Riga Crypto si lapona Enigel

Opera poetica a lui Ion Barbu apare in perioada interbelica cand in literatura romana se confrunta doua directii puternice: modernismul si traditionalismul. Balada Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie modernista in primul rand pentru ca este rezultatul unei sinteze inedite intre doua domenii diferite (geometria si poezia iar in al doilea rand poezia este modernista prin incalcarea con!entiilor constituti!e ale genurilor si ale speciei literare. In spiritul poeziei moderne" printre ale care caracteristici de limba# se numara si ambiguitatea" balada Riga Crypto si lapona Enigel poate fi citita la un prim ni!el ca legenda despre nasterea ciupercilor otra!itoare dar se desc$ide spre uni!ersul superior de interpretare ca alegorie a fiintei. Interpretarea data insusi de Ion Barbu poemului un luceafar intors rele!a asemanarea cu capodopera creatiei lui %i$ai Eminescu" drama incompatibilitatii dintre doua lumi care incearca sa comunice si sa se implineasca doar ca rolurile sunt in!ersabile. &iziunea despre lume pe care o propune balada Riga Crypto si lapona Enigel se inscrie in paradigma modernismului punand in e!identa legatura cu 'uceafarul si constituind un model al lumii care il completeaza pe cel eminescian. Balada ramane desc$isa lecturilor plurale pentru ca pro!oaca la meditatie pe tema fortei dar si a limitarilor erosului ca mod de cunoastere a lumii. (ema baladei este iubirea in !arianta ei esuata. Cititorului atent i se !a rele!a o tema situata la un ni!el inalt de generalitate: opozitia din materie si spirit. (itlul baladei trimite cu gandul la marile po!esti de dragoste din literatura uni!ersala Romeo si )ulietasau (ristan si Isolda " insa la Ion Barbu membrii cuplului sunt antagonici (fac parte din regnuri diferite " persona#e romantice e*ceptionale dar negati!e in raport cu norma comuna. Crypto e sterp si nara!as+ ca nu !oia sa infloreasca iar Enigel e prea cuminte. 'a ni!el formal poezia este alcatuita din doua parti" fiecare dintre ele prezentand cate o nunta. ,ormula compozitionala este aceea a po!estirii in rama. -rologul contureaza putine imagini" atmosfera de la spartul nuntii traite. -rimele patru strofe constituie rama !iitoarei po!esti si reprezinta dialogul %enestelului cu nuntasul fruntas. %enestelul este rugat sa cante despre nunta ratata dintre doi parteneri inegali" reprezentanti a doua regnuri distincte. In debutul partii a doua (e*pozitiunea sunt realizate in antiteza" portretele membrilor cuplului" deosebirea dintre ei fiind elementul care !a genera intriga. .umele Crypto sugereaza apartenenta la familia ciupercilor si postura de rege (riga al fapturilor inferioare din regnurile !egetale. .umele Enigel are sonoritate nordica" in suedeza insemnand inger. 'apona isi conduce trupele de reni spre sud" ea reprezinta ipoteza umana cea mai e!oluata a regnului. /ingura asemanarea dintre cei doi este statutul superior in interiorul propriei lumi. /patiul definitoriu al e*istentei pentru Crypto este umezeala perpetuu in pat de rau si0n $uma unsa spatiu impur al amestecului elementelor primordiale (apa si pamantul in timp ce lapona !ine din tari de g$eata urgisita spatiu rece ceea ce e*plica aspiratia ei spre soare si lumina. %embri cuplului nu0si pot neutraliza diferentele in planul real" comunicarea este realizata in plan oniric. Riga este cel care rosteste descantecul de trei ori. -o!estea proriu0zisa se do!edeste a fi fantastica" ea desfasurandu0se in !isul fetei ca in 'uceafarul dar rolurile sunt in!ersate. In prima c$emare" Crypto imbie aleasa cu dulceata si cu fragi" elemente ale e*istentei sale !egetale. 1arul lui este refuzat de Enigel: eu ma duc sa culeg+ fragii fragezi mai la !ale. In a doua c$emare el merge pana la sacrificiul de sine: daca pleci sa culegi+ incepi rogu0te cu mine dar este refuzat si de aceasta data : te0as culege riga bland...+ 'asa" asteapta de te coace. Opozitia copt0necopt reluata in al treilea refuz prin antiteza soare0umbra pune in e!identa relatia indi!iduala a fiecaruia" incompatibilitatea peste care nici unul dintre ei nu poate trece fara sa se piarda pe sine. ,inalul este trist: Riga Crypto se transforma intr0o ciuperca otra!itoare" obligat sa nunteasca cu maselarita . Impactul dintre ratiune (Enigel si instinct (Crypto configurat prin cele doua simboluri: fiara batrana si faptura mai fira!a se soldeaza cu !ictoria ratiunii asupra instinctului. /ub raport stilistic prezenta in!ersiunilor si a !erbelor in !ocati! in prima parte a baladei e!identiaza oralitatea te*tului. %enestelul este portretizat prin intermediul unei comparatii: m0ai aburit ca !ina dublata de un epitet !inul !ec$i care sugereaza starea de gratie necesara po!estirii poetice. 2lcatuirea strofica pare destul de riguroasa initial" intr0o succesiune de grupa#e de patru !ersuri dar nu este respectata pana la final. %asura !ersurilor (predominant 304 silabe nu are constanta continua" ci urmareste ritmurile mai lente sau mai accelerate ale inter!entiilor naratorului sau ale dialogului protagonistilor.