ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACUTATEA DE MANAGEMENT CICLUL LICENTA ID PIATRA NEAMT

REFERAT ECOTEHNOLOGIE BATERIA BANALA SAU NU, PENTRU NOI SI PENTRU MEDIU

Profesor Virginia Ciobo ar!

Cos"ina G#eorg#i a $Ar eni% &'''' An!( I Pro"o ia )*++,)*+-

C!.rins

I In ro/!0ere 1 /es.re ba erii in genera( si 0(asifi0area ba erii(or II S a is i0i III Efe0 e .o en ia(e as!.ra sana a ii noas re si a "e/i!(!i in0on5!ra or IV Manage"en !( "a eria(e(or 7 Co(e0 area ba erii(or !8a e 7 Re0i0(are 7 Te#no(ogii /e re0i0(are V Con0(!8ii si .roie0 e 9ii oare VI Bib(iografie

.g2 3 .g2 4 .g2 6 .g2 +* .g2 ++ .g2 +) .g2 +.g2 +6 .g2 )*

I In ro/!0ere 1 /es.re ba erii in genera( si 0(asifi0area ba erii(or Una dintre cele mai importante limitri ale tehnologiei de astzi este reprezentat de baterii. Probabil c muli se ntreab de ce progresul n acest domeniu este att de lent. Dei n ultimii 5 de ani au a!ut loc schimbri uimitoare" bateria a rmas n esen neschimbat" inginerii chinuindu#se s stoarc din !echea tehnologie ci!a stropi de putere n plus n $iecare an. %u baterii mai bune" nu doar c !#ai putea $olosi de iPhone#ul dumnea!oastra peste zi $r a $i ne!oie s#l rencrcai" dar laptopurile i tele$oanele ar putea $unciona mai rapid" mainile electrice ar rula n numr mare pe autostrzi" lumea i#ar schimba n$iarea. &n esen" toate bateriile $uncioneaz cam la $el' substane chimice din interiorul bateriei produc electroni prin trans$ormarea energiei chimice n energie electric. (tunci cnd conectm o baterie la un gadget" electronii se deplaseaz de la polul negati! al bateriei" prin dispoziti!ul pe care l deser!ete" nchiznd circuitul prin polul poziti! al bateriei. Di$erenele dintre di$eritele tipuri de baterii sunt cauzate de di$eritele )coc*tailuri) de substane chimice a$late n interiorul acestora" care disting ntre baterii i le $ac bune pentru unele scopuri i mai puin bune pentru altele. +ata di!erse tipuri de baterii si cate!a din caracteristicile acestora'
1. ,(-./++ D. U0+%( 12324+0-(

Ba erii(e a(0a(ine(e sunt bateriile clasice5 sunt ie$tine i la ndemn. %onin o cantitate rezonabil de energie" dar $olosite la un dispoziti! ca un mp6 pla7er" acestea se epuizeaz destul de repede. &n schimb" dac sunt $olosite n dispoziti!e care nu au ne!oie de mult energie" cum este telecomanda tele!izorului ori a aparatului de aer
6

condiionat" bateriile alcaline pot $i utilizate pentru multe luni. Problema principal n acest caz este c ele nu sunt rencrcabile. Ba erii(e 0! o'i/ /e argin sunt baterii cu o !ia lung" dat $iind c acestea conin o cantitate mare de energie. 3e gsii" n $orm de nasturi" n ceasurile cu cuar" dar i n submarine. (u dou probleme' una este c sunt scumpe" iar a doua o reprezint mercurul de care trebuie scpat dup epuizare.
2. ,(-./++3. %U P3(%+ D. P3U8, 4+ (%+D 4U31U/+%

(cest tip de baterii sunt de dou $eluri' bateria $olosit la pornire" ca cea pe care o a!ei la main" proiectat pentru a $urniza scurte )ocuri) electrice i bateria $olosit la alimentarea brcilor" a mainilor de gol$ ori ca surs de energie de rezer! pentru di$erite gadgeturi.
6. ,(-./++3. /.+0%(/%(,+3. (3%(3+0.

Dup cum tii" e9ist i baterii care dup epuizare se pot rencrca cu a:utorul unui dispoziti! special # ncrctorul. -rebuie ns spus c bateriile alcaline rencrcabile i pierd cu $iecare rencrcare cte un pic din capacitatea de a stoca energie i" ncet# ncet" de!in inutilizabile. Preul relati! mare al bateriilor rencrcabile $ace ca cei mai muli consumatori s cumpere cu precdere baterii obinuite" de unic $olosin. Ba erii(e rein0ar0abi(e ni0#e( 0a/"i! ;0i%ads< sunt unele dintre primele baterii rencrcabile i printre cele mai ie$tine. 4e ncarc relati! repede" dar au o mare problem" denumit e$ectul memoriei' dac le rencarci nainte de descrcarea complet se !or descrca din ce n ce mai repede pe !iitor" innd parc minte ni!elul la care erau cnd au $ost rencrcate. De asemenea" dac stau ne$olosite" dup = de zile !or $i complet descrcate. Ba erii(e ni0#e(,"e a( #ibri/e;0i8>< nlocuiesc bateriile nichel#cadmiu cu un alia: care $ace ca" n acelai spaiu" s stocheze cu ? @ mai mult energie. Problema rencrcrii nainte de descrcarea complet nu mai este att de acut ca n cazul
?

bateriilor nichel#cadmiu" dei nu este disprut complet. ,ateriile nichel#metal hibride sunt cele care" n pachete de mai multe baterii" alimenteaz mainile hibride. Ba erii(e (i i!,ion constituie noul standard n ceea ce pri!ete bateriile pentru gadgeturi" reprezentnd un progres considerabil sub aspectul energiei stocate i acestea nu mai au o problem cu rencrcatul nainte de descrcarea complet. (ceste baterii sunt cunoscute ns ca a!nd o )nclinaie) ctre a e9ploda ;dei rata e9ploziilor este una $oarte mic<. 2 alt problem este aceea c dac sunt consumate prea mult i a:ung sub un prag critic sub aspectul !olta:ului" pot $i permanent a$ectate. De aceea" gadgeturile sunt programate s se opreasc la un anumit punct" $ornd utilizatorul s rencarce bateriile naintea ca acestea s de!in inutilizabile. Ba erii(e (i i!,ion .o(i"er $olosesc un electrolit bazat pe polimeri i de aici i numele. (cestea sunt mai durabile dect bateriile litiu#ion" sunt mai uoare" rata e9ploziilor este mai mic i sunt mai maleabile" putnd $i turnate n di$erite $orme. Deza!anta:ul $a de bateriile litiu#ion este acela c se descarc ce!a mai repede" dar se $ac progrese n acest sens n ultimul timp. ,ateriile litiu#ion#polimer sunt din ce n ce mai $olosite n laptopuri ori di!erse gadgeturi" ca iPod#ul. Ba erii(e (i i!,fier,fosfa sunt o alt !ariant a bateriilor litiu#ion. (!anta:ele acestor baterii sunt' capacitatea de a se ncrca $oarte rapid i probabilitatea mai mic de a e9ploda. Dar deocamdat sunt scumpe i procesul de $abricare este complicat. ,ateria litiu#$ier#$os$at alimenteaz laptopul 23P% A2 i !a alimenta mainile hibride n !iitorul apropiat. Directi!a 2 BCBBC%. a Parlamentului .uropean si a %onsiliului pri!ind bateriile si

acumulatorii $ace distinctie intre trei tipuri de baterii si acumulatori' 1. baterii si acumulatori portabili5 2. baterii si acumulatori industriali5 6. baterii si acumulatori auto5

1. ,ateriile si acumulatorii portabili'

,ateriile si acumulatorii portabili sunt acele baterii sau acumulatori" baterii de tip pastila" ansamblu de baterii care este sigilat" poate $i transportat manual si nu este nici baterie industriala sau accumulator industrial" nici baterie ori acumulator auto. (cestia pot $i' D ,aterii nereincarcabile ;de e9emplu bateriile cu zinc#carbon si magneziu alcalin E baterii pentru scopuri generale<" baterii pastila" baterii cu o9id de litiu5 impreuna reprezinta apro9imati! F5@ din segmentul de baterii portabile5 D ,aterii reincarcabile sau acumulatori ;de e9emplu bateriile cu nichel#cadmiu" nichel metal hidrid" cu ioni de litiu si cu plumb acid<" care reprezinta apro9imati! 25@ din segmentul de baterii portabile5 ,ateriile si acumulatorii portabili ii utilizam $rec!ent in acti!itatile noastre zilnice ca si componenta de $unctionare pentru di$erite echipamente de uz personal sau casnic" insa nu dupa mult timp acestea de!in deseuri. 4i" nu orice $el de deseuri" acestea sunt cele mai poluante si periculoase" iar ma:oritatea a:ung" din ne$ericire" la depozitele pentru deseuri municipale. -ipuri de baterii si acumulatori portabili' ,ateria zinc#carbon' este cunoscuta si drept baterie standard pe baza de carbon" electrozii sunt zincul si carbonul" intre aceste substante e9istand o pasta acida" care are rolul de electrolit. (ceasta baterie este cel mai putin to9ica si este utilizata la di$erite aparate mecanice" lanterne" :ucarii" etc. ,ateria alcalina ;cu dio9id de mangan<' cea mai utilizata este bateria Duracell si .nergizer" electrozii sunt zincul si o9idul de magneziu" impreuna cu un electrolit alcalin. 4e utilizeaza in' caseto$oane" radiouri" alte aparate. ,ateria pe baza de litiu ' aceasta baterie contine litiu" iodat de litiu sau iodat de plumb si este utilizata in aparatele de $otogra$iat datorita puterii mari pe care o genereaza. ,ateria nichel#cadmiu' electrozii acesteia sunt hidro9id de nichel si cadmiu"
B

electrolitul $iind hidro9idul de potasiu. (ceasta baterie este reincarcabila" utilizata

pentru camere de $ilamt si $oto" di$erite unelte portabile ce necesita acumulatori reincarcabili. ,ateria nichel#metal' acest tip de baterie este reincarcabila si tinde sa inlocuiasca bateria nichel#cadmiu" deoarece nu su$era din cauza )e$ectului de memorie) de care su$era bateria nichel#cadmiu. ,ateria litiu#ion' este reincarcabila si este deseori intalnita in laptop#urile ,ateria zinc#aer' aceasta baterie utilizeaza o9igenul pentru o9idarea ,ateria zinc#o9id de mercur' si aceasta este deseori $olosita in aparatele ,ateria argint#zinc' aceasta baterie este utilizata la aplicatiile aeronautice" per$ormante" in tele$oanele mobile" ceasuri" camere de $ilmat etc. zincului" si sunt utilizate pentru aparatele auditi!e. auditi!e" pacema*er" camere de $ilmat" ceasuri"etc. datorita raportului optim putere#greutate. (ltele' aparate auditi!e" aparate $oto si de $ilmat" calculatoare" etc. 2. ,ateriile si acumulatorii industriali' ,ateriile si acumulatorii industriali sunt acele baterii sau acumulatori proiectati e9clusi! pentru utilizare industriala sau pro$esionala sau $olositi in orice tip de !ehicul electric. (cestia pot $i" de e9emplu' D ,ateriile cu plumb acid ;=B@ din intregul segment industrial de baterii<5 D ,ateriile cu 0i%d ;2@ din ntregul segment industrial de baterii<5 D (ltele ;2@< 6. ,ateriile si acumulatorii auto' ,ateriile si acumulatori auto sunt acele baterii sau acumulatori destinati sa alimenteze sistemele auto de pornire" iluminat ori de aprindere. +n con$ormitate cu lista pre!azuta in Decizia %omisiei .uropene 2 periculoase.
F

C562C%."

bateriile care contin plumb" mercur si nichel#cadmiu sunt clasi$icate ca deseuri

.tichetarea bateriilor si acumulatorilor D producatorii sunt obligati sa marcheze cu simbol toate bateriile acumulatorii si ansamblurile de baterii' o pubela cu roti" barata cu doua linii in $orma de A'

D pana la data de 2B septembrie 2 capacitatea acestora5 D "

=" producatorii sunt obligati sa indice pe

supra$ata bateriilor si acumulatorilor portabili si auto" in mod !izibil" lizibil bateriile" acumulatorii si bateriile de tip pastila care contin mai mult de 5@ mercur" mai mult de " 2@ cadmiu sau mai mult de " ?@ plumb

sunt marcate cu simbolul chimic pentru metalul respecti!' >g" %d sau Pb. II S a is i0i Potri!it unui studiu realizat de compania G4unlight /omaniaH" pana in 2 F" pe

piata autohtona se !indeau anual ? de milioane de baterii portabile" care" dupa utilizare" desi considerate deseuri periculoase" erau amestecate cu deseurile mena:ere sau incinerate. .uropenii au reciclat 2F. de tone de baterii uzate in 2 . F" in timp ce pe piata

comunitara sunt puse" anual" in !anzare peste 2

de tone de baterii portabile.

/ata medie de colectare in statele europene este de 16@ iar :umatate din acest procenta: este realizat doar de cinci tari" dintre care se e!identiaza ,elgia" care strange si recicleaza anual peste 5 @ din bateriile uzate. Polonia nu a atins pana acum decat 1@ din tinta de colectare propusa. 8ercurul continut intr#o baterie de ceas poate polua 5 de litri de apa sau un

metru patrat de sol pe o perioada de 5 de ani5 bateria de tip pastila este cea mai periculoasa deoarece contine peste 6 @ mercur" $ata de alte baterii care contin un procenta: mai mic.
I

Din 1

de baterii portabile se pot obtine 1= *g de $ier" utilizat in industrie.

1abricarea unei baterii consuma de 5 de ori mai multa energie decat cea produsa de baterie. (:unse la depozitul pentru deseuri municipale" bateriile portabile se o9ideaza si elibereaza metale grele care a:ung in sol" intra in panza $reatica si a:ung apoi in apa de la robinet sau de la $antana. Unele baterii contin acizi puternic corozi!i. +n $iecare an" 15 bilioane de baterii sunt arucate" daca s#ar construi o coloana din acestea" coloana ar a:unge de la Pamant la 3una si inapoi. 8etalele grele continute de baterii" cum ar $i mercurul si cadmiul odata a:unse in ape" sunt inghitite de animalele ac!atice si se acumuleaza in tesuturile lor grase apoi a:ung sa intre in organismul uman. III Efe0 e .o en ia(e as!.ra sana a ii noas re si a "e/i!(!i in0on5!ra or ,ateriile si acumulatorii portabili contin substante to9ice precum' mercur" plumb" nichel" cadmiu" litiu care a$ecteaza gra! sanatatea umana. (runcate impreuna cu alte deseuri mena:ere" substantele continute de baterii si acumulatori !or a:unge in sol si ape. %and solul si apa sunt contaminate" aceste substante a:ung in corpul plantelor si animalelor" acumulandu#se de#a lungul lanturilor tro$ice. +n urma consumului de catre om a acestor plante si animale" se produc into9icatii care a$ecteaza adeseori ire!ersibil sanatatea. 8etalele continute de baterii pot pro!oca alergii" sterilitate" pierderi de memorie" boli de inima" cancer. 8ercurul" cea mai periculoasa substanta continuta de baterii" dintr#o baterie de tip pastila poate polua 5 5 de ani. de litri de apa sau un metru patrat de sol pe o perioada de

8ercurul in contact cu apa $ormeaza un compus cancerigen ;metil#mercur< ce a$ecteaza sistemul ner!os si rinichii. Plumbul reprezinta o alta substanta periculoasa care a$ecteaza sistemul ner!os si aparatele e9cretor si reproducator. +n plus in urma incinerarii deseurilor" plumbul poate $i transportat pe distante $oarte mari de catre curentii de aer. 0ichelul a$ecteaza pielea daca intra in contact direct cu aceasta" in plus odata eliberat in aer si aspirat" produce in$lamarea cailor respiratorii si cancer la plamani. %admiul este o substanta cancerigena" ce produce leziuni gra!e daca este ingerata sau aspirata. De asemenea" into9icatia cu litiu a$ecteaza gra! sistemul ner!os" rinichii" caile respiratorii si inima. (sadar" deseurile de baterii si acumulatori portabili sunt deosebit de periculoase. Daca nu ne pasa de mediul natural" ar trebui sa ne pese de sanatatea noastra si a copiilor nostri. .lectricitatea JportabilaH a de!enit astazi o parte a !ietii cotidiene. ,ateriile alimenteaza multe din aparatele ce $unctioneaza pe baza electricitatii" cum ar $i tele$oanele" calculatoarele" radiourile" caseto$oanele" si chiar automobilele electrice. Dar dupa ce au $ost consumate si aruncate" ele reprezinta un real pericol asupra mediului incon:urator. ,ateriile" asa cum ama ratat mai sus" sunt clasi$icate in general in' baterii de unica $olosinta si baterii care pot $i reincarcate de mai multe ori" acestea din urma a!and de obicei o cautare mai mare. +n intreaga lume" sute de milioane de baterii mari si miliarde de baterii mici continand tone de metale to9ice si periculoase sunt produse si utilizate in $iecare an. Pana de curand" ma:oritatea erau pur si simplu aruncate. %hiar si astazi" in multe

locuri sunt reciclate doar cele ce contin materiale !aloroase cum ar $i nichelul si cadmiul. IV Manage"en !( "a eria(e(or +ntrucat cererea de baterii a crescut de#a lungul timpului in intreaga lume" riscurile poluarii au crescut si ele" de aceea si metodele de reciclare au trebuit sa $ie imbunatatite in mod continuu. (ceasta se realizeaza printre altele atat prin $olosirea de catre $abricantii bateriilor a unor materiale usor reciclabile" cat si cu a:utorul consumatorilor" care se dispenseaza de bateriile uzate in locuri special amena:ate in acest scop" pentru a nu $i amestecate cu alte obiecte. 0ecesitatea reciclarii bateriilor !ariaza de la o tara la alta" e9istand insa o tendinta sigura catre un control mai strict al reciclarii. -ranspunerea n legislaia naional a Directi!ei %omisiei .uropene BBC2 B" pri!ind regimul bateriile i acumulatorilor care conin substane periculoase" indic clar c reciclarea acestora este obligatorie n toate statele membre. Productorii de baterii i acumulatori portabili trebuie s realizeze o rat minim de colectare de 25@" pna la 2B septembrie 2 12" respecti! ?5@ pna la 2B septembrie 2 1B. /esponsabilitile pri!ind colectarea" tratarea i reciclarea bateriilor i acumulatorilor portabili uzai pro!enind de la consumatorii $inali re!ine n totalitate productorilor sau organizaiilor colecti!e care acioneaz n numele acestora. ,ateriile consumate nu mai sunt ceea ce au $ost la inceput. 1olosirea lor le schimba atat din punct de !edere $izic" cat si chimic. .lectrozii" de e9emplu se pot de$orma si coroda ast$el incat un circuit electric nu mai poate a!ea loc" iar reactiile chimice pot sa nu $ie complet re!ersibile dupa reincarcare. +n consecinta" componentele bateriei nu pot $i reutilizate in mod direct" a!and ne!oie de o prelucrare speciala inainte de a $i reciclate si trans$ormate in baterii noi" sau $olosite in alte scopuri. /eciclarea bateriilor presupune mai multe operatii distincte' colectarea bateriilor uzate sortarea lor in $unctie de continut
11

recuperarea materialului reciclabil puri$icarea materialului reciclabil aruncarea partilor nereciclabile -rebuie mentionat ca sortarea bateriilor in $unctie de alcatuirea lor este $oarte

importanta" intrucat sunt $olosite procedee industriale di$erite pentru e9tragerea materialului din $iecare tip de baterie in parte. Co(e0 area ba erii(or !8a e (sa cum am mai aratat Directi!a %omisiei .uropene nr. BBC2 B a $ost transpusa in

legislatia noastra prin Ho ararea /e G!9ern nr2 ++3) /in se. e"brie )**4" iar tintele propuse pentru colectarea bateriilor si acumulatorilor portabili sunt urmatoarele' 25@ pana la data de 2B septembrie 2 125 # ?5@ pana la data de 2B septembrie 2 1B5 2bligatia atingerii acestor tinte re!ine in sarcina producatorilor de baterii si acumulatori portabili ;sau organizatiilor colecti!e care actioneaza in numele lor<. Pentru bateriile si acumulatorii industriali si auto nu este pre!zut o tinta de colectare intrucat acestia au mai putine sanse de a $i eliminati in $lu9ul de deseuri municipale solide din cauza $aptului ca sunt mari si deoarece utilizatorii lor sunt pro$esionisti si apreciaza mai mult !aloarea economica a reciclarii. Pe langa acestea" se adauga si combinatia intre obligatiile legale de a primi inapoi aceste baterii si acumulatori si interdictia de depozitare si incinerare care are drept scop colectarea acestor baterii si acumulatori. %erinte de colectare pre!azute de Directi!a europeana 2

BCBBC%.'

consumatorii trebuie sa aiba posibilitatea de a returna deseurile de baterii portabile la punctele de colectare a$late in !ecinatatea lor" $ara plata unei ta9e si $ara obligatia de a cumpara o noua baterie5
12

distribuitorii sunt obligati sa primeasca inapoi deseurile de baterii portabile atunci cand $urnizeaza baterii portabile ;n a$ara cazului n care se do!edete c sistemele alternati!e e9istente sunt e$iciente<5

producatorii de baterii industriale sau tertii care actioneaza in numele lor" sunt obligati sa primeasca inapoi bateriile industriale de la utilizatorii $inali5

productorii de baterii auto sau tertii trebuie sa stabileasca sisteme de colectare pentru deseurile de baterii auto care nu sunt colectate prin intermediul schemelor de colectare stabilite prin Directi!a !ehiculelor uzate.

Re0i0(are De ce trebuie s reciclm bateriileK

reciclarea bateriilor a:uta la economisirea resurselor permitand recuperarea metalelor !aloroase cum ar $i nichelul" cobaltul si argintul5

utilizarea metalelor reciclate din baterii necesita un consum mai mic de energie" e9emplu' utilizarea cadmiului si a nichelului reciclat necesita ?B@ si respecti! F5@ mai putina energie primara decat e9tractia si ra$inarea metalelor in stare naturala5 pentru zinc" proportia de energie necesara pentru reciclare raportata la energia necesara e9tractiei resurselor primare este de ordinul 2"2 la I.

%erintele de reciclare pre!azute in Directi!a 2

BCBBC%. a Parlamentului .uropean si

a %onsiliului pri!ind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si acumulatori'

toate bateriile colectate trebuie reciclate5 insa" in ceea ce pri!este deseurile de baterii portabile care contin mercur" cadmiu sau plumb" statele membre le pot depozita in depozite de deseuri sau in depozite subterane in doua situatii' cand $ac parte dintr#o strategie nationala de reducere treptata a cantitatilor de metale grele si o e!aluare a impactului arata
16

ca stocarea in depoziteCsubterana este o optiune mai buna decat reciclarea" sau cand nu e9ista o piata $inala !iabila. 2bligatiile producatorilor'

sa $inanteze costul de colectare" tratare si reciclare a deseurilor de baterii si acumulatori5

sa predea deseurile de baterii si acumulatori unui operator economic care des$asoara acti!itati de tratare sau reciclare5

sa tina o e!identa pri!ind tipul" numarul si greutatea bateriilor si acumulatorilor introdusi pe piata precum si cantitatea colectata si predata pentru reciclare5

sa $inanteze costurile campaniilor de in$ormare publica pri!ind colectarea" tratarea si reciclarea deseurilor de baterii si acumulatori5

sa instaleze in magazine cosuri etichetate" in care utilizatorii $inali !or putea returna deseurile de baterii si acumulatori5

sa asigure locurile de depozitare si transportul acestor deseuri5 sa se $ie inscrisi in /egistrul (gentiei 0ationale pentru Protectia 8ediului" alt$el nu !or a!ea !oie sa introduca pe piata baterii sau acumulatori. Lezi lista producatorilor de baterii si acumulatori inregistrati in registrul producatorilor de baterii si acumulatori pn la data de 1 . 2. =

Te#no(ogii /e re0i0(are .9ista mai multe metode de reciclare a componentelor bateriilor. 8etalele sunt recuperate prin pirometalurgie" care $oloseste temperaturi $oarte ridicate. 2 alta tehnologie este hidrometalurgia" care $oloseste e9tractia apei de obicei la presiuni si temperaturi normale" si electrometalurgia" care $oloseste electricitatea.
1?

De e9emplu" plumbul este recuperat prin prima metoda" adica prin pirometalurgie" la $el si nichelul si cadmiul" care prin incalzire la o anumita temperatura si di!erse procese termice sunt ra$inate si apoi reutilizate. +n 4.U.(." singurul consortiu care se ocupa cu reciclarea nichelului si cadmiului este +nmetco" care in 1==? a reciclat peste 21 tone de baterii pe baza de nichel#cadmium" iar in 1==B a recuperat apro9imati! 6B de tone de cadmium ra$inat pe o perioada de 5 luni" cu o rata anuala de apro9imati! = de tone de cadmium reciclat. Procesul general de reciclare a bateriilor pe baza de 0i#%d la +metco se bazeaza pe separarea componentelor in doua $lu9uri de operatii distincte'la bateriile mari" cantarind mai multe *ilograme" separarea se $ace manual" iar bateriile mici sunt trimise la un o9idator termal" unde ambala:ele de plastic sunt arse" iar energia dega:ata este $olosita apoi in recuperarea cadmiului si nichelului. ,ateriile nu sunt reciclate in intregime" ci separat" pe componente' electrozii" electrolitul" separatorii si carcasa. /eciclarea este di$erita pentru $iecare componenta in parte. .lectrozii de metal sunt cel mai mult reciclati" carcasele de metal sunt reciclate intr#o masura mult mai mare decat cele de plastic. .lectrolitii pot $i re$olositi ca agenti" dar in ma:oritatea cazurilor sunt $olositi in alte scopuri.Plumbul este materialul cel mai mult reutilizat" urmat de cadmium" si apoi de celelate materiale. 4ocietatea /ecup7l a realizat un procedeu capabil sa recupereze =I@ din metalele continute in bateriile tele$onelor mobile si aparatelor electrice. 0u numai rezer!ele de petrol sunt pe cale de a se epuizaM -inand cont de ritmul de consum si de rezer!ele actuale" in urmatorii ? de ani rezer!ele de cupru se !or epuiza"cele de plumb in 2I de ani iar cele de staniu in numai 1F ani. %hiar daca situatia rezer!elor de $ier ;?? de ani< si aluminiu ;22 de ani< este mai buna" totusi nici aceste rezer!e nu sunt inepuizabile. -rebuie sa ne gandim la e9ploatarea unei noi mine" cea a reciclarii de care aceste ci$re alarmante nu tin cont.H e9plica 1arou* -ed:ar" presedinte# $ondator al societatii /ecup7l care a primit saptamana trecuta premiul Pierre Potier pentru Jino!atie in chimie pentru o dez!oltare durabilaH. %ercetatorul ne asigura ca H daca resursele sunt epuizabile" ino!atia este inepuizabilaH. /ecup7l a $inalizat un procedeu
15

re!olutionar capabil sa recupereze aproape in totalitate ;=I@< metalele continute de bateriile litiu# ion care se gasesc in componenta tele$oanelor mobile si nu numai. (cest procedeu are loc la temperatura ambianta ceea ce nu necesita un consum mare de energie. ,ateriile sunt macinate mecanic inainte de a trece printr#un separator magnetic care realizeaza prima triere. >artiile si materialele plastice intra in circuitul $ilierelor de !alori$icare clasica in timp ce otelul este introdus direct pe piata materiilor prime. 8etalele ne$eroase sunt separate prin procedeu chimic ;precipitare selecti!a in $aza apoasa<. (st$el" dintr#o tona de baterii uzate se obtin 16 *g cobalt" 2= *g otel ino9idabil" I5 *g litiu" I *g cupru si 2? *g reziduuri ;hartie si materiale plastice<. Procedeul poate $i aplicat si la noile baterii litiu# $os$at de $ier. (cest procedeu nu numai ca a:uta la recuperarea unor materii prime amenintate sa de!ina rare si scumpe" dar e!ita si poluarea mediului natural cu metale poluante continute de bateriile uzate ;cum ar $i cobalt sau litiu<. (lt a!anta: il constituie costul redus al instalatiei ceea ce permite realizarea unor centre in pro9imitate" e!itandu#se ast$el consumul de energie si reduce emisiile de %22 generate de transportul bateriilor uzate pe distante mari. +n luna $ebruarie 2 2 I in 4ingapore s#au pus bazele unei asemenea unitati = in 1ranta. industriale capabile sa recicleze 62 tone de baterii litiu#ion pe an. +n luna septembrie I se !a instala o ast$el de unitate industriala in (nglia iar in anul 2

>+D/28.-(3U/N+. P/2%.4U3 D. /.%+%3(/. ,(-./++

1B

Preocuparea pentru mediul incon:urator are un pret al ei. 0ici reciclarea nici aruncarea materialelor ne$olositoare nu sunt niste operatii ie$tine. De e9emplu" o baterie auto obisnuita cantarind 1I *ilograme poate aduce dupa reciclare apro9imati! 2 dolari. %orporatia (mericana pentru /eciclarea ,ateriilor a estimat costurile colectarii si reciclarii bateriilor pe baza de nichel si cadmium in 1==B la apro9imati! 5"5 milioane de dolari" adica 1@ din !anzarile de nichel si cadmium. 3a un ni!el de reciclare mai mare de 2"25 milioane de *ilograme in 1==B" inseamna apro9imati! 2"2 dolari per *ilogram" adica acelasi cost ca si in cazul in care materialele ar $i aruncate. +n 1ranta" pretul este asemanator" 6"2 dolari per *ilogram iar doi ani mai tarziu" .l!etia a anuntat un pret de B"B dolari per *ilogram. 2 corecta si buna dispensare a bateriilor nu aduce bene$icii banesti directe" multi consumatori gasind mai comoda si mai ie$tina calea aruncarii lor in tomberoanele publice sau in alte locuri decat cele special amena:ate in scopul
1F

reutilizarii lor. %osturile a$erente dispensarii bateriilor trebuie sa constituie o prioritate pentru corporatiile si organizatiile insarcinate cu reciclarea acestor produse. +n .l!etia" reciclarea bateriilor a a:uns la o rata de F1"6@ iar Nu!ernul $ederal tinteste un obiecti! de I @. ,atrec" $abrica situata in munti" in cantonul ,erna" este una din putinele companii din lume care recicleaza inclusi! mercurul din baterii. /eto Oonig" directorul e9ecuti! al ,atrec" a e9plicat :urnalistilor ca !eniturile obtinute din produsele rezultate sunt e9trem de reduse si ca se bazeaza pe sumele care le sunt repartizate dintr#o ta9a colectata de o agentie non#pro$it" +nobat. -a9a pentru consumul bateriilor a $ost introdusa" in .l!etia" in 2 1. +n prezent este de circa 1"?5 $ranci el!etieni pentru $iecare cetatean" pe an. .ste colectata de o companie non#pro$it" numita +nobat. 2 parte din sumele colectate a:unge la ,atrec. 1irma ,atrec are monopol in reciclarea bateriilor pe piata el!etiana. (re B de anga:ati se este in proces de e9tindere. Directorul e9ecuti!" /eto Oonig" se lauda cu tehnicile ino!atoare de reciclare pe care le#a dez!oltat ,atrec" ast$el incat inclusi! bateriile cu litiu si mercurul din baterii. 0iciun pic de poluare" spune el. (mplasarea $abricii in plin peisa: montan !orbeste de la sine. ).ste singura companie din lume care a dez!oltat un sistem ce neutralizeaza complet to9inele si substantele metalice dinul trecut au $ost reciclate 2F tone de mercur. +n urma reciclarii" di$eritele componentele bateriilor uzate sunt $ie distruse" $ie trans$ormate in materie prima pentru industria metelurgica. Lanzarile nu au" totusi" !aloare semni$icati!a pentru $inantarea a$acerii" e9plica /eto Oonig. ,atrec obtine circa =5@ din !enituri" care a:ung la apro9imati! 1 milioane de euro anual" din ta9a pentru reciclarea bateriilor pe care o platesc consumatorii si o colecteaza o agentie non#pro$it" +nobat. +n /omania s#au initiat o serie de proiecte prin care se incearca sensibilizarea consumatorilor in sensul reciclarii bateriilor. (st$el la +asi prin intermediul unui ast$el de proect proiect" a crui $inanare total se ridic la 1?.=B= euro" ieenii !or a!ea posibilitatea s depoziteze bateriile i acumulatorii uzai la unul din cele 5 de centre de colectare ce !or $i special
1I

amena:ate n di!erse locaii accesibile publicului larg din +ai' instituii publice" uni!ersiti" licee" ca$enele" librrii. +n$ormaii cu pri!ire la locaiile e9acte unde ieenii !or putea depozita deeurile de baterii i acumulatori portabili uzai" pentru a $i reciclate" !or $i prezentate pe site#ul proiectului' PPP.colectarebaterii.ro. Prin intermediul acestui proiect" a crui $inanare total se ridic la 1?.=B= euro" ieenii !or a!ea posibilitatea s depoziteze bateriile i acumulatorii uzai la unul din cele 5 de centre de colectare ce !or $i special amena:ate n di!erse locaii accesibile publicului larg din +ai' instituii publice" uni!ersiti" licee" ca$enele" librrii. +n$ormaii cu pri!ire la locaiile e9acte unde ieenii !or putea depozita deeurile de baterii i acumulatori portabili uzai" pentru a $i reciclate" !or $i prezentate pe site#ul proiectului' PPP.colectarebaterii.ro. (sociaia )8ai bine) i propune prin colectarea i implicit reciclarea bateriilor i acumulatorilor portabili uzai s diminueze numrul acestora din gropile de gunoi sau din mediul ncon:urtor nu doar pentru a respecta directi!ele europene" ci pentru a reduce impactul de!astator pe care acestea l au $a de natur i sntatea noastr. Pe termen lung" accelerarea colectrii selecti!e a deeurilor prin educarea cetenilor i crearea in$rastructurii necesare acesteia !a conduce la mbuntirea per$ormanei generale n ceea ce pri!ete mediul i !a impacta poziti! sntatea generaiilor !iitoare. 8ega +mage a implementat un proiect de reciclare a bateriilor portabile uzate" ast$el ca in $iecare magazin clientii nostri pot recicla bateriile uzate in recipientele speciale de colectare" recipiente a$late chiar la intrarea in magazin. Dintre toate lucrurile pe care le arunci la gunoi in mod obisnuit" bateriile portabile sunt cele mai poluante. +ti $ac rau si tie" si naturii incon:uratoare. ? de milioane de baterii portabile !andute anual in /omania a:ung la groapa de gunoi. (ici" metalele grele ;mercur" nichel" plumb" cadmiu" litiu< se scurg in sol si a:ung in panza $reatica. .le distrug !egetatia din zona si ataca sanatatea oamenilor. (ceste metalele pot pro!oca alergii" sterilitate" pierderi de memorie" boli de inima" cancer.
1=

8ercurul continut intr#o baterie de ceas poate polua 5

de litri de apa sau un metru de baterii in industrie.

patrat de sol pe o perioada de 5 de ani. 2data adunate" bateriile sunt trimise catre centre de tratare" unde sunt inlaturate substantele periculoase. Din 1 portabile se pot obtine 1= *g de $ier" utilizat -ipuri de baterii ce pot $i colectate ' D (l*" 8n si Q0% pro!enind de la ceasuri" lanterne" audio" :ucarii D 3i E pro!enind de la echipament $oto" telecomenzi D Pastila ;Qn(" (g2" 8n2< E pro!enind de la calculatoare" ceasuri 4copul nostru este sa a:utam mediul incon:urator" deoarece bateriile portabile sunt unele din cele mai poluante deseuri" care de obicei se arunca la gunoi. Doar impreuna putem sal!a mediul incon:uratorM +n Piatra 0eamt e9ista centre de colectare a bateriilor uzate la magazinele Dedeman si Practi*er precum si in centrele /emat. +n anul 2 1 " con$orm datelor publicate de (gentia de 8ediu 0eamt" s#au colectat 21I"I11 tone de baterii din care din care cca I de tone au $ost trimise spre reciclare. V Con0(!8ii si .roie0 e 9ii oare +ntr#un studiu $acut in 0eP Ror* in 1==2 a $ost de$inita o baterie ideala ca una care' nu are componente to9ice" nu are ne!oie sa $ie aruncata sau este usor reciclabila" poate $i mane!rata si transportata in siguranta" si are un ni!el superior de per$ormanta pentru $iecare aplicatie speci$ica in parte. /eciclarea" care astazi este o realitate" !a de!eni cu certitudine din ce in ce mai importanta" a!and in !edere $aptul ca resursele din scoarta terestra sunt limitate. /esponsabilitatea reciclarii materialelor se e9tinde in mod ine!itabil si asupra altor produse electronice" nu doar a bateriilor" asa cum se intampla de:a in Nermania. (!and in !edere to9icitatea cadmiului" substanta recunoscuta in statul %ali$ornia ca producatoare de cancer" se $ac e$orturi pentru restrangerea $olosirii lui doar acolo unde este neaparat necesara.
2

Pana acum" piata de des$acere a metalului a $ost destul de stabila" a!and in !edere $aptul ca alte utilizari au scazut in timp ce productia de nichel si cadmium a crescut $oarte mult. +ntrucat celelalte utilizari sunt eliminate" cadmiumul ar putea de!eni $oarte greu de procurat" de aceea" pentru e!itarea acestei probleme este neaparat necesara reciclarea lui intr#un procent cat mai mare. Preocuparea pentru mediul incon:urator nu trebuie negli:ata" de aceea se poate lua in calcul si alegerea altor $orme de energie decat cea a bateriilor" care prin natura lor sa $ie mai putin sau deloc noci!e" toate acestea constituind o problema actuala si !iitoare de o importanta e9trema pentru intreaga omenire. &n a$ar de $aptul c se economisesc costuri uriae cu energia i materia prim" reciclarea bateriilor ne poate prote:a i sntatea. 2 baterie poate conine cantiti !ariabile de mercur" plumb" nichel" cadmiu i litiu care" o dat a:unse n pmnt" a:ung n apa pe care o bem" n legumele i $ructele pe care le mncm. %a o concluzie de $inal si mai ales un indem' >ai sa incercam sa lasam de#o parte comoditatea si nepasarea5 banala baterie nu este atat de indi$erenta pentru mediu pe cat ar putea crede uniiM VI Bib(iografie /e!ista J4pectrumH din luna $ebruarie 1==I ;-he +nstitute 2$ .lectrical (nd .lectronics .ngineers" +nc.< http'CCPPP.spectrum.ieee.org (drese di!erse de pe +nternet' http'CCPPP.alt#energ7.comCcatalogCbatteries.html http'CCsunsite.pub.ro http'CCPPP.en!iros7stemsinc.com http'CCapmnt.anpm.roC http'CCPPP.colectarebaterii.ro.

21