CURS 2-3

TULBURRILE DEPRESIVE
1. Reprezentarea public a tulburrilor depresive

71% Atribuie tulburarea unei slbiciuni emoionale 65% Deficitele de educaie sunt principala cauz a depresiei 45% onsider c afeciunea este !ina pacientului" acesta put#nd oric#nd s se mobilizeze $i s o %nlture 4&% 'd depresia ca pe o boal incurabil &5% Depresia este consecina unor pcate 1(% )ecunosc un substrat neurobiolo*ic al depresiei

2. Fiziopatologia depresiei

Deficite ale neurotransmisiei: -nora rener!ice" -serotoniner!ice" - o#aminer!ice" -$%B%-er!ice" -!lutamater!ice" -neuro#eti er!ice& Disfunc'ii neuroen ocrine: - a(a )i#otalamo-)i#ofi*o-corticosu#rarenalian+ ,-./ in e#resi0i nu au o su#resie normal+ a secre'iei e corti*ol u#+ a ministrarea e D1T2 au fost o3ser0ate le*iuni )i#ocam#ice in use e )i#ercorti*olemie4 -a(a tiroi ian+ ,3./ in #acien'ii cu e#resie" care nu au isfunc'ii tiroi iene e0i ente" au eli3erare re us+ e TS5 la #ro3a e stimulare cu TR54 -)ormonul e cre6tere ,re ucerea reac'iei e eli3erare a $5 in us+ e somn2 r+s#uns iminuat al eli3er+rii e $5 la stimularea cu cloni in+4 %nomalii ale somnului -laten'+ crescut+ a instal+rii somnului -laten'+ re us+ a somnului RE7 -cre6terea uratei #rimei #erioa e RE7 -anomalii ale somnului elta %nomalii ale re!l+rii ritmului circa ian 8enomene #si)oneuroimunolo!ice ,inter0en'ia )i#otalamusului 6i a )i#ercorti*olemiei 9n controlul imunit+'ii4& E(ist+ o re ucere a #rolifer+rii limfocitare ca reac'ie la mito!ene" #recum 6i alte forme e alterare a r+s#unsului imun celular&

:euroima!istica -re ucerea flu(ului san!uin cere3ral ,SPECT4 sau a meta3olismului ,PET4 9n corte(ul frontal anterior" mai ales e #artea st;n!+" mo ificare e#en ent+ e stare2 re uceri ale meta3olismului 9n *onele o#aminer!ice me*ocorticale 6i me*olim3ice -cre6teri ale flu(ului san!uin e#en ente e stare 9n re!iunile #eri0entriculare" !an!lionii 3a*ali 6i talamusul me ial la e#resi0i" #recum 6i cre6teri corelate cu terenul 0ulnera3il la ni0elul ami! alei 8actori !enetici - e#resia uni#olar+ este re!+sit+ la un #rocent crescut in ru ele e !ra ul I ale #acien'ilor 3i#olari , e 2-3 ori mai mult ec;t me ia #o#ula'iei normale4 -concor an'a ia!nosticului e e#resie uni#olar+ 6i 3i#olar+ este mai mare , e 2-< ori4 la !emenii mono*i!o'i" com#arati0 cu !emenii i*i!o'i" ace6tia in urm+ a0;n o #re0alen'+ asem+n+toare cu a ru elor e !ra ul I& -stu iile e a o#'ie au !+sit un risc e 2 ori mai mare #entru e#resia uni#olar+ 6i e 3 ori mai mare #entru e#resia 3i#olar+ la ru ele 3iolo!ice ale #ro3an*ilor 3i#olari

3. Criteriile DSM IV depresiv !a"or

R pentru diagnosticul episodului

inci +sau mai multe, dintre urmtoarele simptome au fost prezente cel puin dou sptm#ni" concomitent $i ele reprezint o sc-imbare fa de ni!elul de funcionare anterior al subiectului. /cel puin unul din urmtoarele dou este prezent. +1, dispoziie depresi!0 +1, pierderea interesului sau a plcerii0 Dispoziia depresi! este prezent %n cea mai mare parte a zilei" aproape zilnic" dup cum indic fie acuzele subiectului" fie semnele obser!ate de ceilali2 3a adolesceni sau copii" dispoziia poate fi iritabil2 Diminuarea marcat a interesului sau a plcerii este e!ident %n toate sau aproape toate acti!itile dsf$urate %n cea mai mare parte a zilei" aproape zilnic" dup cum rele! fie obser!area pacientului de ctre clinician" fie raportarea spontan a subiectului2 +&, )educerea semnificati! a *reutii corporale" %n absena unui re*im impus sau cre$terea acesteia +de e42 !ariaii ale *reutii de peste 5% %ntr/o lun,2 re$terea sau reducerea important a apetitului alimentar zilnic poate fi o alternati! a acestui criteriu dia*nostic2 +4, 5nsomnie sau -ipersomnie aproape zilnic +5, A*itaie sau in-ibiie psi-omotorie obser!at aproape zilnic" fie de ctre ceilali" fie de pacient +senzaie de nelini$te sau de mi$care %ncetinit, +6, 6ati*abilitate sau pierderea ener*iei aproape %n fiecare zi +7, 7entimente de lips de !aloare sau autoculpabilizare e4cesi!8 inadc!at +intensitatea poate fi delirant, prezente aproape zilnic2 Aceste sentimente nu sunt auto/ repro$uri sau !in %n le*tur cu faptul de a fi bolna!2 1

+9, )educerea capacitii de concentrare a ateniei sau indecizie" menifestate aproape zilnic" raportate de pacient sau de aparintori +:, ;#nduri le*ate de moarte +distincte de teama de moarte," ideaie autolitic recurent fr un plan specific sau e4istena unui plan suicidar2 <2 7imptomele nu %ndeplinesc criteriile de dia*nostic pentru un episod mi4t2 2 7imptomele determin disconfort subiecti! semnificati! sau disfuncii %n sfera ocupaional" social sau %n alte arii de funcionare2 D2 7imptomele nu se datoreaz efectelor fiziolo*ice ale unei substane sau condiii medicale *enerale2 =2 7imptomele nu se e4plic mai bine prin doliu +de e42" dup moartea unei persoane apropiate" simptomele persist peste dou luni sau sunt caracterizate prin disfuncii importante" preocupri morbide %n le*tur cu lipsa de !aloare" idei suicidare" simptome psi-otice sau in-ibiie psi-omotorie2, Speci#ican$ii episodului depresiv !a"or %DSM IV R& Intensitate /u$oar. e4ist doar c#te!a criterii %n plus sau niciunul din cele necesare dia*nosticului" iar afectarea funcional este minim /moderat. numrul de simptome $i afectarea funcional se afl %ntre pra*ul necesar pentru un episod u$or $i unul se!er /se!er" fr simptome psi-otice. e4ist mai multe criterii suplimentare" fa de cele necesare unui dia*nostic de episod depresi! ma>or" iar funcionarea cotidian este se!er perturbat2 /se!er" cu simptome psi-otice. e4ist" pe l#n* simptomele menionate mai sus" delir sau8$i -alucinaii2 ?n prezena elementelor psi-otice" trebuie specificat dac acestea sunt con*ruente sau incon*ruente cu dispoziia2 Remisiune /%n remisiune parial. e4ist simptome incluse %n tabloul clinic al unui episod depresi! ma>or" dar nu suficiente pentru a stabili un dia*nostic8 e4ist o perioad de mai puin de dou luni fr simptome semnificati!e" dup terminarea unui episod depresi! ma>or2 /%n remisiune complet. %n ultimele dou luni nu au e4istat simptome semnificati!e de depresie

Trsturi specifice /elemente melancoliforme. %n cursul celei mai se!ere perioade a episodului depresi! ma>or e4ist +1, pierderea plcerii obinute din toate sau aproape toate acti!itile sau8$i +1, lipsa reacti!itii la stimuli plcui0 iar aceste semne se %nsoesc de cel puin & din urmtoarele. +1, calitate distinct a dispoziiei depresi!e0 +1, depresia este mai *ra! dimineaa0 +&, treziri matinale" cu cel puin dou ore %naintea orei obi$nuite de trezire0 +4, in-ibiie sau a*itaie psi-omotorie marcat0

&

+5, anore4ie semnificati! sau pierdere %n *reutate0 +6, !in e4cesi! sau inadec!at2 /trsturi atipice: acest specificant se aplic atunci c#nd urmtoarele elemente sunt prezente %n ultimele dou sptm#ni ale unui episod depresi! ma>or. +A, )eacti!itatea dispoziiei +de e42 starea afecti! se amelioreaz %n conte4tul unor e!enimente fericite, +<, Dou sau mai multe din urmtoarele elemente e4ist cel puin dou sptm#ni. +1, cre$tere semnificati! a *reutii corporale sau cre$tere important a apetitului alimentar +1, -ipersomnie +&, paralizie de plumb +4, pattern de sensibilitate la re>ecia interpersonal" capabil de a interfera ma>or cu funcionarea social sau ocupaional + , Acest specificant se dia*nostic-eaz %n absena trsturilor melancolice sau catatonice %n cadrul episodului depresi! respecti! -trsturi catatonice: acest specificant este prezent dac e4ist cel puin dou elemnete din urmtorul set de criterii. +1, imobilitate de tipul catalepsiei sau stupor +1, acti!itate motorie e4cesi!" aparent lipsit de scop $i neinfluenat de stimulii e4terni +&, ne*ati!ism e4trem +4,bizarerii comportamentale" de e4emplu tendina la posturare" mi$cri stereotipe" manierisme sau *rimase +5, ecolalie sau ecopra4ie /debut postpartum: dac episodul depresi! se instaleaz %n primele 4 sptm#ni postpartum

Evoluie -forma cronic: criteriile necesare pentru dia*nosticul episodului depresi! ma>or au fost prezente continuu" cel puin 1 ani /pattern sezonier: episoadele depresi!e se instaleaz %ntr/un anumit anotimp" cel mai frec!ent iarna2 Ace$ti pacieni au anumite particulariti terapeutice $i neurobiolo*ice" pe baza crora s/a su*erat incadrarea lor %ntr/o alt cate*orie/tulburarea afecti! sezonier2

'. Spectrul depresiv

7anifest+ri e#resi0e su3 #ra!ul clinic -St+ri e#resi0e su3sin romale -E#isoa e e#resi0e scurte -De#resii intermitente %ceste manifest+ri #ot su!era e(isten'a unui risc #entru e#resii e intensitate clinic+

e*0oltarea unei

Tul3urarea e #ersonalitate e ti# e#resi0 Tul3urarea e a a#tare cu manifest+ri e#resi0e Tul3urarea istimic+ Tul3urarea e#resi0+ #erimeno#au*al+ Tul3urarea e#resi0-an(ioas+ Tul3urarea e#resi0+ recurent+ De#resia 3i#olar+ De#resia = u3l+> De#resia #ost#si)otic+ Tu3urarea sc)i*oafecti0+" forma e#resi0+ De#resia secun ar+ unei 3oli or!anice De#resia in us+ e consumul e su3stan'e

(. )*a!enul psi+iatric

on$tien. lucid @rientare. prezent Aspect *eneral. in-ibiie sau nelini$te psi-omotorie0 posibil catatonie sau stupor 3imba>. ritm $i flu4 !erbal reduse" tonalitate >oas" reducerea iniiati!ei" rspunsuri monosilabice ontact !izual. pri!ire fi4" pri!e$te %n >os Aimic $i *estic. concordante cu dispoziia" de obicei reduse ca amplitudine0 posibil ome*a melancolic0 postura relati! fi4" cu e4cepia episoadelor depresi!e %nsoite de an4ietate marcat0 pl#ns facil Dispoziie. trire dureroas" -ipersensibilitate la stimulii neplcui" insensibilitate la stimulii plcui" reducerea plcerii anticipatorii" an-edonie" tocire afecti! " apatie0 aproape 5(% din subieci nu/$i recunosc dispoziia depresi!2 6rec!ent este asociat an4ietatea2 Bercepie. -alucinaii auditi!e %n cadrul episoadelor depresi!e cu manifestri psi-otice0 -iperestezie la ni!elul unuia sau mai multor analizatori0 multiplele acuze somatice fr substrat or*anic pot fi considerate o masc a depresiei2 5deaie. ritm ideati! %ncetinit" mai rar bloca>e complete0 coninutul ideati! este autodepreciati!" cu idei de incapacitate" inadec!are" autoculpabilizare0 pot e4ista idei delirante con*ruente sau incon*ruente cu dispoziia2 Criada co*niti! <ecD. co*niii ne*ati!e despre 7ine" 3ume $i 'iitor 5nsi*-t. de obicei prezent" uneori e4cesi! Aemorie. %ntre 5( $i 75% din pacieni au -ipomnezie +pseudodemne,2 Atenie. deficit prose4ic !oluntar ontrol pulsional. ideaie suicidar" tentati!e suicidare0 riscul suicidar poate cre$te dup instalarea efectelor dezin-ibitorii ale antidepresi!elor 'oin. diminuat 5

)elaionare interpersonal. redus )andament util. redus

7omnul. insomnie de adormire +predomin an4ietatea," medie" de trezire +predomin depresia, sau mi4t Apetitul alimentar. redus" de obicei" dar poate fi $i crescut Acti!itate se4ual. reducerea libidoului2

,.Diagnosticul di#eren$ial
Culburri depresi!e cauzate de o boal somatic. <oala BarDinson" boala Euntin*ton" A' Feoplazii" traumatisme sau infecii ale sistemului ner!os central 7cleroza multipl <oala us-in*" boala Addison Eiper $i -ipoparatiroidismul Eipotiroidismul" dar $i -ipertiroidismul 3upus eritematos sistemic" artrita reumatoid Deficitele !itaminelor <11" " niacin" tiamin $i folai

Feoplasme <oli cardiace cronice <oli erspiratorii cronice 75DA Culburri depresi!e cauzate de consumul unor substane. Alcool" amfetamine" cannabis" -alucino*ene" opioide" B B medicaie cardiotrop +clonidina" metildopa" propranolol," sedati!ele -ipnoticele" corticosteroizii" antineoplazicele Cristeea normal /are un caracter reacti!" este adec!at situaiei $i prezint o durat limitat Doliul necomplicat

$i

Demena Alz-eimer

-. )volu$ie
Debut. /5(% din pacienii aflai la primul episod prezint antecedente de simptome depresi!e semnificati!e" ne*li>ate /instalarea mai tardi! a primului episod depresi! coreleaz cu absena antecedentelor -eredo/colaterale" abuzul de alcool $i personalitatea antisocial2 Durata. /un episod netratat dureaz 6/1& luni /pe parcursul a 1( ani" numrul mediu al episoadelor este de 5/6

.. /rognostic

Culburarea depresi! are tendin la cronicizare" iar pacienii tind s recad dup un inter!al !ariabil 5niierea precoce a tratamentului $i meninerea acestuia pe o perioad corespunztoare se asociaz cu un pronostic mai fa!orabil Aproape 15% din pacieni au recurene" %n primele 6 luni de la e4ternarea din spital" &(/5(% %n primele 14 luni" iar 5(/75% %ntr/un inter!al de 5 ani u c#t numrul recidi!elor este mai mare" cu at#t inter!alul dintre episoade este mai mic" iar se!eritatea fiecrui episod cre$te

6actori de pro*nostic fa!orabil. /se!eritatea redus a episoadelor /lipsa elementelor psi-otice asociate /o durat de spitalizare redus /suport social prezent /funcionare profesional corespunztoare /absena unor comorbiditi pe a4a 5 sau 55 /numr redus de spitalizri /!#rst a!ansat la debutul depresiei 6actori de pro*nostic nefa!orabil. /depresia dubl /comorbiditi pe a4a 55 /lipsa suportului social /abuz de alcool sau alte substane /mai multe spitalizri pentru depresie /se4ul masculin se asociaz cu o e!oluie mai trenant

0. Co!plica$ii

7uicidul /6actori de risc le*ai de episodul depresi!. planuri autolitice" tentati!e anterioare" depresia se!er" lipsa de speran" autoculpabilizarea" e4ternarea recent din spital" trsturile psi-otice" comorbiditi an4ioase" adicti!e" boli somatice se!ere" tulburri de personalitate /6actori de risc demo*rafici. se4ul masculin" adolescenii $i !#rstnicii" debutul precoce al depresiei" istoric familial de suicid" e4periene traumatice %n copilrie" stresori psi-osociali receni" lipsa suportului social Asocierea unor comorbiditi de tip adicti!

ronicizarea depresiei" depresia rezistent la tratament =fecte ne*ati!e asupra bolilor somatice 5mpact ne*ati! asupra funcionrii sociale" profesionale $i familiale

11. For!e particulare de depresie

Depresia v2rstnicului
/dispoziie depresi! marcat de an-edonie /multiple acuze somatice" -ipocondrie /an4ietate important /pseudodemen frec!ent /insomnie foarte des %nt#lnit /a*itaie se!er /suicid reu$it mai frec!ent" c-iar dac ideaia autolitic este mai rar obser!at

Depresia la adolescen$i
/dispoziia depresi! este principalul simptom /insomnie mai rar %nt#lnit /a*itaie mai puin e4primat /ideaie suicidar mai frec!ent obser!at dar suicidul finalizat este mai rar /mai puine acuze somatice /foarte rar pseudodemen

Depresia post3partu!

/apare la 5/15% din femei %n perioada postpartum /prezena unor antecedente de tip depresi! poate ridica riscul p#n la 7(/9(% /pacienta prezint tristee" an4ietate" retra*ere social" insomnie" are senzaia de inadec!are" simte c nu poate a!ea *ri> de copil2 /e4ist un rspuns anormal al dispoziiei la estradiol $i pro*esteron %n perioada postpartum" la persoanele !ulnerabile" comparati! cu persoanele normale /administrarea unor doze mari de estro*eni %n perioada puerperal reduce riscul apariiei perturbrilor afecti!e 6orme particulare de depresie

Depresia post3stro4e

/instalarea unui episod depresi! a fost raportat la 16/4(% din totalul pacienilor care prezint un A' /leziunile lobului frontal st#n* se asociaz cu depresie ma>or la peste 5(% din pacieni /depresia post/stroDe netratat cre$te riscul de morbiditate $i mortalitate /e4ist dificulti de e!aluare a acestor subieci datorit afaziei /%n tabloul clinic al depresiei post/stroDe apare incontinena afecti!" marDer al afeciunii cerebrale /terapia acestor cazuri este mai dificil deoarece trebuie s in cont de multiple !ariabile" cum ar fi dificultile de de*lutiie" reducerea pra*ului con!ulsi!ant" interaciunile farmacolo*ice

Depresia la pacien$ii oncologici

/incidena depresiei ma>ore la apcienii cu afeciuni oncolo*ice este de 15/&9% /cele mai frec!ente forme de cancer care asociaz depresie sunt afeciunile neoplazice ale pancreasului" farin*elui" s%nului $i cele cu localizare pulmonar /c-imioterapia poate contribui la cre$terea incidenei depresiei %n acest *rup de pacieni" comparati! cu c-irur*ia sau radioterapia

/depresia netratat cre$te riscul de e!oluie nefa!orabil" reduce semnificati! calittaea !ieii pacienilor $i scade compliana la tratamentele specifice pentru afeciunea de baz

11. Concluzii3I

De#resia ma?or+ re#re*int+ una in cele mai im#ortante cau*e e mortalitate 9n #re*ent 6i se asocia*+ cu im#ortante costuri sociale De#resia ma?or+ i entificat+ #recoce 6i tratat+ cores#un*+tor asocia*+ un #ro!nostic semnificati0 mai 3un Riscul suici ar al e#resiei uni- 6i 3i#olare tre3uie 9ntot eauna a0ut 9n 0e ere c;n e0alu+m astfel e #acien'i De#resia se asocia*+ frec0ent cu alte tul3ur+ri e a(+ I" II sau III" care com#lic+ e0olu'ia tul3ur+rii afecti0e

12. rata!ent
I7%@
Brimul antidepresi! cu eficien clinic do!edit a fost descoperit %nt#mpltor. un a*ent farmacolo*ic antituberculos" iproniazida" a fost asociat cu efecte timoanaleptice $i clasificat %n cate*oria in-ibitoarelor de AA@ 5AA@ au aciune ire!ersibila asupra enzimei care metabolizeaz catecolaminele" dar e4ist $i o nou *eneraie de antidepresi!e care produc blocarea re!ersibil a monoamino4idazei +)5AA,2 AA@5 clasiceGire!ersibile $i nonselecti!e fenelzina tranilcipromina isocarbo4azid 5n-ibitorii re!ersibili ai AA@/A +)5AA, moclobemid

%:TIDEPRESIVELE TRICICLICE
Antidepresi!ele triciclice au fost iniial testate ca antipsi-otice $i au determinat rezultate dezam*itoare2 ?n timpul administrrii la pacienii cu sc-izofrenie au fost descoperite proprietile timoanaleptice ale triciclicelor2

%nti e#resi0ul 5mipramina Desipramina Crimipramina Amitriptilina Fortriptilina Brotriptilina Amo4apina Do4epin Aaprotilina lomipramina

Do*a ,m!A*i4 15(/&(( 15(/&(( 15(/&(( 15(/&(( 5(/1(( 15/6( 15(/4(( 15(/&(( 15(/1&( 1&(/15(

tera#eutic+

Concentra'ii #lasmatice tera#eutice ,B!Aml4 15(/&(( 15(/&((

15(/15( 5(/15( 75/15(

1((/15( 15(/&((

ISRS
ei $ase membri ai clasei in-ibitorilor selecti!i ai recaptrii serotoninei +57)7, aparin" din punct de !edere c-imic" unor cate*orii distincte" dar au %n comun proprietatea de in-ibiie a recaptrii serotoninei2 Datorit %nlturrii efectelor indezirabile %n plan farmacolo*ic ale triciclicelor" 57)7 nu au efectele ad!erse ale acestora2 Doza de iniiere !a fi aceea$i cu doza de %ntreinere2 Debutul rspunsului apare de obicei la &/9 sptm#ni2 )spunsul urmrit este remisiunea complet a simptomelor2 7imptomele int nu se a*ra!eaz la iniierea tratamentului2 63H@I=C5FA /1(/1( m*8zi iniial" de obicei dimineaa0 doza ma4im pentru depresie este 6(/9( m*8zi BA)@I=C5FA /1(/5( m*8zi" dup o doz iniial de 1( m*8zi 63H'@IAA5FA /1((/1(( m*8zi 1(

=7 5CA3@B)AAH3 /1(/1( m*8zi 5CA3@B)AAH3 /1(/6( m*8zi 7=)C)A35FA /5(/1(( m*8zi

:%RI
Brimul in-ibitor selecti! al recaptrii noradrenalinei este reboxetina2 Acest a*ent farmacolo*ic este folosit %n depresia noradrener*ic" form ce are ca simptome cardinale fati*abilitatea" apatia" scderea concentrrii" !iteza redus a asociaiilor co*niti!e $i deficitele mnestice2 Doza uzual este 9 m*8zi" %n dou doze2

S:RI
Aceste antidepresi!e nu sunt doar a*eni cu aciune dual +c-iar tripl" %n cazul !enlafa4inei," ci au $i selecti!itate pentru aceste sisteme de neurotransmitori2 7F)5 au proprietile 57)7 $i ale unui F)5 combinate %ntr/o sin*ur molecul2 '=F3A6AI5FA /la toate dozele determin blocarea puternic a recaptrii serotoninei /75/115 m*8zi aciunea sa poate fi predominant serotoniner*ic la unii pacieni $i dual +5EC/F=, la alii /115/&75 m*8zi acioneaz dual +5EC/F=, la cei mai muli pacieni /dozele peste &75 m*8zi bloc-eaz $i recaptarea dopaminei2 )ecomandat %n. depresia in-ibat" atipic" asociat cu an4ietate" cu simptome somatice" durere" oboseal0 la pacienii care nu rspund la 57)72 DH3@I=C5FA /4(/:( m*8zi %n 1/1 doze pentru depresie /6( m* o dat8zi pentru durerea periferic neuropat diabetic /at#t blocarea recaptrii serotoninei" c#t $i a noradrenalinei se realizeaz la 4(/6( m*8zi A53FA 5B)AF /5(/1(( m*8zi %n 1 doze / doza iniial este 15 m* de 1 ori8zi $i cre$te dac este necesar $i tolerat p#n la 1(( m*8zi2

:DRI
Bupropion este substana reprezentati! pentru aceast clas2 =a are un metabolit acti!" care prezint proprieti de blocare mai puternic a recaptrii noradrenalinei dec#t bupropionul %nsu$i2 <upropionul este folosit atunci c#nd pacienii nu pot tolera efectele ad!erse serotoniner*ice ale 57)7" precum $i pentru depresia dopaminer*ic" definit prin prezena an-edoniei" apatiei" letar*iei $i a fati*abilitii2 <upropionul/ doze $i administrare /1(( m*8zi" cu cre$tere la 15( m* de dou ori pe zi" dup cel puin & zile0

11

/folosit %n depresia uni/ $i bipolar" dar $i %n cazul depresiei cu comorbiditi adicti!e0 depresia cu in-ibiie0 depresia atipic0 formele cu disfuncii se4uale" fie asociate depresiei %n sine" fie tratamentului cu 57)70 pacienii preocupai de cre$terea %n *reutate2 /nu se recomand %n depresia cu an4ietate marcat" istoric de con!ulsii" anore4ie $i bulimie0 C recente" crize de B " tumori ale 7F 2

%L8%2-%:T%$@:ICTII
Brin blocarea receptorilor alfa/1" mirtazapina dezin-ib at#t circuitele serotoniner*ice" c#t $i pe cele noradrener*ice a!#nd" ca urmare" un spectru lar* de indicaii %n tulburrile depresi!e $i an4ioase2 Aianserina $i setiptilenul fac parte" de asemenea" din aceast clas de antidepresi!e2 A5)CAJAB5FA /doza zilnic 15/45 m*" la culcare /e4ist o formul cu dispersie oral" a!anta>oas pentru pacienii cu !ariate probleme somatice /nu e4ist efecte ad!erse se4uale" scade an4ietatea" cre$te calitatea somnului $i a apetitului alimentar A5AF7=)5FA /doza zilnic 15/6( m* /acelea$i a!anta>e ca %n cazul mirtazapinei

S%RI
Crazodona $i nefazodona au aciune puternic de blocare a receptorilor 5EC1A $i moderat de in-ibiie a recaptrii serotoninei2 Crazodona are efecte sedati!e semnificati!e $i pre!ine efectele ad!erse se4uale ale 77)5 sau pe cele induse de depresie2 C)AJ@D@FA /15(/6(( m*8zi" doza de start este 5( m*0 se cre$te doza cu 5( m* la fiecare 1/& zile dup caz" p#n la &(( m*8zi +ambulator, sau 4(( m*8zi +spitalizat,0 /de obicei se administreaz seara" dar dozele mari trebuie fracionate /pentru insomnie 5(/1(( m* la culcare /se poate folosi %n asociere cu 57)7 pentru terapia insomniei" an4ietii reziduale" disfunciilor se4uale F=6AJ@D@FA /&((/6(( m*8zi

7%SS%
Hn a*ent farmacolo*ic din clasa anta*oni$tilor selecti!i ai receptorilor 5EC1 care are %n plus $i proprieti de a*onist melatoniner*ic +clasa AA77A, a fost relati! recent lansat pe piaa farmaceutic european2 A*omelatina %n doze de 15/5( m*8zi" administrat %n doz unic seara" are proprieti antidepresi!e $i de re*lare a tulburrilor -ipnice2

11

D3& C56C789II3II
=Re0olu'ia farmacolo!ic+> a #ro us o mare 0arietate e su3stan'e anti e#resi0e" care #ermit o a ec0are tera#eutic+ semnificati0+ a a!entului la ti#ulAsu3ti#ul e e#resie escris+ la ni0el clinic& 7onotera#ia r+m;ne totu6i un e*irat ificil e atins" 9n con i'iile 9n care un #rocent im#ortant e su3iec'i nu r+s#un a ec0at& Strate!ii e au!mentare sau sEitc) #ot fi folosite #entru a cre6te 6ansele e remisiune a sim#tomelor 6i e#re0enire a rec+ erilor&

1&