7 lips" inter"ctiunii c"re determin" o crestere" " "m'elor popul"tii p"n" l" o $"lo"re" m" im" l" c"re se st"'ili!e"!"%

7 inter"ctiune" neg"ti$" *concurent"+ un" din popul"tii se de!$olt" si "8unge 9n regim st"'ili!"t in timp ce ce"l"lt" popul"tie disp"re l" un moment d"t din lips" de resurse& consum"te de popul"ti" concurent" % % E emple Un e emplu de competitie este ce" dintre dou" specii de c"r"'usi c"re se .r"nesc din "cee"si #"in" pus" intr)un 'orc"n% D"c" o singur" specie este pre!ent" "tunci "ce"st" se de!$olt" numeric p"n" "8unge l" un regim de st"'ili!"re% D"c" in "cel"si 'orc"n sunt puse dou" specii& un" dintre specii o distruge pe ce"l"lt"% E ist" situ"tii speci"le c"nd o specie "ctione"!" direct pentru elimin"re" speciei concurente l" utili!"re" "celei"si surse de .r"n"% Sunt pl"nte c"re secret" o su'st"nt" to ic"& ce in.i'" de!$olt"re" r"d"cinilor speciei concurente% Ecu"?iile modelului Ecu"tiile modelului INTERACT e prim" " dou" $"ri"nt"& " inter"ctiunii concurenti"le( 7 Energi" disponi'il"( E )const"nt"0 7 Crestere" popul"tiei 2 intr)un inter$"l de timp DT( DK L N O E OK M N OK OK2M N OK OK 7 Crestere" popul"tiei 3 9ntr)un inter$"l de timp DT( DK L N O E OK M N OK OK M N OK OK Modele cantitative statistice Modelele c"ntit"ti$e st"tistice e prim" interdependetele dintre componentele ecosistemelor si sunt construite pe '"!" prelucr"rii unui m"re num"r de m"sur"tori e periment"le re"li!"te pe p"rcursul unui progr"m comple de monitori!"re% Model liniar de o singura variabila inde!endenta Cel m"i simplu model pentru corel"ti" intre dou" $"ri"'ile geologice este cel lini"r& in c"re se presupune c" dependent" po"te #i descris" prin ecu"ti" unei drepte( < LP QP Q e in c"re < ) $"ri"'il" dependent" *L re!ult"ti$"+0 ) $"ri"'il" independent" *L #"ctori"l"+0 P&P ) p"r"metrii modelului0 e ) ero"re" de estim"re " modelului%

E ist" dou" modele lini"re limit" pentru dependent" dintre dou"$"ri"'ile geologice si <( "+ "m'ele $"ri"'ile * Ci < + sunt "#ect"te de erori int"mpl"to"re '+ $"ri"'il" independent"* + este "riguros& i"r $"ri"'il" dependent"* < + este "#ect"t" de erori distri'uite norm"l % Modelul "+ este "dec$"t studierii corel"tiei continuturilor de Au Ci Ag dintr)un !"c"m"nt s"u dintre gr"nulo!it"te si poro!it"te intr)un "c$i#er nisipos& i"r modelul '+ se recom"nd" pentru studiul corel"tiei intre "d"ncime * + si continutul in Au * < + s"u intre "d"ncime" * + si gr"dul de s"tur"re * < + din !on" de "er"re " unui "c$i#er #re"tic% Pentru studiul complet "l corel"tiei lini"re intre dou" $"ri"'ile este neces"r" p"rcurgere" unui num"r de p"tru et"pe de prelucr"re% a- Re!rezentarea gra$ica Repre!ent"re" gr"#ic" " rep"rtitiei 'idimension"le " $"ri"'ilelor "n"li!"te este ce" m"i r"pid" #orm" de identi#ic"re c"lit"ti$R " e istentei corel"tiei% E" se po"te "n"li!" in trei $"ri"nte( di"gr"m" de imprRCtiere& stereogr"m" si dre"pt" de corel"tie% Diagrama de im!rastiere Di"gr"m" de impr"stiere este ce" m"i simpl" #orm" de repre!ent"re gr"#ic" in c"re utili!"nd un sistem de re#erint" rect"ngul"r& #iec"re perec.e de $"lori m"sur"t" * & < + se m"teri"li!e"!" printr)un punct% Se o'tine in "cest mod o multime de puncte " c"rei con#igur"tie geometric" sugere"!" pre!ent" s"u "'sent" corel"tiei intre cele dou" $"ri"'ile % Punctele pot "$e" o distri'utie( ."otic" ) corel"ti" intre cele dou" $"ri"'ile #iind nul"& concentr"t" pe o !onR "lungit" rectilinie ) corel"ti" #iind de tip lini"r s"u concentr"t" pe o !on" "lungit" cur'ilinie& situ"tie in c"re se presupune e istent" unei corel"tii nelini"re intre cele dou" $"ri"'ile% Di"gr"m" de corel"tie po"te #i re"li!"t" si cu $"lori st"nd"rdi!"te& $"ri"nt" recom"nd"t" "tunci c"nd $"lorile sunt e prim"te in unit"ti de m"sur" di#erite si "u "mplitudini de selectie disproportion"te% Drea!ta de corelatie Dre"pt" de corel"tie repre!int" gr"#ic tendint" pe c"re o urme"!" medi" unei $"ri"'ile in comp"r"tie cu $"lorile celeil"lte $"ri"'ile% Se construiesc dou" drepte de corel"tie pentru #iec"re cuplu de dou" $"ri"'ile * & < +( "+ dre"pt" de corel"tie corespun!"to"re modelului < L #* + in c"re pentru #iec"re se determin" si se repre!int" $"lo"re" medie % '+ dre"pt" de corel"tie corespun!"to"re modelului L # *< + in c"re pentru #iec"re $"lo"re < se c"lcule"!" si se repre!int" gr"#ic '+ E$"lu"re" intensit"tii corel"tiei lini"re Din repre!ent"rile gr"#ice se pot deduce l" ni$el c"lit"ti$ ine istent" corel"tiei s"u e istent" unei corel"tii directe s"u in$erse% Cele dou" $"ri"'ile sunt corel"te direct d"c" $"lorile m"ri "le unei" tind s" se "socie!e cu cele m"ri "le celeil"lte% In rocile poro"se& poro!it"te" si perme"'ilit"te" sunt un e emplu tipic de $"ri"'ile po!iti$ corel"te% Dou"

$"ri"'ile geologice sunt corel"te neg"ti$ d"c" $"lorile m"ri "le unei" tind s" se "socie!e cu $"lorile mici "le celeil"lte% Corel"ti neg"ti$e se st"'ilesc de o'icei intre concentr"tiile " dou" elemente m"8ore& de e emplu in rocile dolomitice continutul in c"lciu este in mod norm"l corel"t neg"ti$ cu continutul de m"gne!iu% Su' "spect c"ntit"ti$& intensit"te" corel"tiei line"re se po"te cu"nti#ic" prin intermediul coe#icientului de corel"tie Pe"rson si " coe#icentului de corel"tie " r"ngurilor c-%estarea adecvarii modelului liniar Adec$"re" unui model lini"r este sinteti!"t" in e$"lu"re" semni#ic"tiei st"tistice " coe#icientului de corel"tie c"re se po"te re"li!" in dou" et"pe succesi$e( ce" " "ccept"rii *#unctie de $"lo"re" c"lcul"t"+ e istentei unei corel"tii lini"re si ce" de e$"lu"re " incertitudinii "supr" intensit"tii "cestei"% Test"re" st"tistic" " e istentei corel"tiei lini"re se po"te re"li!" cu "8utorul testului STUDENT "plic"t ipote!elor st"tistice( { : (SL F *"'sent" corel"tiei lini"re+ {: (ST F *pre!ent" corel"tiei lini"re+ d- #arametrii modelului E$"lu"re" p"r"metrilor modelului st"tistic lini"r p"rcurge cele dou" et"pe cl"sice de c"lcul "l p"r"metrilor pe '"!" es"ntionului de d"te disponi'ile si de e$"lu"re " incertitudinii "cestor p"r"metri% oncluzii Utili!"re" modelelor c"lit"ti$e Model"re" si simul"re" ecosistemelor este un process comple de repre!ent"re " org"ni!"rii si #unctionGrii " ecosistemelor in scopul intelegerii cresterii si e$olutiei "cestor" Et"pele metodologiei de model"re Metodologi" de re"li!"re " celor dou" tipuri de modele& c"lit"ti$ si c"ntit"ti$& po"te #i sep"r"t" in p"tru et"pe( 7 de#inire" #rontierelor modelului c"lit"ti$& pin sim'oli!"re" supr"#etei in c"re $or #i repre!ent"te to"te componentele si intercone iunile sistemului ( 7 pl"s"re" componetelor ecosistemului ( ) sursele de energie si de m"terie ) componetele de stoc"re ) produc"tori si consum"tori 7 tr"s"re" intercone iunilor dintre componentele modelului c"lit"ti$ "l ecosistemului *Aig%3%+ 7 initi"li!"re" numeric" " modelului c"ntit"ti$ prin pl"s"re" numerelor in di"gr"m" modelului c"lit"ti$ *p"rticul"ri!"re pentru ciclul #os#orului( $"lorile sunt e prim"te in Ugr"me1m3%"nV

Surs" de m"terie

Stoc"re m"terie "norg"nic" Surs" de energie

Stoc"re m"terie org"nic"

Consum"tor

Componentele unui process ecologic Utili!"re" modelelor c"ntit"ti$e Modelele c"ntit"ti$e st"tistice e prim" interdependetele dintre componentele ecosistemelor si sunt construite pe '"!" prelucr"rii unui m"re num"r de m"sur"tori e periment"le re"li!"te pe p"rcursul unui progr"m comple de monitori!"re% Di'liogr"#ie Support curs

S-ar putea să vă placă și