Disfonia (raguseala)

Generalitati
Disfonia reprezinta un termen medical ce descrie tulburarile vocii, in principal tulburari de natura fonatorie,
pacientului fiindu-i greu sa rosteasca cuvintele sau emite sunete cu tonalitate modificata. Vocea disfonica poate
suna slabita, tipata, grosolana, etc. Exista trei tipuri distincte de disfonie: organica, functionala si spasmodica.
Dintre acestea, disfonia spasmodica ridica in prezent importante probleme de tratament deoarece este o
tulburare cronica de origine necunoscuta, relativ rara, ce se caracterizeaza prin contractia excesiva si inadecvata
a muschilor laringelui in timpul vorbirii.
De retinut!
Disfonia este cauzata de obicei de o problema a corzilor vocale, cele mai multe cazuri fiind asociate cu
inflamatia laringelui (laringita) in cadrul unor procese patologice diverse. Disfonia permanenta, ce se
prelungeste cateva saptamani sau chiar luni, poate fi semn al unor boli grave si de aceea prezenta ei nu trebuie
ignorata.
Cauze
Printre cele mai frecvente cauze de disfonie se numara:
- inflamarea laringelui (laringita) avand atat caracter acut cat si cronic
- ganglioni limfatici inflamati ce apasa pe corzile vocale
- hipotiroidism (glanda tiroida hipoactiva)
- traumatisme orice tip de traumatism ce include corzile vocale sau laringele (inclusiv interventii
chirurgicale in sfera cervicala ce au putut afecta nervii laringieni sau sistemul fonator)
- paralizie de corzi vocale
- edemul laringian !ein"e (manifestat prin tumefactia corzilor vocale)
- stresul psihic - modificarea vocii apare destul de frecvent in perioadele in care pacientii sunt stresati
- chisturi de corzi vocale (formatiuni sacciforme pline cu lichid ce se localizeaza la nivelul corzilor
vocale)
- papilomatoza laringiana (boala ce apare ca urmare a infectiei cu virusul #$V, localizata la nivelul
gatului)
- boala de reflux gastro-esofagian
- miastenia gravis
- sinuzita
- cancer laringeal, pulmonar
- inhalarea de substante cu actiune iritanta asupra aparatului fonator
- consum excesiv de tutun, alcool
- alergii, bronsite
- vorbit % cantat excesiv
- tuse permanenta
- plans prelungit (in cazul copiilor)
- infectii virale.
lte acuze de disfonie! mai putin frecvente! includ:
&
- amigdalita
- stare generala alterata ca urmare a unor boli
consumptive
- ingestie de lichide caustice
- prezenta de corpi straini in esofag si trahee
- mononucleoza infectioasa
- rinoree
- bronhoscopie
- pubertatea.
Diagnostic
'n cazul in care starea pacientului este grava in momentul prezentarii la medic, acesta ii va asigura intai
permeabilitatea cailor aeriene pentru ca functia respiratorie sa se desfasoare in parametrii normali. 'n unele
situatii aceasta se realizeaza prin montarea unui tub care trece prin trahee si care va sustine respiratia
pacientului. Dupa ce starea acestuia s-a stabilizat si cand situatia o permite, medicul poate efectua anamneza,
examenul fizic general si alte diverse investigatii ce nu au putut fi realizate in perioada critica.
(namneza va fi centrata pe intrebari referitoare la:
- modificarile calitative ale vocii (tipul raguselii, tonalitatea capatata in timp de voce, eventual de existenta
perioadelor de afonie)
- perioada de timp in care au aparut modificarile, daca exista episoade de normalitate, daca fenomenul are
caracter recurent, evolutiv (daca s-a agravat in timp sau se mentine in parametrii relativ constanti inca de la
debut)) de asemenea este importanta varsta la care s-a instalat disfonia si cat s-a mentinut in timp
- factorii precipitanti si agravanti, cum ar fi: vorbitul excesiv de tare, tipatul, cantatul, expunerile la substante
toxice iritante, ingestia de lichide caustice, de obiecte straine, istoric familial de alergii, eventuale interventii
chirurgicale toraco-cervicale) in cazul copiilor este important de aflat daca au plans mult inainte de debutul
simptomelor
- diverse alte aspecte: intensitatea simptomelor in momentul consultului, coexistenta altor semne si simptome:
febra, stare de rau general, tuse intensa, astenie, dureri de gat, rinoree.
'nvestigatiile paraclinice pot include:
- hemoleucograma cu determinarea numarului de hematii, valoriile hemoglobinei)
- examinarea gatului)
- *+ sau radiografii de regiune cervicala)
- laringoscopie (vizualizarea interiorului laringelui cu un laringoscop))
- culturi bacteriene cu material recoltat de pe mucoasa bucala, faringiana sau laringiana.
"ratament
Principii generale de tratament
- +erapia conservatoare: implica in principal identificarea si eliminraea factorilor de risc, cum ar fi
fumatul, consumul de alcool si stresul) consumarea unor cantitati delichide pentru a evita senzatia de
uscaciune a gatului.
- +erapia medicala: ma,oritatea infectiilor tractului respirator superior, cum este si cazullaringitelor sunt
cauzate de infectii virale. 'n aceasta situatie specialistii recomanda pacientilor repaus la pat si tratament
simptomatic, adesea doar cu paracetamol. -tilizarea antibioticelor se recomanda doar in cazul
infectiilor bacteriene.
+ratamentul la domiciliu
Disfonia poate fi acuta sau cronica, insa indiferent de caracterul ei, abordarea terapeutica a pacientului
este asemanatoare.
.
!ecomandarile specialistilor pentru pacientii cu disfonie (care nu prezinta alte simptome in afara acesteia)
includ: repausul vocii - evitarea vorbitului excesiv, tipatului, plansului si cantatului. $acientii trebuie sa
aiba rabdare si sa astepte ca procesul sa se remita, aceasta putand dura cateva zile. Vorbitul trebuie evitat
pe cat posibil, iar soptitul este contraindicat deoarece solicita corzile vocale mult mai mult decat vorbitul
la tonalitate normala. /argara cu solutie salina nu are efecte terapeutice importante.
0e recomanda, de asemenea:
- oprirea sau evitarea fumatului
- evitarea decongestionantelor deoarece usuca corzile vocale si prelungesc iritatia.
"ratament naturist
!aguseala si tusea:
1 gargara cu o cana de infuzie calduta de tei sau musetel in care
- neplacut, dar foarte eficient - adaugi o ,umatate de lingurita cu
sare de bucatarie)
1 curata si taie in felii subtiri o ridiche neagra. $une feliile
intr-un vas de portelan, cu zahar intre ele. 'si vor lasa pana
dimineata un suc gustos, din care servesti 2- 3 linguri pe zi.
#aringita
Definitie:
4aringita este o inflamate a mucoasei laringiene, superficiala la adult si mai grava la copil, avind in vedere
particularitatile anatomice ale laringelui copilului, ca si aptitudinea mai redusa a acestuia de a expulza secretiile
prin tuse.
Cauze: $oate fi o consecinta a variatiilor bruste de temperatura, a prezentei focarelor infectioase de vecinatate
(amigdalite, rinosinuzite). -zul si abuzul de alcool si tutun favorizeaza aparitia laringitelor acute. 5ai rar apare
prin inhalarea unei atmosfere poluate cu gaze iritante, fum etc. 4a copii apare ca urmare a infectiilor acute
respiratorii virale sau bacteriene.
$ncubatie: Evolutia, de obicei scurta, merge spre vindecare in citeva zile. !aguseala dispare lent.6enomenul de
afonie - lipsa vocii - dispare mai greu la femei. !areori infectia coboara in arborele traheo-bronsic, in special la
virstnici.
"ipuri:4aringita acuta imbraca doua forme, cu tratament diferit, in functie de virsta: laringita acuta nespecifica
si laringita acuta simpla la copil.
%imptome: 0emnele bolii sunt: raguseala, ,ena in git, dureri locale usoare. 0e asociaza tusea, oboseala, semne
generale de tipul febrei moderate. 4eziunile sint simetrice, afectind ambele corzi vocale, cu prezenta secretiilor.
4a copii, debutul este precedat de o simpla ,ena in git cu usoara febra si tuse iritativa, care poate imbraca insa si
forme mai grave. De asemenea se constata prezenta fenomenului de raguseala, pina la disparitia bolii.
Diagnostic:
Diagnosticul trebuie stabilit de medicul de familie si medicul specialist 7!4, care recomanda tratamentul.
"ratament:
+ratamentul local consta in repaus vocal care este esential, inhalatii cu substante balsamice, aplicare de caldura
locala, aerosoli cu antibiotice, administrare de antiinflamatorii. +ratamentul general consta in repaus la pat sau
in camera, la temperatura adecvata (.8 - .. grade), cu evitarea fumatului si a consumului de bauturi alcoolice,
9
administrarea de antibiotice, la nevoie. 4a copii, tratamentul consta in repaus la pat in pozitie semisezinda,
administrare de antibiotice pe cale generala, umidificarea atmosferei respirate de bolnav.
'n cazurile de laringita se amesteca o ,umatate de pahar de suc de lamiie cu un pahar de miere, se pun la fiert
citeva minute la foc mic) se ia cite o lingurita din acest amestec la fiecare 2 minute.
*eai de : arnica, fenicul, izma, lumanarica, mac, muschi de piatra, nalba, patlagina, plamanarica, podbal, casul-
popii, sulfina, isop, cimbru, cimbrisor, ceai pectoral $lafar.
/argara cu ceai de arnica, patlagina, sulfina, fenicul, nuc, salvie, turita-
-mare (si la faringita).
5asarea zonei laringelui, amigdale, puncte limfatice.
6aringita : masarea maxilarului superior si inferior.
/rave sunt tumorile laringeene care pot fi benigne sau maligne. :enigne sunt: noduli vocali, polipii laringeeni,
papilomatoza laringeana - frecventa la copii, caracterizata de raguseala prelungita. Daca tumoarea creste, apar
tulburari de respiratie. 5align e cancerul.
0e bea suc de:
- morcov ; sfecla ; spanac (curata si hraneste sangele))
- suc de morcov (vitamina ( buna pentru caile respiratorii))
- morcov ; sfecla ; castravete)
- suc de spanac (curata, are vitamina *))
in caz de afonie (fara voce) se adauga suc de:
- morcov ; telina ; patrun,el) morcov ; laptuca ; lucerna) morcov ;
papadie ; gulie.
"ratament dureri gat
< 'n sezonul rece apar de cele mai multe ori durerile de gat si tusea, fara sa fie asociate cu gripa sau raceala.
*auzele aparitiei acestora sunt de cele mai multe ori inhalarea de aer foarte rece, bauturile cu gheata, fumatul,
consumul de alcool sau alergiile.
<
$entru tratarea durerilor de gat si a tusei exista cateva remedii naturale, recomandate chiar de medici.
$ata care sunt acestea:
=. 0e dizolva o ,umatate de lingurita de sare in apa fierbinte si se face gargara cu aceasta solutie. 0area este
antiseptica si favorizeaza expectorarea) gargara se face din ora in ora pana la incetarea durerilor.
3. -n pumn mare de sare grun,oasa se impregneaza cu suc de lamaie fierbinte, se intinde pe un tifon si se aplica
pe gat. 0e lasa sa actioneze timp de o ora si este indicata in faza incipienta a durerilor de gat.
2. 7 lingura de otet de mere si o lingurita de miere se dilueaza in apa calda si se face gargara de minim 9 ori pe
zi. 7tetul de mere este antiseptic si bactericid si usureaza durerile de gat.
>. 0e beau 9-> cani pe zi cu infuzie din amestec de flori de soc, menta si salvie, in parti egale si se iau 9->
lingurite pe zi de miere zaharisita.
9. 0e iau pastile de zinc si vitamina * de 9 ori pe zi, pana la disparita completa a durerii. Vitamina * stimuleaza
sistemul imunitar care va lupta impotrica infectiei, iar zincul accelereaza vindecarea durerilor de gat de origine
virala.
>
.. *eaiul de -nguras (5arrubium vulgare) - 0e infuzeaza . lingurite de planta uscata cu o cana de apa clocotita.
0e lasa &8 minute, apoi se strecoara si se beau minim . cani pe zi.
&.0toarceti o lamaie, amestecati sucul cu . lingurite de miere si turnati deasupra apa fierbinte. $uteti adauga .
lingurite de ?his"@ sau palinca. 0e beau .-9 cani pe zi si in maximum doua zile, durerile au trecut.
2