Turism international

Capitolul 1 : Introducere n turismul international

Industria cltoriilor si a turismului este considerat ca fiind cea mai important si mai divers industrie a
lumii. Multe natiuni o consider ca prima surs de venituri a economiei, prima industrie generatoare de locuri de
munc, prima industrie ce determin cresterea sectorului privat si prima industrie care determin dezvoltarea
infrastructurii. Astfel, dezvoltarea turismului este incurajat, mai ales, in trile in dezvoltare in care alte forme ale
dezvoltrii economice cum ar fi manufacturile sau exportul de resurse naturale nu sunt viabile din punct de vedere
comercial.
In anul 1991, OM si !uvernul "anadei au organizat la Ota#a "onferinta International asupra $tatisticilor
"ltoriilor si urismului, ocazie cu care s%a adoptat un set de rezolutii si recomandri cu privire la conceptele
utilizate in turism, definitii si clasificri.
&ormele de turism pot fi clasificate pe baza mai multor criterii, cele mai importante fiind cele geografice,
regionale, dup orientarea fluxurilor turistice. 'a nivel national si international intalnim multe alte forme de turism
practicate in functie de specificul ofertei trii respective, de sezon, de destinatie etc..
(ersoanele fizice, agentii economici si reprezentantii statului implicati direct sau indirect in activitatea turistic
trebuie s cunoasc tendintele nationale si regionale pe care se va fundamenta planificarea turismului intern.
Adesea, tendintele nationale si internationale coincid, ceea ce face ca evolutiile s fie pozitive.
uristii de azi sunt mai numerosi decat cei de altdat, fiind vorba de cei care doresc s participle la activitti
recreative, sportive sau evocatoare, de aventur si care doresc s se familiarizeze cu istoria, cultura si mediul natural
specifice regiunilor vizitate. uristii zilelor noastre sunt fizic si intelectual mai activi decat cei din trecut.
)xist in prezent numeroase forme particulare de turism individualizat pe centre de interes ca natura si
fauna, siturile istorice, activittile economice si profesionale, culturale etc..
$e constat o intensificare a turismului care inspir dorintele vizitatorilor de a cunoaste zonele in care au trit
strmosii lor. )coturismul, turismul cultural si cel de aventur cunosc, de asemenea, o dezvoltare rapid. urismul de
pelerinaj, cel religios, constituie dintotdeauna forme de turism ce nu pot fi neglijate.
*n numr crescand de persoane este in cutare de destinatii, zone si produse turistice inedite. +e aceea,
ocaziile de dezvoltare a unor noi zone sau dezvoltarea celor existente abund. +in ce in ce mai multi turisti se arat
preocupati de a%si mentine o stare de sntate corespunztoare si de a fi intr%o form fizic si intelectual adecvat.
"a urmare, statiunile specializatetca si centrele de termalism se multiplic. ratamentele medicale bazate pe practici
traditionale prezint un interes din ce in ce mai mare, ele putand servi ca obiect de activitate statiunilor specializate si
unor forme particulare de turism.
Multi turisti au tendinta de a avea mai multe vacante pe an ins mai scurte. +e aceea, trebuie s existe o
gam larg de destinatii sau s se diversifice instalatiile si activittile turistice care s atrag vizitatorii in toate
sezoanele.
+in punctul de vedere al criteriului ,varst- un numr important de persoane pensionate, fiind satisfcute din
punct de vedere, financiar voiajeaz din ce in ce mai mult, numrul lor avand o evolutie ascendent. "at despre
tinerii si adultii care se deplaseaz in scop turistic, ei sunt intotdeauna cei mai numerosi. )xist din ce in ce mai multi
turisti infirmi care%si manifest dorinta de a se deplasa in scop turistic, ins instalatiile si serviciile sunt actualmente
depsite pentru ei.
uristul care castig in experient si in rafinament in materie de obisnuint de a cltori, asteapt servicii,
ec.ipamente si atractii de calitate, si, in general, o revenire satisfctoare a c.eltuielilor pe care le fac /obtinerea
unei satisfactii corespunztoare banilor c.eltuiti0.
In domeniul voiajelor profesionale, participarea la reuniuni si conferinte va continua s creasc, ceea ce
presupune locuri de desfsurare din care s se obtin avantaje. In timpul sejurului, acesti turisti isi aloc o parte din
timp si relaxrii, distractiei.
Mult mai pregnant decat in trecut, turistii sunt preocupati de mediul ambiant si de societate. +e aceea ei revin
cu plcere si cu regularitate in locurile bine organizate si poluate la minim, evitand destinatiile in care se manifest
probleme ecologice si sociale.
Acolo unde exist eforturi de promovare turistic se recurge din ce in ce mai mult la o planificare si o
gestionare adecvat ceea ce creaz un turism de calitate care evit s genereze probleme economice sau de mediu,
permitand s se profite la maxim de recompensrile economice.
1ec.ile statiuni turistice sunt in curs de renovare si de revitalizare pentru a rspunde asteptrilor turistilor
epocii noastre.
urismul se adapteaz din mers, din ce in ce mai mult, la te.nicile moderne /mai ales in domeniul rezervrii
si comercializrii0. Internetul este pe cale de a se afirma ca un important instrument de informare si promovare
comercial.
(unerea in valoare a turismului atrage de multe ori actiuni de incurajare a conservrii mediului, siturilor
istorice si traditiilor. +e aceea, trebuie promovat un ecoturism controlat pentru a justifica si servi scopurilor de
prezervare.
(entru ca planificarea turistic s satisfac asteptrile actuale si de perspectiv ale turistilor si s confere o
durabilitate turismului, autorittile locale trebuie s aib o viziune clar asupra tendintelor acestui sector in plan
international.
Capitolul II: Istoricul aparitiei si evolutiei turismului international
In timp ce conceptele de turism si cltorie sunt la fel de vec.i ca sicivilizatia inssi, cltoria n%a fost
intotdeauna una de plcere. )volutia turismului international a inregistrat o curb ascendent, rareori sinusoidal.
Motivatiile de cltorie ale populatiei in civilizatia preistoric erau legate de procurarea .ranei, evitarea pericolelor
sau deplasrile ctre zone cu un climat mai favorabil.
(e msur ce vec.ile imperii mondiale cresteau in Africa, Asia si Orientul Mijlociu, infrastructura necesar
desfsurrii unei cltorii precum rute si drumuri terestre si maritime erau construite, fiind create totodat si primele
mijloace de transport.
"ontributia grecilor s%a remarcat pe dou planuri. In primul rand prin crearea unei monede de sc.imb ceea
ce a condus la modificarea nevoilor cltorilor de a transporta bunuri pentru a face sc.imb la locul lor de destinatie
cu alte bunuri si servicii. In al doilea rand, limba greac a inceput s fie rspandit tot mai mult mai ales in zona
Mediteranei, ceea ce a facilitat comunicarea in timpul cltoriei si comertului. "a si grecii dinaintea lor, romanilor le
plcea s participe la evenimente religioase si atletice cltorind spre aceste orase.
In perioada secolelor 2%13 d.4r., comertul si cltoriile au suferit un declin ca si drumurile care au ajuns in
paragin iar conditiile de cltorie au devenit dificile, c.iar periculoase. "ltorii din secolele 13 516 au avut drept
motivatie de cltorie dorinta de a%si lrgi orizontul prin noi experiente si cunostinte.
7evolutia Industrial a adus profunde sc.imbri economice si sociale, mutatii in zonele rurale de la o
economie bazat pe agricultur la una bazat pe industria de prelucrare si la un mod de viat urban. Aceast
revolutie a introdus, de asemenea, noi utilaje bazate pe motorul cu aburi pentru nave si trenuri. urismul modern a
fost o combinatie de dorint, mobilitate si accesibilitate ceea ce a fcut posibil existenta turismului de mas. Asa
cum se dezvolt lumea in prezent, nu exist nici o indoial c si turismul va continua s fie unul dintre cele mai
dinamice sectoare ale economiei globale.
Capitolul III: Organizarea si conducerea turismului la nivel international
Organizatia Mondial a urismului este singura 8tribun mondial- pe probleme de politic turistic
reprezentand o surs practic de cunostinte specializate. )a numr 19: de tri si teritorii si peste 92; de membri
afiliati reprezentati de administratii locale, asociatii turistice si intreprinderi ale sectorului privat, mai ales de companii
aeriene, grupuri .oteliere si agentii de voiaj. O.M..%ul, care isi are sediul la Madrid, este un organism
interguvernamental cruia <atiunile *nite i%a incredintat promovarea si dezvoltarea turismului. (rin turism, O.M..%ul
urmreste stimularea cresterii economice si crearea de locuri de munc, incurajeaz protectia mediului si a
patrimoniului destinatiilor si ajut la favorizarea pcii si intelegerii intre toate natiunile lumii.
Acest organism este convins c puterile publice joac un rol esential in turism si ajut trile lumii la
maximizarea efectelor pozitive ale turismului 5 crearea de noi locuri de munc, punerea in practic a unei noi
infrastructuri, procurarea de valut, etc. 5 reducand la minim efectele negative asupra mediului si societtii. urismul
este ramura de activitate care inregistreaz cel mai mare nivel de crestere din lume, si nimic nu%i anunt incetinirea
in secolul =1.
Capitolul IV: Componentele industriei cltoriilor
Industria cltoriilor se numr printre primele industrii ale lumii ca volum de activitate datorit diversittii si
bogtiei elementelor componente ceea ce determin incasri ridicate ca urmare a desfsurrii activit>ilor specifice.
)a este alctuit dintr%un ansamblu complex de elemente precum unitti de cazare, de alimentatie, mijloace de
transport, agentii de voiaj, instalatii de agrement etc.
Modul in care vizitatorii se deplaseaz ctre si dinspre o destinatie turistic sau se deplaseaz in interiorul
acesteia este responsabilitatea transportului in calitatea sa de component a industriei cltoriilor. Indiferent c se
desfsoar pe ap, pe uscat sau in aer, trebuie s existe facilitti si servicii adecvate pentru dezvoltarea unei
destinatii de succes. Infrastructura se refer la acele componente care formeaz structura de baz necesar
functionrii efective a sistemului cum ar fi zonele urbane, industria si turismul.
&acilittile turistice includ servicii care satisfac nevoile primare, asigur confortul si ii ajut pe cltori.
+eoarece vizitatorii se afl departe de mediul lor obisnuit, necesittile de baz%cum ar fi un loc unde s se cazeze,
s se .rneasc, s ac.izitioneze diverse produse %trebuie s fie accesibile, sigure si convenabile.
In general, turismul este un proces care incepe cu un cumprtor. Acesta cere un produs turistic, un bilet de
avion, un bilet de croazier, o rezervare la un .otel, inc.irierea unei masini. +istributia direct este reprezentat de
vanzarea de servicii direct ctre consumator /asa numitul ,turism pe cont propriu-0. +istributia indirect este
reprezentat de agentii de turism touroperatoare sau detailiste sau de ctre distribuitori speciali /cluburi de turism,
diverse ministere, agentii specializate, asociatii profesionale0 care sunt intermediari in procesul de distributie al unui
produs turistic ctre client. Aceste canale de distributie folosesc la intalnirea dintre oferta turistic si client.
$e apreciaz c, in general, turismul este un sector privat. +e aceea, a fost considerat responsabilitatea
sectorului privat de a dezvolta produse si a presta servicii vizitatorilor. Sectorul public, reprezentat de guvern, a
realizat ins, importanta economic major a turismului, in calitatea sa de creator de locuri de munc dar si surs de
taxe si impozite. $e constat multitudinea de organizatii ce activeaz direct, indirect sau in sectoarele conexe
turismului fapt care justific volumul imens de activitti desfsurate in scopul satisfacerii in conditii optime a
necesittilor turistilor.
Capitolul V: Locul turismului international n circuitul economic mondial
urismul international este unul dintre cei mai activi promotori ai relatiilor economice, culturale si politice
dintre tri. "irculatia turistic international se inscrie in sfera circuitului economic si cultural de valori, ca parte a
comertului international cu servicii.
Comertul mondial cuprinde dou fluxuri:
1. luxul !comertul" cu #unuri vizi#ile !tangi#ile" reprezint ansamblul tranzactiilor economice internationale ce au
ca obiect un bun material.
$. luxul !comertul" cu #unuri invizi#ile !intangi#ile" reprezint ansamblul tranzactiilor economice internationale
ce nu au ca obiect un bun material. )l este alctuit dintr%o multitudine de valori care reprezint efectul activittilor
desfsurate prin intermediul unei game largi de ramuri economice.
Comertul cu invizi#ile are trei caracteristici importante? are un caracter bidirectional@ influenteaz in sens
pozitiv stabilitatea soldului balantei de plti, comerciale, turistice, conducand la ec.ilibrarea lor@ turismul international,
in calitate de component a acestui flux, conduce la diversificarea comertului mondial deoarece, prin turism, sunt
consumate bunuri si servicii diferite de cele ce fac obiectul comertului mondial traditional. urismul international
reprezint o component important a comertului mondial atat ca volum de activitate cat si din punct de vedere
calitativ.
Turismul international% respectiv circulatia turistic international este apreciat prin intermediul a
trei indicatori: circulatia turistic mondial global, incasrile din turismul international, sosirile de turisti la nivel
international. Industria cltoriilor si turismului genereaz 11A din (IB%ul global, angajeaz =;; milioane de
persoane si transport, anual, aproximativ 6;; milioane de cltori, previziunile sugerand faptul c aceast cifr se
va dubla in anul =;=;. (e ansamblu, se observ o tendint de crestere a influentei turismului asupra tuturor
elementelor componente ale economiei ceea ce determin o evolutie pozitiv pe termen lung a acestui fenomen.
Capitolul VI: &etodologia de msurare a turismului international
Modalittile de obtinere a unor informatii statistice cantitative si calitative cu privire la circulatia turistic
intern si international a unei tri sunt diverse si reflect multiple aspecte ale fenomenului turistic.
Cele mai importante metode de culegere a informatiilor statistice sunt urmtoarele:
1. nregistrarea la punctele de frontier ofer informatii doar despre turismul international, de regul doar de ordin
cantitativ@
$. nregistrarea n spatiile de cazare. )ste cea mai complex si complet metod de obtinere a informatiilor cu
privire la circulatia turistic@
'. sonda(ul n r)ndul turistilor furnizeaz informatii cu preponderent de ordin cantitativ, atat despre turismul intern
cat si despre cel international@
*. prelucrarea informatiilor provenind de la institutiile financiar+#ancare /bnci, societti de asigurri0@
,. metoda #alantelor de plti. O balant de plti reflect incasrile si c.eltuielile din toate domeniile de activitate
inclusiv din cea turistic@
-. metoda #ugetelor de familie. Intr%o unitate de timp limitat /sptman, lun, semestru, an0 este monitorizat un
panel de familii reprezentative la nivel national care raporteaz c.eltuielile prilejuite de diverse activitti turistice.
In scopul obtinerii unor informatii valabile si viabile, apare necesitatea combinrii a cel putin dou dintre metodele
amintite anterior. (e baza informatiilor obtinute cu ajutorul acestor metode pot fi determinati numerosi indicatori ai
circulatiei turistice. urismul poate fi cuantificat si analizat pe cele trei fluxuri turistice majore respectiv circulatia
turistic intern, turismul emittor si turismul receptor.
Capitolul VII: inantarea investitiilor turistice international
&inantarea investitiilor turistice beneficiaz, in majoritatea trilor in care turismul reprezint un sector prioritar,
de ajutorul statului sub form de credite, garantii de credite, subventii, reduceri de dobanzi, avantaje fiscale.
"u exceptia finantrii prin aportul particular, putem distinge trei modalitti mai importante de finantare a investitiilor
turistice? credit, leasing, actionariatul si coproprietatea, finantarea prin proiecte internationale. "ea mai frecvent
modalitate de finantare este creditul obtinut de la o institutie finantatoare. Aceasta poate fi selectionat de ctre stat,
mai ales atunci cand statul garanteaz creditul.
'easingul este o operatie financiar care const in finantarea total sau partial, de ctre o societate
specializat, a unei investitii .oteliere realizat de o firm imobiliar sau de ctre o companie din industria .otelier.
Actionariatul si coproprietatea se refer la desc.iderea intreprinderii ctre investitori din exterior. &inantarea
international a investitiilor turistice este realizat fie prin transferuri sau imprumuturi private, care se refer direct la
activittile turistice, fie prin credite ale organizatiilor internationale, care sunt destinate atat infrastructurii cat si unor
complexe .oteliere in msura in care acestea se justific din punct de vedere economico%social.
Capitolul VIII: Operatiuni si instrumente de plat specifice turismului international
(rincipalele instrumente de decontare in turism sunt? 5 cecul de cltorie /travelers c.eCue0, cartea de credit
/cardul de credit, cardul de magazin, debit cardul, cardul de garantare a cecului, cardul multifunctional, smart
cardurile 5 cardurile inteligente0 , vouc.erul.
Mecanismul pltii serviciilor turistice presupune o serie de instrumente? cecul de cltorie, cartea de credit,
vouc.erul, numerarul, viramentul, ordinul .de plat. *nele din aceste instrumente se regsesc si in alte sectoare
economice /numerarul, viramentul, ordinul de plat0, iar altele sunt specifice numai pltilor din turism /vouc.erul si
cecul de cltorie0.
"ecurile de cltorie sunt emise si vandute clientilor nu numai de ctre bnci, dar si de firme de transport, de
turism etc. )le sunt folosite pentru decontarea serviciilor solicitate si primite in .oteluri, restaurante, agentii de turism
etc. "azarea la .otel, servirea mesei la restaurant, pac.etele de servicii turistice se pot plti de ctre detintorii de
cecuri de cltorie, pe loc. Indiferent de modul de procurare a unui cec de cltorie, operatiunea in sine este in
esent una de cumprare? contra unei sume de bani se cumpr in valoare ec.ivalent cecuri de cltorie de diferite
valori /2, 1;, 2;, 1;; unitti monetare0 si in valuta convertibil dorit.
"rtile de credit reprezint o form simplificat de plat. In cazul industriei turismului, comisionul perceput
pentru crtile de credit este de 1;A, in beneficiul firmelor emitente.
1ouc.erul turistic este un document specific turismului individual si grupurilor mici. )ste un inscris emis de
agentia de turism si contine? numele turistului, perioada de sejur si serviciile turistice comandate. +e regul@ pe vers
o sunt imprimate o serie de conditii /booDing conditions0, pe baza crora se vand serviciile turistice clientului.
1ouc.erele reprezint comenzi pentru prestarea serviciilor turistice si nu bani, deci nu pot fi convertite in bani de
ctre furnizorul de servicii.
Capitolul I.: /iata turistic international
(iata turistic reprezint locul de intalnire dintre oferta turistic materializat in produse turistice si cererea
turistic materializat in dorinte, nevoi, aspiratii ale potentialilor consumatori de turism.
/iata turistic poate fi definit ca ,totalitatea tranzactiilor /actelor de vanzare%cumprare0 al cror obiect il
constituie produsele turistice, privit in conexiune cu relatiile pe care le genereaz si spatiul geografic si c.iar timpul
in care se desfsoar-. (iata turistic este o component a pietei in general si a pietei serviciilor, in particular, ceea
ce ii imprim o serie de caracteristici, atat generale cat si particulare care decurg din specificul acestui domeniu de
activitate.
Astfel, caracteristicile pietei turistice sunt complexitatea, opacitatea, dinamismul, sensibilitatea,
mobilitatea, sezonalitatea.
(iata turistic este alctuit din cele dou componente majore, respectiv oferta turistic si cererea turistic.
Oferta turistic reprezint cea mai important component a pietei turistice deoarece resursele turistice reprezint
,materia prim- a turismului, fr de care deplasarea potentialilor turisti n%ar mai avea motivatie.
Oferta turistic este definit ca reprezentand ansamblul elementelor de atractie care motiveaz cltoria si
cele destinate s asigure valorificarea primelor.
In sintez, oferta turistic este constituit din:
1. potentialul turistic !atractii naturale si antropice", situat intr%un anumit spatiu geografic, deci dependent de
teritoriu, cu o anumit structur, valoare si capacitate, avand rol determinant in dezvoltarea turismului@
=. #aza material specific 5 de cazare, de alimentatie, agrement etc. 5 si infrastructura general% componenta
ce permite exploatarea potentialului@
9. forta de munc% numrul structura, nivelul de pregtire, determinand valoarea productiei@
3. serviciile0 pe de o parte forma sub care se exteriorizeaz, cel mai adesea, produsele turistice o reprezint
serviciile si, pe de alt parte, factorii de productie ai turismului /capital, resurse, fort de munc0 sunt inclusi in sfera
tertiarului.
Aceste elemente componente imprim ofertei turistice si o serie de caracteristici dup cum urmeaz?
complexitate si eterogenitate@ cresterea diversificat.@ rigiditatea n timp si spatiu.@inadaptabilitatea relativ
Oferta turistic reprezint, asadar, totalitatea elementelor care pot fi puse in valoare, intr%o unitate de timp,
intr%un anumit spatiu geografic.
Capitolul .: orme moderne de turism practicate la nivel international
)xist in prezent numeroase forme particulare de turism individualizat pe centre de interes ca natura si
fauna, siturile istorice, activittile economice si profesionale, culturale etc.. $e constat o intensificare a turismului
care inspir dorintele vizitatorilor de a cunoaste zonele in care au trit strmosii lor. )coturismul, turismul cultural si
cel de aventur cunosc, de asemenea, o dezvoltare rapid. urismul de pelerinaj, cel religios, constituie
dintotdeauna forme de turism ce nu pot fi neglijate. *n numr crescand de persoane este in cutare de destina>ii,
zone si produse turistice inedite. +e aceea, ocaziile de dezvoltare a unor noi zone sau dezvoltarea celor existente
abund.
Turismul de afaceri include persoanele care-si deplaseaz consumul pentru o perioad de timp, n general
scurt, din tara lor de resedint spre o alta, optiunea pentru locul de destinatie neapartinndu-le, iar acoperirea
c!eltuielilor de consum fcndu-se din veniturile unor firme ai cror anga"ati sunt.
(entru a se evita riscul consumatorului de turism de afaceri de a nu putea obtine o prestatie turistic, exist
practica inc.eierii unor conventii%cadru intre firmele care pltesc c.eltuielile fcute de angajatii lor in strintate si
diferiti prestatori cu care se afl in relatii stabile si frecvente. $%a constituit in acest sens c.iar o retea de relatii
specializate ce presupune plti de tip abonament la care se adaug prestatia suplimentar pltit in plus.
1vanta(ele turismului de afaceri se refer la urmtoarele aspecte?
o completarea locurilor de cazare goale din extrasezon adic prelungirea sezonului turistic sau atenuarea
sezonalittii specifice activittii turistice@
o impactul ecologic negativ este foarte sczut@
o impactul social negativ este foarte sczut@
o beneficiaz si determin o serie de oportunitti si avantaje promotionale@
o genereaz cele mai ridicate incasri unitare.
+in punctul de vedere al continutului, formele turismului de afaceri se structureaz in?
- turism general de afaceri /delegatiile0,
- reuniuniEintruniri,
- targuri si expozitii,
- cltorii%stimulent.
urismul de afaceri, reprezint o form de turism in plin ascensiune si dinamism, incasrile pe zi%turist
determinand o profitabilitate ridicat a acestui sector al industriei turistice. +ezvoltarea turistic intr%o regiune se face
pornind de la utilizarea, in scopuri turistice, a resurselor naturale si culturale locale si implic o participare activ a
populatiei locale in primirea turistilor, turismul concretizandu%se in produse turistice.
urismul rural se caracterizeaz printr%o pluralitate a operatorilor, o diversitate a produselor si un larg evantai
de clientel. $i, din toate variantele posibile, cea care rspunde cel mai bine nevoilor de ordin promotional este
productia turistic a zonelor rurale sub expresia global de ,turism verde- cu referint la culoarea simbolic a naturii,
asa cum albul si bleul sunt purttoarele de imagini pentru munte si mare.
$e pune in evident diversitatea elementelor constitutive ale turismului in zonele rurale dar si pluraritatea
potential a operatorilor turistici locali, publici si privati, care, in functie de statutul lor, de vocatia lor, de motivatiile
sau obiectivele lor, se implic, individual sau in parteneriat, in operatii de cazare, in structurile de informare sau de
animatie, in prestarea serviciilor locale intr%o gam cat mai variat. +eci, turismul rural, prin cele dou caracteristici
specifice /diversitatea produselor si pluralitatea operatorilor0 ajut la satisfacerea nevoilor multiple ale clientelei.
urismul, ca activitate de recreere, reconfortare si destindere, a aprut in momentul in care o bun parte a
locuitorilor din zonele urbane a simtit nevoia s ias dintre zidurile oraselor pentru a contempla natura, la inceput ca
o mod, apoi ca o obisnuint. $e poate observa faptul c aceast prim definire a fenomenului turistic cuprinde, din
punctul de vedere al continutului su, una dintre conditiile esentiale necesare aparitiei turismului rural si, anume,
tendinta orsenilor de intoarcere la natur. In mod evident, turismul rural, in timp ce rmane numai o minoritate a
pietei turistice, isi aduce totusi o contributie major la devoltarea economiilor locale. Acest raport poate fi exprimat nu
numai in termeni financiari ci si prin crearea de noi locuri de munc, prin desfsurarea de activitti concrete destinate
conservrii mediului, incurajarea pornirii de noi afaceri ca si 8pomparea- unei vitalitti atat de necesar intr%o
economie uneori slbit.
(racticarea turismului ecologic, ca parte integrant a dezvoltrii turistice durabile, este singura cale de urmat
si cea mai benefic, apt s asigure un mediu sigur si nealterat mai ales pentru generatiile viitoare. In acest context,
el poate fi definit ca un proces a crui dezvoltare se poate realiza fr degradarea sau epuizarea resurselor care fac
posibil existenta vietii pe pmant. $e constat un interes in crestere pentru zonele naturale, o contributie a
ecoturismului la intensificarea avantajelor economice si sociale pentru comunittile gazd, o participare activ la
protejarea resurselor naturale, la asigurarea integrittii culturale a comunittilor locale si la sensibilizarea turistilor cu
privire la conservarea patrimoniului natural si cultural. 2n consecint% ecoturismul (oac un rol preponderent n
introducerea practicilor dura#ilittii n sectorul turistic.
*n numr tot mai mare de touroperatori ofer programe care sunt specializate in valorificarea unor elemente
de metafizic sau a unui anumit tip de spiritualitate cu semnificatie filosofic sau idealist, forma de turism practicat
in acest caz fiind turismul de tip ne#%age.
urismul de sntate este o form dinamic de turism care se refer la acele facilitti oferite turistilor in
scopul imbunttirii strii lor de sntate sau obtinerii de beneficii vizand de starea fizic si psi.ic general. $e
refer si la o serie de servicii sau elemente naturale care s ofere turistului o stare de bine, de reconfortare general
sau revitalizare.
Capitolul .I: Transporturile turistice international
urismul presupune, prin definitie, deplasarea ctre o anumit destinatie situat fie pe teritoriul trii de
resedint, fie in afara acesteia. (rintre mijloacele de transport, transportul aerian ocup un loc privilegiat in msura in
care permitea crearea de noi piete turistice ctre trile indeprtate de centrele emittoare. "ostul transporturilor
constituie o parte adesea determinat din costul global al produselor turistice si influenteaz direct alegerea
destinatiei turistice. (entru deplasarea de la locul de resedint pan la destinatiile alese pentru petrecerea vacantelor
si pentru cltoriile turistice in zonele vizitate, in circulatia intern si international se utilizeaz intr%o proportie
important formele de transport rutier /autocare, microbuze, autoturisme proprii, autoturisme inc.iriate in sistem
,7ent a car-0.
+ezvoltarea turismului este strans legat si de dezvoltarea si modernizarea transporturilor feroviare. +intre
toate mijloacele de transport, calea ferat a permis pentru prima dat ,democratizarea- cltoriilor, atat prin
posibilittile te.nice oferite pentru deplasarea comod si rapid a cltorilor, cat si prin tarifele accesibile pentru
majoritatea populatiei. $e poate afirma c in acest fel c trenul a fost pionierul prestatiilor de servicii de transporturi
turistice cu caracter de mas. Alegerea navelor ca mijloc de transport turistic a reprezentat la inceputul sec. FF o
manifestare a consumului turistic de lux, un apanaj al claselor sociale cu venituri ridicate. In prezent, turismul
practicat ca un mijloc de transport maritim si naval si%a modificat imaginea, de la un turism de lux la un turism de
mas, destinat unui public mai larg si mai tanr. O alt tendint recent este aceea de scurtare a duratei
croazierelor si de combinare a aranjamentelor turistice aeriene cu cele de ap. In domeniul cltoriilor maritime isi
desfsoar activitatea importante societti transnationale, vapoarele fiind in acelasi timp mijloace de transport si
structuri de cazare.
#urismul rutier a inregistrat o crestere spectaculoas in ultima perioad de timp datorit sporirii gradului de
dotare cu automobile a populatiei dar si modernizrii si multiplicrii cilor de deplasare si acces ctre diverse
destinatii. +eplasarea se poate face cu bicicleta /cicloturism0, motocicleta, autoturismul, autocarul, microbuzul etc..
Aceast categorie de transporturi este utilizat pentru deplasrile pe distante scurte si medii. 1vanta(ele
transportului rutier se refer la urmtoarele aspecte? libertatea de miscare in sensul accesului la obiectivele
turistice care se doresc a fi vizitate@ este utilizat pentru accesul la unittile de cazare, alimentatie, agrement si
tratament@ ofer o flexibilitate a orarului si a traseului, turistul nedepinzand de un anumit program@ posibilitatea
realizrii unor opriri multiple pentru a vizita anumite atractii, pentru a se .rni, pentru a se aproviziona cu diverse
produse, pentru a ac.izitiona anumite bunuri sau servicii@ pretul mai redus al cltoriei comparativ cu alte forme de
transport in cazul unei cltorii in grup@ comoditatea deplasrii, mai ales pentru cei care nu conduc@ ofer
posibilitatea vizionrii peisajului. Ins, transportul rutier prezint si c)teva dezavanta(e precum? dependenta de
conditiile naturale@ nesiguranta accentuat observat si prin cresterea exponential a numrului de accidente@
solicitarea fizic si nervoas intens a conductorului auto.
#urismul feroviar este una dintre cele mai vec.i forme de cltorie fiind practicat de anumiti turisti datorit
avanta(elor oferite precum? comoditatea datorat vagonului restaurant, a celui de dormit, serviciilor oferite de
vagoanele clasa business@ posibilitatea de miscare in interiorul vagonului si de vizionare a peisajului@ imbarcarea si
debarcarea turistilor se face in interiorul localittilor@ ofer cea mai mare certitudine, securitate si regularitate a
cltoriei deoarece nu depinde de starea vremii decat in conditii extreme. In prezent, aceast modalitate de transport
este mai putin solicitat datorit concurentei automobilului si avionului.
#urismul aerian se afl in plin ascensiune fiind practicat nu numai cu avionul si elicopterul ci si cu
deltaplanul, balonul cu nacel si c.iar cu naveta spatial !turismul spatial". In ceea ce priveste turismul aerian
practicat cu avionul, putem afirma faptul c majoritatea celor care se deplaseaz cu avionul sunt turisti, ei utilizand
acest mijloc de transport datorit avanta(elor pe care le ofer si anume? vitez de deplasare@ durat scurt de
deplasare@ utilizarea pe distante lungi si foarte lungi@ grad ridicat de confort@ scurtarea timpului dintre luarea deciziei
de cltorie si desfsurarea propriu%zis a acesteia. Ins, transporturile aeriene prezint si unele dezavanta(e si
anume? dependenta de conditiile naturale de unde si aparitia unor proleme legate de respectarea orarului curselor
aeriene@ investitiile ridicate necesare constructiei si exploatrii aeroporturilor@ uneori apare si o insecuritate a
voiajelor@ imbarcarea si debarcarea pasagerilor se face in afara oraselor@ sensibilitatea la penuria de combustibil dar
si la alte fenomene care s%au intensificat in ultimul timp precum atacuri teroriste, crize economice si politice.
#urismul naval este o modalitate de transport cu vec.i traditii fiind, ins, mai putin utilizat datorit
caracteristicilor sale. (rintre dezavanta(ele transportului pe ap se numr? durata foarte lung a cltoriei@ mijloc
de deplasare lent@ exist o oarecare monotonie a cltoriei@ imbarcarea si debarcarea pasagerilor se face mult in
afara localittilor@ existenta unor preturi ridicate, c.iar costisitoare@ necesit eforturi investitionale majore pentru
construirea porturilor si ac.izitionarea unei flote adecvate. +intre formele turismului naval respectiv regatele,
cltoriile solitare, croazierele, acestea din urm inregistreaz o relativ crestere datorit avantajelor pe care le ofer
precum confort, sigurant, crearea unor conditii pentru relaxare si distractie. Aceast form de transport este, practic,
si cea mai scump alternativ de concediu, dac nu lum in calcul cele cateva .oteluri de lux destinate miliardarilor.
"roazierele sunt o alternativ de petrecere a timpului liber pentru cei care isi doresc vacante pe vase de lux, ocazie
de a strbate oceanele si mrile lumii, de a descoperi marile porturi si orasele care le gzduiesc. O tendint major a
zilelor noastre este utilizarea mi(loacelor de transport com#inate /navalGaerian@ rutierGaerian@ aerianGferoviar
etc.0.
Capitolul .II: Comercializarea produselor turistice la nivel international
In activitatea de comercializare a produselor turistice pot s apar relatii contractuale intre consumatorii finali
ai produsului turistic, respectiv *7I$II $I (7)$AO7II de servicii turistice /.otelieri, restauratori, transportatori,
societti de asigurri si agrement0 sau I<)7M)+IA7II din turism /agentiile de turism detailiste sau organizatoare0.
"lauzele contractelor dintre prestatori si intermediari se stabilesc prin negocieri directe intre prti, desi in timp s%a
ajuns la uniformizarea unor clauze sau c.iar a unor contracte, fie ca rezultat al practicii indelungate, fie prin acorduri
intre asociatii sau grupri ale prestatorilor si intermediarilor. "ontractele dintre consumatorii finali /turisti0 si prestatori
sau intermedieri sunt reglementate de prevederi legale la nivel national si international /O.M.. 5 "odul de practici
pentru contractarea dintre .oteluri si agentiile de voiaj stabilite de Asociatia International a 4otelurilor /A.I.4.EI.4.A.0
si de &ederatia *niversal a Asociatiilor Agentiilor de voiaj /&.*.A.A.1.E*.&..A.A.0.
&olosirea intermediarilor in turism s%a impus atat ca rezultat al tendintei generale a separrii activittilor de
comert de cele de productie, determinat de avantajele economice ale specializrii, cat si datorit unor particularitti
ale pietei si activittii in turism. (onderea vanzrilor, prin agentiile de turism, din totalul cifrei de afaceri a unor
prestatori, inregistreaz procente foarte mari, de multe ori peste 6;%:;A.
"resterea concurentei pe piata mondial a turismului si accentuarea caracterului de piat a cumprtorului
au determinat, din partea ofertantilor si productorilor de turism, o reactie de adoptare, concretizat prin mrirea
efortului de particularizare a ofertei, cresterea atractivittii sale si influentarea printr%o politic de marDeting agresiv a
dimensiunii si c.iar a calittii cererii turistice.
Aceste adoptri au solicitat eforturi financiare sporite, ceea ce a impus cresterea dimensiunii firmelor
ofertante prin gruparea sau integrarea lor /"ontractul de fransiz, "ontractul de time%s.aring, "ontractul de asociere
.otelier 5 de leasing si de management0.
"alitatea turismului depinde in mare msur de capacitatea unei anumite tri de a asigura protectia si
securitatea turistilor. (entru ca o destinatie turistic s poat oferi un produs turistic de calitate, ea trebuie s
respecte, in primul rand, anumite principii fundamentale de protectie si securitate. +rept urmare, responsabilii
implicati in industria turistic, la toate nivelele, trebuie s colaboreze cu alte institutii guvernamentale, cu mass%
media, cu O<!%urile si cu diverse asociatii ale cettenilor. "el mai frecvent si mai pragmatic criteriu de clasificare a
contractelor intre operatorii si intermediarii din turism este preluarea sau nu de ctre intermediar a riscului vanzrii
produsului touristic contractat cu prestatorul, ctre consumatorul final. "onform acestui criteriu, contractele sunt? de
comision /intermediere0 si cu garantie sau c.arter.
Aceste dou categorii se suprapun in mare parte si in functie de clasificarea lor, dup cum agentia de turism
actioneaz in numele si pe seama .otelierului sau turistului sau in nume si pe cont propriu. *ltima variant este mai
larg ca sfer de cuprindere, incluzand, alturi de situatiile de garantare /inc.iriere efectiv0 a contingentului de
camere, si pe cele in care agentia de turism presteaz serviciile in baza material proprie.
(rincipalele capitole ale contractului dintre .otelier si agentia de turism sunt? obiectul contractului, durata,
contingentul de spatii de cazare, perioada de contingent, graficul de sosiri, preturi si tarife, garantia contractual,
clauze de acces la contingent, clauza de plat, rspunderea contractual. Importante pentru vanzarea spatiului de
cazare sunt si contractul de .otelrie si contractul de reprezentare. In contractul de .otelrie, desi s%au fcut eforturi
pentru generalizarea uzantelor, nu exist reglementri si prevederi unitare.
(rincipalele clauze ale acestui contract sunt? libertatea de a primi sau si de intrerupere a contractului,
obligatiile prtilor, durata, caracterul obligatoriu al rezervrii asociat cu termene de anulare si plti anticipate, daune
si interese, dreptul de gaj asupra bagajelor clientului si, in final, rspunderea .otelierului. In afara contractelor de
comision, distributia produsului turistic se realizeaz si prin contractul de reprezentare. 7eprezentarea se poate
realiza prin? agent de reprezentare, societate de reprezentare sau printr%un salariat al societtii prestatoare in baza
unui contract de munc. 7eprezentantul de .otel actioneaz de obicei in numele si pe seama .otelului si numai in
aceast calitate poate inc.eia contracte cu publicul sau agentiile de turism. Indiferent de particularittile fiecrui
contract, cateva clauze se regsesc in majoritatea contractelor? clauza de reprezentare, durata contractului,
remunerarea reprezentantului, sarcinile acestuia si cele ale .otelierului. In cadrul contractului cu transportatorul
aerian, acesta din urm se angajeaz s asigure beneficiarului transportul, iar beneficiarul se angajeaz s utilizeze
mijlocul de transport convenit si s plteasc pretul transportului conform tarifelor oficiale.
(rincipalele tipuri de contracte care se inc.eie cu transportatorul aerian sunt?
acordurile interguvernamentale /bilaterale, numite ,contracte pool8 si unilaterale, numite, de la caz la caz, joint%
venture, blocDed%space si dirijare trafic0@
contractele de colaborare /$(A, Interline, !$A0@
contractele pentru companiile membrelAA.
Aspectele specifice inscrise in contractul cu transportatorul aerian sunt? numrul de pasageri, tipul de mijloc
de transport, perioada de utilizare, valoarea contractului, obligatiile reciproce, conditiile de modificare a contractului si
responsabilitatea prtilor pentru neexecutarea sau executarea defectuoas a contractului.
"ontractul c.arter este unul din contractele importante inc.eiate cu transportatorul aerian. In el sunt inscrise
explicit drepturile si obligatiile tour%operatorului si cele ale transportatorului, legea care guverneaz contractul,
modificrile contractului, conditiile de plat, clauzele de notificare si cele de supunere spre aprobare consiliilor de
administratie ale celor dou prti.
&irmele de turism pot apela la mai multe modalitti de realizare a operatiunilor comerciale internationale?
contractul de fransiz, de time%s.aring, de asociere .otelier etc.
"ontractul international de turism se particularizeaz prin modul specific de negociere, formare si derulare,
determinat in esent de specificul produsului turistic. Indiferent de modul in care se formeaz, contractele de
asociere in turism contin o serie de clauze importante 5 prti, obiect, pretEtarif, precum si alte prevederi privind
realizarea afacerii contractate.
"ontractele de cooperare international cuprind, in sens larg, contractele de leasing vanzarea de licente,
fransiz, vanzarea de Dno#%.o#, contractele de consulting%engineering, respectiv acele contracte prin care se
constituie aliante strategice /sau competitive0.
O caracteristic a contractelor de asociere in turism o reprezint gradul ridicat de complexitate a obiectului
lor, faptul c acordul de voint genereaz in sarcina prtilor un ansamblu de obligatii ale cror structuri, intindere si
intensitate nu au corespondent in contractele comerciale traditionale.
"ontractul de fransiz, asa cum il defineste Asociatia Britanic de &ranc.ising, este acel contract prin care
este cedat o licent de o persoan numit fransizor /cedent0, care permite sau cere beneficiarului s desfsoare, in
perioada de valabilitate a acesteia, o anumit afacere folosind un nume specificat apartinand furnizorului.
$pecificul propriettii in time%s.aring const in faptul c o familie, format dintr%un numr precizat de
persoane, cumpr un apartament dintr%un anumit .otel pentru o perioada de 6 zile /denumit unitate de time%
s.aring0, avand dreptul de a%l folosi in scop personal, de a%l ceda spre folosint unor prieteni sau rude, sau de a%l
inc.iria. (rtile intr%un contract de time%s.aring sunt? o societate de marDeting care are rolul de a gsi clienti, o
societate de management care asigur managementul apartamentelor si al unittilor de .$. si o societate de
administratie.
"ontractele de asociere se refer la? afilierea la un lant voluntar .otelier, la un lant integrat sauEsi constituirea
unei societti mixte intre un lant .otelier si un proprietar de .oteluri.
urismul este o activitate esential a natiunilor lumii si cresterea sa este legat de libertatea voiajelor.
"alitatea turismului depinde in mare parte de protectia si securitatea turistilor. (entru ca o destinatie turistic s
poat oferi un produs de calitate, este primordial ca ea s adopte cateva principia fundamentale de protectie si
securitate. In scopul organizrii protectiei si securittii turistilor este necesar instituirea unor colaborri cu alte
institutii si servicii guvernamentale cu atributii in acest domeniu, populatiile gazd ale trilor de destinatie,
reprezentantii industriei turistice si mass%media. "omunicarea cu mijloacele de comunicare in mas asupra
problemelor protectiei si securittii poate, de asemenea, contribui la evitarea unor disfunctionalitti.
"rearea unui cadru legal care s sprijine protectia si securitatea cltorilor este o responsabilitate national
primordial.
Intr%o cltorie pot aprea diferite probleme de sntate precum indigestii, toxiinfectii alimentare, alergii,
infectii cauzate de maladii transmisibile sau netransmisibile. O cltorie poate agrava o stare de sntate precar
existent inaintea plecrii. (ot aprea, de asemenea, accidente de circulatie sau survenite cu ocazia practicrii unor
activitti recreative. (rincipiul de baz in materie de protectie .otelier este acela prin care clientul este responsabil
de propria sa securitate. (roblemele cele mai frecvente intalnite in sectorul .otelier sunr furturile si deficientele
conditiilor sanitare, dar cele mai periculoase rman incendiile. +ac este posibil, camerele pentru .andicapati ar
trebui s fie situate in apropierea receptiei pentru a facilita evacuarea acestor persoane.
7iscurile de incendiu, de agresiune si problemele sanitare cerand concursul serviciilor de prim ajutor sau de
urgent sunt exemple tipice de protectie a restaurantelor si a altor unitti similare. *nittile de alimentatie public
trebuie s dispun de un plan anti%incendiu care s cuprind ci de evacuare si iesiri in caz de incendiu bine
semnalizate. +e asemenea, buctria trebuie s fie si ea ec.ipat cu dispozitive impotriva incendiilor. 'a inceputul
unei cltorii trebuie s li se dea turistilor toate informatiile necesare in legtur cu protectia si securitatea lor. Astfel,
turistii pot fi preveniti cu privire la riscurile care pot aprea in unele cartiere dintr%un oras, cu privire la riscurile de
producere a unor avalanse sau alte fenomene meteorologice in zonele montane etc..