Elementele teoretice ale asigurarilor:

.Contractul de asiguarare reprezinta in primul rand un act juridic,prin care asiguratul se obliga
sa plateasca societatii de asigurare o prima,societatile de asigurare obligandu-se sa-si asume
riscul producerii unui anumit eveniment si sa plateasca beneficiarului,care poate fi asiguratul
sau o terta persoana,o despagubire,in limitele dinainte stabilite.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor ca autoritate administrative,are urmatoarele atributii:
-elaborarea sau avizarea proiectelor de acte normative,care privesc domeniul de asigurari sau
care au implicatii asupra acestui domeniu,precum si avizarea actelor administrative
individuale,daca au legatura cu activitatea de asigurari;
-supravegherea sit.fin.a asiguratorilor in vederea protejarii intereselor asiguratilor sau a
potentialilor asigurati,in care scop poate dispune efectuarea de controale asupra activitatii
asiguratorilor sau brokerilor de asigurare;
-luarea masurilor necesare pentru ca activitatea de asigurare sa fie gestionata cu respectarea
normelor prudentiale specific;aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor
semnificative a;e asiguratorului,in conformitate cu criteriile stabilite prin norme;aprobarea
divizarii sau fuzionarii unui asigurator inregistrat in Romania;
-aprobarea transferului de portofoliu;participa la elaborarea planului de conturi,a normelor si
regulamentelor contabile,dupa consultarea cu asociatiile profesionale ale operatorilor din
asigurari.
Legea este forma juridical de realizare a asigurarii.Din acest p.d.v distingem:
1)Asigurarea ex-contractu:bazata pe pp facultativitatii,se incheie din proprie initiative,de catre
pf si pj interesate,impotriva acelor fenomene care le ameninta bunurile,viata sau integritatea
corporala.
2)Asigurarea ex-lege:are la baza pp obligativitatii,adica pf si pj detinatoare de bunuri care fac
ob.asig.obligatorii(asig.de rasp.civila auto)sunt obligate sa le asigure impotriva riscurilor
prevazute de lege,iar soc de asig.care au primit autorizatie legala de a practica asemenea riscuri
sunt obligate sa le realizeze.
Principalele aspect juridice ale contractului de asigurare sunt :
-caracterul consensual:se incheie numai prin consimtamantul partilor;
-caracterul sinalagmatic: partile contractante isi asuma reciproc anumite obligatii;
-caracterul aleatoriu: partile contractante nu cunosc in momentul incheierii contractului efectele
acestuia,respective beneficiile sau pierderile ce vor rezulta din acesta;
-caracterul oneros: fiecare parte urmareste obtinerea unui avantaj pentru prestatia pe care o
face sau se oblige in favoarea celeilalte parti;
-caracterul succesiv: esalonarea in timp a prestatiilor prevazute in contract;
-caracterul de adeziune: forma si clauzele contractului sunt stabilite de catre societatea de
asigurari, potentialul asigurat avand posibilitatea de a accepta sau de a respinge acest contract;
-caracterul de buna credinta:presupune ca executarea acestuia sa se faca cu buna credinta de
catre parti.
Principiile care stau la baza contractului de asigurare sunt, in sinteza, urmatoarele:
-principiul despagubirii- contractele de asigurare nu ofera despagubiri peste valoarea
pierderilor suferite de asigurat. Altfel spus, acest principiu prevede faptul ca o persoana nu
poate profita din pagubele asigurate.Aplicand principiul despagubirii se reduce riscul subiectiv,
prin indepartarea interesului pentru profit al asiguratului;principiul interesului asigurabil- o
persoana are un interes asigurabil daca producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o
pierdere financiara sau un prejudiciu persoanei respective;
-principiul subrogatiei- subrogatia este o doctrina legala cu multiple posibilitati de aplicare,
chiar si in afara domeniului asigurarilor.Acest principiu se aplica atunci cand asiguratorul este
obligat prin polita de asigurare sa despagubeasca o dauna produsa din culpa unei terte
personae(elementele principale ale subrogatiei sunt: partea care revendica drepturile
subrogatiei trebuie sa fie cea care a platit prima despagubirea; partea care revendica subrogatia
nu reperezinta un simplu voluntary, ci are obligatia legala de a plati despagubirea; partea care
revendica subrogatia este raspunzatoare indirect pentru plata despagubirii;terta parte este
direct raspunzatoare pentru plata despagubirii).
Fondul de asigurare se formeaza in mod descentralizat, pe seama primelor de asigurare sau
cotatiilor achitate de persoane fizice sau juridice, care are ca scop acoperirea pagubelor
provocate de evenimente viitoare si nesigure.Asigurarea presupune existenta unei comunitati de
risc(persoane fizice sau juridice amenintate de aceleasi pericole actioneaza pentru protejarea
intereselor lor commune).Paguba provocata de producerea riscului se imparte intre membrii
comunitatii dupa principiul mutualitatii- la formarea fondului participa toti asiguratii, dar numai
cei care au suferit prejudicii de pe urma producerii riscului vor beneficia de acest fond.Fondul de
asigurare se utilizeaza in mod centralizat pentru:acoperirea pagubelor provocate de
evenimentele asigurate, finantarea unor actiuni legate de prevenirea pagubelor;acoperirea
cheltuielilor administrative-gospodaresti ale societatii de asigurare. Asigurarea poate fi abordata
si ca o ramura prestatatoare de servicii, un intermediar financiar si un activ financiar in
economie nesigura, prin fondurile oferite pe piata de capital.
Asigurarile indeplinesc urmatoarele functii:
Functia de repartitie:(se manifesta in procesul de formare al fondului de asigurare,se
manifesta in procesul de dirijare a fondului de asigurare catre destinatiile sale
legale;constituirea unor fonduri de rezerva ale firmei de asigurare; acoperirea cheltuielilor
administrative-gospodaresti ale organizatiei de asigurare.
Functia de control urmareste modul in care se incaseaza primele de asigurare si alte venituri
ale organizatiei de asigurare, cum se efectueaza platile cu titlu de indemnizatie de asigurare ,
cheltuielile de prevenire a riscurilor etc.
Functia de compensare a pagubelor pricinuite de calamitati naturale si de accidente( asigurari
de bunuri si raspundere civila) si plata unor sume asigurate (asigurari de viata).
Elementele tehnice ale asigurarii sunt prevazute in principal de Legea nr. 32/2000 si anume:
activitatea de asigurare(activitatea exercitata n sau din Romnia, care desemneaza, n principal,
oferirea, intermedierea, negocierea, ncheierea de contracte de asigurare si reasigurare,
ncasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres si de recuperare, precum si
investirea sau fructificarea fondurilor proprii si atrase prin activitatea desfasurata);agent de
asigurare(persoana fizica sau juridica abilitata, n baza autorizarii unui asigurator, sa negocieze
sau sa ncheie n numele si n contul asiguratorului contracte de asigurare cu tertii, conform
conditiilor stipulate n contractul de mandat ncheiat, fara sa aiba calitatea de asigurator sau de
broker de asigurare);asigurare(operatiunea prin care un asigurator constituie, pe principiul
mutualitatii, un fond de asigurare, prin contributia unui numar de asigurati, expusi la
producerea anumitor riscuri, si i indemnizeaza pe cei care sufera un prejudiciu pe seama
fondului alcatuit din primele ncasate, precum si pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare
a activitatii desfasurate);
-asigurat - persoana care are un contract de asigurare ncheiat cu asiguratorul;
-asigurator( persoana juridica romna sau straina ori societatea mutuala autorizata n conditiile
prezentei legi sa exercite activitati de asigurare) broker de asigurare(persoana juridica romna
sau straina, autorizata n conditiile prezentei legi, care, pentru clientii sai, negociaza sau ncheie
contracte de asigurare si acorda alte servicii n legatura cu protectia mpotriva riscurilor sau cu
regularizarea);
-suplimentul de prima(serveste la formarea resurselor banesti necesare acoperirii cheltuielilor
privind constituirea si administrarea fondului de asigurare, realizarii unui anumit beneficiu,
constituirea rezervelor tehnice);
-durata asigurarii(perioada de timp cat exista raporturi de asigurare intre asigurat si asigurator,
asa cum au fost ele stabilite in contractul de asigurare);
-paguba/dauna (pierderea exprimata valoric, suferita de un bun asigurat, ca urmare a producerii
unui fenomen impotriva caruia s-a incheiat asigurarea.Paguba nu poate fi decat mai mica sau cel
mult egala cu valoarea bunului asigurat);
-Despagubirea de asigurare(suma de bani pe care asiguratorul este obligat sa o plateasca cu
scopul de a compensa paguba produsa de riscul asigurat);Principii valabile la acordarea
despagubirii:
-Principiul raspunderii proportionale: (D- despagubirea de asigurare;P- paguba;S- suma
asigurata;V- valoarea bunului asigurat).
1) Principiul primului risc este mai des aplicat in cadrul economiei nord-americane, mai ales la
bunurile la care riscul de producere a pagubei totale este mai redus. La acoperirea pagubei, dupa
principiul primului risc, despagubirea este egala cu paguba, fara insa a putea depasi marimea
sumei asigurate.
2)Principiul raspunderii limitate- despagubirea se acorda numai daca paguba depaseste o
anumita valoare prestabilita intre asigurat si reasigurator. O parte din paguba va cadea in
sarcina asiguratului si se numeste fransiza.Contractele de asigurare cu fransiza caracterizeaza
asigurarile marfurilor pe timpul transportului, asigurarile de bunuri imobile si asigurarile de tip
CASCO. Cu cat fransiza este mai mare, cu atat prima de asigurare este mai mica, riscul asumat de
catre asigurator diminuandu-se.(fransiza simpla: asiguratorul acopera in intregime paguba-
pana la nivelul sumei asigurate-daca aceasta este mai mare decat fransiza;fransiza deductibila:
se scade in toate cazurile din paguba, indiferent cat este volumul acesteia din urma).
Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila pot fi clasificate dupa mai multe
criterii:domeniul de activitate( asigurari de bunuri;asigurari de persoane;asigurari de
raspundere civila); obiectul de activitate( asigurari de viata;asigurari de autovehicule;asigurari
maritime si de transport;asigurari de aviatie; asiguraru de incendiu si alte pagube la bunuri;
asigurari de raspundere civila;asigurari de credite si garantii; asigurari de pierderi financiare;
asigurari agricole); forma juridica(asigurari obligatorii;asigurari facultative); sfera de
cuprindere in profil teritorial(asigurari interne;asigurari externe) felul raporturilor ce se
stabilesc intre sigurator si asigurat(directe : asigurat-asigurator;indirecte sau reasigurari).In
completare, legiuitorul prin Legea 32/ 2000 impune clasificarea asigurarilor in asigurari de viata
si asigurari generale.

RISCUL:
Notiunea: incertitudinea de aparitie a unei pierderi,variatie aleatorie a rez posibile in legat cu un
eveniment sau posib ca pierderile sa fie mai mari decat nivelul normal,anticipat sau obisnuit.
RISCUL OBIECTIV: variatia relativa a pierderii de la val medie; se reduce odata cu cresterea nr de
expuneri; poate fi cuantificat statistic cu ajutorul dispersiei;
RISCUL SUBIECTIV: incertitudinea bazata pe conditia mentala sau starea mentala a unei
persoane; impactul lui variaza de la individ la individ.
Probabilitatea de pierdere: concept legat de cel de risc; repr sansa ca un eveniment sa se
produca; Probabilitatea obiectiva: frecventa relativa p termen lung a unui eveniment, bazata p
ipoteza existentei unui nr infinit de observatii si a unor conditii constante;pot fi determinate
prin rationament deductiv si rationament inductiv; Probabilitatea subiectiva: repr o estimare
personala a unui individ referitoare la probabilitatea de pierdere. Probabilitatea de pierdere e
dif de risc, probabil se refera la posbi de aparitie a unui eveniment c va cauza o pierdere iar
riscul repr variatia relativa a pierderii fata de val estimata.
Cauza si conditia pierderii: PERILUL e definit ca si cauza
pierderii(incendii,furtuni,secete,cutremure);pot fi naturale,umane si economice; HAZARD e
conditie ce creaza sau mareste posib de pierdere. HAZARDUL FIZIC: o conditie fizica de mareste
probabilitatea de pierdere(drumuri cu gheatza,butuc de yala defect); HAZARD MORAL:
nesinceritatea si defectele de caracter ale unui individ ce maresc frecventa sau severitatea
pierderii(accidente inscenate); HAZARD ETIC: se refera la neglijenta sau indiferenta fata de o
pierdere datorita existentei unei asig; HAZARDURILE SOCIALE:conditii legale si culturale ce
afecteaza frecventa si severitatea pierderilor;
CATEGORII DE RISCURI:Riscuri financiare si nonfinanciare; Riscuri statice si dinamice:riscuri
dinamice c rezulta din schimbari in economie, riscuri statice care produc pierderi chiar daca nu
apar schimbari in economie; Riscuri pure si speculative: riscul pur e definit ca o situatie in care
exista doar 2 alternative cu sau fara pierdere iar cel speculativ e definit ca o situatie in care e
posibila fie pierderea fie profitul; Riscul fundamental e un risc ce afectreaza intreaga economie
sau un numar mare de oameni sau grupuri din econ; Riscul particular e un risc ce afecteaza doar
anumite persoane si nu intreaga comunitate, precum furturi auto, jafuri,incendii.
Tipuri de riscuri pure: riscuri personale, de proprietate si de raspundere; RISCUL PERSONAL e
irscul ce afecteaza direct un individ si implica posib unei pierderi totale sau reducerea venitului
castigat;principalele riscuri personale sunt: Riscul decesului prematur:decesul sustinatorului
financiar al unei familii cu obligatii, cauzeaza probleme doar daca persoane disparuta lasa
datorii financiare ; Riscul venitului insuficient pe perioada pensionarii:venitul insuficient p
perioada pensionarii; Riscul sanatatii precare: risc personal ce se refera la aparitia retetelor cu
valori astronomie ; Risucl somajului: amenintare la securitatea financiara a unei persoane,
somajul poate fi cauzat de incetiniri ale ritmului de activitate la nivel de industrie, schimbari de
natura structurala,factori sezonieri. RISCUL DE PROPRIETATE: pierderi directe: o pierdere
financiara ce rezulta din paguba fizica, distrugere sau furt al proprietatii si pierderii indirecte:
pierdere financiara rezultata indirect din aparitia unei pagube fizice directre sau a furtului
proprietatii.
Atitudinea fata de risc:aversitatea oamenilor fata de risc;o pers e uneori de acord sa plateasca
mai mult decat ar trebui pt un nivel de certitudine in viitor;o pers ce doreste doar sa plateasca
nivelul mediu al pierderii ca si prima de asig se considera neutra, iar una ce accepta riscul pt mai
putin ca media pierderilor e considerat cautator de riscuri.
Consecintele riscurilor: dimensiunea fondurilor de urgenta trebuie marita,apare frica, iar p
termen scurt ingrijorarea, oportunitati pierdute, costuri de finantare a riscului, inabilitatea de a
planui, speculatia.
Metode de protectie: evitarea,
Controlu pierderii: prevenirea, reducerea
Retinerea: activa cand o pers e constienta si planifica deliberat sa retina o parte din castiguri pt
riscuri; pasiva: e periculoasa daca riscul are un potential ridicat de distrugere.

Cap3.Analiza pietei aigurarilor in Romania
In Romania, piata asigurarilor s-a format treptat, pe masura ce cadrul legislative si nivelul de
dezvoltare economica au cerut existenta acestei piete.
De la inceput cadrul legislative romanesc a cunoscut puternice influente din partea legislatiei
francofone, mentinandu-se pana in sec 21, cand procesul de integrare europeana a produs modif
majore in toata economia tarii noastre.Comaparativ cu alte tari ale lumii, putem vb despre
existenta timpurie a economiei asigurarilor in tara noastra, chiar dc niv de dezv nu a cunoscut
cele mai ridicate nivele posibile. Ac fenomen s-a manifestat , cand in per 1999-2000, pe fundalul
deteriorarii situatiei economiei nat, piata asig a cunoscut o dezvoltare rapida.sig
3.1.Evolutia asigurarilor din Romania
Activitatea din domeniul asig de bunuri, pers si raspundere civila desfasurata in tara noastra, se
intinde pe o per de peste 130 ani, care poate fi impartita in 3 etape distincte:
1)asig in per 1871-1948:in ac perioada putem puncta cateva momente: martie 1871-a fost
constituita prima soc de asig Dacia cu un cap social de 3 milione de lei; 1873 a fost infiintata
soc de asig Romania cu un cap soc de 2 milioane, bucurandu-se de sprijinul unor pers de prim
rang: Grigore Ghica, principele Al B Stirbei, Mihail Kogalniceanu; 1881-cele 2 soc au fuzionat
formand socitatea Dacia-Romania; 1907-s-a format soc Agricola care practica asig legate de
agricultura si alte tipuri de asig, in 1930 a fuzionat cu Fonciera-Cluj;In perioada Primului
Razboi Mondial soc de asig romanesti ca si cele straine au avut de suferit, procesul de refacere
dupa 1918 a fost usurat de reformele economice si financiare.

2)asig in cond ec planificate 1949-1990:Multe soc de asigurari si-au pierdut activitatea , iar
momentul nationalizarii a constituit piatra de cotitura in dezvoltarea viitoare a ec nat. In 1948
activitatea de asig a fost org pe baze noi, socialiste.Soc de asig au trecut in proprietatea statului
cu toate activele si pasivele lor.In domeniul asig a fost create ssoc Sovrom Asigurare, cu capital
mixt sovieto- roman, care functiona f simplu:toate veniturile se duceau la Moscova ,iar ch erau
suferite de autoritatile de la Buc. In 1952 a fost organizata Adm Asig de Stat-ADAS, cu capital
integral roman.Ac marcheaza instituirea monopolului de stat in domeniul asigurarilor.Rolul ac
soc poate fi considerat unul pozitiv prin acoperirea pagubelor provocate de inundatiile
catastrofale din anii 1970, 1974 si cutremului de pamant din 1977 etc.

3)asig dupa 1990:in loc de ADAS, care si-a incetat activitatea pe data de 31 dec 1990, au luat
fiinta 3 soc com pe actiuni in domeniul asig:-Soc Asigurarea Romaneasca S.A.,care a preluat
activele aferente asigurarilor facultative de viata, cele aferente asigurarilor obligatorii, asig
facultative de autoturisme si altor asig in suma de 1000 milioane, precum si bunurile immobile
apartinand ADAS, incluse in capital;
Soc Astra S.A, a preluat activele soc mixte, cu participarea ADAS din strainatate, cele aferente
asig si op de reasig in rel cu strainatatea, in suma de 3000 milioane de lei si in lim ac pasivele
coresp;
Soc Carom S.A, a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea si plata
despagubirilor in cazurile de pagube produse in Romania, cand raspunderea revine unor
asigurati la soc de asig din strainatate.
In anul 1991 a fost adoptata legea nr 47 privind constituirea si functionarea soc com din
domeniul asig ,iar in anul 1995 legea nr 136 privind asig si reasig;

3.2.Comisia de Supraveghere a Asig
Este autoritatea administrative autonoma de specialitate, cu personalitate juridical, al carei scop
este apararea drepturilor asig si promovarea stabilitatii activitatii de asig in Romania.Prin legea
32/2000 a fost prevazuta infiintarea, atributiile, Consiliul de Conducere si reglementarea
activitatii CSA. Misiunea CSA este de a pune in aplicare legislatia din domeniul asigurarilor
impartial, cu onestitate si promptitudine; dea proteja, in temeiul legii, consumatorii de produse
de asig; dea incuraja formarea unei piete sanatoase a asig; etc.Pt indeplinirea atributiilor
prevazute de lege , CSA adopta avize , norme, decizii si circulare, sub semnatura Presedintelui,
dupa deliberare in sedinte.
3.3.Princ eveniment din 2007-aderarea la un fond de pensii privat(pilonul 2)
Pe fondul reducerii nr de cotizatii la bugetul asigurarilor sociale , a devenit clar ca actualul
sistem de pensii de stat, asa numitul pilon 1, nu va mai putea face fata platilor in urmatorii ani si
va intra in colaps.In a 2a parte a anilor 90, autoritatile au inceput sa abordeze sist pensiilor pe
termen mediu si lung, primele incercari concreizandu-se prin cresterea varstei de limita de
pensionare(legea nr 19/2000) si elaborarea pachetelor de legi pt pilonul 2( fondurile de pensii
administrate privat) si pilonul 3( pensiile ocupationale, redenumite ulterior facultative);
Potrivit noilor reglementari persoanele in varsta de pana la 35 de ani , asigurate in sist public de
pensii potrivit legii nr19/2000, vor adera obligatoriu la un fond de pensii administrat privat.Pt
pers in varsta de pana la 45 de ani care sunt dj asigurate si contribuie la sist public de pensii,
contributia la un fond de pensii adm privat ramane facultativa.Potrivit proiectului de lege adm
poate investi in titluri de stat pana la 70% din valoarea totala a activelor fondului, iar cap soc pe
care-l detine tr sa fie de 3 milioane euro, comparative cu suma de 5 milioane de euro prevazuta
de lege.
3.4.Piata asigurarilor la niv international(posibil subiect examen)
Piata internationala a asigurarilor se manifesta in zilele noastre ca o piata cu un puternic process
de concentrare si centralizare de capital.Actorii ac piete int sunt soc de asig, de reasig, brokerii
de asig si soc care ofera servicii in activitatea de intermediere in asig.
Managerul de risc tr sa tina cont in contextual international de terminologia folosita in contracte,
de acoperirea prin asigurare cu ajutorul unor programe special concepute.
Companiile multinationale manifesta o crestere a prezentei lor pe cat mai muulte piete prin
extinderea op pe care le au la niv intregului glob.Piata asig cuprinde o varietate de soc de
asigurari, de reasig , care isi desfasoara activitatea la nivel international sau autohton.Stab fin a
soc din domeniul fin al asig si reasig este evaluata prin anumiti ind economico fin ce exprimaa
capacitatea de a face fata obligatiilor de plata.Ag de rating sunt principalele organisme ce
supravegheaza siguranta fin a unei soc din domeniul financiar. Elem princ pe care le analizeaza o
ag de rating se refera la:-riscul pietei pe care activeaza soc; -domeniul de produse oferite
clientilor; -pozitia soc in raport cu alte soc din piata; -metodele de vz si distributie utilizate; -
capitalizarea, solvabilitatea si lichidarea soc/ riscul investitiilor si profitabilitatea acestora; -
profesionalismul managementului pe plan local sip e plan international, acolo unde este cazul.
3.5.Reasigurarea la nivel international
Soc de asig apeleaza la reasig pt a proteja asiguratii atunci cand riscurile preluate sunt prea
mari.Prin reasig, o soc de asig are o stab fin mult mai mare si in plus creste capacitatea de
acceptare a noilor riscuri. Reasig reprez cedarea de catrea asigurator catre alte soc de asig a
partii din riscul subscris care depaseste retinerea sa proprie. Scopul reasig il reprez mentinerea
unui echilibru corespunzator intre primele de asig incasate si despagubirile datorate de fiecare
asigurator in parte.
IN legislatia romaneasca reasig este def astfel: operatiunile de reasig completeaza active de asig
prin cedarea si primirea unor riscuri pe piata interna si internationala de asig.Cedarea in reasig
pe piata int se va face numai in masura in care riscurile ce fac obiectul reasig nu pot fi plasate pe
piata interna.In op de reasig rap dintre reasig si reasigurator, drepturile si obligatiile fiecarei
parti se stabilesc prin contractul de reasig.
Dezvoltarea pietelor de asig la niv local produce implicit o dispersie a riscului la niv int de la soc
de asig catre soc de reasig , prin procesul de reasig.
REasig poate fi cumparata in cele 2 forme care se practica in acest moment pe piata
internationala, reasig proportionala(adduce pt soc de reasig a raspundere stabila ca proportie
din suma asig acceptata prin contractul de asig incheiat de catre soc de asig) si
neproportionala(nu are in constructia ei o legatura directa intre riscurile asig acceptate de soc
de asig si cele transf unei soc de reasig).
Un aspect deosebit ce apare in contractele de reasig este exprimat prin neutralizarea unei forme
standardizate a contractului de reasig.
3.6.Programe internationale
Asig in context int este oferita in special prin completarea conditiilor de acoperire si a unor
riscuri ce nu sunt prevazute in politele locale sau prin polite de tip master.Un program
international este reprezentat de asig creditelor la export prin care societatile de asig acopera de
riscul de insolvabilitate, riscul de neplata sau riscuri politice.La nivel international exista
diferente importante in ceea ce priveste conditiile de asigurare,legislatia sau practicile folosite in
fiecare tara.
3.7.Globalizarea pietei asigurarilor
Piata internationala a asigurarilor comporta o dimensiune importanta in ultimii ani observata in
special prin concentrarea actorilor acestei piete.Modalitatea de actiune pe care o au asig in
context international d p d v al principiilor este aceeasi avand totusi o mare diferenta de aplicare
datorita legislatiei, conditiilor de plata, inflatiei sau modalitatii de incheiere a
contractelor.Cresterea de bunuri si servicii la nivel mondial, s-a datorat in princ investitiilor
internat.Globalizarea domeniului asig este un fapt deja implinit prin rel de reasig ce se practica
la nivel international.

Cap4.Asigurari generale.
4.1.Caracteristicile contractului de asig de bunuri(generale)(posibil subiect examen)
Asig joaca un rol important in asig bunurilor(mobile si immobile) de care cineva dispune.Asig de
bunuri compenseaza cheltuielile impuse de repararea sau de inlocuirea acelor bunuri care sunt
avariate, distruse sau pierdute.
Diversitatea asigurarilor de bunuri este data de felul bunurilor si al riscurilor asigurate .In
aigurarea de bunuri, asiguratorul se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plateasca
asiguratului sau beneficiarului desemnat o despagubire.O caracteristica f imp in cazul acestui tip
de asig se refera la asig bunurilor dintr-o cladire, si anume la faptul ca sunt asigurabile doar
bunurile asigurate in mod individual , in timp ce bunurile determinate generic devin asigurabile
numai in momentul in care devin individualizate.
Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar dc exista un inceput de dovada
scrisa .Primele de asigurare se stabilesc de asigurator, iar rraspunderea acestuia incepe , de
regula, la 24 de h de la expirarea zilei in care s-au platit acestuia primele de asigurare si s-a
intocmit contractul de asigurare.
Despagubirea datorata de asigurator nu poate depasi valoarea bunului in momentul producerii
riscului asigurat .
4.2.Interesul asigurabil
O cerinta de baza pt existenta oricarui contract de asigurare este interesul asigurabil.Dc pt un
contract de asig nu exista interes asigurabil, ac nu va fi valid d p d v juridic.
Conditiile esentiale pt existenta unui interes asigurabil sunt:
- in cazul pierderii bunului, asig sa sufere o dauna, ce poate fie v in bani;
-bunul mentionat sa constituie obiectul asig de bunuri;
- asig sa aiba un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat;
Regula generala in asig de bunuri este ca interesul asigurabil sa existe atat in momentul
incheierii asigurarii, cat si in momentul producerii riscului asigurat.
4.3.Obiectul asigurarii de bunuri il constituie bunul respectiv , care poate fi: in cazul asigurarilor
imobile bunul imobil respective, a asigurarilor maritime marfa sau nava maritima, a asig
culturilor agricole recolta care se preconizeaza a se obtine sau rodul respectivei culturi etc.
Bunurile si riscurile ce pot fi asigurate , precum si situatiile in care se acorda despagubiri, sunt
prevazute in conditiile speciale stabilite pt fiecare fel de asigurare in parte.
4.4.Riscul in asig de bunuri(posibil subiect examen)
Atat pt asigurat cat si pt asigurator gestiunea riscului este f imp; se identifica cu exacitate prima
de asigurare pe de o parte si se plateste asiguratului indemnizatia de asig pe de alta parte.Prima
de asig este mai redusa daca probabilitatea producerii riscului este mica si invers.Strategiile de
dezvoltare a varietatiilor de asig iau in considerare modele matematice care cuantifica riscul in
asig de bunuri.
In asig de bunuri se remarca o clasificare a riscurilor in:
1) Riscuri civile, adica riscurile associate cladirilor care servesc ca locuinte si birouri si bunurile
aflate in acestea;
2) Riscuri comerciale si industriale, adica riscurile asociate cladirilor care servesc ca unitati de
productie si comercializare si a bunurilor aflate in acestea.
4.5.Prima de asig in asig de bunuri
Prima de asig este un elem f imp al unui contract de asigurare si reprezinta suma de bani pe care
o primeste asiguratorul de la asigurat, in schimbul preluarii in asigurare a riscului la care acesta
este expus.Primele de asig se stabilesc de catre asigurator si se achita fie anticipat si integral, fie
in ratele subanuale.Prima de asig se stabileste aplicandu-se cota de prima la suma asigurata si se
plateste integral si anticipat sau se plateste in rate.In cazul asig de bunuri , soc de asig
diferentiaza bunurile asig pe clase de risc, iar pt fiecare clasa se stabileste o cota de prima
specifica.
4.6.Relatia dintre fransiza si val bunului
Fransiza este un alt bun important al contractului de asigurare de bunuri si cladiri, reprezentand
partea din valoarea fiecarei daune care este suportata de catre persoana asig si care, in general
are urm functii: incurajeaza masurile de control ale riscului(anumiti asigurati nu sunt dispusi sa-
si ch timpul); reduce ch efectuate de asigurator in legatura cu despagubirea; reduce nivelul
primei de asig pe care asiguratul tr sa o plateasca;
4.7.Modul de calcul al primelor de asig de bunuri
Det nivelului cotei de prima tarifara , pe baza careia se stabileste volumul primelor de asig care
vor fi platite de asigurati, are o imp deosebita in cadrul activitatii de asigurare.La asig de bunuri
cea mai mare parte din primele incasate de asigurator sunt folosite pt plata despagubirilor
cuvenite asiguratilor .Astfel, elem principal in fct de care se stab nivelul cotei de prima tarifara
este marimea probabila a despagubirilor pe care asiguratorul le va plati asiguratilor.
4.8.Mecanismul despagubirii
Dupa producerea riscului asigurat, in urma caruia asiguratul a inregistrat o paguba , se
declanseaza mecanismul despagubirii.Utilizam termenul de mecanism pt a sugera un process
complex , deosebit de elastic in practica , in urma caruia asiguratorul indemnizeaza pe
asigurat.Mecanismul despagubirii incheie de fapt fluxurile banesti specifice asigurarii.Atat in
Romania cat si in alte tari europene, mecanismul despagubirii este supus unui puternic process
de fraudare , atat din partea asiguratului cat si din partea asiguratorului.
La acoperirea pagubelor se aplica 3 principii de despagubire:principiul rasp limitate, primului
risc si rasp proportionale;
Dupa stabilirea valorii daunei , soc de asig va decide asupra metodei de indemnizatie.In practica
exiista cel putin 3 metode prin care se poate acorda despagubirea: plata unei
indemnizatii(incasarea de catre asigurat a unei sume de bani la casierie sau prin alte forme de
plata,ce prez contravaloarea pierderii suferite); inlocuirea bunului(se poate face numai in cazul
obiectelor casabile); repararea bunului sau a cladirii avariate( in locul platii unei indemnizatii,
asiguratorul poate sa repare bunul avariat prin producerea ev asigurat).
Cap5.Asigurari de viata
5.1.Prezentari si caracteristici(posibil subiect examen)
5.1.1.Definirea asig de viata
Fiecare persoana fizica sau juridica are nevoie de protectie in conditiile unei economii incerte.
O asigurare de viata este o modalitate dea ne proteja fin, pe noi sau familia noastra , in cazul
producerii unui accident,a unei boli, a invalidatii sau a decesului.
Obiectivele pe care le poate atinge o asig de viata sunt:protectia familiei; asig financiar a unui
fond de compensare fin in sit unei invaliditati, spitalizari sau diagnosticarii cu o boala grava;
crearea unei pensii suplimentare care sa-ti ofere indep fin la varsta la care doresti sa te retragi in
activitate etc.
Asig de viata poate fi privita din 2 perspective : cea a soc de asig(poate fi definite ca o modalitate
de transfer a riscului asociat unei pierderi) si a asiguratului(modalitate de a obtine protectie
financiara). Asigurarea de viata este un contract semnat intre asigurator si asigurat in favoarea
unui beneficiar sau a mai multor beneficiari.
5.1.2.Clasificarea asig de viata
Clasele de asig de viata sunt:
1)asig de viata, anuitati si asig de viata suplimentare care cuprinde: asig de viata(asig de deces,
asig la termen de supravietuire, asig de viata cu ramb primelor etc); anuitati(asig tip renta); asig
de viata suplimentare(asig vatamari corporale; asig de boli grave; de somaj; ch medicale etc).
2)Asig de casatorie, asig de nastere;
3)asig de viata si anuitati care sunt legate de fonduri de inv tip unit link: asig de viata care
includ( asig la termen de supravietuire , de deces , de casatorie, de nastere); anuitati.
4)Asig permanente de sanatate;
5.1.3.Riscurile acoperite de o asig de viata(posibil subiect examen)
-riscul de deces:in cazul in care asiguratul decedeaza in decursul perioadei de asig beneficiarul
sau beneficiarii vor primii suma asig;
-riscul de spravietuire:dc la expirarea contractului de asig asiguratul este in viata, el va primii
banii aferenti sumei asigurate, fie sub forma de pensie , fie intr-o suma unica.Soc de asig care
ofera asig de viata acopera riscul standard, respective riscul de deces. Deoarece ac tip de asig
este foarte atragator , soc de asig combina in produsele oferite elem de protectie cu cel de
economisire sau investitie.
La aceste riscuri de baza se adauga si altele, care pot fi atasate la contract sub forma clauzelor
suplimentare.Protectia prin asig incepe dupa plata primei de asig.
5.1.4.Elem asig de viata.
A)Asiguratorul:este pers juridica romana autorizata in contract sa exercite activitati de
asigurare;
B)Asiguratul: este pers care are un contract de asig incheiat cu asiguratorul.Este persoana a
carei viata constituie obiectul contractului de asig.Mai este numit contractant si este pers
obligata sa plateasca primele.
C)Contractantul:este pers care incheie un contract de asig ce priveste o alta pers decat pers sa;
D)Beneficiarul asigurarii: pers careia soc de asig ii va plati suma asig, in momentul producerii
unuia din evenimentele impotriva caruia este facuta asigurarea.Beneficiarul poate fi atat
asiguratul, in cazul asigurarilor generale, cat si o terta pers, in cazul asig de viata spre
exemplu.Desemnarea beneficiarului se poate face la incheierea asig de viata sau pe parcursul
executarii acesteia.Beneficiarul poate fi inlocuit oricand pe parcursul derularii contractului;
E)Contractul de asig este actul juridic ce se incheie intre asigurat si asigurator si care
reglementeaza relatiile lor reciproce.Prin contractul de asig, asiguratorul se obliga sa plateasca
prima asiguratorului iar acesta se oblige sa plateasca asiguratului suma asigurata.
F)Obiectul asigurarii poate fi viata, decesul,sau sanatatea unei pers.
G)Riscul asigurabil:Riscul este un eveniment viitor cert sau incert, a carui producer ar putea
provoca pierderea capacitatii de munca a oamenilor, a sanatatii sau a vietii.Un risc poate fi
asigurabil dc indeplineste anumite criterii:- contractual(sa poata fi cuprins intr-un contract),
compensatoriu(sa poata acoperi sentimental pricinuit de pierderea unei pers dragi),
calculabil(sa poata fi calculate mathematic pe baza probabilitatii), suportabil(pt soc de asig),
compatibil(sa ia in calcul reglementarile legale morala si profitabilitatea);
H)suma asigurata-suma prevazuta in polita de asigurare, care va fi platita de asigurator in cazul
producerii evenimentului asiguratl
I)Prima de asig_ suma de bani care tr platita de detinatorul asig catre soc de asigurari, in
conformitate cu clauzele stab in contractul de asig;
J)Varsta de asig- ac este diferita in fct de tipul asigurarii de viata, dar varsta minima de la care
poate fi o pers asig este 16 ani, iar maxima pana la 75 ani.Primele se platesc pana la varsta
pensionarii, 65 de ani.
K)durata asig: exprima perioada de timp pe care este valabila asigurarea.Durata poate varia in
intervalul 5-80 ani, depinzand si de varsta la care decedeaza asiguratul.
5.2.Tipuri de asig de viata existente in Romania
Asig de viata reprez o modalitate de protectie fin , garantare si pastrare a nivelului de trai al unei
familii. Asig de viata imbraca in present un nr mare de forme, det de nevoile tot mai variate ale
clientilor.Formele concrete ale asig de viata difera de la o tara la alta si chiar de la o perioada la
alta.Ele se incheie fie in mod individual , fie in grup.Soc de asig ofera o gama larga de produse de
asig de viata, fiecare acoperind alte riscuri si purtand denumiri comerciale diferite.Specialistii in
materie apreciaza ca asig de viata pot fi incadrate in urm categ:
5.2,1.Produse traditionale. Asig de viata traditionale sunt polite de asig care ofera celor care le
detin beneficii considerabile si garantate, care se pot ridica in urma decesului sau la
maturitate.Asig tr sa ofere aceste garantii indifferent de costurile pe care le ridica sis a
intreprinda toate masurile potrivite pt a ramane solvabil din respect pt client si ca cerinta a CSA.
Solvabilitatea asig este prevazuta in contractul incheiat cu clientul, dar si in reg stab de CSA. CEl
mai des intalnite tipuri de asig de viata traditionale sunt:
5.2.1.1)Asig pe viata pe termen limitat: ac este cea mai simpla forma de asig de viata, se
incheie pe o per det de timp si acopera doar riscul de deces.Asiguratul va plati periodic prima de
asig si in schimbul acesteia , beneficiarul asig va incasa suma asigurata la decesul asiguratului,
conform contractului incheiat.Beneficiarii ac asig pot fi: sotul supravietuitor, copiii, fratii sau alte
pers desemnate de asig.
5.2.1.2)Asig de viata pe termen nelimitat: ac tip de asig acopera riscul de deces al asiguratului
pana la o varsta inaintata a acestuia(95 100 ani).Se impune in contract ca asiguratul sa
plateasca primele de asig pana la data pensionarii.Diferenta fata de asig pe termen limitat consta
in marimea primei de asig si in faptul ca dc asig implineste varsta precizata in contract, va primi
suma asigurata actualizata.

Asigurarea animalelor
Sunt asigurate doar animalele care indeplinesc anumite conditii de varsta si de greutate.Nu
se asigura: -Animalele din gospodariile ce nu respecta regulile sanitar veterinare de ingrijire,
hranire, exploatare etc; -Animalele bolnave, istovite, schilodite, oarbe, cele care au siferit un
accident care poate duce la pieirea lor; -Animalele in carantina; -Animalele din proprietatea
persoaneloc care locuiesc in Delta Dunarii.Se acorda despagubiri in caz de:-Pieirea
animalelor generata de boli sau accidente ( incendiu, explozie, actiunea curentului electric etc,
atacul animalelor salbatice, insolatia, asfixierea, caderea pe animale a unor corpuri, inghitirea
de obiecte ), pe parcursul contractului; -Sacrificarea animalelor in baza dispozitiilor date de
autoritatile competente, pentru a se preveni raspandirea unor boli, in cazul in care animalul
este grav accidentat sau bolnav si moartea este iminenta.Nu se acorda despagubiri in
urmatoarele cazuri: Animalele au murit de batranete; -Animalele au fost taiate din cauza lipsei
de productivitate, a scaderii capacitatii de munca, a capacitatii de reproducere, sau din motive
de batranete; - Animalele au fost taiate din initiativa asiguratului, fara sa fie bolnave sau
accidentate, si vara avizul organelor sanitar-veterinare; -Sacrificarea in scopul comercializarii;
-Moartea survenita ca urmare a riscurilor de razboi, vandalism, acte de sabotaj etc; -
Confiscare, nationalizare, expropiere; -Neglijenta sau culpa asiguratului (nefurajarea
corespunzatoare a animalelor, exploatarea exagerata, adapostirea necorespuzatoare,
maltratarea sau uciderea intentionata, neexecutarea tratamentului recomandat de veterinar sau
aplicarea unor tratamente empirice, neprezentarea animalelor pt vaccinari, tratamente, etc.; -
Cadavrele/resturile animalelor au fost distruse/ingropate inainte ca acestea sa fie examinate de
organele in drept. //SA se stabileste cu acordul asiguratului, in limita valorii de piata a
animalului (pret pentru un animal sau pret/kg viu). Pentru animalele de companie, politele de
asigurare prevad expres SA maxime, indiferent de valoarea pe piata a animalului. Paguba se
calculeaza ca diferenta intre valoarea pe piata a animalului-contravaloarea materialelor
recuperabile ( lana, piele, copite, oase, carne, intestine etc)

4.2 Asigurarea culturilor agricole

A. Elemente teoretice

Obiectul asigurrii. n aceast asigurare sunt cuprinse culturile agricole, rodul viilor, al pomilor
fructiferi si al hameiului. Polia de asigurare se ncheie pe tipuri de culturi, cu persoane fizice,
asociaii agricole, societi comerciale i regii autonome.
Riscurile acoperite sunt: ngheul timpuriu de toamna (nainte de 31 octombrie)si cel
trziu de primvar (dup 20 aprilie), grindina, efecte directe ale ploilor toreniale, prbuirea
sau alunecarea de terenuri cultivate, incendiul provocat de descrcri electrice naturale
(trsnete), precum si efectul furtunilor pe terenurile nisipoase.
n plus, n asigurare se pot cuprinde si ali factori de risc opionali, pentru care se aplic o cot de
prim suplimentar (seceta, ngheul din timpul iernii, inundaie, ntrzierea recoltatului din
cauze naturale, ploi de lung durat).
Suma asigurat se stabilete pe baza cererii asiguratului, n funcie de cheltuielile efectuate
conform devizului tehnologic a produciei prognozate (se are n vedere media produciilor
obinute n ultimii 3 ani) precum i a preului de vnzare a produciei la data ncheierii poliei.
Concret, se stabilete o producie ce se estimeaz a se obine pe ha. Aceast producie se
nmulete cu preul de vnzare existent pe pia n acel moment i se obine suma asigurat pe
ha. Suma asigurat pe ha se nmulete cu suprafaa asigurat i se obine suma asigurat pentru
producia asigurat, suma ce se nscrie n polia de asigurare.
Prima de asigurare se stabilete difereniat, n funcie de grupa tarifar n care a fost ncadrat
cultura respectiv .Gruparea culturilor agricole pe categorii tarifare se face n funcie de
sensibilitatea faa de aciunea factorilor naturali de risc asigurai, fiind stabilite 6 grupe de
culturi. Se realizeaz mai nti o grupare a judeelor fr frecvena manifestrii factorilor de risc
asigurai. Cotele de prime de asigurare sunt mai mici pentru culturile din prima grup tarifar,
ntruct aceste plante sunt mai puin sensibile la aciunea factorilor naturali. De exemplu, pentru
judeul Dolj, cotele de prime tarifar corespunztoare grupei a I-a, sunt de 4,37% pentru toate
riscurile asigurabile i de 3,50% numai pentru riscurile de grindin i trsnet, iar pentru grupa a
VI-a aceste sunt de 9,35%, respectiv 7,48%.
Pentru factorii de risc opionali se aplic o prim suplimentar, fiind stabilite pentru
fiecare grup de judee, cote de prime n funcie de riscul opional luat n asigurare. De exemplu,
pentru judeul Dolj, cota de prim stabilit numai pentru riscul de secet este de 4%, de nghe,
inundaie, sau ploi de lung durat este de 3%. Pentru toate aceste riscuri opionale, cota de
prim este de 6,1%.
Prima tarifar se ajusteaz (n sensul reducerii), prin ncheierea poliei de asigurare cu franiz.
Coeficientul de ajustare a cotaiei difer, n funcie de cota de franiz pentru care opteaz
asiguratul. De exemplu, n cazul poliei cu riscuri standard, pentru un coeficient de franiz de
20% din suma asigurat, prima de asigurare de baz se ajusteaz cu coeficientul de 0,80.
De menionat c, asigurtorul poate aplica o reducere la prima de asigurare de 10%, numit
reducere de competen, pentru acei asigurai care sunt clieni fideli ai asigurtorului, sau
pentru care probabilitatea producerii riscului asigurat este mai mica.
Dup ce s-a stabilit cotaia primei de asigurare, cu luarea n considerare a factorilor de risc
opionali, a coeficientului de franiz, sau a eventualelor reduceri de competen, aceast cotaie
se aplic la suma asigurat i se obine valoare primei de asigurare .Prima de asigurare se poate
plti integral sau n rate, ns, pentru prima rat se stabilete cel puin 50% din prima de
asigurare, diferena urmnd a fi ealonat pe parcursul valabilitii contractului de asigurare.
Pentru ntocmirea poliei de asigurare, asiguratul ntocmete o Cerere-chestionar, n care sunt
specificate riscurile pentru care se solicit asigurarea, culturile cuprinse n asigurare, suprafaa
asigurat, producia medie (n kg/ha), suma asigurat pe ha, localizare terenului pe care se afl
culturile respective. Dac asiguratul dorete cuprinderea n asigurare i altor riscuri
suplimentare, care nu sunt cuprinse n asigurarea de baz (ngheul de iarn, seceta, inundaiile,
ploile de durat, ntrzierea recoltatului din cauze naturale), se ntocmete un Supliment de
chestionar. Pe baza acestor documente se ntocmete Polia de asigurare n care se nscriu
urmtoarele elemente: cultura asigurat, suprafaa asigurat, suma asigurat pe ha, coeficientul
de franiz pentru care opteaz asiguratul, riscurile cuprinse n asigurare. Se stabilete totalul
sumei asigurate, cota de prim, valoarea primei de asigurare i modalitatea de plat a acesteia.
Dup ntocmirea poliei de asigurare un specialist al asigurtorului se va deplasa pe teren n
vederea efecturii inspeciei de risc, ntocmindu-se Raportul de inspecie de risc pentru fiecare
cultura agricol. n acest document, inspectorul de asigurare consemneaz starea reala de pe
teren cu menionarea suprafeei nsmnate, densitii pe mp., faza de vegetaie la data
efecturii inspeciei de risc, starea terenului, frecvena factorului de risc n zon, dac starea de
vegetaie corespunde normelor agrotehnice, dac s-au aplicat tratamentelor fitosanitare si
eventualele observaii (lucrrile efectuate si cele neefectuate). De menionat c, la culturile
semnate, inspecia de risc se realizeaz dup rsrirea plantelor semnate.
n momentul n care are loc producerea daunei, asiguratul ntiineaz asigurtorul printr-o
Notificare despre producerea riscului asigurat. Asiguratul va pune la dispoziia asigurtorului
toate documentele din care s reiese c s-au efectuat toate lucrrile legate de cultura respectiv,
cu ntocmirea unui document centralizator al acestor cheltuieli. Se vor anexa la dosar toate
documentele justificate din care s reiese cheltuielile efectuate pentru cultura respectiv:
cumprarea seminelor, ngrmintelor chimice, plata lucrrilor de arat, semnat, plata forei
de munc, lucrrile de fertilizat, documentele de recoltare i alte cheltuieli legate de cultura
respectiv. Din documentele de recoltare reiese valoarea produciei realizate i predate la
magazie sau vndute. Aceste cheltuieli cuprinse n documentul centralizator constituie devizul
tehnologic al culturii i arat istoricul culturii respective. Prin aceasta asiguratul demonstreaz c
a efectuat toate lucrrile legate de obinerea produciei planificate. n cazul n care nu efectuat
toate aceste lucrri, asigurtorul va scdea din despgubire toate cheltuielile neefectuate.
La evaluarea pagubelor se verific valabilitatea poliei de asigurare(dac plata primelor de
asigurare este la zi), i dac evenimentul care a produs dauna se ncadreaz n riscurile asigurate
prin poli. Se completeaz de ctre asigurtor mpreun cu asiguratul Declaraia de daun i
Procesul verbal de constatare n care se stabilesc: suprafaa calamitat i suprafaa cuprins n
asigurare, gradul de distrugere i valoarea estimat a daunei. Se urmrete concordana dintre
elementele cuprinse n Procesul verbal de constatare i cele care se regsesc n documentele
puse la dispoziie de asigurat.
Gradul de distrugere se calculeaz prin raportarea diferenei dintre valoarea produciei
planificate a se realiza (suma asigurat) i valoarea produciei realizate, la producia planificat
(suma asigurat), conform relaiei de calcul:
100

p
r p
d
Q
Q Q
G
unde:
Qp producia programat a se realiza;
Qr producia realizat.
Gradul de distrugere se mai poate determina, prin raportarea numrului de plante vtmate din
riscuri asigurate la numrul total de plante existente nainte de producerea riscului asigurat,
conform relaiei de calcul:


Gradul de distrugere se aplic la suma asigurat total (sau suprafaa asigurat nmulit cu
suma asigurat pe ha)i se obine valoarea estimat a daunei, care se va diminua cu procentul de
franiz din suma asigurat. n cazul n care polia prevede rate de prim, se duc ratele de prim
nepltite, diferena constituind valoarea despgubirii ce se va achita asiguratului n termen de
30 zile de la aprobarea Referatului de plat.
Prin plata despgubirii, suma asigurat se reduce corespunztor cu suma reprezentnd
despgubirea acordat. Dac asiguratul dorete rentregirea sumei asigurate, atunci se va
ncheia o asigurare suplimentar, cu plata unei prime suplimentare. n caz de daun total, polia
rmne fr obiect i asigurarea nceteaz.
G
N
N
x
unde
N
d
v
t
v

100,
:
numarul plantelor vatamate
N numarul plantelor distruse
t
De menionat c, pentru calcularea gradului de distrugere din riscuri asigurate, se fac recoltri
de probe care vor fi analizate la laborator. n urma analizei se stabilete dac distrugerea este
datorat n ntregime factorilor de risc asigurai.
n concluzie, documentele necesare lichidrii daunelor (documentele ce alctuiesc dosarul de
daune) sunt: cererea-chestionar, eventual suplimentul la cerere pentru factorii opionali; copia
poliei; declaraia de daun; chitanele sau ordinele de plat a primelor; actele ntocmite de
pompieri, poliie sau organe de cercetare cu privire la cauzele i mprejurrile producerii
evenimentului asigurat; fotografii de la locul daunei; devizul tehnologic al culturii cu daun; acte
justificative ale cheltuielilor din devizul tehnologic; referatul de plat a daunei.
De menionat c, asigurtorii au venit cu propuneri ca asigurarea culturilor agricole s se ncheie
la nivelul cheltuielilor estimate n devizul tehnologic pentru cultura respectiv i nu la producia
nerealizat.


5.1. Clasele de asigurri auto practicate n Romnia

Societile de asigurare din Romnia sunt direct interesate de creterea siguranei
rutiere i ca atare implicarea lor n aciuni specifice acestui domeniu contribuie la stabilizarea i
securizarea traficului rutier. Mijloacele legale pe care le pot folosi pentru acest lucru sunt
nemijlocit legate de obiectul lor de activitate i de politicile specifice acestui domeniu.
Pe lng cerinele minime de capital social, subscris i vrsat, calitatea socio-profesional
a acionarilor, plata la zi a taxelor de autorizare i funcionare, constituirea i meninerea de
rezerve tehnice pentru crearea potenialului de indemnizare a pgubiilor, fie ei asigurai sau
teri pgubii, societile de asigurare trebuie s dispun i de autorizare special, dat ce C.S.A.,
pentru a putea practica asigurarea de rspundere civil pentru daunele produse terilor din
accidente de autovehicule.
Societile de asigurare pot aadar practica, n limitele legii i al interesului pe care l au,
urmtoarele clase de asigurri auto :
1) Asigurarea obligatorie de rspundere civil, pentru pagubele produse terilor din
accidente de autovehicule, care are valabilitate pe teritoriul Romniei;
2) n cadrul aceleiai clase de rspundere civil, asigurarea tip Cartea Verde, care
acoper rspunderea asiguratului fa de teri, dincolo de frontiera de stat a Romniei;
3) Asigurarea auto pentru avarii i furt, fiind o asigurare de bunuri, cunoscut i sub
denumirea de asigurare auto CASCO, care este o asigurare facultativ, exclusiv contractual, ce
se poate concretiza i finaliza dac potenialul asigurat decide s-i asigure autovehiculul la una
din soietile de asigurare care practic acest tip de asigurare.
Clasele de asigurare sus-menionate sunt reglementate diferit n cadrul Legii nr.
136/1995, privind asigurrile i reasigurrile din Romnia, fiind diferite prin natura lor, prile
unui contract de asigurare avnd drepturi i obligaii specifice, bine individualizate.
Astfel, asigurarea auto pentru avarii i furt (asigurarea auto CASCO) fiind liber
contractual, poate prevede anumite nlesniri la plata primei de asigurare i chiar stimularea
asiguratului n planul financiar al asigurrii, dac acesta a avut pe parcursul asigurrii, o
atitudine grijulie fa de bunul su, nenregistrnd accidente.
Asigurarea obligatorie de rspundere civil pentru daune produse terilor din
accidente de circulaie, reglementat n cap. III al Legii nr. 136/1195, trebuie ncheiat cu
societi autorizate n acest sens, n termenii stabilii att de lege, ct i de Hotrrile Guvernului
Romniei emise anual, n executarea prevederilor art. 53 din Lege, n coninutul crora se
stabilesc obligatoriu primele de asigurare ce se pltesc n anul urmtor, separat pentru fiecare
autovehicul, termenele de plat a primelor de asigurare, reduceri cu caracter stimulativ pentru
plata primei n ntregime pe un an nainte de intrarea n vigoare a asigurrii.
Actualul sistem legislativ n Romnia, referitor la asigurarea de rspundere civil pentru
pagubele produse terilor din accidente de autovehicule, cea care intereseaz foarte mult n
contextul siguranei rutiere, nu permite societilor de asigurare s foloseasc politicile
comerciale la ndemna lor, aa cum pot folosi n asigurrile auto CASCO i nut pot acorda, pe
cale de consecin, stimulente asigurailor i nici sanciuni contractuale pentru exces de
accidente cauzatoare de daune, deoarece primele sunt fixate de stat, iar destinaia lor este, de
asemenea, reglementat n Hotrrile de Guvern date anual.
5.3. Stabilirea sumei asigurate i a primelor de asigurare

A. Elemente teoretice

Dup cum se cunoate, prin sum asigurat se nelege partea din valoarea de asigurare
pentru care asigurtorul i asum rspunderea n cazul producerii evenimentului pentru care s-
a ncheiat asigurarea, sum care este trecut n poli. Stabilirea sumei asigurate la autovehicule
se face n funcie de valoarea real a acestora.
Valoarea real se determin n funcie de valoarea din nou i gradul de uzur.
n scopul stabilirii corecte a valorii din nou, se va ine seama de urmtoarele aspecte :
- pentru autovehiculele cumprate de la reprezentanele din Romnia, valoarea din nou
se stabilete pe baza facturii de cumprare a autovehiculului, din care reiese preul de vnzare al
acestuia;
- pentru autovehiculele achiziionate de la reprezentanele din strintate, precum i
pentru cele second-hand achiziionate din Romnia sau din strintate, valoarea din nou se
stabilete pe baza cataloagelor Eurotax, care se afl la dispoziia asigurtorului.
Valoarea real a autovehiculului se stabilete prin aplicarea coeficientului de uzur la
valoarea din nou. Coeficienii de uzur se extrag din scala coeficienilor valorii rmase, pe baza
anului de fabricaie i a vechimii autovehiculului
Pentru stabilirea corect a valorii reale a autovehiculului se va ine seama de urmtoarele
aspecte :
a) vechimea autovehiculului se va stabili n funcie de anul de fabricaie al acestuia,
fiecare an nceput se consider an ntreg;
b) pentru autovehiculele la care se solicit ncheierea asigurrii n acelai an
calendaristic cu anul de fabricaie nscris n cartea de identitate, vechimea se consider a fi de
pn la 1 an, coeficientul din scala coeficienilor valorii rmase din tarif fiind de 100%. Practic,
valoarea real a autovehiculului este egal cu valoarea din nou a acestuia;
c) autovehiculele cu o vechime mai mare de 12 ani nu se asigur, cu excepia celor de tip
Dacia i Oltena, dar cu o vechime de cel mult 15 ani.
La asigurrile ncheiate pe o perioad de 1 an de zile, cu clauza de indexare, valoarea
real se va majora prin aplicarea coeficientului de indexare de 24%, suma asigurat fiind egal
cu valoarea rezultat din calcul. n cazul n care polia de asigurare nu se ncheie cu aplicarea
acestei clauze, ns n timpul valabilitii se dorete aplicarea ei, coeficientul de indexare este de
2% pe lun.
La asigurrile ncheiate fr aplicarea clauzei de indexare, calculul despgubirii n caz de
producere a riscului asigurat se face dup principiul rspunderii proporionale, respectiv
despgubirea este egal cu paguba nmulit cu raportul dintre suma asigurat i valoarea real
a bunului asigurat.
Sumele asigurate se vor majora cu valoarea eventualelor dotri suplimentare, cu
procentul aferent clauzei de indexare (actualizarea sumei asigurate la efectele inflaiei prin
aplicarea coeficientului de indexare).
Sumele asigurate se vor trece distinct n poli pentru autovehicul, pentru dotri
suplimentare i pentru clauza accidentarea conductorului auto sau a altor persoane aflate n
autovehicul.
Primele de asigurare se stabilesc n funcie de cotele de prime anuale de baz, specifice
fiecrei categorii de polie, respectiv poli STANDARD i poli TOATE RISCURILE,
menionat distinct n tarifele de prime.
Primele de asigurare se pot majora sau diminua fa de prima anual de baz, n funcie
de anumite situaii. Astfel, se plic majorri la prima de asigurare de baz n urmtoarele
situaii :
- autovehiculul are o valoare din nou care depete 25.000 USD sau echivalentul n lei
(prima de asigurare este de 108% din prima de asigurare de baz);
- autovehiculul nu are sistem antifurt i aceast majorare se plic numai pentru poliele
TOATE RISCURILE (prima de asigurare este de 104% din prima de asigurare de baz).
- clauze suplimentare, cum ar fi: extindere teritorial, potrivit creia asigurarea se
extinde i n afara teritoriului Romniei; conducerea autovehiculului de ctre alte persoane etc.
Reduceri ale primei de asigurare de baz se practic n urmtoarele situaii:
- plata anticipat i integral a primelor de asigurare;
- cazul n care, la rennoirea contractului de asigurare, n anii anteriori nu s-au pltit sau
nu se datoreaz despgubiri, ajungnd pn la 60% din prima de asigurare de baz;
- unele clauze speciale, cum ar fi: deinerea unui parc de autovehicule (n cazul
persoanelor juridice); daun total, furt total, potrivit creia sunt acoperite numai riscurile de
daun total sau furtul autovehiculului iar prima de asigurare este de 35% din prima de
asigurare de baz.