ALCOOLISMUL

Alcoolul este o tentaie rentru persoanele cu o stim de sine vulnerabil.Dup efectele

euforizante el induce un sentiment de destindere i provoac dezinhibiie.Astfel acoper ceea
ce care lipsete persoanei,i anume,starea de bine i facilitarea aciunii.
Stima de sine sczut,determin consumul excesiv de alcool,deoarece acesta ajut la
eliminarea parerii critice pe care persoana o poate avea despre ea nsui.Cu ct prerea despre
propria persoan este mai negativ,cu att dorina de a uita sentimentul de eec crete i duce
la o mai mare tendin de a bea.Dup mai multe cercetri,s-a ajuns la concluzia c
adolescenii care au tendina s bea sau s consume droguri au sentimentul inutilitii i nu se
simt stpni pe viaa lor.
Alcoolul este un puternic dezinhibator i de aceea,persoanele care au dificulti n a
aciona,acesta le furnizeaz un fel de miopie de anticipare,inhibnd imaginaia inainte de
aciune.Prin anchet s-a demonstrat c majoritatea agresiunilor au loc sub influena alcoolului.
Influena social are un rol important in viaa alcoolicului.Abuzurile de alcool sunt asociate cu
circumstanele din viaa de grup:petreceri,reuniuni familiale i amicale.Astfel indivizii
sensibili la a se comforma grupului,adopt foarte uor conduitele consumatorilor de
alcool.Tinerii au tendina de a supraevalua consumul de alcool al prietenilor in timpul
petrecerilor i de aceea beau mai mult dect ar bea in mod spontan.
Simptomele alcoolismului
Primul semn important al alcoolismului sunt emoiile create de pierderea stimei de sine.Alte
simptome relevante sunt:dorina de a bea pentru a uita de griji,sentimentul de inferioritate sau
culpabilitatea dup consumul de alcool,ruinea in raport cu atitudinea persoanei sub influena
alcoolului,dorina de a evita familia sau prietenii.
Consumul regulat de alcool determin diminuarea stimei de sine,deoarece conducela
depresie.Studiile au demonstrat c alcoolicii sufer la un moment dat de depresie.De
asemenea de cele mai multe ori se crede c alcoolicii beau pentru c sunt deprimai.Aceast
afirmaie nu a fost confirmat,ci mai degrab se spune c depresia este secundar
alcoolismului.
Mecanismele efectului depresogen al alcoolului sunt:biologice(perturbalea
neurotransmitorilor legat de dependena fizic),sociale(ruine i respingere social)i
psihice(deteriorarea stimei de sine).Semnificativ, pentru a pune n eviden aceste
mecanisme,este scrisoarea unei alcoolice n care vorbete despre suferina sa:Mi-e ruine de
ceea ce am devenit:cnd m trezesc dimineaa,evit oglinzile.Dar nu m pot opri s gndesc c
ceilali observ zilnic ceea ce eu refuz s vd:o femeie de timpuriu mbtrnit,cu pielea
atins de cuperoz,cu mna tremurnd,care se parfumeaz i se macheaz prea mult pentru a-
i ascunde aspectul i rsuflarea.Imediat ce m gndesc la mine,mi se face ruine.i
atunci,evit s m gndesc la mine:de cele mai multe ori ncep iar s beau.De ani de zile m
ndeprtez de cei pe care i iubesc,pentru c nu mai pot suporta privirea lor sau,mai
ru,remarcile lor.
Ali alcoolici se caracterizeaz printr-o inalt ncredere n sine,datorat sentimentului de
ruine,care i conduc pe acetia la atitudini de negare i de prestan.
In concluzie,stima de sine a pacientului alcoolic este foarte instabil.Discursul su oscileaz
n funcie de momente i de gradul de alcoolizare,ntre negare(nu-i chiar aa grav)i
disperare(nu-mi voi putea reveni vreodat).Pentru vindecare,aceste atitudini nu sunt
eficiente.
Alcoolismul este o boal care de cele mai multe ori recidiveaz i de aceea sperana vindecrii
devine minim i pentru pacient i pentru medic.Pe lng tratamentul medicamentos i
psihoterapie,este indicata participarea victimilor la edinele de grup al fotilor alcoolici,cum
ar fi Alcoolicii anonimi.Obiectivul acestor grupuri este ajutarea persoanelor dependente de
alcool pentru a lupta mportiva manifestrilor bolii lor.Metodele folosite in grupul Alcoolicii
anonimi se bazeaz pe conoaterea psihologiei i nevoilor persoanelor cu sczut stim de
sine.Susinerea grupului pernite subiectului s nu se simt singur n faa efortul
realizrilor.Evitarea sentimentului de autodevalorizare,se realizeaz prin contientizarea
alcoolizmului ca boal.Programele din grupurile Alcoolicilor anonimipropun eforturi pe
termen scurt(24 de ore),tinnduse cont de faptul c o persoan cu o stim de sine sczut un
i permite s-i planifice o aciune pe termen lung.Astfel se evit eecurile.Un alt obiectiv al
acestor grupuri este mbuntirea cunoaterii de sine.
Familia alcoolic
Sistemele familie alcoolice se caracterizeaza prin negare, reprimare si deziluzie. Deoarece
membrii familiei percep alcoolul ca pe o amenintare a propriei supravietuiri, ei inchid iesirile
si incerca sa se ascunda de furtuna. Dar alcoolismul nu este ca celelalte probleme care distrug
o familie: este distrugatoare din punct de vedere social; distruge consistenta si increderea
relatiilor apropiate; transforma oamenii normali in fricosi, in monstrii fara control, si ii
implica si pe celellate persoane apropiate, membrii ai familiei, provocand durere. Nu poate fi
stopata luand medicamente prescrise de doctor si nici printr-o internare in spital pentru
operatie. Familia alcoolica, atunci cand nu stie cum sa stopeze comportamentul alcoolic sau
nu isi poate privi latura patologica, este fortata sa vada cum se autodistruge.
Din cauza lipsei de ajutor si speranta a acestei situatii dureros de nfruntat, aceste familii
neaga ca ar avea vreo problema. Ei se mint ca acest comportament bizar si ciudat este normal,
si isi reprima cele mai adanci sentimente de rusine, razbunare, disperare si dezamagire. Ei
invata sa nu se concentreze si in mod intentionat sa nu accepte problema comportamentului cu
probleme. Sunt prinsi in sentimentul de a fi victime, martiri si de a tri cu auto-pedepsirea.
. J. Sexias descrie pe scurt aceasta problema:
Daca asculti un adult care povesteste cum este sa fii crescut intr-o familie in care unul sau
ambii parinti obisnuieste sa bea prea mult, devii revoltat si incremenit. Povestirea va suna ca
un cosmar pentru ca timpul este distorsionat si realitatea schimbata. Alice in tara minunilor a
experimentat ceva foarte usor! In cele din urma ea s-a trezit din cosmarul pe care l-a trait. Dar
un copil cu un parinte alcoolic ramane permanent marcat.
Faptul ca membrii familiei sa simta ceea ce Sexias a descris mai sus, reprezinta un aspect
intolerabil de periculos. Ei pot sa aleaga un copil ca o scapare si sa-si proiecteze sentimentele
ascunse asupra acestuia; ei pot alege un erou care sa duca la implinirea viselor si aspiratiilor
familiei, pe care momentan le simt pierdute. Alte roluri pot aparea cel de copil pierdut care
incepe sa-si poarte singur de grija si care devine practic invizibil din punct de vedere spiritual
in cadrul familiei sau cel de mascota, care in mod constant isi sacrifica dorintele si aspiratiile
si se jerfeste pentru familie, actionand pentru a face oamenii sa se simta mai bine si sa-si puna
planurile in practica. Copiii din aceste familii cresc fiind permanent educati sa se minta
singuri si sa-i minta pe altii in legatura cu modul in care simt cu adevarat.
Barbatii si femeile care intra in maturitate cu o imagine de sine idealizata nu sunt dotati sa
traiasca viata in mod spontan, pentru ca a trai spontan presupune apelul la sentimentele,
dorintele si neplacerile esentiale ale noastre. Copiii din familiile de alcoolici care au o imagine
idealizat despre ei si nu una reala, cauta profesia ideala, partenerul ideal si familia ideala, si nu
oameni si profesii normale. Ei devin orbiti de fantezia a ceea ce sunt mai degraba decat de
realitatea a ceea ce sunt si simt cand sunt pusi in fata unei situatii si relatii reale de viata.
Parte a procesului de terapie adresat acestor indivizi este un proces de demitizare a acestui ego
idealizat astfel incat eul real sa se poata manifesta. De cele mai multe ori este plin de ura si
suferinta. Si cand in cele din urma vin in contact cu el, nu sunt capabili sa recunoasca ceea ce
vad; pot fi furiosi pe terapeut care ia pus intr-o situatie vulnerabila, intr-o pozitie defensiva. Ei
trebuie sa-si acorde timpul suficient pentru a-si recladi sinele.
Adesea in familiile de alcoolici, legatura dintre membrii este perturbata. In loc sa stabileasca o
relatie cu parintele real, copilul se poate lega de ceea ce isi doresc sa fie parintii lor: o legatura
fantezista. Ei pot dezvolta relatii care nu au la baza prietenia si reciprocitatea, ci nevoia de
confort si siguranta in fata pericolului sau a exprimarii dinamicii familiei suferinde: o legatura
traumatica. Copiii care au dezvoltat astfel de relatii se percep pe sine ca pe niste adulti.
. Steinglass a descoperit ca stresul aparut in familia alcoolica este distribuit uniform intregii
familii, in loc sa fie limitat unui singur. Steinglass a descoperit de asemenea ca stresul aparut
in familia alcoolica este distribuit uniform intregii familii, in loc sa fie limitat unui singur.
Moreno, unul dintre promotorii conceptiei sistemice, ne-a dezvaluit stiinta sociometriei:
instrumente de a masura si studia dinamica intr-un sistem dat. Putem folosi atomul social in
nenumarate modalitati pentru a examina multe aspecte ale sistemelor multigenerationale si sa
furnizeze o ancora ferma pentru a concretiza pozitia unei persoane in familie sau in reteaua
personala. Avem tendinta de a copia statutul din familia noastra originala si in alte arii de
activitate profesie, scoala, relatii, casnicie sa le repetam de nenumarate ori.
Copiii din familiile de alcoolici cresc pastrand secretul. Cel mai mare secret pe care il
pastreaza este ca ei sufera adesea sufera in tacere.
Copiii din familiile de alcolici au un scazut simtamant si rationament asupra a ce ziua le va
aduce. Membrii familiei merg prudent, ferindu-se de orice ar putea fi exploziv, si in acelasi
timp asteptand hipervigilenti ca situatia sa se prabuseasca si tipetele, insultele si strigatele de
ordonare si abuzul in general sa reapara. Rezolvarea lucrurilor intr-o maniera pozitiva nu este
posibila intr-o astfel de situatie in nici un caz, si oamenii tind sa: S se interiorizeze si sa nu-si
exprime sentimentele pana devin amortiti;Sa manifeste sentimente s actioneze necuvenit
pentru a scapa de sentiment in loc sa-l experimenteze si sa se identifce cu el;S dispar i s
se inchid in ei, dei fizic sunt prezenti;Sa prseasc, abandoneze situatia si sa se izoleze, in
incercarea de a se simti mai siguri.
In timpul copilariei precoce, acest mediu emotional turbulent duce la aparitia unui sentiment
de frica. Copii fiind, acestia au descoperit ca singurul lucru asupra carora aveau control era
propria lor persoana, si multi au descoperit ca inchizandu-si, reducandu-si propria
interioaritate la tacere este singurul mod prin care au controlul asupra situatiei de haos. Din
pacate, viata este formata din urcusuri si coborasuri.. Cand incearca sa aiba relatii si familii la
maturitate, ei reactioneaza la vicisitudinile vietii reale, nu atat pentru ca au un simtamant
puternic asupra respectivei situatii, ci pentru ca le este frica de potentialul ascuns al
sentimentelor sale. S simt i s experimenteze propriile lor sentimente ii transpune intr-o
stare de frica in care percep haos, comportament lipsit de control si abuz la fiecare pas
deoarece acest lucru l-au experimentat in copilaria si adolescenta initiala, in familia alcoolica.
Ei sunt atat de convinsi deoarece au experimentat neincrederea si suspiciunea; daca problema
s-a rezolvat usor adesea vor forta intr-o situatie de auto-aparare pentru a evita potentialul
pericol, prin incercari fara sens de a evita, incat practic, ei isi genereaza singuri problema. Si,
astfel, este reintrodus comportamentul de haos, razbunare si suferinta reintarit.
Aceti descendeni sunt hiperprotectori i se manifesta prin duritate si inacesibilitate, el de
fapt isi ascunde rani mai puternice; motivul pentru care retragerea este atat de puternica, este
ca el isi mascheaza si apara propria vulnerabilitate. Ei nu au avut practic niciodata
oportunitatea s se cunoasca cu adevarat intr-un mediu familial suportiv, cald. S-i elimine
barierele si s lase garda jos ar insemna conexiune puternica si dragoste pentru o zi, si
anihilare emotionala alta zi, pentru inconsistenta care este un semn al familiei unde
dependenta este prezenta. Pentru ca nu a putut dezvolta un mediu securizant, ei are probleme
in cursul terapiei cand trebuie s se indentifice, localizeze si descrie pe sine.
Psihodrama, prin transpunerea interioritatii proprii in scena o data si inca o data, intr-o
maniera sigura, unde nu exista pericol si atac, permite sinelui sa se manifeste. Apoi poate fi
examinat dupa ce este vazut si observat de protagonistul insusi. Vederea sinelui in actiune
afirma sinelui clientului si deschide usa in procesul de reconstructie al acestuia.
Spargerea paternurilor destructive este una dintre sarcinile tratamentului terapeutic.
Grupurile, pentru ca ele declanseaza sentimentele sau devin familia surogat, sunt instrumente
ideale atat pentru a aduce aceste tipare mai aproape cat si pentru a crea posibilitatea vindecarii
lor. Psihodrama, pentru ca permite distributiei originale sa se manifeste, prezinta cleintului
oportunitatea de a rezolva transferurile, lucrand cu ele intr-un mediu controlat. Copilul care nu
putea vorbi, comunica ce anume are de spus; adolescentul care se ascundea in camera sa, iese
afara si comunica cu persoanele de care fugea; si nevasta care strangea in liniste sticlele goale
de alcool, incepe sa-l confrunte pe barbatul alcoolic.
A face parte dintr-un grup de terapie pentru o perioada prelungita de timp ajuta dependentul
sa se confrunte cu sentimentele dureroase sau situatiile care provoaca anxietatea fara sa fuga
fata de ele sau sa se comporte in modalitati nepotrivite.
Stima de sine sczut este problema central a dependenilor. Factorii care contribuie la o
stim de sine sczut, precum i sentimentele i problemele dependenilor sunt:
Ruine,izolare,doliu nencheiat,distorionare comportamental,reacii de stress
posttraumatic,gndire i comportament treze vs. ne-treze,amorire emoional,gndire
dezorganizat,internalizarea unui sistem familial distorsionat,modele parentale
distorsionate,dificultate n a stabili relaii empatice,separarea incomplet de prini,copii
parentali,disfuncii maritale internalizate,structura rigid a Eulu,iabuz fizic i sexual n
copilrie ,disociere,iluzia atotputerniciei,dificulti n a-i clarifica nevoile.
RUINEA
Pentru persoana dependent sau pentru cel care se afl ntr-un mediu de dependen, ruinea
devine nu att un sentiment care este experimentat n relaie cu un incident i o situaie, ci o
atitudine fundamental fa de sine i despre sine. Poate fi dificil de identificat ruzinea, pentru
c este pervaziv, devenind parte a strucutrii personalitii. Ea este experimentat ca o lips a
energiei necesare pentru a tri, o incapacitate de a accepta dragostea i grija sau ca o ezitare n
a se orienta ctre afrimarea de sine. Se triete ca o luare de decizii impulsiv sau ca o
incapacitate total de a lua decizii. Ruinea poate menine oamenii blocai ntr-un stadiu
infantil al dezvoltrii, dar poate fi i energie, aflat la baza compulsiilor i obsesiilor. Unii nu
vor simi niciodat c au obinut suficient pentru compensa sensul profund al ruinii lor, iar
alii se vor folosi de alcool, dorguri, mncare, sex sau vor munci compulsiv pentru a se
interpune durerii emoionale i ruinii.
IZOLAREA
n cadrul familiei dependente, unde sentimentele i problemele reale sunt negate, copiii care
sufer nu au unde s gseasc nelegere, securizare i confirmarea realitii. Ei se simt nebuni
ca i cum ar dramatiza situaia fr s fie necesar sau ar crea probleme. Pentru a nrutii i
mai mult sitauia, membrii familiei care sunt ntr-un stadiu de negare i vor confirma
percepiile distorsionate despre sine, pentru c trirea realitii este mult prea dureroas pentru
familie, iar negarea este simit ca fiind securizant. Posibilitile copilului de a stabili relaii
sincere n sistemul familial scad din cauz c nsui sistemul familial triete o minciun,
spus n tcere, pentru a-i menine echilibrul.
ntr-un astfel de sistem nchis nimeni nu spune adevrul despre ceea ce simte i nimeni nu se
elibereaz de durerea sa. Incapacitatea de a vorbi n siguran despre realitate i foreaz pe
toi s ascund ceea ce simt cu adevrat- ceea ce nseamn c ntr-o astfel de familie este prea
puin sprijin i empatie. Rezultatul este c fiecare se simte izolat n propria sa durere.
DUREAREA I DOLIUL NENCHEIATE
Familiile dependente sufer pierderi profunde. Este pierderea adiciei de substan i riscul
codependenei. Pentru copii este pierderea ncrederii n prini, pierderea unei copilrii libere
i netulburate, pierderea sentimentului de siguran, pierderea unitii familiale securizante,
pierderea sprijinului, pierderea unei dezvoltri iniiale stabil i lin. Mai este pierderea
evenimentelor familiale plcute, a ritualurilor i vacanelor, iar pentru copii, pierderea
siguranei de a ti c prinii lor sunt capabili s-i ngrijeasc i s vin n ntmpinarea
dorinelor lor n schimbare.
Muli membri ai familiilor dependente triesc un fel de moarte interioar sau amorire psihic,
ca o metod de a face fa unei suprancrcri cu fric i durere.

DISTORSIUNI N DEZVOLTARE
Prinii care sunt mai preocupai de propriile lor probleme dect de a fi prini nu pot mplini
nevoile copiilor lor. Sentimentul fundamental al copilului de ncredere i securitate este
ameninat, ceea ce face dificil dezvoltarea stimei de sine i parcurgerea natural i cu
suportul necesar a stadiilor de dezvoltare. Dac, de exemplu, un copil are nevoie s se
ndeprteze de printe, iar printele nu este suficient de securizat pentru a permite acest lucru,
va interpreta aceasta ca pe o rejecie. Astfel c lupta copilului pentru autonomie va fi blocat,
iar mai trziu i dezvoltarea va fi afectat. n mod deosebit, un adolescent are nevoie s cread
c separarea de familie nu nseamn exilare. Dac, n loc de a-i folosi energia n scopul de a
deveni propria sa persoan, el folosete aceast energie n mod constant pentru a se asigura c
familia este intact, separarea va fi serios mpiedicat.
REACIA DE STRESS POSTTRAUMATIC
Copiii care au crescut n medii dependente sunt supravieuitorii unor serii de traume din prima
copilrie. Traumele lor s-au desfurat de-a lungul unei mari perioade de timp, iar ei au fost
neajutorai n faa acestora, fr s tie niciodat cnd s se atepte la abuz, ce anume l-a
cauzat sau cum s opreasc abuzul. Ca aduli, ei pot manifesta multe simptome ale
sindromului de stress posttraumatic trit de soldai n rzboaie.
GNDIREA TREAZ VS. GNDIREA NE-TREAZ
Mediile dependente funcioneaz cu dou realiti alternante, una treaz i una afectat de
abuzul de sbstan al dependentului. Atunci cnd este folosit o substan, uzul ei trebuie s
fie protejat de persoana n cauz. Aceasta implic minimalizarea i negarea impactului pe care
utilizatorul l are asupra sistemului. Fie c substana este alcool, drog, mncare sau sex,
utilizarea ei compulsiv/dependent va altera dinamica familiei. Dependentul va investi
energie n pstrarea unui depozit de substan, deseori n secret, iar familia va investi energie
n pstrarea unei aparene normale a familiei. Sistemul se organizeaz diferit atunci cnd
dependentul folosete substane i cnd nu folosete substane. Cele dou realiti care triesc
in interiorul copilului se mpiedic reciproc de-a lungul vieii adulte. Normalitatea nu exclude
nencrederea, iar durerea genereaz primele temeri de abandon i/sau de dependen, care pot
aduce trecutul n prezent sub forma comportamentelor defensive, pasiv-agresive sau agresive.
AMORIREA EMOIONAL
Copiii care cresc n situaii dureroase nva cum s se blocheze emoional pentru a nu suferi.
Ei realizeaz aceast amorire printr-un comportament compulsiv, deturnnd durerea ntr-o
activitate, reprimnd sau disociindu-se de tririle dureroase, folosind o substan pentru a
ngropa rana sau nvnd cum s se nchid emoional. nchizndu-se, poate opri propriu-zis
durerea, dar va proi, de asemenea, i alte triri. Cel care folosete blocarea ca aprare nu mai
este n contact cu sentimentele sale reale i i inhib capacitatea de a stabili conexiuni pline
de semnificaie ntre circumstane i rspunsurile sale emoionale la acestea. Rezult astfel
sentimente de izolare i ntrerupere.
GNDIREA DEZORGANIZAT
Una dintre tacticile de supravieuire ale familiilor disfuncionale este de a afia o imagine
aparent de bine. i pentru c trirea emoional profund poate fi radical diferit de imaginea
de la suprafa, copiii experimenteaz propria lor realitate interioar ca fiind necongruent cu
realitatea lor exterioar. Tririle lor nu sunt confirmate sau validate, i astfel ei se simt
deconectai i confuzi. Oamenii dependeni nu gndesc clar. Copiii care ncearc s vorbeasc
raional cu prinii lor narcotizai sau disfuncionali, nu ajung la o nelegere raional. Ei
sunt determinai s cread c percepiile lor sunt nepotrivite, i prin urmare, ajung s se
ndoiasc de capacitatea lor de a gndi. Cnd afectele i gndirea sunt n contradictoriu cu
ceea ce este aceeptabil, gndirea poate deveni dezorganizat. i astfel, n cele din urm, copiii
din familiile dependente experimentez gndirea i simirea ca fiind detaate una de cealalt i
de propria lor realitate intern, care ajunge s par fr sens i nerelevant. n profunzime,
durerea nencheiat i anxietatea sunt investite n detrimentul eului interior.
INTERNALIZAREA UNUI SISTEM FAMILIAL DISTORSIONAT
Sistemul familial dependent este construit n jurul negrii, iluziei, reprimrii i distorsionrii.
Principiile dup care familia este organizat au la baz viaa cu dependen sau cu
disfuncionaliti. Cnd aceast familie disfuncional este internalizat devreme n via de
ctre copilul n cretere, el poart acest sistem, la nivel intern, n viaa adult, ceea ce
nseamn c familia interioar este, de asemenea, disfuncional. n viaa adult acest sistem
este trit pn la capt i devine un principiu de organizare n relaii i n familie, unde adicia
i trauma pot fi sau nu prezente. Dependenii au tendina s fie hipervigileni n relaii-
cutnd probleme chiar i atunci cnd nu sunt. Regulile sistemului nchis S nu ai
ncredere, s nu vorbeti, s nu simi sunt declanate i adultul folosete aceste moduri de
comportare i supravieuire n noua familie.
MODELE PARENTALE DISTORSIONATE
In mediile difuncionale dezvoltarea normal a copilului este adesea neglijat n favoarea
comportamentelor de adicie i de compulsie. Copilul vede nite prini pe care i-a pierdut i
care sunt incapabili s fie prezeni total ca prini. Mai trziu n via, cnd la rndul lui
devine printe, nu are modele parentale sntoase care s-i serveasc drept exemplu.
Urmarea modelului reprezint una dintre cele mai profunde forme de nvare. Proprii notri
prini ne nva mai mult dect oricine despre cum s fii printe. Noi avem tendina de a fi
prini fie n modul n care am fost ngrijii, fie ntr-un alt mod, ca reacie la modul lor de
ngrijire. Terapia ofer ansa de a uura durerea unei ngrijiri inadecvate i de a fi ngrijit din
nou, n mod mai sanogen.
DIFICULTATEA N A FORMA LEGTURI EMPATICE
Copiii nva dac pot avea sau nu ncredere n lume n funcie de modul n care primii
ngrijitori s-au purtat cu ei. Dac ngrijitorii le neleg nevoile corect i le rspund, copii ajung
s vad lumea ca pe un spaiu plcut, care vine n ntmpinarea dorinelor lor. Atunci cns
copiii nu au avut un ngrijitor empatic la nevoile lor, cnd dezvoltarea sinelui este incomplet
i simt c nu au primit suficient din ct aveau nevoie, devine dificil pentru ei s dea din ceva
simt c este un vid, un spaiu gol. O persoan care nu a reuit s se separe emoional de
printe va contientiza cu dificultate prezena altuia, cci sub o anumit form, ea este nc
ncorporat printelui.
Putem vorbi de empatie atunci cnd suntem capabili s inversm rolul cu o alt persoan,
vznd i simind lucrurile cam cum le vede cealalt persoan. Persoana care nu a avut
suficient satisfacie n dezvoltare ntmpin dificulti s renune la propriul eu i s inverseze
rolurile. n contextul unei lipse de ncredere n sine, este dificil extinderea ctre cellalt.
INDIVIDUAREA/SEPARAREA INCOMPLET DE PRINI
Unii prini percep separarea ca pe o rejecie i i retrag dragostea i rup legtura cu copilul,
pe care l simt c se ndeprteaz de ei. In aceast situaie separarea ajunge s semnifice
pierderea printelui, ceea ce adesea pare un pre prea mare de pltit. De exemplu, fata
adolescent care aduce prieteni acas n loc de a iei cu ei, astfel nct s nu-i lase singur
mama prea mult timp, nu va fi capabil s se separe de ea; ea simte c trebuie s se ngrijeasc
de nevoile printelui nainte de ale ei.
Unul ditre aspectele tragice ale acestei situaii este acela c copilul confund separarea cu
ncorporarea. Lecia este Cnd simt nevoia s m ndeprtez, de fapt trebuie s m apropii
Trebuie s ncorporez ceea ce m face s vreau s plec i s mint n legtur cu dorina de a
pleca, chiar i pe mine, cci este insuportabil pentru printele meu. Printele meu ar muri fr
mine . Procesul individurii devine astfel prea nspimnttor i prea dureros pentru a
suporta. Drept rezultat, copilul nva s-i ntmpine nevoile prin fuziunea emoional i
psihic cu printele: mi satisfac nevoile satifcndu-le pe ale tale, i i permit ie s-i
satisfaci nevoile satisfcndu-le pe ale mele.
COPILUL PARENTAL
Mediile disfuncionale nu apar pur i simplu. Acestea sunt create de prini care, la rndul lor,
nu au fost ngrijii i hrnii corespunztor. Aceti prini i proiecteaz n proprii lor copii
nevoile emoionale de securizare nemplinite, n dorina de a i le satisface.
Cnd copiii sunt solicitai s mplineasc dorinele prinilor lor n exces, iar prinii nu sunt
capabili s le ias n ntmpinare, acetia vor deveni n curnd mici aduli. Micii aduli din
mediile difuncionale tind s:
1) ncerce s fie perfeci pentru a-i pune prinii ntr-o lumin favorabil;
2) se gndesc la ceea ce ar fi cel mai bine pentru prinii lor nainte de a se gndi la ce ar dori
ei;
3) pun pe primul loc nevoile prinilor
4) i ctig un sentiment al valorii de sine mai degrab din a fi buni dect din a se simi bine;
5) i neglijeaz propriile nevoi att de des nct nu le mai pot identifica
6) se simt inadecvai atunci cnd nu-i fac prinii fericii;
7) li se cere s dea valoare familie
8) internalizeaz un sentiment copleitor al ececului atunci cnd nu reuesc s rezolve
problemele prinilor sau ale familiei.
Cu toate c a satisface nevoile celuilalt este natural i sntos, devine un proces disfuncional
atunci cnd nici o parte implicat nu este contient de nevoile cui sunt satisfcute i nu are
contiina propriilor nevoi. In asemenea cazuri, oamenii pot veni n contact cu propriile
dorine i nevoi prin identificarea acestora n alii, pe care ns le neag la ei. Astfel se pot
crea relaiile co-dependente.
DISFUNCTIILE MARITALE INTERNALIZATE
Copii din familii de alcoolici aduc n relaiile personale extrafamiliale, disfunciile maritale
ale prinilor lor. Modelul acestei disfuncii este reprezentat de o csnicie n care partenerii nu
au fost capabili s-i rezolve problemele n mod deschis, s ajung la o soluie i s treac mai
departe. Sau poate c aceti copii au avut prini care au ncercat s-i atrag n conflictul de
cuplu, pentru a ctiga putere n relaie. Ei au introiectat, la un nivel profund, realitatea a doi
oameni dezamgii unul de altul i care s-au rnit reciproc.
Cu un asemenea model, csnicia poate prea nu numai periculoas, ci chiar poate deveni
periculoas; Cu abilitile relaionale pe care i le-au nsuit, ei pot recrea continuu durerea i
nenelegerile cu care au crescut. A nva s trieti ntr-o relaie funcional nseamn a relua
acea durere i a o aduce n prezent pentru a fi vzut, simit i eliberat, i a forma, n
continuare, abiliti relaionale constructive.
STRUCTURA INFLEXIBIL A EULUI
Copii alcoolicilor nva s nu-i mprteasc adevratele sentimente sau s discute ceea ce
se ntmpl n interiorul lor. Ei ajung s cread c, dac i las garda jos, devin vulnerabili.
De asemenea, ei nva s nu spun adevrul despre ceea ce se vd c se ntmpl n jurul lor,
pentru c, dac vor face acest lucru, risc s fie atacai i pui la pmnt de ctre cei din
familie care neag dezechilibrul familiei i care au investit n a arta bine,ca strategie de
supravieuire.
ABUZUL FIZIC I SEXUAL
Din cauza reducerii inhibiiilor ca rezult n urma consumrii de alcool i droguri, precum i
dincauza controlului sczut al persoaneidependente, copiii acestora sunt n pericol de a fi
violai fizic i sau psihic. Internalizarea unui sentiment profund de neajutorare, nfrngere i
teroare se produce n urma subjugrii n aceste feluri de ctre o figur autoritar sau de ctre
un printe. Cnd cel care abuz este un printe, rezult o confuzie n personalitate legat de
granie i un comportament adecvat n cadrul relaiilor intime. A avea ncredere n ceilali
pare naiv, compromitor sau periculos. i a avea ncredere n sine este la fel de dificil pentru
c victima poate un sentiment profund de vinovie sau complicitate: Care a fost vina mea n
asta?De ce am meritat s mi se ntmple asta?.
DISOCIEREA
Cnd viaa devine prea nspimnttoare sau prea dureroas, o posibil reacie la aceast
traum este disocierea de ea a te ndeprta psihic. Deseori oamenii i amintesc trauma, cum
ar fi abuzul fizic sau sexual, ca o experien vzut din afara corpului, ca i cum s-ar vedea
din alt loc.
Forma extrem a disocierii este tulburarea de personalitate multipl cnd persoana i
creeaz una sau mai multe personaliti a cror sarcin este s fac fa durerii. ntr-o form
mai uoar a disocierii, persoana pur i simplu se las dus, mental, departe nu ntr-un loc
anume, dar departe de prezentul dureros. Acest obicei, de a nu fi n ntregime prezent, este o
aprare mpotriva emoiei, un fel de absen mental.
OMNIPOTENA
Din cauza gndirii magice din copilrie, mpreun cu dorina puternic a copilului de a aduce
pace i armonie familiei sale nefericite, ea ajunge s cread c tie cum s-i vindece familia
numai dac toi membrii familiei ar asculta-o. mai trziu n via, acest gen de gndire magic
se poate traduce prin omnipoten sentimentul c numai ea a vzut i a neles cu adevrat ce
se petrecea n familia ei.
DIFICULTATE N CLARIFICAREA NEVOILOR
O persoan ale crei nevoi sunt sistematic nemplinite n copilrie poate ajunge s se team s
cear ceea ce are nevoie. n primul rnd, devine incapabil s-i tolereze propriile nevoi. A
avea nevoie creeaz sentimente de slbiciune, prostie sau pericol, i de aceea i ascunde
nevoile fa de sine, negndu-le sau proiectndu-le asupra altei persoane.
n concluzie,alcoolismul afecteaz grav att viaa personal,ct i pe cea a celor din mediul
familial(so,soie,copii).Pentru o tratare eficient,este foarte important recunoaterea acestuia
ca boal.Metodele de tratament sunt,att tratamentul medicamentos, psihoterapia,dar un rol
important l are participarea la edinele de grup ale Alcoolicilor anonimi.

BIBLIOGRAFIE:
1) Psihodrama si Terapia Experientiala- TIAN DAYTON, PH. D.; Health Communications,
Inc.
Deerfield Beach, Florida.
2)Cum s te iubeti pe tine ca s te nelegi mai bine cu ceilali-Franchois Lelord
;Ed.Trei,2003