Economia Turismului Unitatea I

Editura Universitar Danubius, Gala|i
2010
ANCA GABRIELA TURTUREANU
UNIVERSITATEA ,DANUBIUS~ DIN GALA|I
DEPARTAMENTUL DE NV|MANT LA DISTAN| SI FRECVEN| REDUS
FACULTATEA DE STIIN|E ECONOMICE
Anul II, Semestrul al II-lea
ECONOMIA TURISMULUI
Economia turismului 2
Toate drepturile pentru aceast lucrare sunt rezervate autorului. Reproducerea ei
integral sau Iragmentar este interzis.
Editura Universitar ,Danubius este recunoscut de
Consiliul Na|ional al Cercetrii Stiin|iIice
din nv|mntul Superior (cod 111)
ISBN 978-606-533-123-5
TipograIia Gala|i
Tel.: 0236.477171
CUPRINS
1. Introducere n turism
Concepte si deIini|ii
8
Tipuri si Iorme de turism 16
Obiectivele speciIice unit|ii de nv|are
Rezumat 19
Teste de autoevaluare 19
Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare 23
BibliograIie minimal 23
2. Piaa turistic yi serviciile specifice turismului
Pia|a turistic 25
Serviciile speciIice turistice 32
Rezumat 37
Lucrare de veriIicare 42
3. Bazinele turistice yi transporturile n turism
Bazinele turistice 45
Transporturile n turism 50
Rezumat 57
4. Marketingul n turism yi sistemul de indicatori ai turismului
Marketingul n turism 64
Sistemul de indicatori ai turismului 72
Rezumat 81
Lucrare de evaluare 85
Bibliografie (de elaborare a cursului)
INTRODUCERE
Modulul intitulat Economia Turismului se studiaz n anul II si vizeaz
dobndirea de competen|e n domeniul Economic.
Competentele pe care le propun sunt urmtoarele:
utilizarea adecvat a no|iunilor speciIice disciplinei,
interpretarea conceptelor speciIice disciplinei, precum si proiecte
teoretice si/sau practice de aplicare a no|iunilor speciIice.
proiectarea activit|ilor practice speciIice disciplinei;
utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si
aplicare.
cultivarea unui mediu stiin|iIic centrat pe valori si rela|ii democratice;
valoriIicare optim si creativ a propriului poten|ial n activit|ile
stiin|iIice prin participare la propria dezvoltare proIesional.
Con|inutul este structurat n urmtoarele unit|i de nv|are:
Introducere in turism,
Piaja turistica si serviciile specifice turismului,
Ba:inele turistice si transporturile in turism,
Marketingul in turism si Sistemul de indicatori ai turismului.
In prima unitate de nv|are, intitulat Introducere in turism, vei regsi
opera|ionalizarea urmtoarelor obiective speciIice, care |i vor da capacitatea:
s clasiIici turismului in Iunc|ie de criterii de oIerta si Iunc|ionalitate;
s explici elementele tehnice ale turismului;
s identiIici principalele caracteristici ale tipurilor de turism.
dup ce vei studia con|inutul cursului si vei parcurge bibliograIia recomandat.
Pentru aproIundare si autoevaluare |i propun exerci|ii si teste adecvate.
Dup ce ai parcurs inIorma|ia esen|ial, n a doua unitate de nv|are Piaja turistica si
serviciile specifice turismului vei achizi|iona, odat cu cunostin|ele oIerite, alte
competen|e care |i vor permite:
s explici cererea si oIerta turism;
s aplici elementele tehnice ale pie|ei turistice
s descrii conceptele din turism.
Ca sa |i evaluez gradul de nsusire a cunostin|elor, vei rezolva o lucrare de
veriIicare, pe care, dup corectare, o vei primi cu observa|iile adecvate si cu
strategia corect de nv|are pentru modulele urmtoare.
In cea de a treia unitate de nv|are, intitulat Ba:inele turistice si transporturile in
turism, vei regsi opera|ionalizarea urmtoarelor obiective speciIice. Vei avea astIel
capacitatea:
s identiIici principalele tipuri de turism;
s descrii caracteristicile principalelor bazine turistice interna|ionale;
s detaliezi caracteristicile principalelor bazine turistice romanesti.
Pentru aproIundare si autoevaluare |i propun alte exerci|ii si teste adecvate.
Dup ce ai parcurs inIorma|ia esen|ial, n ultima unitate de nv|are
Marketingul in turism si Sistemul de indicatori ai turismului, vei achizi|iona, odat
cu cunostin|ele oIerite, si competen|e gratie crora vei Ii capabil:
s motivezi caracteristicile conceptului de marketing in activitatea de
turism;
s identiIici indicatorii de apreciere a eIicien|ei activit|ii de turistice;
s deIinesti caracteristicile indicatorilor.
A doua lucrare de veriIicare pe care o vei rezolva n termenul stabilit, mi va
permite s-|i dau ultimele indica|ii n vederea examinrii din sesiunea de var.
Pentru o nv|are eIicient ai nevoie de urmtorii pasi obligatorii:
Citesti modulul cu maxim aten|ie;
Eviden|iezi inIorma|iile esen|iale cu culoare, le notezi pe hrtie, sau le
adnotezi n spa|iul alb, rezervat special n stnga paginii;
Rspunzi la ntrebri si rezolvi exerci|iile propuse;
Mimezi evaluarea Iinal, autopropunndu-|i o tem si rezolvnd-o Ir
s apelezi la suportul scris;
Compari rezultatul cu suportul de curs si explic-|i de ce ai eliminat
anumite secven|e;
n caz de rezultat ndoielnic, reia ntreg demersul de nv|are.
Pe msur ce vei parcurge modulul |i vor Ii administrate dou lucrri de
veriIicare pe care le vei regsi la sIrsitul unit|ilor de nv|are 2 si 4. Vei
rspunde n scris la aceste cerin|e, Iolosindu-te de suportul de curs si de
urmtoarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Vei Ii evaluat dup
gradul n care ai reusit s opera|ionalizezi competen|ele. Se va |ine seam de
acurate|ea rezolvrii, de modul de prezentare si de promptitudinea rspunsului.
Pentru neclarit|i si inIorma|ii suplimentare vei apela la tutorele indicat.
N.B. InIorma|ia de specialitate oIerit de curs este minimal. Se impune n consecin|,
parcurgerea obligatorie a bibliograIiei recomandate si rezolvarea sarcinilor de lucru, a
testelor si lucrrilor de veriIicare. Doar n acest Iel vei putea Ii evaluat cu o not
corespunztoare eIortului de nv|are
capacitatea:
turism;
anumite secven|e;
capacitatea:
turism;
anumite secven|e;
1. INTRODUCERE N TURISM
1.1. Concepte yi definiii 8
1.2. Tipuri yi forme de turism 16
Obiective specifice unitii de nvare
Rezumat 19
Bibliografie minimal 23
Obiective specifice
La sIrsitul capitolului, vei avea capacitatea:
s clasiIici turismului in Iunc|ie de criterii de oIerta si
Iunc|ionalitate;
s explici elementele tehnice ale turismului;
sa identiIici principalele caracteristici ale tipurilor de turism.
1imp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore
Anca Gabriela Turtureanu Introducere in turism
1.1. Concepte yi definiii
1.1.1. Scurt istoric
Unul din principalele Ienomene social-economice ale secolului nostru l
constituie dezvoltarea cu o rapiditate si continuitate remarcabil a turismului
intern si interna|ional, att la nivelul Terrei ct si la nivel regional.
Turismul, ca Ienomen economic si social, a cunoscut o dezvoltare
spectaculoas, exploziv, n cea de-a doua jumtate a secolului XX. Dorin|a de
a cltori si de a cunoaste locuri noi este cunoscut nc din antichitate, chiar
dac la nceput aceste dorin|e aveau ca scop principal rzboiul, cuceririle de
noi teritorii sau schimburile comerciale.
Poate primii care si-au dorit s cltoreasc mult si au nlesnit cltoriile au
Iost vechii greci. Ei ncheiau contracte de vizite reciproce, prietenesti, cu
oameni de aceeasi ocupa|ie, dobndind n acest Iel siguran|a cltoriei. Acest
contract de vizitare se putea mosteni din tat n Iiu.
Au Iost astIel antrenate mase relativ mari de oameni pentru vizitarea locurilor
sIinte, bilor curative, a locurilor de desIsurare a jocurilor Iestive. Deosebit de
important era circula|ia spre bile curative de la Roma, orasul avnd 854 de
bi populare si 14 de lux.
Primul ghid turistic apare n 1130 si este scris de Aimeri Picaud, un clugr
Irancez.
Turismul, n sens de vizitare a unor locuri, este ntlnit n primele sale
maniIestri la Marco Polo (sec.XIII), apoi n cltoriile aristocra|iei britanice
prin Europa (sec.XVIII), la David Livingstone n celebrele sale cltorii prin
AIrica (sec.XIX). Eondatorul turismului organizat este considerat Thomas
Cook care n 1841 asigura cltorii cu trenul ntre Loughborough si Leicester.
De-a lungul timpului, ncep s se diversiIice motiva|iile de cltorie,
conturndu-se tot mai mult activitatea de turism, determinat de ac|iuni
religioase, Iolosirea bilor curative, deplasrile calIelor si studen|ilor ctre
centrele universitare, cltorii ctre lumi noi etc. n paralel cu cresterea
traIicului de cltori s-au dezvoltat si industria hotelier, comunica|iile,
transportul, activit|ile destinate turismului.
Transformarea circulaiei de cltori n turism propriu-zis a nceput odat
cu secolul al XVIII-lea si s-a maniIestat, n primul rnd, prin cresterea
numrului de cltori englezi ce se ndreptau n mod special ctre Eran|a,
Elve|ia, Italia.
De-a lungul anilor, turismul a cptat diverse deIini|ii, unele punnd accent
mai ales pe latura de agrement.
AstIel, M. Peyromaure Deborg deIinea turismul ca Iiind "ac|iunea, dorin|a, arta
de a cltori pentru propria plcere". n 1880 E. Guy Erenler precizeaz c
"turismul, n sensul modern al cuvntului, este un Ienomen al timpurilor
noastre, bazat pe cunoasterea necesit|ii de reIacere a snt|ii si schimbare a
mediului nconjurtor, cultivarea sentimentului pentru Irumuse|ile naturii, ca
rezultat al dezvoltrii comer|ului, industriei, precum si a perIec|ionrii
mijloacelor de transport".
1.1.2. Termeni specifici
Turismul, n accep|iune modern, reprezint ansamblul de msuri puse n
aplicare pentru organizarea si desIsurarea unor cltorii de agrement sau n
alte scopuri, realizate, Iie prin intermediul unor organiza|ii, societ|i sau agen|i
specializa|i, Iie pe cont propriu, pe o durat limitat de timp, precum si
industria care concur la satisIacerea nevoilor turistice.
Din punct de vedere al beneIiciarilor turismul poate Ii deIinit si ca ansamblul
activit|ilor unei persoane care cltoreste n aIara mediului su obisnuit (loc
de munc, cumprturi zilnice etc.), pentru mai pu|in de o perioad speciIicat
de timp si al crui scop principal de cltorie este altul dect exercitarea unei
activit|i remunerate la locul de vizitare.
Poten|ialul turistic este inIluen|at de o serie de Iactori: factori naturali (rmasi
aproximativ constan|i n decursul timpului) si factorii economici,
demografici, politici, psihologici (ce sunt caracteriza|i printr-o dinamic
accentuat, dar si cu posibilit|i de dirijare n sensul dorit).
Unii Iactori inIluen|eaz turismul pe perioade lungi de timp. Acestia sunt:
creterea populajiei globului, creterea veniturilor populajiei, creterea
timpului liber, moderni:area mifloacelor de transport i comunicajii.
Analizarea unui Ienomen att de complex, cum este turismul, a impus
conturarea si dezvoltarea unei noi discipline: "Economia turismului".
Aceasta studiaz Ienomenul turistic n organizarea lui mondial si na|ional,
pia|a turistic n maniIestrile componentelor sale, industria turismului n
ansamblul si n componen|a ntreprinderilor hoteliere si de alimenta|ie, a celor
de agrement, tratament balnear si pentru transportul turistilor, a ntreprinderilor
prestatoare de servicii turistice ctre popula|ie, activitatea tuturor agen|ilor
economici care se ocup de pregtirea, promovarea si realizarea produselor
turistice.
Economia Turismului presupune existen|a unui patrimoniu turistic, care, prin
atractivitatea sa, determin integrarea unei zone, regiuni sau a unei |ri n
circuitele interne si interna|ionale.
n analiza economic a Ienomenului turistic se utilizeaz no|iuni, concepte,
metode si tehnici Iie pur economice, Iie matematice sau statistice. Scopul
acestor demersuri este acela de a analiza rentabilitatea activit|ii
ntreprinderilor turistice, dar si de studierea modurilor de crestere a eIicien|ei
economice si sociale a activit|ii de turism la nivel micro si macro.
1uristul reprezint o persoan care cltoreste ntr-o alt zon n aIara celei de
resedin| cu un alt scop dect acela al exersrii unei proIesii remunerate.
1uristul internajional reprezint acel turist care locuieste cel pu|in 24 de ore
ntr-o alt |ar dect cea de resedin| n scop de agrement, vacan|, sntate,
aIaceri etc.
Industria turistic reprezint componenta "oIert" a pie|ei turistice si cuprinde
totalitatea ntreprinderilor si dotrilor destinate producerii de servicii ntr-o
anumit |ar. Rezultatul produc|iei cuprinde un ansamblu de Iacilit|i si servicii
speciIice grupate n diverse variante ntr-un tot unitar, valoriIicat n cadrul unei
ambian|e speciIice create de Iactorii naturali si antropici de atrac|ie dintr-o
localitate sau |ar.
Industria turistic include urmtoarele componente:
mijloace si servicii de cazare;
unit|i si servicii de alimenta|ie public;
dotri si servicii pentru agrement, conIerin|e si congrese;
transport aerian, Ieroviar, auto, Iluvial sau maritim;
birouri de inIormare turistic;
agen|ii de turism, touroperatori, al|i intermediari;
alte activit|i destinate servirii turistilor (nchirieri mijloace de transport,
echipament sportiv, activit|i legate de sntate)
Circulajia turistic internajional reprezint totalitatea tranzac|iilor
comerciale (servicii, mrfuri) care premerg, nso|esc si decurg din cltoriile
interna|ionale.
Factorii care determin evolu|ia turismului se mpart n mai multe categorii:
1) dup natura social-economic
a) Iactori economici:
i) veniturile populajiei,
ii) modificarea veniturilor,
iii) prejurile i modificrile acestora,
iv) tarifele,
v) oferta turistic
b) Iactori tehnici:
i) performanjele mifloacelor de transport,
ii) tehnologiile in construcjii,
iii) parametrii tehnici ai instalajiilor i echipamentelor specifice
c) Iactori sociali:
i) urbani:area,
ii) timpul liber
d) Iactori demograIici:
i) evolujia numeric a populajiei,
ii) modificarea duratei medii de viaj,
iii) structura pe sexe
e) Iactori psihologici, educativi si de civiliza|ie:
i) nivelul de instruire,
localitate sau |ar.
interna|ionale.
iv) tarifele,
v) oferta turistic
b) Iactori tehnici:
c) Iactori sociali:
i) urbani:area,
ii) timpul liber
localitate sau |ar.
interna|ionale.
iv) tarifele,
v) oferta turistic
b) Iactori tehnici:
c) Iactori sociali:
i) urbani:area,
ii) timpul liber
ii) setea de cultur,
iii) dorinja de cunoatere,
iv) caracterul individului,
v) temperamentul lui
I) Iactori organizatorici:
i) formalitji la frontiere,
ii) facilitji sau prioritji in turismul organi:at,
iii) regimul vi:elor
2) dup durata de timp a acjiunilor
a) Iactori de inIluen| permanent:
i) creterea timpului liber,
iii) micarea natural ii migratoare a populajiei
b) Iactori conjuncturali:
i) cri:e economice,
ii) cri:e politice,
iii) r:boaie,
iv) catastrofe naturale
3) dup importanja n determinarea fenomenului turistic
a) Iactori primari:
i) oferta turistic,
ii) veniturile populajiei,
iii) timpul liber,
iv) micrile populajiei
b) Iactori secundari:
i) cooperarea internajional,
ii) facilitji de vi:,
iii) varietatea serviciilor suplimentare
4) dup natura provenienjei yi sensul intervenjiei
a) Iactori exogeni:
i) sporul natural al populajiei,
ii) creterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului,
iii) creterea gradului de urbani:are
b) Iactori endogeni:
i) varietatea conjinutului activitjii turistice,
ii) lansarea de noi i complexe produse turistice,
iii) ridicarea nivelului de pregtire a personalului din turism
5) dup profilul de marketing
a) Iactori ai cererii turistice:
i) veniturile,
ii) urbani:area,
iii) timpul liber
iv) evolujia populajiei
b) Iactori ai oIertei:
i) diversitatea i calitatea serviciilor,
ii) costul prestajiilor,
iii) nivelul de pregtire i structura forjei de munc.
Sarcina de lucru 1
Redacteaz un eseu care s cuprind etapele succesive de trecere de la
calatorie la turism Iolosind exemple sugestive.
1.1.3. Turismul - activitate economico-social
Turismul are un impact considerabil asupra economiilor, societ|ilor si
culturilor |rilor. Ac|iunea s se maniIest pe o multitudine de planuri, de la
stimularea cresterii economice la ameliorarea structurii sociale, de la
valoriIicarea superioar a resurselor natural-materiale la mbunt|irea
condi|iilor de via|. Evident, aportul turismului la progresul economico-social,
intensitatea ac|iunilor sale diIer semniIicativ, de la o |ar la alta, n Iunc|ie de
nivelul su de dezvoltare si de politica promovat Ia| de el.
Desi marea majoritate a specialistilor, inclusiv organismele interna|ionale,
apreciaz c turismul exercit inIluen|e pozitive si c el trebuie ncurajat, chiar
dac uneori are si consecin|e neIavorabile, sunt si exper|i care consider c
acesta - si n mod deosebit, turismul interna|ional - produce mai multe eIecte
sociale si culturale duntoare dect alte tipuri de dezvoltare economic; n
acest context, se vorbeste chiar de ,neocolonialismul spa|ial", exprimat de
exploatarea de ctre |rile bogate, emi|toare, a resurselor turistice din |rile
receptoare, n curs de dezvoltare, ceea ce reclam, n opinia celor n cauz, o
revizuire a termenilor n care se realizeaz schimburile turistice.
La nivelul economiei unei |ri sau regiuni, eIectele turismului trebuiesc
analizate, n general, plecnd de la rela|ia lor cu obiectivele Iundamentale ale
ntregului sistem economic; se poate determina astIel contribu|ia turismului la
cresterea economic, la stabilitatea pre|urilor, la echilibrul balan|ei de pl|i, la
distribu|ia just si echitabil a venitului na|ional si utilizarea deplin a Ior|ei de
munc.
Studiile, realizate de Organiza|ia Mondial a Turismului n aceast direc|ie,
identiIic si grupeaz eIectele turismului n trei categorii:
eIecte asupra strategiei globale a dezvoltrii unei |ri (zone) sau eIecte
globale;
eIecte par|iale asupra economiei na|ionale, respectiv asupra agen|ilor,
sectoarelor, variabilelor si tipodimensiunilor Iundamentale ale economiei;
eIecte externe, n domeniul socio-cultural, Iizic si cel al resurselor umane,
cu rezultate economice indirecte.
Prin dimensiunile atinse de dezvoltarea turismului n zilele noastre, a
volumului de activitate si a numrului de personal angajat direct n industria
turistic, acest sector economic de prestri de servicii rivalizeaz cu nivelul si
propor|iile multor ramuri ale economiei na|ionale. n acelasi timp, se poate
aprecia c industria turistic constituie un model tipic al sectorului economic al
serviciilor.
Sarcina de lucru 2
Redacteaz un eseu Locul si rolul turismului in economie care s
cuprind:
turismul Iactor esen|ial n cresterea economica a unei tari,
zone, regiuni, localitati;
rela|ia dintre turism si comer|ul mondial;
rela|ia dintre turism, si balan|a de plti;
rela|ia dintre turism si ocuparea Ior|ei de munca;
eIectele sociale ale turismului;
locul turismului n economic Romniei comparativ cu unele tari
europene. Aspecte statistice.
1.1.4. Turismul yi mediul
Ca orice alt activitate uman, Ir s con|in elemente inten|ionale, turismul,
Iiind un consumator de spa|ii si resurse turistice, particip implicit la
degradarea si poluarea mediului nconjurtor a poten|ialului turistic, Iie prin
presiunea direct a turistilor asupra peisajului, Ilorei si Iaunei sau altor
obiective turistice pe care le poate deteriora par|ial sau total, Iie prin concep|ia
munc.
globale;
serviciilor.
Sarcina de lucru 2
cuprind:
munc.
globale;
serviciilor.
Sarcina de lucru 2
cuprind:
gresit de valoriIicare si echipare a unor zone, puncte sau obiective turistice. n
condi|iile n care turismul cunoaste o continu dezvoltare n ntreaga lume,
problema devine tot mai acut, ac|iunea distructiv a turistilor asupra resurselor
turistice prezentnd o intensitate si varietate sporit de la an la an. Mediul
ambiant, considerat alturi de mediul socioeconomic si Ienomenele culturale,
prezint anumite restric|ii pentru dezvoltarea turistic.
Calitatea mediului este aIectat, n general, de dou grupe de Iactori esen|iali:
Iactori cu caracter obiectiv, rezulta|i prin maniIestarea unor Ienomene naturale
neIavorabile si Iactori subiectivi, cauza|i de activit|i umane. Printre multiplele
activit|i prin care omul poate contribui la distrugerea mediului se includ si
activit|ile turistice, desIsurate nera|ional si necontrolat, n teritoriu. Spre
deosebire ns de rezultatele nocive pentru mediu, pe care le genereaz unele
ndeletniciri (ca, de exemplu, cele industriale), ale cror eIecte pot Ii, n cel mai
Iericit caz, limitate, turismul si poate aduce o contribu|ie proprie,
semniIicativ, nu numai la stoparea degradrii cadrului natural, cauzat de
activit|ile desIsurate, dar si n direc|ia protejrii si conservrii mediului, prin
adoptarea unor reglementri speciIice si eIiciente.
RelieIul, re|eaua hidrograIic, peisajul, resursele naturale de Iactur balnear,
monumentele naturii etc, la care se adug si resursele antropice ca monumente
de arhitectur si art, siturile arheologice si istorice s.a. reprezint componente
ale mediului ambiant si se constituie n resurse de oIert si atrac|ie turistic,
Iavorizante pentru desIsurarea unor multiple Iorme de turism: de la drume|ie,
odihn si recreere, ia turismul de sntate sau cel cultural etc. Cu ct aceste
resurse sunt mai variate si complexe, dar mai ales nealterate si neaIectate de
activit|i distructive, cu att atrac|ia lor devine mai puternic si genereaz
activit|i diversiIicate, rspunznd, astIel, unor Ioarte variate motiva|ii turistice.
Rezult c rela|ia turism-mediu ambiant are o important deosebit, ocrotirea si
conservarea mediului ambiant reprezentnd condi|ia primordial de desIsurare
si dezvoltare a turismului. Orice interven|ie distructiv sau de modiIicare a
propriet|ilor primare ale acestuia aduce prejudicii poten|ialului turistic, care
constau n diminuarea sau anularea resurselor sale, dar si a echilibrului
ecologic, putndu-se periclit, n ultim instan|, sntatea sau chiar existen|a
genera|iilor viitoare.
ncepnd cu anul 1980, dup publicarea "Strategiei mondiale de protec|ie a
mediului" de ctre U.I.C.N., multe |ri au nceput s coopereze pentru
satisIacerea unor cerin|e n acest domeniu. AstIel, n 1987, s-a nIiin|at
,Comisia Mondial pentru Mediul nconjurtor si Dezvoltare", a crei strategie
principal a Iost conceput la nivel global si, ulterior, orientat, pe noi baze, la
nivel na|ional, pe diIerite niveluri de ctre administra|iile guvernamentale.
Dezvoltarea aprut n domeniul managementului viabil pentru resurse a Iost
(acceptat ca o modalitate logic de atingere a dorin|ei de conservare si
totodat de dezvoltare a mediului ambiant.
O noua etap reIeritoare la mediul ambiant, n viziunea acestei strategii, are o
relevan| deosebit n toate |rile, n principal n cele din Europa de Vest.
Mediul ambiant, considerat alturi de mediul socioeconomic si Ienomenele
culturale, prezint anumite restric|ii pentru dezvoltarea turistic. Turismul
modern ne demonstreaz ns c activit|ile umane de proIil, ncep s se
modiIice sau s "manipuleze" mediul att n sens pozitiv, ct si negativ, iar
consecin|ele nu sunt usor de prevzut. Turismul necontrolat poate contribui la
dezvoltarea mediului si implicit, la autodistrugerea sa.
Una dintre problemele mari ale lumii care a pus n gard, deopotriv, oameni
politici, oameni de stiin| si pe reprezentan|ii vie|ii economice a Iost si este
conIlictul dintre economie si mediul nconjurtor.
1.1.5. Dezvoltare durabil - sustenabilitate
n ultima perioad a Iost adoptat si n ramura turismului conceptul de
"dezvoltare durabil", utilizat deja n alte sectoare de activitate. Pentru turism,
acest concept a Iost enun|at de U.I.C.N. astIel:
"Dezvoltarea durabil este un proces care se desIsoar Ir a distruge sau a
epuiza resursele, asigurnd dezvoltarea. Resursele trebuie valoriIicate ntr-un
ritm identic cu cel de rennoire a lor, renun|ndu-se la exploatare atunci cnd
resursa se regenereaz Ioarte lent, pentru a o nlocui cu alta cu mai mare putere
de regenerare. Toate resursele trebuie exploatate n asa Iel, nct de ele s
beneIicieze si genera|iile viitoare".
Exist trei principii majore de dezvoltare durabil:
- durabilitatea ecologic, asiguratoare a unei dezvoltri suportabile cu
men|inerea tuturor proceselor ecologice esen|iale, mai ales a diversit|ii
resurselor biologice;
- durabilitatea social si cultural, ce garanteaz o dezvoltare economic
Iavorabil membrilor societ|ii, compatibil cu cultura si valorile de cultur
si civiliza|ie existente, cu pstrarea identit|ilor comunitare;
- durabilitatea economic, avnd rol n asigurarea unei dezvoltri economice
eIiciente, resursele Iiind astIel gestionate, nct s existe si n viitor.
AltIel spus, durabilitatea economic a turismului se deIineste ca un model de
dezvoltare care asigur:
ameliorarea calit|ii vie|ii n asezrile umane care primesc turisti;
posibilitatea de a oIeri vizitatorilor experien|e de prim calitate;
pstrarea calit|ii mediului ambiant, element esen|ial pentru vizitatori si
gazde.
Din punctul de vedere al protejrii mediului, avantajele promovrii unui turism
durabil rezid n urmtoarele aspecte:
- turismul durabil Iavorizeaz n|elegerea eIectelor activit|ilor de turism
asupra mediului natural, cultural si uman;
- asigur realizarea unei planiIicri si zonri a teritoriului care s permit o
dezvoltare turistic adaptat la capacitatea de suport a ecosistemelor;
- orienteaz realizarea unor dotri si instala|ii de agrement, care poate Ii
beneIic si pentru popula|ia local si poate contribui astIel cu Ionduri la
conservarea siturilor arheologice, cldirilor si vestigiilor istorice;
- Iavorizeaz utilizarea rentabil a terenurilor cu randament agricol sczut;
gazde.
gazde.
- respect si asigur cerin|ele de protec|ie a mediului, dovedind astIel
importanta resurselor naturale si cultural-istorice, pentru cresterea bunstrii
economice si sociale a comunit|ilor locale.
Sarcina de lucru 2
Redacteaz un reIerat cu tema: Turismul si mediul inconfurtor, care sa
urmreasc.
Considera|ii generale privind rela|iile dintre turism si mediul
nconjurtor n condi|iile actuale, si ale cerin|elor dezvoltrii durabile.
Componentele mediului nconjurtor cu implica|ii asupra activit|ii
turistice
Impactul turismului asupra mediului
eIecte pozitive
eIecte negative
Aspecte de legisla|ie
Solu|ii in domeniul turistic de ameliorare a degradrii mediului ambient.
1.2. Tipuri yi forme de turism
Pentru studierea turismului, metoda cea mai potrivit din punct de vedere
geograIic este tipizarea acestuia, datorit Iaptului c permite delimitarea unor
zone turistice.
Zonele turistice sunt caracterizate printr-un anumit tip de turism sau de o
reuniune a unor tipuri care pot varia dinamic n timp.
Tipurile de turism rezult, n principal, din diversele motiva|ii ale cltoriei,
adic din scopul eIecturii acestora. Eiecare tip de turism se deosebeste astIel
printr-un anumit scop si este speciIic acelor regiuni unde scopul Iixat poate Ii
realizat prin existen|a unor dotri speciIice.
Tipizarea turismului apare pentru prima dat la Poser, n 1939, n lucrarea:
"Der Eremdenverkehr im Riesengebirge". Aici, Poser distinge mai multe tipuri
de turism: turismul pentru tranzit, recreerea de var, sporturile de iarn,
recreerea de distan| scurt.
Hunziker si KrampI, n 1941, disting mai multe tipuri si Iorme de turism:
cltorii pentru odihn si tratament, de pelerinaj, stiin|iIice si de cunoastere etc.
n Iine, n 1965, Jlg, precum si Ruppert si Maier n 1970, admit existen|a a
sase tipuri de turism: turismul pentru recreere, tratament, vizitare, recreere de
distan| redus, turismul de tranzit si cel proIesional.
Tipurile de turism sunt dinamice n timp, ele variind n existen|a lor. Tipurile
de turism prezente ntr-o anumit perioad sunt generate de necesit|ile
obiective ale acesteia, de nivelul cultural si social si de dotrile existente n
domeniul mijloacelor de transport.
O caracteristic spa|ial a turismului o reprezint structura tipurilor de turism,
rezultat din mpletirea mai multor tipuri n aceeasi unitate teritorial.
Amestecul tipurilor de turism este ns de importan| local sau zonal, Iiind
un Iactor de progres direct propor|ional cu numrul acestora, dar aIectat n
acelasi timp de sezonalitate.
n conIormitate cu scopul n care se desIsoar, Iiecare tip de turism se
ndreapt spre acele zone unde scopul urmrit poate Ii realizat, Iie prin prisma
dotrilor poten|iale, Iie datorit climei sau tradi|iilor turistice speciIice locului.
n general, se pot distinge sase tipuri de turism:
turismul de recreere;
turismul de recreere si ngrijire a snt|ii;
turismul de vizitare;
turismul de tranzit;
turismul la distan| redus;
turismul proIesional
Dac primele cinci tipuri de turism se practic n timpul liber, turismul
proIesional este strns legat de activitatea productiv.
Unii autori, cum ar Ii Hunziker si KrampI, exclud turismul proIesional dintre
tipurile de turism, datorit Iaptului c el se leag de o activitate remunerat,
distan|ndu-se de accep|iunea clasic a unei activit|i de agrement sau de
ngrijire a snt|ii. Incluznd si turismul proIesional n cadrul general de
turism rezult un "turism n sens larg" care ns nu poate Ii exclus din orice
analiz eIectuat.
Din punct de vedere al modului de alegere a destina|iei turistice, vom distinge:
turismul voluntar - n care destina|ia este aleas prin voin|a liber a
beneIiciarului de servicii turistice (turismul de recreere, turismul de vi:itare,
turismul la distanj redus - in scop de agrement);
turismul Ior|at - n care destina|ia este aleas din necesit|i diverse de ctre
altcineva (turismul de recreere i ingrifire a sntjii - la recomandarea
medicului, turismul de tran:it - din necesitji obiective de transport, turismul
profesional - la solicitarea unitjii in care lucrea: beneficiarul de servicii
turistice)
Spre deosebire de tipurile de turism, formele de turism reprezint modalit|ile
de desIsurare ale turismului n Iunc|ie de cauze si inIluen|e externe.
Eormele de turism au ca obiect diIeren|ierea propriet|ilor turismului.
Vom distinge mai multe Iorme de turism n Iunc|ie de urmtoarele criterii:
1) Criteriul zonei de provenien yi al celei de destinaie:
a) turism intern;
b) turism interna|ional
2) Criteriul numrului participanilor:
a) turism individual;
b) turism de grup
3) Criteriul organizatoric:
a) turism organizat;
b) turism neorganizat;
c) turism semiorganizat
4) Criteriul sezonal:
a) turism continuu;
b) turism discontinuu
5) Criteriul temporal:
a) turism de durat Ioarte lung;
b) turism de durat lung;
c) turism de durat redus
6) Criteriul mijloacelor de transport:
a) turism cu trenul;
b) turism cu mijloace auto;
c) turism naval;
d) turism aerian;
e) alte Iorme de turism (cu bicicleta, pe jos etc.)
7) Criteriul social:
a) turism particular;
b) turism social
8) Criteriul vrstei yi ocupaiei turiytilor:
a) turism de tineret;
b) turism speciIic adul|ilor;
c) turism speciIic genera|iei vrstnice
9) Criteriul tipului zonei de destinaie:
a) turism montan;
b) turism litoral;
c) alte tipuri
n Iunc|ie de motivele deplasrilor, Ioarte diIeren|iate datorit inIluen|ei
Iactorilor psihosociologici, de sntate sau de proIesiune se disting mai multe
tipuri de turism.
Determinarea acestora se Iace pe baza duratei medii a sejurului si a reparti|iei
Iluxului turistic n decursul anului.
Test de autoevaluare
1. TransIormarea circula|iei de cltori n turism propriu zis a nceput odat
cu secolul:
a) X;
b) XV;
c) XVIII;
d) XIX;
e) XX.
2. O persoan care locuieste cel pu|in 24 de ore ntr-o alt |ar dect cea de
resedin| n scop de agrement, vacan|, sntate, aIaceri, reprezint:
a) Cltor;
b) Vizitator;
c) Turist intern;
d) Turist interna|ional;
e) Consumator.
3. Industria turistic include urmtoarele componente:
a) Mijloace si servicii de cazare si alimenta|ie public;
b) Dotri si servicii pentru agreement, conIerin|e si congrese;
c) Transport aerian, Ieroviar, auto, Iluvial sau maritime;
Rezumat
n acest capitol am Icut deja cunostin| cu Turismul, ca Ienomen
economic si social, a cunoscut o dezvoltare spectaculoas, exploziv, n cea
de-a doua jumtate a secolului XX. Poten|ialul turistic este inIluen|at de o
serie de Iactori: factori naturali (rmasi aproximativ constan|i n decursul
timpului) si factorii economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt
caracteriza|i printr-o dinamic accentuat, dar si cu posibilit|i de dirijare n
sensul dorit). Turismul are un impact considerabil asupra economiilor,
societ|ilor si culturilor |rilor. Ac|iunea s se maniIest pe o multitudine de
planuri, de la stimularea cresterii economice la ameliorarea structurii
sociale, de la valoriIicarea superioar a resurselor natural-materiale la
mbunt|irea condi|iilor de via|. Evident, aportul turismului la progresul
economico-social, intensitatea ac|iunilor sale diIer semniIicativ, de la o
|ar la alta, n Iunc|ie de nivelul su de dezvoltare si de politica promovat
Ia| de el.
tipuri de turism.
cu secolul:
a) X;
b) XV;
c) XVIII;
d) XIX;
e) XX.
a) Cltor;
b) Vizitator;
c) Turist intern;
e) Consumator.
Rezumat
Ia| de el.
tipuri de turism.
cu secolul:
a) X;
b) XV;
c) XVIII;
d) XIX;
e) XX.
a) Cltor;
b) Vizitator;
c) Turist intern;
e) Consumator.
Rezumat
Ia| de el.
d) Birouri de inIormare turistic, agen|ii de turism, touroperatori;
e) Toate rspunsurile sunt corecte.
4. Eactorii care determin evolu|ia turismului se mpart n mai multe categorii.
Putem ncadra n categoria dup natura social economic n clasa Iactorilor
economici urmtoarele:
a) TariIe;
b) ModiIicarea veniturilor;
c) Timpul liber;
d) Regimul vizelor;
e) Evolu|ia numeric a popula|iei.
Putem ncadra n categoria clasiIicat dup natura social n clasa Iactorilor
sociali, urmtoarele:
a) TariIele;
b) PerIorman|ele mijloacelor de transport;
c) Nivelul de instruire;
d) Urbanizarea;
e) Timpul liber.
Putem ncadra n categoria clasiIicat dup durata n timp a ac|iunilor clasa
Iactorilor de inIluen| permanent, urmtoarele:
a) Urbanizarea;
b) Cresterea timpului liber;
c) Sporul natural al popula|iei;
d) ModiIicarea veniturilor;
e) Crizele economice.
Putem ncadra n categoria clasiIicat dup durata n timp a ac|iunilor clasa
Iactorilor conjuncturali, urmtoarele:
a) Urbanizarea;
b) Crizele economice;
c) Sporul natural al popula|iei;
d) ModiIicarea veniturilor;
e) CatastroIele naturale.
Putem ncadra n categoria clasiIicat dup importan|a n determinarea
Ienomenului turistic clasa Iactorilor primari, urmtoarele:
a) OIerta turistic;
b) Veniturile popula|iei;
c) CatastroIele naturale;
d) Cooperarea interna|ional;
e) Varietatea serviciilor suplimentare.
Putem ncadra n categoria clasiIicat dup importan|a n determinarea
Ienomenului turistic clasa Iactorilor secundari, urmtoarele:
a) OIerta turistic;
b) Veniturile popula|iei;
c) CatastroIele naturale;
d) Cooperarea interna|ional;
e) Varietatea serviciilor suplimentare.
10. Tipurile de turism rezult n principal din:
a) Motiva|ia de cltorie;
b) Modalit|ile de desIsurare ale turismului;
c) Eormele de turism;
d) OIerta turistic;
e) Zonele de destina|ie.
11. Eormele de turism rezult n principal din:
a) Motiva|ia de cltorie;
b) Modalit|ile de desIsurare ale turismului;
c) Tipurile de turism;
d) Cererea turistic;
e) Zonele de destina|ie.
12. ntre tipurile de turism se ncadreaz:
a) Turismul de recreere;
b) Turismul organizat;
c) Turismul de tranzit;
d) Turismul interna|ional;
e) Turismul social.
13. ntre tipurile de turism se ncadreaz:
a) Turismul de recreere si ngrijirea snt|ii;
b) Turismul organizat;
c) Turismul interna|ional;
d) Turismul neorganizat;
e) Turismul de vizitare.
14. ntre Iormele de turism se ncadreaz:
a) Turismul de recreere;
b) Turismul de vizitare;
c) Turismul de tranzit;
d) Turismul organizat;
e) Turismul individual.
15. ntre Iormele de turism se ncadreaz:
a) Turismul social;
b) Turismul interna|ional;
c) Turismul de recreere;
d) Turismul ProIesional;
e) Turismul de vizitare.
16. Tipul turismului de recreere este caracterizat de:
a) Puternic sezonalitate;
b) Este concentrat, n special, n perioada concediilor si vacan|elor;
c) Perioada de odihn total;
d) Are la baz necesitatea de recreere si a schimbrii locului;
17. Tipul de turism de distan| scurt este caracterizat de:
a) Se maniIest n zonele periIerice localit|ii;
b) Se realizeaz predominant la sIrsit de sptmn;
c) Are ca scop recreerea Ior|ei de munc;
d) Are ca scop vizitarea;
18. Turismul legat de activitatea proIesional este caracterizat de:
a) Nu este legat de perioada concediilor sau de sIrsitul sptmnii;
b) Alegerea localit|ii de destina|ie nu joac un rol important pentru
turist;
c) Eoloseste gama ntreag a serviciilor turistice;
d) Toate rspunsurile sunt corecte;
e) Nici un rspuns nu este corect.
19. La baza turismului interna|ional stau mai multe motive:
a) Suprasolicitarea unor zone turistice locale;
b) Pre|urile mai sczute ale serviciilor turistice n |ara vizitat;
c) Dorin|a de a vizita locuri strine n vederea cunoasterii acestora;
d) Tendin|a de ridicare a prestigiului social;
e) Nici un rspuns nu este corect.
20. Principalele avantaje ale turismului n grup sunt:
a) Reducerea costurilor de transport;
b) Siguran|a mai mare a cltoriei;
c) Vizitarea unor regiuni nc neexploatate turistic;
d) Cltoriile se organizeaz cu transport aerian;
e) Transportul cu vase de croazier.
Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare
1. c; 2. d; 3. e; 4. a, b; 5. d, e; 6. b, d; 7. e; 8. a, b; 9. d, e; 10. a; 11. b; 12. a, c;
13. a, e; 14. d, e; 15. a, b; 16. e; 17. e; 18. d; 19. d; 20. a, b.
Bibliografie minimal
Neacsu, N., Baron, P., Snak, O. (2006). Economia turismului. editia II-a.
Bucuresti: Pro Universitaria.
Cristureanu Cristiana. (2003). Economia si politica turismului internajional.
Bucuresti: Abeona.
Draica Constantin. (2003). Turismul internajional. Practici de elaborare i
distribujia produsului turistic. Bucuresti: All Beck.
Turtureanu A.G. (2009). Economia turismului. Bucuresti: Didactica si
Pedagogica.
Turtureanu A.G., Ioan A.C. (2005). Probleme actuale de servicii si turism.
Gala|i: Zigotto.
Turtureanu A.G. (2008). Economia serviciilor. Gala|i: Ed. Eunda|iei
Academice Danubius.
Turtureanu A.G. (2007). Economia turismului. Gala|i: Ed. Eunda|iei
Academice Danubius.
Bucuresti: Abeona.
Pedagogica.
Gala|i: Zigotto.
Academice Danubius.
Academice Danubius.
Bucuresti: Abeona.
Pedagogica.
Gala|i: Zigotto.
Academice Danubius.
Academice Danubius.

Economia Turismului Unitatea I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Economia Turismului Unitatea I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Editura Universitar Danubius, Gala|i

S-ar putea să vă placă și