Atetoza si Ataxia

Pareza si Paralizia

Atetoza si Ataxia sunt doua conditii clinice majore in care coordonare proasta a
miscarilor se poate observa. Aceste conditii pot aparea in paralizii cerebrale, tumori cerebrale si
traumatisme craniene.
Atetoza este adeseori asociata cu spasticitatea sau ataxia si reflecta rani la o parte a
creierului numita ganglioni bazali.
Copilul cu Atetoza demonstreaza un nivel foarte ridicat de activitate, cu toate ca
functionarea lui efectiva este foarte slaba; evolueaza de la un stadiu initial care poate sa dureze
pana la varsta de 3-4 ani; arata mare incapacitate in controlarea miscarilor. Aceleasi dificultati
cu organizarea miscarilor sunt evidente la fata si in structura cavitatii orale. Astfel, hranirea si
vorbirea sunt domenii importante de ingrijorare.
Multi copii, pana in momentul cand ajung la varsta scolara, releva o inclinatie spre
partea lor dreapta impotriva gravitatiei si incearca sa se protejeze in cazul in care tind sa cada.
Dar acestor miscari le lipseste eficienta deoarece sunt de obicei exagerate, imprevizibile si
dezorganizate. Bolnavul tinde de multe ori sa functioneze mai eficient in pozitie verticala
deoarece reduce forta gravitationala.
Copilul cu Atetoza care este limitat de un sistem rigid de sedere pe tot parcursul zilei
poate suferi de deformari ale soldurilor, genunchilor, picioarelor si coloanei vertebrale. Totusi,
un sistem de scaune care ofera un control pelvin puternic, al trunchiului si al picioarelor ofera
copilului bolnav oportunitati de a-si utiliza capul si bratele în mod eficient.
Ataxia se refera in general la subdezvoltarea echilibrului impotriva gravitatiei si la o lipsa
a preciziei in miscari. Organizarea de baza a miscarii poate exista insa rafinarea este dificila.
Ataxia se dezvolta de obicei cand zona creierului, numita cerebel, centrul coordonator al
miscarii, este ranit. Ea apare sub forma lipsei preciziei; de exemplu, atunci cand un copil
incearca sa arate un obiect in spatiu, el va avea dificultati in tinerea mainii nemiscate.
Ataxia este in general insotita de hipotomie; aceasta lipsa a tonusului muscular impune
o reactie intarziata la schimbarile in greutate, deasemeni poarta deseori casti de protectie
deoarece acestia nu-si pot proteja capurile adecvat in cazul unei caderi.
Copilul compenseaza stabilitatea slaba prin selectarea unor pozitii care ii ofera
stabilitate pozitionala, de exemplu sederea in “W”, tararea pe o baza larga de sprijin, statul in
pozitie bipeda cu picioarele desfacute si prinsatura puternica a mainilor pentru sustinere
asistata. Datorita acestor compensatii dar si a pozitiei vertical in care ar trebui sa fie asezati,
multi copii cu Ataxia se simt mai in siguranta.
 In cazul in care exista copii bolnavi de Atetoza sau Ataxie in clasa:
- Pentru a reduce instabilitatea si necoordonarea bratului si miscarile mainii,
asigura sprijin prin plasarea mainii pe umarul elevului;
- Pentru a reduce miscarile necoordonate, pozitioneaza copilul in asa fel incat
marea parte a corpului sau sa fie sprijinita iar el sa se poata concentra doar
pe una sau doua parti ale corpului, de exemplu cap, brat sau mana;
- Biroul sau masa la care lucreaza copilul trebuie sa fie la o inaltime la care
picioarele sa fie ferme pe podea iar bratele se pot odihni pe suprafata mesei;
- Benzile magnetice pentru incheietura pot permite copilului sa scrie
independent.
Pareza severa sau Paralizia poate cauza limitarea sau absenta miscarii. Spina bifida,
mielomeningocelul (defect congenital al coloanei vertebrale cu rani la tesutul nervos), post-
poliomielita, maduva spinarii, rani ale nervilor periferici sau distrofia musculara sunt cauzele
care pot determina aparitia paraliziei.
Pareza poate rezulta din atrofierea mushilor din cauza implicarii neuronale sau in cazuri
de distrofie musculara, de la inlocuirea tesutului muscular. Nervul care inverveaza musculatura
poate fi distrus de boala, ca in cazul poliomielitei; de deformari congenitale, in cazul spinei
bifida; de trauma, in cazul maduvei spinarii si rani ale nervilor periferici. Factorul care determina
daca rezultatul este slabiciunea sau paralizia este gradul si locatia ranii sau a bolii.
Paralizia poate fi partiala sau totala. Pentru cea dintai, functia motorie poate fi
restrictionata partial. Daca paralizia este completa, in acest caz pierderea senzatiei si puterii de
miscare este totala.
In cazul in care exista copii cu Paralizie in clase :
- Gasiti cai alternative pentru indeplinirea sarcinilor;
- Urmareste ranile pe care copilul poate sa nu le simta; incurajeaza frecvent
schimbarea pozitiei;
- Cartul pivotant sau cartul pe burta cu o insertie poate fi folositor pentru un
copil paraplegic in descoperirea mediului prin tarare. Cand acel copil este
capabil sa stea, ar fi cazul pentru o proteza pentru picioare. Copilul care
incepe sa “mearga” ar putea folosi proteza pentru picior lung sau carjele.